Dimineaţa, octombrie 1907 (Anul 4, nr. 1306-1336)

1907-10-02 / nr. 1307

i L V 1 TEUF» j M­in 1 Pro Anul IV—No. 1­ óO. PUBLICITATEA CONCEDATA EXCLUSIV AGENȚIEI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDER ( Co. BUCUREȘTI 18( Strada Harageorgevic), 18 BANI Telefon 3,4 Marti 2 Octombrie 1907 mmmwmw DIRECTOR CONST. MINLE ABONAMENTE cu premii . : Lei' 20 » 11« • BANI Iris Capitalii No. 14/10 vind­e și Străinătate Ko. 13/40 K si pare / i­s­n­i­c la or­a 4 «Ii ns­isteața cu ulti­m­ d­e știri sile n­o­p­ț­c­i 20 iSiaroarile ziarului Sv.­ ^ultimiar 11 5 BANII IK TOATA ȚARA Un an . . . 6 luni . . . 3 luni . . . M­anif­estația social­iștilor Ruguri Fimaoaraa clădire­a garei de Vest Pe intensa piață dinaintea acestei gări a avut loc unul din grandioasele meelinguri * ale socialiștilor unguri Propuneri In ches­­ia țărănească — D. Vasile Nicolaescu, învățător în comuna Dăbuleni, jud. Rom­an­ați, formulează mai multe propuneri cu privire la chestiunea țărănească — Robia economica a țăranului Ori­cine ar căuta să dea o so­luție în această cestiune, ori cine ar încerca să găsească remediul boalei so­­oiale, care isbucnise ca o epidemie in primăvara trecută, trebue să, se între cu toată obiectivitatea ,posibilă, cari au fost cauzele acestei boale, altele deut instigațiile? Și dacă au­ fost instigatori, cari sunt cauzele că și intre Organele microbul instigațieî a prins pe organis­mul debil al țăranului? . De­și aceste două întrebări par diferi­­te răspunsul nu poate fi decit unul și același robia economică a săteanului și desăvirșita lipsă de lumină In calc ci Economicește vorbind, țăranul român este speculat sub toate formele S* * 1 Rn­­tr’un mod îngrozitor; dintre toate, spe­cula agricolă este cea mai păgubitoare, dat fiind că săteanul este agricultor și prin urmare cu aceasta vine mai des in atingere. S’au flat destule exemple ele acest sons. Ziarul „Adevărul“ a adus ca­­te­va mostre. Vom­ contribui la­ toate a­­­cestea cu încă unul, luat dela o întinsa exploatar­e agricolă, unde, las că se face ți ceva treabă, dar se face și cea mai m­are paradă de vorbă, alegînd un con­tract, de Învoială agricola de pe unul din Domeniile Coroanei. Contract de învoeli agricole 1 învoitul primește 5 pag. pentru po­rumb si 5 pentru grint dar mai adesea pentru secară, dijma fiind una din doua tai pridăvitul 3 snopi la suta și 3 coșuri de porumb la suta de coșuri; pi&tel­e ierbăritul a 4 vite mari cu cari intra in moșie câte 5 iei fiecare; ară, seamănă, grăpează, seceră, leagă, claiește și cară la alte 2 pag. pe seama administrației și transpoartă 1000 ocale vechi la schelă, străbătind 20 km. distanță pe un drum­ plin de nisip. . . Incercînd rolul comptabilului și făcînd un bilanț de tot ceea ce dă plugarul fie în muncă, fie In­ natură, fie în nume­rarul, găsim că: Țăranul dă: a) Semînța pe 5 pog. gri (6 toi.) lei 60; b) Semință pe 5 pog. po­rumb lei 3; c)­Aratul, semănatul și gra­­patul a 10 pog. lei 80; d) Seceratul a 5 pog. cîte 4 zile de pogon lei 40; e) Căra­tul a 5 pog. peste tot 7 zile cu carul lei 35; f) Treeratul griului de pe 2 luni. pog. ce­râmb­e ale lui lei 20; g) Ogorul pentru 5 pog. porumb lei 30; to) Prășitul pentru 5 pog. porumb lei 40; i) Rarita­tul, îngropatul și copilitul a 5 pog. eu porumb lei 50; j) 5 pog. porumb cules, curățit și cărat lei 60; k) 4 vite­a 5 Iot 20; 1) 3 la sută snopt pindărit lei 12; m) 3 la sută coșuri de porumb pindărit lei 8; n) două pog. arat, semănat și gra­­pat lei 16; p) două pog. secerat și clăii lei 16; p) două pog. cărat lei 12; t) 1000 ocale vechi la schelă lei 10. Total lei 512. Țăranul ia,: s) De pe 2 jum. pog. grid ce rămîn ale lui, minus piidăritul lei 188; t) Porumbul pe 2 jum­. pog. minus pindărit lei 122; u) Tin car de paie și 2 care coceni lei 