Dimineaţa, octombrie 1907 (Anul 4, nr. 1306-1336)
1907-10-02 / nr. 1307
i L V 1 TEUF» j Min 1 Pro Anul IV—No. 1 óO. PUBLICITATEA CONCEDATA EXCLUSIV AGENȚIEI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDER ( Co. BUCUREȘTI 18( Strada Harageorgevic), 18 BANI Telefon 3,4 Marti 2 Octombrie 1907 mmmwmw DIRECTOR CONST. MINLE ABONAMENTE cu premii . : Lei' 20 » 11« • BANI Iris Capitalii No. 14/10 vinde și Străinătate Ko. 13/40 K si pare / isnic la ora 4 «Ii nsisteața cu ultim de știri sile nopțci 20 iSiaroarile ziarului Sv. ^ultimiar 11 5 BANII IK TOATA ȚARA Un an . . . 6 luni . . . 3 luni . . . Manifestația socialiștilor Ruguri Fimaoaraa clădirea garei de Vest Pe intensa piață dinaintea acestei gări a avut loc unul din grandioasele meelinguri * ale socialiștilor unguri Propuneri In chesia țărănească — D. Vasile Nicolaescu, învățător în comuna Dăbuleni, jud. Romanați, formulează mai multe propuneri cu privire la chestiunea țărănească — Robia economica a țăranului Oricine ar căuta să dea o soluție în această cestiune, ori cine ar încerca să găsească remediul boalei sooiale, care isbucnise ca o epidemie in primăvara trecută, trebue să, se între cu toată obiectivitatea ,posibilă, cari au fost cauzele acestei boale, altele deut instigațiile? Și dacă au fost instigatori, cari sunt cauzele că și intre Organele microbul instigațieî a prins pe organismul debil al țăranului? . Deși aceste două întrebări par diferite răspunsul nu poate fi decit unul și același robia economică a săteanului și desăvirșita lipsă de lumină In calc ci Economicește vorbind, țăranul român este speculat sub toate formele S* * 1 Rntr’un mod îngrozitor; dintre toate, specula agricolă este cea mai păgubitoare, dat fiind că săteanul este agricultor și prin urmare cu aceasta vine mai des in atingere. S’au flat destule exemple ele acest sons. Ziarul „Adevărul“ a adus cateva mostre. Vom contribui la toate acestea cu încă unul, luat dela o întinsa exploatare agricolă, unde, las că se face ți ceva treabă, dar se face și cea mai mare paradă de vorbă, alegînd un contract, de Învoială agricola de pe unul din Domeniile Coroanei. Contract de învoeli agricole 1 învoitul primește 5 pag. pentru porumb si 5 pentru grint dar mai adesea pentru secară, dijma fiind una din doua tai pridăvitul 3 snopi la suta și 3 coșuri de porumb la suta de coșuri; pi&tele ierbăritul a 4 vite mari cu cari intra in moșie câte 5 iei fiecare; ară, seamănă, grăpează, seceră, leagă, claiește și cară la alte 2 pag. pe seama administrației și transpoartă 1000 ocale vechi la schelă, străbătind 20 km. distanță pe un drum plin de nisip. . . Incercînd rolul comptabilului și făcînd un bilanț de tot ceea ce dă plugarul fie în muncă, fie In natură, fie în numerarul, găsim că: Țăranul dă: a) Semînța pe 5 pog. gri (6 toi.) lei 60; b) Semință pe 5 pog. porumb lei 3; c)Aratul, semănatul și grapatul a 10 pog. lei 80; d) Seceratul a 5 pog. cîte 4 zile de pogon lei 40; e) Căratul a 5 pog. peste tot 7 zile cu carul lei 35; f) Treeratul griului de pe 2 luni. pog. cerâmbe ale lui lei 20; g) Ogorul pentru 5 pog. porumb lei 30; to) Prășitul pentru 5 pog. porumb lei 40; i) Raritatul, îngropatul și copilitul a 5 pog. eu porumb lei 50; j) 5 pog. porumb cules, curățit și cărat lei 60; k) 4 vitea 5 Iot 20; 1) 3 la sută snopt pindărit lei 12; m) 3 la sută coșuri de porumb pindărit lei 8; n) două pog. arat, semănat și grapat lei 16; p) două pog. secerat și clăii lei 16; p) două pog. cărat lei 12; t) 1000 ocale vechi la schelă lei 10. Total lei 512. Țăranul ia,: s) De pe 2 jum. pog. grid ce rămîn ale lui, minus piidăritul lei 188; t) Porumbul pe 2 jum. pog. minus pindărit lei 122; u) Tin car de paie și 2 care coceni lei 15. Total lei 325. Aceste cifre sînt însă foarte concludente ; ele ne arată că pe fiecare an săteanul învoit de acel domeniu este în deficit cu 187 lei. Samsarii și țăranii Pletora de samsari, cari stau între mitul plugar ca vînzător și adevăratul consumator, vine să mai adauge la această speculă. Am văzut în vara anului 1906, țărani vînzînd grîul în porturile Olteniei cu 8—9 lei hectolitrul, pe cînd la Brăila același grîu se vindea pe 10—12 lei și cu toate că navlul nu constă decit vre-o 30 centime la hectolitru. Și știți ce spuneați samsarii străini? Că grîul țărănesc n’ar avea decît 71—73 kg. pe hl., pe cînd în realitate erau grîne excelente ca curățenie și greutate, căci unele cîntări au 83 kg. pe hl. Și tot așa se întîmplă și cu celelalte cereale. Ca cumpărător, țăranul este tot așa de nemilos speculat; el cumpără și azi mia de ace cu urechi pe 10—15 lei kilogramul de zahăr pe 1,50—1,80 lei, cu ele de strunft pe 1 lei și mai mult kilogramul, sarea de lămie pe 12—18 lei și este în chip oribil înșelat la măsură. Pină mai dăunăzi era speculat și atunci cînd avea nevoe de credit, plătind dobînzi enorme, cari ajungeau pînă la 500 la sută pe an, cazuri pe care însumi am avut nefericirea de a le vedea; dar instituția băncilor populare este aproape a dezrădăcina camăta. Băncile populare întrunul din numerile trecute ale acestui ziar, un domn—să mă ierte că i-am uitat numele—se plîngea căt băncile populare sunt departe de a-șî putea Îndeplini rolul, fiindcă n’att emancipat economicește pe țăran. Trebuie însă, să se știe că robia economică a țăranului datează de vre-o trei veacuri, iar băncile populare n’au nici o decenie și daci acea emancipare nu se poate dobîndi peste noapte, ca nașterea unui bastard. Adăugatî la cele de mai sus faptul că țăranul capătă de la arendaș sau proprietar teren ,puțin adică neîndestulător, ca administrația e adesea de partea celor tari, cu e înșelat la măsurătoare din cauza, mult »ftspotodite, ignorante, de care trebue să ne mîndrim (?) căci e națională, că traiul s’a scumpit, scumpire la care a contribuit și statul prin mărirea taxelor vamale și fiscale ca să-și mărească budgetul spre a arăta progrese, să protejeze o industrie naționala, de cele mai multe ori necreată și să crape de bucurie săteanul, că specula devenea din zi in zi mai nemiloasă că țăranu român nu Vedea alte mijloace de existență decît plugul, clici de industrie ei nu știa, și atunci întrebați-vă care a fost starea sufletească a țăranului neluminat dar răsculat, de n'a mai așteptat isprăvirea mijloacelor legale pe cari nici că a putut, nici n’a vroit să le încerce. Invațămîntul agricol și dacă zic că săteanul e neluminat, prin urmare ușor speculabil și greu de raționat, nu cred că spun o noutate. Se știe cît lumina sau cultura se dă la școale primare, secundare, superioare și speciale. Dacă un străin ar privi asupra învățămîntului nostru, de sus în jos, și ar vedea că avem două universități și atîtea gimnazii și liceie, ar zice: ,,Iată cultura!“ Dar străinul să-mi dea voie să cred că invetțutmentul secundar și superior e un lux, iar cel primar o necesitate de stat, probă și legile făurite de marii patrioți, după cari numai cel din urmă este obligatoriu și gratuit. Și atunci reiese că lux avem și aoi ca nu toate, iar strictul necesar nu. Obligativitatea învățămintului Intradévsti, avem în comunele rurale circa 800,000 copii în etate de școală și vre-o 5.000 învățători din cari vre-o 200 de cârpeală. Calculind 80 copii de învățător, găsim că 400,000 de copii romtînau de unde căpăta lumină, chiar dacă ar voi, căci trebue să amintesc că obligativitatea e numai pe hârtie. Dacă însă considerăm cei 80 elevi pentru un învățător sunt prea mulți și că acei 80 copii capătă instrucție numai în statistici, găsim că abia vre-o 200,000 se bucură de lumina școalei primare în Romînia, iar restul de 600,000 țin ,pe loc proporția de 88 la sută analfabeți. Aceste considerații sunt în ceea ce privește numărul elevilor raportat la acel al învățătorilor; de raportăm însă numărul copiilor la spațiul saselor de clase, ajungem la concluzii și mai triste. Cunosc bine în această priviință starea a vre-o 5 județe și pot să afirm, cu credință că nu voiți fi desmînțit, că cel puțin trei sferturi din județele țării stat la fel, dacă nu și mai rău. De pildă, în județul Hobanați sunt circa 32,000 copii în virstă de școală, iar în șaselele clase din tot județul au loc numai 12,000 elevi! Așa stăm cu lumina in Romînia în veacul al XX-lea! Statul și răscoalele rurale Și ce au făcut statul și județele pentru promovarea culturii primare? In 1907 s’au înscris în budgetul statului, 58,400 lei pentru înființare de noul postumi de învățători; această sumă este suficientă numai pentru 64 posturi, ceea ce însemnează o picăturii de apă într’un ocean, față de cel puțin 8.000 de învățători sătești cîțî ne mai trebue în prezent. Aceasta pentru stat. Cit pentru județe, de pildă pentru Romanați, se cheltuesc 115.382 lei pentru serviciul sanitar, care în treacăt fie zis se reduce la vaccinare, căci epidemiile se combat cu jandarmi 49,000 lei pentru telefoane și 17,000 lei pentru instrucția publică din care aproape nimic (480 lei) pentru instrucția primară! Iar ca epitrop al comunelor rurale, a suprimat din budgetele acelor comune, sumele necesare pentru salariarea