15. Total lei 325. Aceste cifre­ sînt însă foarte conclu­dente ; ele ne arată că pe fiecare an să­teanul învoit d­e acel domeniu este în deficit cu 187 lei. Samsarii și țăranii Pletora de samsari, cari stau­ între mi­tul plugar c­a vînzător și adevăratul con­sumator, vine să mai adauge la această speculă. Am văzut în vara anului 1906, țărani vînzînd grîul în porturile Olte­niei cu 8—9 lei hectolitrul, pe cînd la Brăila același grîu­ se vindea pe 10—12 lei și cu toate că navlul nu constă decit vre-o 30 centime la hectolitru. Și știți ce spuneați samsarii străini? Că grîul țără­nesc n’ar avea decît 71—73 kg. pe hl., pe cînd în realitate erau­ grîne excelente c­a curățenie și greutate, căci unele cîn­­tări au­ 83 kg. pe hl. Și tot așa se întîmplă și cu celelalte cereale. Ca cumpărător, țăranul este tot așa de nemilos speculat; el cumpără și­ azi mia de ace cu urechi pe 10—15 lei ki­logramul de zahăr pe 1,50—1,80 lei, cu ele de strunft pe 1 lei­ și mai mult kilogra­mul, sarea de lămi­e pe 12—18 lei și este în chip oribil înșelat la măsură. Pină mai dăunăzi era speculat­ și a­­tunci cînd avea nevoe de credit, plă­tind dobînzi enorme, cari ajungeau pînă la 500 la sută pe an, cazuri pe care în­sumi am avut nefericirea de a le vedea; dar instituția băncilor populare este a­­proape a dezrădăcina camăta. Băncile populare întrunul din n­umerile trecute ale a­­cestui ziar, un domn—să mă ierte că i-am­ uitat numele—se plîngea căt băn­cile populare sunt departe de a-șî putea Îndeplini rolul, fiindcă n’att emancipat economicește pe țăran. Trebuie însă, să se știe că robia economică a țăranu­lui datează de vre-o trei veacuri, iar băncile populare n’au­ nici o decenie și daci acea emancipare nu se poate dobîn­­­di peste noapte, ca nașterea unui bas­tard. Adăugatî la cele de mai sus faptul că țăranul capătă de la arendaș sau­ pro­prietar teren ,puțin adică neîndestulător, ca administrația e adesea de partea ce­lor tari, cu e înșelat la măsurătoare din cauza, m­ult »ftspotodite, ignorante, de care trebue să ne mîndrim­ (?) căci e națională, că traiul s’a scumpit, scum­pire la care a contribuit și statul prin mărirea taxelor vamale și fiscale ca să-și mărească budgetul spre a arăta progrese, să protejeze o industrie națio­nala, de cele mai multe ori necreată și să crape de bucurie săteanul, că spe­cula devenea din zi in zi mai nemiloasă că țăranu­­ român nu Vedea­ alte mijloace de existență decît plugul, clici de indu­strie ei nu știa, și atunci întrebați-vă care a fost starea sufletească a țăranu­lui neluminat dar răsculat, de n'a mai așteptat isprăvirea mijloacelor legale pe cari nici că a putut, nici n’a vroit să le încerce. Invațămîntul agricol și dacă zic că săteanul e neluminat, prin urmare ușor speculabil și greu de raționat, nu cred că spun o noutate. Se știe cît lumina sau­ cultura se dă la școa­­le primare, secundare, superioare și spe­ciale. Dacă un străin ar privi asupra învățămîntului nostru, de sus în jos, și ar vedea că avem două universități și atîtea gimnazii și liceie, ar zice: ,,Iat­ă cultura!“ Dar străinul să-mi dea voie să cred că invetțutmentul secundar și su­perior e un lux, iar cel­­ primar o ne­cesitate de stat, probă și legile făurite de marii patrioți, după cari numai cel din urmă este obligatoriu și gratuit. Și atunci reiese că lux avem și aoi ca nu toate, iar strictul necesar nu. Obligativitatea învățămintului In­tr­adévsti, avem în comunele rurale circa 800,000 copii în etate de școală și vre-o 5.000 învățători din cari vre-o 200 de cârpeală. Calculind 80 copii de învă­țător, găsim că 400,000 de copii romt­î­nau de unde căpăta lumină, chiar dacă ar voi, căci trebue să amintesc că obli­gativitatea e numai pe hârtie. Dacă însă considerăm cei 80 elevi pentru un învăță­tor sunt prea