maestrelor de lucru manual, pentru cercurile culturale și a prevăzut sume derizorii pentru iluminat, încălzit și servitori. Și toate acestea se fac de stat și județe, ca o ironie patentată, tocmai în anul răscoalelor! Starea materială a țăranului Din cele de mai sus reiese că idealurile naționale cele mai apropiate, îmbunătățirea stârei materiale a țăranului român și luminarea lui rămîn și au rămas pentru noi tot idealuri depărtate iar împlinirea se tot amină la calendele grecești. Pentru cele mai anodine cestiuni se găsește și timp și bani. S’au creat catedre noul la facultăți, se cheltuesc 500.000 lei cu instrucția militară în școale, un fel de prostire a miliției, se va înființa doctoratul in drept cu alte catedre universitare, se organizează la orașe societăți de salvare, de protecția animalelor, numai de țăran vine vorba cam rar, sau deși se vorbește, nu se vede nimic făcut. Trebuie clar luate energice și" grab"nice măsuri, dar bine studiate și radicale, pentru ameliorarea statrei cultură]« și materiale a țăranului. Nu poate fi îmbunătățire materială fără cea culturală, nici culturală fără cea materială. Ar fi de dorit ca acele măsuri să fie în așa fel luate, încât țăranul să fie părtaș activ în îndeplinirea lor și nu văd realizarea decit în sistemul cooperativ. Se impune clar creearea de numeroase cooperative de producție și consumație prin cari sătenii ar cumpăra în comun moșii, imașurî, păduri. Voitt termina articolul meu cu încheerea: Țăranul român s’a răsculat ca Hereroșiî din Africa din cauza sărăciei ,și a neștiința, va scăpa de furia răscoalelor cînd va îi gonit sărăcia prin cooperative și ignoranța prin școale. Pînă atunci ne avem dreptul a spune că el a locuit cu sufletul în Europa, în veacul al XX-lea. Telegrafor din țară Ploești, 30 Septembrie.—Tănase Petculescu din strada Dorobanți No. 9 agent la portărel îmbătîndu-se zdrav în astă seară a bătut în mod oribil pe soția sa Alexandrina, rănind’o grav la cap cu un scaun, in stare disperată pacienta, a fost internată la spitalul „Constantinescu“ iar agresorul arestat.— Stavăr. Telegrame Greva din Milan — Noul amănunta — Milan, 30 Septembrie.—Cu toată fierberea și agitația ce a domnit aseară in sinul greviștilor, noaptea a trecut în liniște. Consiliul comunal a publicat un apel prin care regretă incidentul de erl și Îndeamnă populația la liniște. Pe străzi circulă patrule. Magazinele mari sunt Închise Tramvaele nu circulă. Funcționarii căilor ferate s'au asociat cu greviști. Azi n’a sosit nici un tren și n'at putut pleca decit două trenuri. Pentru tot timpul cit va fura greva impiegații C. F. s’at supus Bursei aluncei. Linia C. F. e ocupată de armată. Se crede totuși ca greva nu va mai dura decit azi. Milan. 30 Septembrie—Lucrătorii societate! Edison au declarat și ei greva. Orașul se află fără lumină. El a avut loc o întrunire moastră în Arene. Au participat 30,000 persoane. In timpul întrunire! s'a aflat ca în fața stabilimentului Nuahi a avut loc o ciocnire între trupe și greviști. Mai multe persoane au fost rănite cu pietre. Mulțimea a parcurs apoi străzile orașului in cintece. Pe tot drumul magazinele erau închise. La mai multe clădiri mari s-au sfărîmat ferestre cu pietre. facerarea grevei Milan, 30 Septembrie.—Lucrătorii organizați au devin să reia miine lucrul. Uvrierii dela serviciile publice ale căilor ferate, și tipografii gaziști au reluat lucrul de azi. întrevederea între miniștrii Berlin, 30 Sept.—In cercurile’ ’oficiale nu se atribue vreo însemnătate politică întrevederea ce a avut locurl între noul ministru de externe Schön și ministrul de externe al Rusiei Iswolsky. Vizita a avut un caracter pur privat. Cei doi miniștri se cunosc din Petersburg unde trăiau în cele mai bune raporturi de amnifiție. Intîmplarea a făcut să se întîlnească acum și să se viziteze. Secretarul de stat dela departamentul externelor pleacă acum la Flottbeck, pentru a se întilni apoi cu prințul Bülow. Un jubileu al împăratului Franz Josef Sibiu, 30 Septembrie. — Astăzi s’a serbat aci jubileul de 60 ani al împăratului Francisc Iosephr, în calitate de colonel al reg. 1 de husari. ioni crucișătoare naüeus Roma, 30 Septembrie.— Se asigură că ministrul marinei a obținut din partea colegilor săi aprobarea unui proect de lege prin care se admite marinei fondurile necesare pentru construirea a 4 crucișătoare. Operele contelui adalben Sternberg Viena, 30 Septembrie.— Contele Adalbert Sternberg a publicat o noua carte sub titlul „Barbariile din Maroc“. Cartea a apărut într-o editură vieneză și este a patra operă a contelui Sternberg. In curînd va apare a cincea operă „Parlamentul austriac văzut prin razele Roentgen“. Situația în Persia Petersburg, 30 Septembrie.—„Naivoje Vremja“ află din , Persia, că drumurile sunt buituite ele hoți și ucigași. Comerțul stagnează cu desăvirșire. Turburările se întind la speciori judecătorești creștini în Macedonia Constatinopol, 30 Septembrie. — Zierde anunță în mod oficial nn nurca de inspectori judecătorești în trei vilaete ale Rumeliei: Monastir, Salonic și Cossovo. Cei doi din urmă sînt creștini. Posturile sînt acum create. Compromisa! austro-ungar Viena, 30 Septembrie.—Azi dimineața la orele 10 a avut loc la ministerul de externe o conferință sub preșidenția baronului Aehrenthal, pentru a se mai discuta diverse chestiuni cu privire la compromis. Au luat parte ambii primi miniștri, baronul Beck și Wekerle cu secretarii lor.* Vienna, 30 Septembrie.—Conferințele începute Mercur la ministerul afacerilor străine asupra chestiunilor de drept constituțional al Austero-Ungariei în legătură cu compromisul aru fost sfârșite azi cu rezultat favorabil. la zi in inuiafi. JUi Pirinel Amelle les Baîns (Pirinél), 39 Septembrie — Rîul Tech s’a revărsat distrugând șapte poduri. Sunt șapte înecați. Răpirea unui supus austriac în Macedonla Salonic, 30 Sept.—Călugărul franciscan Luigi Palii, supus austriac, a fost răpit de albanezi în Djakova (Albania) și dus în munți. Răpitorii cer drept preț de răscumpărare eliberarea a doi albanezi închiși pentru crime și amenință că vor omorî pe călugăr. Dacă nu li se va împlini dorința albanezilor sunt de prevăzut represiuni din partea Austro-Ungariei. Bulgarii și reformele din Macedonia — Convorbire cu un exarch bulgar— Budapesta, 30 Septembrie.—Ziarul „Pester Lloyd“ publică o convorbire cu exarchul bulgar naor,senorul Ioseph, cu privire la situația în Macedonia. Exarhul a făcut declarații cu totul pesimiste asupra viitorului acțiune! reformelor, pe cari le urmăresc marile puteri în Macedonia. El menține punctul de vedere bulgar că fără autonomie și un guvernator general creștin european, îmbunătățirea situației în Macedonia e imposibilă. După părerea lui, Turcia nu refuză colaborarea ei in mod oficial, deși nu dorește și nu poate dori ca biroterația turcă să fie scoasă din situația ei în Macedonia. Turcia se silește din toate puterile să sprijine acțiunea marilor puteri înțelese. Poporul musulman însă refuză acest sprijin și nu poate vedea cu ochi buni intenția marilor puteri departe sub regimul reformelor și a unei administrații nepărtinitoare suveranitatea lui devine imposibilă. Popoarele creștine, cari sunt într’un grad de cultură mai înaintat față de musulmani, s’ar ridica cu ușurință sub un regim de reforme și administrație corectă, impunîndu-șî superioritatea. Prin îmbunătățirea situației în Macedonia se lovește deci direct in interesele Turciei. Așa ftind lucrurile, e imposibil ca Turcia să privească cu amiciție acțiunea de reforme întreprinsă de marile puteri. După cum reese din declarațiile exarcitunii precum și din acelea făcute de un conducător bulgar, grecii și bulgarii se acuză unii pe alții că abuzează de numele bisericei in scopuri politice. In Grecia se spune că bulgarii le atucau bandele, în Bulgaria se spune același lucru de greci. Cînd ii auzi vorbind cum sînt siliți să se apere în fața agresorilor ambii par nevinovați. Din diversele contraziceri un lucru se poate stabili cu preciziune: că luptele din Macedonia au un caracter politic național și că atît poporul grec cit și cel bulgar urmăresc scopuri agresive. Reorganizarea partidului popular ungur Budapesta, 30 Septembrie.— „Po Lloyd“ află din sursă demnă de eroui partidul poporului ar fi hotărît conferința secrete să se reorganizez baze creștin-sociale. Intro -conferință ținută erl după amerzȘ aV. hotărît redactarea finală a programului noului partid, care va fi în cuiind dat publicity«!ster Zilt Sn pe Casablanca, 30 Septembrie.— Agenția Havas, desminte, din isvor bine informat, că ar fi fost vre-o plîngere din partea legațiunilor în contra lui Ollala. Nu a fost nici o discuțiune între generalul Drude și Ollala. * Paris, 30 Septembrie.