mulți și că acei 80 copii capătă instrucție numai în statistici, găsim că abia vre-o 200,000 se bucură de lumina școalei primare în Romînia, iar restul de 600,000 țin ,pe loc proporția de 88 la sută analfabeți. Aceste considerații sunt în ceea ce pri­vește numărul elevilor raportat la acel al învățătorilor; de raportăm însă nu­mărul copiilor la spațiul saselor de cla­se, ajungem la concluzii și mai triste. Cunosc bine în această priviință starea a vre-o 5 județe și pot să afirm, cu cre­dință că nu voiți fi desmînțit, că cel pu­țin trei sferturi din județele țării stat­ la fel, dacă nu și mai rău­. De pildă, în județul Hob­anați sunt circa 32,000 copii în virstă de școală, iar în șasele­le clase din tot județul au­ loc numai 12,000 e­­levi! Așa stăm cu lumina in Romînia în veacul al XX-lea! Statul și răscoalele rurale Și ce au­ făcut statul și județele pentru promovarea culturii primare? In 1907 s’a­u­ înscris în budgetul statului, 58,400 lei pentru înființare de noul postumi de învățători; această sum­ă este suficientă numai pentru 64 posturi, ceea ce însem­nează o picăturii de apă într’un ocean, față­ de cel puțin 8.000 de învățători să­tești cîțî ne mai trebue în prezent. A­­ceasta pentru stat. Cit pentru județe, de pildă pentru Romanați, se cheltuesc 115.382 lei pentru serviciul sanitar, care în treacăt fie zis se reduce la vaccinare, căci epidemiile se combat cu jandarmi 49,000 lei pentru telefoane și 17,000 lei pentru instrucția publică din care a­­proape nimic (480 lei) pentru instrucția primară! Iar ca epitrop al comunelor rurale, a suprimat din budgetele acelor comune, sumele necesare pentru sala­­riarea maestrelor de lucru manual, pen­tru cercurile culturale și a prevăzut su­me derizorii pentru iluminat, încălzit și servitori. Și toate acestea se fac de stat și județe, ca o ironie patentată, tocmai în anul răscoalelor! Starea materială a țăranului Din cele de mai sus reiese că idealu­rile naționale cele mai apropiate, îmbu­nătățirea stârei materiale a țăranului român și luminarea lui rămîn și au­ ră­mas pentru noi tot idealuri depărtate iar împlinirea se tot amină la calendele grecești. Pentru cele mai anodine ces­­tiuni se găsește și timp și bani. S’au creat catedre noul la facultăți, se chel­­tuesc 500.000 lei cu instrucția militară în școale, un­ fel de prostire a miliției, se va înființa doctoratul in drept cu alte catedre universitare, se organizează la orașe societăți de salvare, de protecția animalelor, numai de țăran vine vorba cam rar, sau­ deși se vorbește, nu se vede nimic făcut. Trebu­ie clar luate energice și" grab"­nice măsuri, dar bine studiate și radi­cale, pentru ameliorarea statrei cultură]« și materiale a țăranului. Nu poate fi îmbunătățire materială fără cea cultu­rală, nici culturală fără cea materială. Ar fi de dorit ca acele măsuri să fie în așa fel luate, în­cât țăranul să fie părtaș activ în îndeplinirea lor și nu văd realizarea decit în sistemul coopera­tiv. Se impune clar creearea de nume­roase cooperative de producție și consu­mație prin cari sătenii ar cumpăra în comun moșii, im­așurî, păduri. Voitt termina articolul meu cu înche­­erea: Țăranul român s’a răsculat ca He­­reroșiî din Africa din cauza sărăciei ,și a neștiința­, va scăpa de furia răscoale­lor cînd va îi gonit sărăcia prin coope­rative și ignoranța prin școale. Pînă atunci ne avem dreptul a spune că el a locuit cu sufletul în Europa, în veacul al XX-lea. Telegrafor din țară Ploești, 30 Septembrie.—Tănase Pet­­culescu din strada Dorobanți No. 9 agent la portărel îmbătîndu-se zdrav în astă seară a bătut în mod oribil pe soția sa Alexandrina, rănind’o grav la cap cu un scaun, in stare disperată pacienta, a fost internată la spitalul „Constantine­­scu“ iar agresorul arestat.— Stavăr. Telegrame Greva din Milan — Noul amănunta — Milan, 30 Septembrie.—Cu toată fier­berea și agitația ce a domnit aseară in sinul greviștilor, noaptea a trecut în li­niște. Consiliul comunal a publicat un apel prin care regretă incidentul de erl și Îndeamnă populația la liniște. Pe străzi circulă patrule. Magazinele mari sunt Închise Tramvaele nu circulă. Funcționarii căilor ferate s'au­ asociat cu greviști. Azi n’a sosit nici un tren și n'at­ putut pleca decit două trenuri. Pentru tot timpul cit va fura greva impiegații C. F. s’at­ supus Bursei alun­­cei. Linia C. F. e ocupată de armată. Se cre­de totuși ca greva nu va mai dura decit azi. Milan. 30 Septembrie—Lucrătorii so­cietate! Edison au declarat și ei greva. Orașul se află fără lumină. E­l a avut loc o întrunire moastră în Arene. Au­ participat 30,000 persoane. In timpul în­trunire! s'a aflat ca în fața stabilimen­tului Nuahi a avut loc o ciocnire între trupe și greviști. Mai multe persoane au fost rănite cu pietre. Mulțimea a parcurs apoi străzile ora­șului in cintece. Pe tot drumul maga­zinele erau închise. La mai multe clă­diri mari s-au­ sfărîmat ferestre cu pietre. facerarea grevei Milan, 30 Septembrie.—Lu­crătorii organizați au­ devin să reia miine lucrul. Uvri­erii dela serviciile publice ale căilor ferate, și tipografii ga­ziști au­ reluat lucrul de azi. întrevederea între miniștrii Berlin, 30 Sept.—In cercurile’ ’oficiale nu se atribue vreo însemnătate politică întrevederea ce a avut loc­url între noul ministru de externe Schön și ministrul de externe al Rusiei Iswolsky. Vizita a avut un caracter pur privat. Cei doi miniștri se cunosc din Petersburg unde trăiau­ în cele mai bune raporturi de amn­ifiție. Intîmpl­area a făcut să se în­­tîlne­ască acum și să se viziteze. Secre­tarul de stat dela departamentul exter­nelor pleacă acum la Flottbeck, pentru a se întilni apoi cu prințul Bülow. Un jubileu al împăratului Franz Josef Sibiu, 30 Septembrie. — Astăzi s’a serbat aci jubileul de 60 ani al împăratului Francisc Iosephr, în ca­litate de colonel al reg. 1 de hu­sari. ioni crucișătoare n­aüeus Roma, 30 Septembrie.— Se asi­­gură că ministrul marinei a obținut din partea colegilor săi aprobarea unui proect de lege prin care se admite marinei fondurile necesare pentru construirea a 4 crucișătoare. Operele contelui adalben Sternberg Vie­na, 30 Septembrie.— Contele Adalbert Sternberg a publicat o noua carte sub titlul „Barbariile din Maroc“. Cartea a apărut într-o editură vieneză și este a patra o­­peră a contelui Sternberg. In curînd va apare a cincea operă „Parla­mentul austriac văzut prin razele Roentgen“. Situația în Persia Petersburg, 30 Septembrie.—„Na­iv­oje Vremja“ află di­n , Persia, că drumurile sunt buituite ele hoți și ucigași. Comerțul stagnează cu desăvirșire. Turburările se întind­ la speciori judecătorești creștini în Macedonia Consta­tinopol, 30 Septembrie. — Zierde anunță în mod oficial nn nurca­ de inspectori judecătorești în trei vilaete ale Rumeliei: Monastir, Salonic și Cossovo. Cei doi din ur­mă sînt creștini. Posturile sînt a­­cum create. Compromisa! austro-ungar Viena, 30 Septembrie.—Azi dimi­neața la orele 10 a avut loc la mi­nisterul de externe o conferință sub preșidenția baronului A­ehren­­thal, pentru a se mai discuta di­verse chestiuni cu privire la com­promis. Au luat parte am­bi­i primi mi­niștri, baronul Beck și Wekerle cu secretarii lor.* Vienna, 30 Septembrie.—Conferințele în­cepute Mercur­ la ministerul afacerilor străine asupra chestiunilor de drept constituțion­al al Austero-Ungariei în­­ legă­­tură cu compromisul aru­ fost sfârșite azi cu rezultat favorabil. la zi in in­uiafi. JUi Pirinel Amelle les Baîns (Pirinél), 39 Sep­tembrie — Rîul Tech s’a revărsat distrugând șapte poduri. Sunt șapte înecați. Răpirea unu­i supus austriac în Macedon­la Salonic, 30 Sept.