—Corespondentul ziarului ,,Temps““ aflător la Rabat zice că d. Regnault a conversat cu Bensiiman despre cestiunea armelor la Mazagan. Bensuman va adresa o circulară reprezentanților puterilor din Tanger pentru a-l ruga să dea Instrucțiuni agenților lor consulari din Mazagan de a se uni cu viceconsulul francez pentru a impleca pe guvernatorul din Mazagan de a trimite lui Mulei Nafid armele, pe cari acesta le cere. închiderea congresului din Nancy Nancy, 30 Septembrie. Congresul radical a adoptat o moțiune prin care se cere aplicarea complectă a legei separațiunei. Congresul s-a pronunțat în urmă pentru scrutinul pe listă, însă a respins principiul reprezentării proporționale. Congresul a emis un vot în favoarea contractului colectiv de muncă și a arbitragiului obligator între patroni și lucrători. Nancy, 30 Septembrie. — Congresul radical socialist a fost închis. D. Harriot, primar din Lyon, citind o declarațiune din partea partidului său, proclamă voința pacifică a partidului său, alipirea sa la principiul arbitragiului obligator, respectul său pentru diferitele naționalități, insă și patriotismul văd cald. Partidul pune datoria militară mai presus de orice contestațiune și refuză de a pronunța vre-o excomunicare in contra socialiștilor. Discursul său a fost foarte aplaudat. Banchetul Nancy, 30 Septembrie.—La banchetul de închidere al congresului d. Pelletan a băut pentru unirea strînsăt a tuturor elementelor sincere ale grupurilor stîngei și pentru triumful democrației. D. Berteaux, fost ministru de răsboiu, spune: Declarațiunea că în timp de răsboiut toată lumea ar merge dacă ar fi nebună, spunea din potrivă că în ziua primejdiei țara ar fi avut a face repede o bună justiție precum o făceau strămoșii noștri din timpul revoluțiunii! Generalul André amintește visita pe care a făcut-o în 1902 la Nancy în plină serbare a naționalismului. Atunci ținea, spune dînsul, să braveze o sfidare ce i se aruncă și să arate către frontieră epoleții! generalul termină strigînd: Să trăiască patria franceză! să trăiască Lorraini! D. Jafféré, președintele ordinului „Marelui Orient“ zice: Fii emigrați m’at întrebat dacă în cas de primejdie se putea coopta pe noi. Noi am răspuns că nu aveam lecții de primit de la nimeni, mai puțin încă de la aceia a căror patrie este Roma și băncile străine unde iși ar depune capitalurile pentru a scăpa de justiția fiscală a țării lor. Evenimente din Maroc Tanger, 30 Septembrie.—Agenția Havas anunță că Muley Hafid, avînd necesitatea de amic și de munițiune, s'a adresat la mai multe case germane, cari însă cer plata anticipată. * Casablanca, 30 Septembrie. — Medalia din Settat comandată de către Muley Hafid se găsește acum la Kasba Mediana, cam la 30 kilometri depărtare de Casablanca, jefuind pe triburile Indigene Barcelona, 30 Septembrie.—Se semnalează inundațiuni în diferite regiuni, mai cu seamă la Valența și Tortosa. Riurile Cardoner și Llobregat au debordat inundînd mai multe localități. Sînt doi înecați. * Tanger, 30 Septembrie.—In cursul unei conversațiunî cu d. Regnault, sultanul s’a arătat viu contrariat de evenimentele de la Udida recunoscînd însă că dacă Francezii au întrebuințat represalii au fost în plinătatea dreptului lor. Ca discurs al lui Melîs Orleans, S0 Septembrie.—D. Iservé vorbind într’o întrunire face apologia doctrinelor sale Întrunirea a votat o protestare în contra încarcerării antimilitariștilor și în contra condamnării lui Leebnecht. Starea sânătăței Lui Franz Joseph Viena, S0 Septembrie. ,,Correspondentbureau“ din Viena a primit la orele 1S din zi informațiunea că împăratul a trecut o noapte bună, împăratul s'a sculat la orele 5 jum. fără febră. O febră ușoară a apărut pe la orele opt continuind cu întreruperi până la orele 1‘2 cînd s'a primit informațiunea. Catarul începe a se resolvi, tusa nu mai este atît de tare, espeahoralf iurtea este abundentă. Starea forțelor și apetitul sunt satisfăcătoare. Starea obiectiva in genere nu este defavorabilă. Pe seară același biurou a aflat următoarele asupra stărei împăratului: Temperatura s’a urcat ele la amiază, nu insă mai mult decit in zilele precedente. Starea forțelor este satisfăcătoare. Apetitul suficient,. Ziua de azi se poate considera că mai bună. Briand și propaganda antipatriotică Paris, 30 Septembrie.—D. Briand In discursul său ținut la Le Fert- constată că propaganda antipatriotică va avea drept resultat că se va măsura de aci înainte întinderea patriotismului francez. D. Doumergue, într-un discurs ținut la Villeurbane lângă Lyon, a afirmat de asemenea necesitatea patriotismului care este o condițiune a reformelor sociale. Reforma financiară a Franței — Un discurs al ministrul de finanțe francez — Le Ferré, 30 Septembrie.—D. Caillaux, ministru de finanțe, a ținut un discurs la un banchet în care a zis că reforma financiară este o operă de răbdare și de măsură și trebue să se săvârșească ținîndu-se socoteală de împrejurări, de tradițiuni și de forțele contributive ale țării. D. Caillaux respinge teoriile nebuloase ale oarecăror socialiști cari, fără a-și proclama antipatriotismul lor, adăpostesc la umbra unor subtilități copilărești idei foarte vecine cu ale lui Hervé.Nu se discută datoriile pe cari le impune patriotismul; aceasta însă nu impedică de a face toate sforțările pentru a se organisa un drept internațional pacific. Dar a se crede că s’ar putea constrînge poporul făcînd să se admită moțiuni cari ar fi la cal întâmplător inegal tălmăcite, este a se lăsa în prada unei chimere primejdioase ,slăbind țările cari sînt cele mai avansate în mod politic și social și s’ar incurajia speranțele feudalităților de cucerire. Diferite știri Berlin, 30 Septembrie. —De la paște se va pune în aplicare propunerea ministrului de culte de a se înființa pe lângă școlile superioare un curs facultativ asupra vieței sexuale. Cursurile vor fi vizitate de elevi cu permisiunea părinților sau tutorilor, cari vor putea și să ia parte. Medicii și savanții și-au oferit colaborarea. înn Budapesta, 30 Septembrie.— Biv Brașov Se anunță că căpitanul Stoicesau dela compania treia a poliției de graniță din Predeal care obținuse permisiunea de a merge la Brașov pentru a-și continua apoi călătoria de acolo, a fost declarat arestat de un detectiv în momentul cînd voia să se urce în tren. La poliție căpitanul român s-a plîns șefului poliției care la pus imediat în libertate, exprimîndu-și regretul asupra incidentului. Din J&wsia Petersburg, 30 Septembriet.— După cum anunță ziarul „Rutsch“ țarul a refuzat să acorde audiențele cerute de membria ligei poporului rus. Petersburg, 30 Septembrie.— La amiralitate s’au descoperit mari abuzuri. Șefii tuturor resorturilor ar fi lucrat in ințelegere cu marii antreprenori, debrandind astfel sume colosale. * Petersburg, 30 Septembrie.—Guvernatorul general din Odesa Nowihercy și-a înaintat demisia pentru motivul că Kin Wars protejează liga poporulumis. Curioasa aventură a unui visător Un vînător din Holywood (Englitera) d. Men’ sly, a fost într’una din strüe trecute obiectul uner aventuri bizare. El vina păsări de mare, cînd un animal ciudat, semănînd unui rozător enorm, țîșni dintr’un scufiș și îl atacă. Cu o lovitură de pușcă bine îndreptată, d. Manierly, pară atacul, dar ciudatul animal nu se dădu învins, ci repi zndu-se din nou asupra viuătorului, ii înfipse colții în cișmele lui groase ne vinătorre. D. Maneely, a carui pușcă era încărcată numai cu alica, izbuti să omoare bestia cu lovituri de paturi de pușcă. Curiosul animal avea mărimea unui cîine mare. Dur la Belfast, în apropiere, de Holywood, el a fost recunoscut ca fiind un foi de miopotam sau rozător uriaș, care locuește pe țărmurile malu. De la Plata, Se presupune că el a fost adus la B. Hast do vra un vapor comercial șiiă a fugit din cușca lui. Gas îsin ziarul „iM“ Dactilografii testamentari de la „Universo“ și-au permis într’o zi să arunce minciuna că noi am fi împrumutat o știre din ziarul lor. Am promis că vom arăta cum fură ziarul „Universul“. Iată pentru azi chestiunea despre care voim să vorbim și pe care nu toți cititorii o cunosc. In anul 1905, „Universul“ a început să publice în fiecare zi cîte o rețetă gospodărească, prin care se arăta cum trebuie să se gătească anumite feluri de bucate. De unde își procura însă „Universul“ acele rețete? Dintr’o scriere specială, intitulată „Buna menageră“, care apăruse chiar în acel an, scriere datorită d-nei Ecaterina S. Comșa. Reproducerile se faceau însă fără știrea autoarei și fără semnătura dînsei. Acest lucru l’a făcut „Universul“ timp de luni de zile, pînă cînd autoarea cărței, revoltată, a dat în judecată pe proprietara acelui ziar, d-na Teodora Demetrescu, foasta Cazzavilan, cerînd 20.000 lei despăgubiri. D-na Dumitrescu-Cîmpina, prin avocatul său d. Virgil Dărăscu, a ridicat incidentul ca ziarul „Uni versul“ a fost dat prin contract în arendă d-lui Dărăscu și că prin urmare nu mai este d-sa răspunzătoare de ceea ce se publică prin acel ziar. Partea adversă a dovedit însă că publicarea articolelor în chestiune s’a făcut și înainte ca „Universul“ să fie dat în întreprindere d-lui Dărăscu. In consecință, în ședința de la 11 Aprilie 1907, tribunalul de Ilfov, secția II C. C., a dat sentința cu No. 217, prin care înfierează pentru totdeauna tortul gazetăresc inaugurat și practicat pe o scară întinsă de către