—Călugărul francis­can Luigi Palii, supus austriac, a fost răpit de albanezi în Djakova (Albania) și dus în munți. Răpitorii cer drept preț de răscumpărare eliberarea a doi albanezi închiși pentru crime și ame­nință că vor omorî pe călugăr. Dacă nu li se va împlini dorința alba­­nezilor sunt de prevăzut represiuni din partea Austro-Ungariei. Bulgarii și reformele din Ma­cedonia — Convorbire cu un exarch bulgar— Budapesta, 30 Septembrie.—Zia­rul „Pester Lloyd“ publică o con­vorbire cu exarchul bulgar naor,se­norul Ioseph, cu privire la situația în Macedonia. Exarh­ul a făcut­ declarații cu totul pesimiste asupra viitorului ac­țiune! reformelor, pe cari le urmă­resc marile puteri în Macedonia. El menține punctul de vedere bulgar că fără autonomie și un gu­vernator general creștin european, îmbunătățirea situației în Macedonia e imposibilă. După părerea lui, Turcia nu re­fuză colaborarea ei in mod oficial, deși nu dorește și nu poate dori ca biroterația turcă să fie scoasă din situația ei în Macedonia. Turcia se silește din toate pu­terile să sprijine acțiunea marilor puteri înțelese. Poporul musulman însă refuză a­­cest sprijin și nu poate vedea cu ochi buni intenția marilor puteri departe sub regimul reformelor și a unei administrații nepărtinitoare suveranitatea lui devine imposibilă. Popoarele creștine, cari sunt în­­tr’un grad de cultură mai înaintat față de musulmani, s’ar ridica cu ușurință sub un regim de reforme și administrație corectă, impunîndu-șî superioritatea. Prin îmbunătățirea situației în Macedonia se lovește deci direct in interesele Turciei. Așa ftind lucrurile, e imposibil ca Turcia să privească cu amiciție acțiunea de reforme întreprinsă de marile puteri. După cum reese din declarațiile exarcitunii precum și din acelea făcute de un conducător bulgar, grecii și bulgarii se acuză unii pe alții că abuzează de numele bise­­ricei in scopuri politice. In Grecia se spune că bulgarii­­ le atucau bandele, în Bulgaria se spune același lucru de greci. Cînd ii auzi vorbind cum sînt si­liți să se apere în fața agresorilor­ ambii par nevinovați. Din diversele contraziceri un lucru se poate stabili cu preciziune: că lupt­ele din Macedonia au un caracter politic național și că atît poporul grec cit și cel bulgar ur­măresc scopuri agresive. Reorganizarea partidului popu­lar ungur Budapesta, 30 Septembrie.— „Po Lloyd“ află din sursă demnă de er­oui partidul poporului ar fi hotărît conferința secrete să se reorganizez baze creștin-sociale. Intro -conferință­ ținută erl după a­­merzȘ aV. h­otărît redactarea­ finală a programu­lui noului partid, care va fi în cuiind dat publicity«!­­­ster Zilt Sn pe Casablanca, 30 Septembrie.— Agenția Havas, desminte, din isvor bine infor­mat, că ar fi fost vre-o plîngere din par­tea legațiunilor în contra lui Ollala. Nu a fost nici o disc­uțiune între generalul Drude și Ollala. * Paris, 30 Septembrie.—Corespondentul ziarului ,,Temps““ aflător la Rabat zice că d. Regnault a conversat cu Bensiiman despre cestiunea armelor la Mazagan. Bensu­man va adresa o circulară repre­zentanților puterilor din Tanger pen­tru a-l ruga să dea Instrucțiuni agenți­lor lor consulari din Mazagan de a se uni cu viceconsulul francez pentru a imp­­leca pe guvernatorul din Mazagan de a trimite lui Mulei N­­afid armele, pe cari acesta le cere. închiderea congresului din Nancy Nancy, 30­­ Septembrie.