moștenitoarea și antreprenorii dactilografi ai lui Cazzavillan. Iată acea sentință: A rămas în deliberare pînă la 16 Aprilie cînd a pronunțat această hotărâre. — Asupra acțiunei intentată de d-na 15 Caterina Conșa cu autorizațiunea soțului sau d. Sofron Comșa contra d-nei Teodora Dumitrescu fostă Cazzavillan prin care cere să fie obligată a îi plăti suma de 20000 lei ca daune. Avînd in vedere că reclamanta Cere daunele de mai sus de la d-na Cazzavillan proprietara jurnalului „Universul“ pentru prejudiciul material ce l’a suferit din causă că părîta nerespectind dreptul de proprietară a operei „Buna Menageră“ a publicat în anul 1905 în ziarul „Universul““ politic și literar pasagiî din această carte fără autorizație și consimțimîntul său și că prin aceasta i-a violat dreptul de proprietate a operei sale „Buna menajeră“. Considerînd că din multiplele numere ale ziarului „Universul“ presentate de d-na Comșa se constată în mod cert că acest ziar proprietatea piritei în interval de timp de la 20 Marii 1905 pînă la firele lui Decembrie acelaș an a copiat întocmai în fiecare zi cîte o rețetă de bucate din cartea „Buna menageră“ fără să aibă autorizația autoarei d-na Ecaterina Comșa. Că acest drept de autoare a operei „Buna menageră“ nu s’a tăgăduit reclamantei de către pilită. Că odată dovedite cele ce preced, reclamanta este în drept după legea presei din 1862 să ceară daune pentru prejudiciul causat. Că acest prejudiciu rezultă pentru d-na Comșa din faptul că exemplarele sale destul de căutate la început de îndată ce „Universul“ a început să- publice rețetele au rămas nevîndute din causă că fiecare cititor își lua științele trebuincioase din gazetă. Considerînd că legea presei prin art. 7 a prevăzut în caz de contrafacere a operei literare să se confisce toate exemplarele contrafăcute iar culpabilii să plătească despăgubiri egale cu valoarea a 1000 exemplare din opera plagiată. Considerînd însă că legiuitorul prin art. 7 din legea presei a voit să pedepsească pe acela care prin faptă sa pune pe autorul unei lucrări intelectuale în neputință de a beneficia de vînzarea operei sale, că ziarul „Universul“ publicând un număr considerabil de rețete din cele mai importante și cele mai ușitate din bucătăria romina, prin aceasta a pus în imposibilitate pe d-na Comșa de a mai vinde lucrarea sa „Buna menajeră“ Că în baza art. 7 din legea presei și art. 998 c. c. urmează ca pîrîta să repare prejudiciul ce a causat reclamantei că în ceia ce privește proba cu martori cerută de pirită, urmează să fie înlăturată ca inutilă în causă Pentru aceste motive , :.. 1 ■ In virtutea legei, Admite în parte acțiunea intentată de d-na Ecaterina S. Comșa cu autorizația soțului sau dr. Sofron Comșa prin petiția înregistrată la No. 16499 din 906 și obligă pe pirită dna Theodora, Dumitrescu fostă Oasa vișan sa plătească reclamantei stuma de lei șoapte mir-cinci-cute (7500) ca danaepliss una sută lei cheltueli de ju,decata. Sentința cu dreptu de apel conform legei. 4 Dată și citită în ședință publică azi 16 Aprilie 1907. (ss) D. Negulescu, L. N. Ștefănescu, (ss) Grefier, C. Georgescu din comuna Rîfov, cătunul Buculești. Pagubele sunt de 3600 lăi—Sfâifăr Galați, SO Septembrie.—Comisiunea sar uitară convocată aceară de d. inspector Slătineanu, a hotărît ,ca școlile să se menție închise pină in 15 Octombrie din cauza scarlatinei ce bîntuie în orașul nostru și care a făcut pînă acum numeroase victime. Dela 1 Octombrie, încep regulat cursurile comerciale de seară de pe lînă școala elementară comercială. — Vaporul Italian „Monte Negro“ care urma să plece azi dimineață din portul nostru pentru Marea Neagră, n'a putut pleca din cauza unui accident suferit de pilotul acestui vapor. — Necunoscuți făcători de rele, au fuirat azi noapte de pe șlepul No. 351 al agenției ungare, 6 lăzi și 1 sac cu mărfuri coloniale. Se bănuește că hoții au fi niște barcagii. — In urma măsurilor luate de autoriitățile comunale, prețul cărnel, cu începere de miine, va fi 90 bani kgr. calitatea intîia și 80 bani a două. — D. Stamatiade, consul român la Ismail, terminîndu-și concediul, s’a înapoiat la post. — Astăzi a avut loc o întrunire a muncitorilor. S’a hotătrit ca sindicatele să-și continue operațiunile financiare cu registre provizorii pină cînd vor obține pe cele confiscate de parchet. — Astă noapte se va forma o patrulă de către șeful siguranței Și bonVssarii circumscripțiilor pentru a supraveghea îndeplinirea dispoziției luate de d. Alexandru Gussi, prefectul poliției, în sensul de a se închide circiumile la orele 2 după miezul nopței. • . — Subcomisarul Mandragiu a fost numit șef al siguranței locale. — In cursul acestei săptămâni, monitoarele și vedetele vor pleca la Severin. — Consulul rus a inventariat astăzi averea defunctului Michele Vetrandos, care după cum se știe, a fost asasinat de nepotul său Christu Mazorache. — In cursul lunei Octombrie vor debuta la teatrul „Papadopol“ , trupa de comedii de sub conducerea d-lui Petre Liciu, trupă de operete a d-lui Grigoriu și va da două reprezentații d-na Constance de Linden. — La teatrul „Papadopol“ în fiecare seară, reprezentații date de trupa de os perete a d-lui Glückmann. , 1 — Cota Dunărei e 0.33, scade cu 4. Ram. Tribunalul telebbateT din țara IAȘI, 30 Septembrie.—Congresul de științe începe miine la ora 9 dimineață la liceul internat. La orele 4 s'a început ședința colegiului universitar la chestia doctoratului în drept.—Dan. PLOEȘTI, 30 Septembrie.— Un incendiu a distrus casa, dependințele și EcoStrds țăranului fruntaș Apostol Ion Escursiunea larerul Buce Vladimir Ploești. 30 Septembrie.—Azi pe la orele 5 după amează regele și marele duce Vladimir au făcut o escursiune cu automobilul pe la Bușteni. Se zice că marele duce rus a rămas Indictat de frumusețea localităților de pa valea Prahovei. Față de măsurile polițienești exagerate ce st’att,luat de către autorități, suveranul s’a exprimat cu macre părere de rău. Consequent dorinței regelui polițiștii plecați din Ploești s’au înapoiat astă seară la postul lor.—Stavăr. De ia Camera de Comerț Alegerea tnui membru în comitetul Brarsei Erl. Duminică, urma să se aleagă un membru în locul rămas vacant In comitetul Bursei din București, unde sînt reprezentate instituțiunile și societățile ale căror valori sînt cotate la Bursă. Au fost de față 16 din 30 membrii. D. I. G. Bibicescu, luînd cuvântul, recomandă ca în locul vacant să se aleagă d. Dimitrie Carp, subdirectorul Creditului rural (fratele d-lui ministru Anton Carp), pentru că o instituție de importanța Creditului funciar rural nu se poate să nu-și aibă un reprezentant în comitetul Bursei. D. G. Assan răspunde d-lui I. G. Bobicescu, arătînd că într’o convorbire d d. Dimitrie Sturdza asupra acestei chestiuni, d. prim ministru s’a exprimat că nu vroește ca vreun funcționar al Creditului rural să mai figureze și prin alta instituții sau corporații, de nici un fel. D. președinte al Camerei de comerț adaose că, deși d. D. Sturdza nu este acum efectiv directorul Creditului rural, dar știute că tot d-sa este sufletul acelei mari instituțiuni, prin urmare dorința d-sale ar trebui satisfăcută. D. Assan Indiee recomandînd ca să se aleagă d. Gr. Golescu, directorul Băncei agricole. D. Dim. Carp, care era de față, întrebat dacă primește să fie ales, a răspuns în mod evasiv. Se procede la alegere și rezultatul este: Dimitrie Carp 9 voturi, ales prigorie Golescu 6 voturi. Călinescu X vot. Un vot a fost alb. Tot eri membrii corporației Burse trebuiau să se întrunească să aleagă zece membri cari să formeze camera arbitrală. Nefiind de față decît 18 din 65 membri, alegerea s-a aminat pentru altă dată. Tot felul se întâmplări Scandalagiu.—Circumscripția 34 a arestat erl pe individul Ispas Constantinescu din str. Banu No. 30 care fiind beat a insultat pe d. Teodor Ionescu din str. Cuza Vodă No. 78 și apoi trecând pe splaiul C. A. Roseti a spart un geam de la locuința d-lui Const. Galbăniu din acea stradă No. 8. Om năbădios—Dornic de scandal, individul Nicolae Bragheru din str. Triumfului No. 34, s’a trântit, erl în stradă și prefăcindu-se beat a Început să strige. Sergentul din post, puse mîna pe el și ducîndu-l la circumscripția 35 l’a făcut să promită ca altă dată va renunța să mai facă pe beatul. Rănit din imprudență.— Costica Mihăilescu din strada Foișor 56, jucîndu-se cu prietenul sau Zamfir Dobre, din aceeași stradă 64, l'a înțepat din greșeală cu un cuțit ce-l avea la el, în laba piciorului sting. Pacientul a fost dus la spitalul Colțea* S’a deschis o anchetă de circ. respectivă. Rănirea ha, circ. 21 au fost aduși eri indivizii Niculae Dobrescu, din str. Costache Marinescu 18 și Ionescu Ioni din str. Hagianoff 2, pentru că a bătut și rănit cu cuțitul pe Nae Iliescu din com Militari cătunul Grivița. Acesta din urmă a fost dus la spital . Cazul se cercetează. Furt.—circ. 13-a a arestat pe Niculae Claciu, servitor la moara Popovici, pentru că ar fi furat unui alt servitor de acolo două perechi pantaloni și două cămăși,7 • - ■ - y'i f * tvi'i -i