­­­ Congres­ul radical a adoptat o moțiune prin care se cere aplicarea complectă a legei se­­parațiunei. Congresul s-a pronunțat în urmă pentru scrutinul pe listă, însă a respins principiul reprezentării propor­ționale. Congresul a emis un vot în favoarea contractului colectiv de muncă și a ar­­bitragiului obligator între patroni și lu­crători. Nancy, 30 Septembrie. — Congresul radical socialist a fost închis. D. Ha­r­­riot, primar din Lyon, citind o de­cla­­rațiune din partea partidului său, pro­clamă voința pacifică a partidului său, alipirea sa la principiul arbitragiului o­­bligator, respectul său pentru diferitele naționalități, insă și patriotismul văd cald. Partidul pune datoria­­ militară mai presus de orice contestațiune și refuză de a pronunța vre-o excomuni­care in contra socialiștilor. Discursul său a fost foarte aplaudat. Banchetul Nancy, 30 Septembrie.—La banchetul de închidere al congresului d. Pelletan a băut pentru unirea strînsăt a tuturor e­­lementelor sincere ale grupurilor stîngei și pentru triumful democrației. D. Berteaux, fost ministru de răsboiu­, spune: Declarațiunea că în timp de răs­­boiut toată lumea ar merge dacă ar fi nebună, spunea din potrivă că în ziua primejdiei țara ar fi avut­ a face repede o bună justiție precum o făceau strămo­șii noștri din timpul revoluțiunii! Generalul André amintește visita pe care a făcut-o în 1902 la Nancy în plină serbare a naționalismului. Atunci ținea, spune dînsul, să­ braveze o sfidare ce i se aruncă și să arate către frontieră epoleții! generalul termină strigînd: Să trăiască patria franceză! să trăiască Lorraini! D. J­afféré, președintele ordinului „Ma­relui Orient“ zice: Fii emigrați m’at­ în­trebat dacă în cas de primejdie se putea coopta pe noi. Noi am răspuns că nu aveam lecții de primit de la nimeni, mai puțin încă de la aceia a căror­­ patrie es­te Roma și băncile străine unde iși ar depune capitalurile pentru a scăpa de justiția fiscală a țării lor. Evenimente din Maroc Tanger, 30 Septembrie.—Agenția Ha­vas anunță că Muley Hafid, avînd ne­cesitatea de amic și de munițiune, s'a a­­dresat la mai multe case germane, cari însă cer­­ plata anticipată. * Casablanca, 30 Septembrie. — Medalia din Settat comandată de către Muley Hafid se găsește acum la Kasba Media­­na, cam la 30 kilometri depărtare de Ca­sablanca, jefuind pe triburile Indigene Barcelona, 30 Septembrie.—Se semna­lează inundați­uni în diferite regiuni, mai cu seamă la Valența și Tortosa. Ri­­urile Cardoner și Llobregat au­ debordat inundînd mai multe localități. Sînt doi înecați. * Tanger, 30 Septembrie.—In cursul unei conversațiunî cu d. Regnault, sultanul s’a arătat viu contrariat de evenimentele de la Udida recunoscînd însă că dacă Francezii au întrebuințat represalii au fost în plinătatea dreptului lor. Ca discurs al lui Melîs Orleans, S0 Septembrie.—D. I­servé vor­bind într’o întrunire face apologia doc­trinelor sale Întrunirea a votat o pro­testare în contra încarcerării an­ti­mi­lit­a­­riștilor și în contra condamnării lui Leebnecht. Starea sânătăței Lui Franz Joseph­ Viena, S0 Septembrie. ,,Correspondent­­bureau“ din Viena a primit la orele 1S din zi informațiun­ea că împăratul a trecut o noapte bună, împăratul s'a scu­lat la orele 5 jum. fără­ febră. O febră ușoară a apărut pe la orele opt continu­­ind cu întreruperi până la orele 1‘2 cînd s'a primit informaț­iunea. Catarul înce­pe a se resolvi, tusa nu mai este atît de tare, espeahoralf iurtea­ este­ abundentă. Starea forțelor și apetitul sunt satisfă­cătoare. Starea obiectiva in genere­ nu este defavorabilă. Pe seară același biurou a aflat urmă­toarele asupra stărei împăratului: Tem­peratura s’a urcat ele la amiază, nu insă mai mult de­cit in zilele precedente. Starea forțelor este satisfăcătoare. Ape­titul suficient,. Ziua de azi se poate con­sidera că mai bună. Briand­ și propaganda antipatri­otică Paris, 30 Septembrie.—D. Briand In discursul său­ ținut la Le Fert- constată c­ă propaganda antipatriotică va avea drept­ resultat că se va măsura de aci înainte întinderea patriotismului fran­­cez. D. Doumergue, într-un discurs ținut la Villeurbane lângă Lyon, a afirmat de asemenea necesitatea patriotismului ca­re este o condițiun­e a­ reformelor sociale. Reforma financiară a Franței — Un discurs al ministrul de fi­nanțe francez — Le Ferré, 30 Septembrie.—D. Caillaux, ministru de finanțe, a ținut un discurs la un banchet în care a zis că reforma financiară este o operă de răbdare și de măsură și trebue să se săvârșească ți­­nîndu-se socoteală de împrejurări, de t­radi­ți­uni și de forțele contributive ale­ țării. D. Caillaux respinge teoriile ne­buloase ale oare­căror socialiști cari, fără a-și proclama antipatriotismul lor, adăpostesc la umbra unor subtilități co­pilărești idei foarte vecine cu ale­ lui Hervé.­Nu se discută datoriile pe cari le impune patriotismul; aceasta însă nu impedică de a face toate sforțările pen­tru a se organisa un drept internațional pacific. Dar a se crede că s’ar putea constrînge poporul făcînd să se admită moțiuni cari ar fi la cal întâmplător ine­gal tălmăcite, este a se lăsa în prada unei chimere primejdioase ,slăbind ță­rile cari sînt cele mai avansate în mod politic și social și s’ar incurajia speran­țele feudalităților de cucerire. Diferite știri Berlin, 30 Septembrie. —De la paște se va pune în aplicare pro­punerea ministrului de culte de­­ a se înființa pe lângă școlile superi­oare un curs facultativ asupra vie­ței sexuale. Cursurile vor fi vizita­te de elevi cu permisiunea părinți­lor sau tutorilor, cari vor putea ș­­i să ia parte. Medicii și savanții și-au­ oferit colaborarea. înn Budapesta, 30 Septembrie.— Biv Brașov Se anunță că căpitanul Stoicesau dela compania treia a po­liției de graniță din Predeal care obținuse permisiunea de a merge la Brașov pentru a-și continua apoi călătoria de acolo, a fost declarat a­­restat de un detectiv în momentul cînd voia să se urce în tren. La poliție căpitanul român s-a plîns șefului poliției care la pus i­­mediat în libertate, exprimîndu-și regretul asupra incidentului. Din J&wsia Petersburg, 30 Septembriet.— După cum anunță ziarul „Ru­ts­ch“ țarul a re­fuzat să acorde audiențele cerute de mem­bria ligei poporului rus. Petersburg, 30 Septembrie.­— La a­­miralitate s’au­ descoperit mari abuzuri. Șefii tuturor resorturilor ar fi lucrat in ințelegere cu marii antreprenori, de­­brandind astfel sume colosale. * Petersburg, 30 Septembrie.—Gu­vernatorul general din Odesa No­­wihercy și-a înaintat demisia pentru motivul că Kin Wars protejează li­ga poporulu­mis. Curioasa aventură a unui visător Un vînător din Holywood (Englitera) d. Men’ sly, a fost într’una din strüe trecute obiectul uner aventuri bizare. El vina­­ păsări de mare, cînd un a­­nimal ciudat, semăn­înd unui rozător e­­norm­, țîșni dintr’un s­cufiș și îl atacă. Cu o lovitură de pușcă bine îndrep­tată, d. Manierly, pară atacul, dar ciu­datul animal nu se dădu învins, ci re­­pi z­ndu-se din nou­ asupra viuătorului, ii înfipse colții în cișmele lui groase ne vinătorre. D. Maneely, a carui pușcă era încăr­cată numai cu alica, izbuti să omoare bestia cu lovituri de paturi de pușcă. Curiosul animal avea mărimea unui cîine mare. Dur la Belfast, în apropiere, de Holywood, el a fost recunoscut ca fiind un foi de m­iopotam sau­ rozător uriaș, care locuește pe țărmurile m­alu. De la Plata, Se presupune că el a fost adus la B. Hast do vra un vapor comercial și­iă a fugit din cușca lui. Gas îsin ziarul „iM“ Dactilografii testamentari de la „Universo“ și-au permis într’o zi să arunce minciuna că noi am fi îm­prumutat o știre din ziarul lor. Am promis că vom arăta cum fură zia­rul „Universul“. Iată pentru azi chestiunea despre care voim să vorbim și pe care nu toți cititorii o cunosc. In anul 1905, „Universul“ a înce­put să publice în fiecare zi cîte o rețetă gospodărească, prin care se arăta cum trebuie să se gătească a­­numite feluri de bucate. De unde își procura însă „Uni­versul“ acele rețete? Dintr’o scriere specială, intitulată „Buna menage­­ră“, care apăruse chiar în acel an, scriere datorită d-nei Ecaterina S. Com­­șa. Reproducerile se faceau însă fă­ră știrea autoarei ș­i fără semnătura dînsei. Acest lucru l’a făcut „Uni­versul“ timp de luni de zile, pînă cînd autoarea cărței, revoltată, a dat în judecată pe proprietara acelui ziar, d-na Teodora Demetrescu, foasta Cazzavilan, cerînd 20.000 lei despăgubiri. D-na Dum­itrescu-Cîmpina, prin avocatul său d. Virgil Dărăscu, a ridicat incidentul ca ziarul „Uni­­ versul“ a fost dat prin contract în a­­rendă d-lui Dărăscu și că prin ur­mare nu mai este d-sa răspunzătoare de ceea ce se publică prin acel ziar. Partea adversă a dovedit însă că publicarea articolelor în chestiune s’a făcut și înainte ca „Universul“ să fie dat în întreprindere d-lui Dă­răscu. In consecință, în ședința de la 11 Aprilie 1907, tribunalul de Ilfov, secția II C. C., a dat sentința cu No. 217, prin care înfierează pentru totdeauna tortul gazetăresc inaugurat și practicat pe­ o scară întinsă de către moște­nitoarea și antreprenorii dac­tilografi ai lui Cazzavillan. Iată acea sentință: A rămas în deliberare pînă la 16 A­­prilie cînd a pronunțat această hotă­râre. — Asupra acțiunei intentată de d-na 15­ Caterina Con­șa cu autorizațiunea soțu­lui sau­ d. Sofron Comșa contra d-nei Teodora Dumit­rescu fostă Cazzavillan prin care cere să fie obligată a­ î­i plăti suma de 20000 lei ca daune. Avînd in vedere că reclamanta Cere daunele de mai sus de la d-na Cazzavil­­lan proprietara jurnalului „Universul“ pentru prejudiciul material ce l’a suferit din causă că părîta nerespectind drep­tul de proprietară a operei „Buna Me­­nageră“ a publicat în anul 1905 în zia­rul „Universul““ politic și literar pasa­­giî din această carte fără autorizație și consimțimîntul său și că prin aceasta i-a violat dreptul de proprietate a ope­rei sale „Buna menajeră“. Considerînd că din multiplele numere ale ziarului „Universul“ presentate de d-na Comșa se constată în mod cert că a­­cest ziar proprietatea piritei în interval de timp de la 20 Marii 1­905 pînă la firele lui Decembrie acel­aș an a copiat întoc­mai în fiecare zi cîte o rețetă de bucate din cartea „Buna menageră“ fără să ai­bă autorizația autoarei d-na Ecaterina Comșa. Că acest drept de autoare a operei „Buna menageră“ nu s’a tăgăduit recla­mantei­ de către pilită. Că odată dovedite cele ce preced, re­clamanta este în drept d­upă legea presei din 1862 să ceară daune pentru prejudi­ciul causat. Că acest prejudiciu rezultă pentru d-na Comșa din faptul că exemplarele sale destul de căutate la început de îndată ce „Universul“ a început să-­ publice rețetele au­ rămas nevîndute din causă că fie­care cititor își lua științele trebuin­cioase din gazetă. Considerînd că­ legea presei prin art. 7 a prevăzut în caz de contrafacere a o­­perei­­ literare să se confisce toate exem­plarele contrafăcute iar culpabilii să plătească despăgubiri egale cu valoarea a 1000 exemplare din opera plagiată. Considerînd însă că legiuitorul prin art. 7 din legea presei a voit­ să pedep­sească pe acela care prin faptă sa pune pe autorul unei lucrări intelectuale în neputință de a beneficia de vînzarea o­­­perei sale­, că ziarul „Universul“ publi­când un număr considerabil de rețete din cele mai importante și cele mai uși­­tate din bucătăria romina, prin aceasta a pus în imposibilitate pe d-na Comșa de a mai vind­e lucrarea sa „Buna menaje­ră“ Că în baza art. 7 din legea presei și art. 998 c. c. urmează ca pîrîta să re­pare prejudiciul ce a causat reclamantei că în ceia ce privește proba cu mar­tori cerută de pirită, urmează să fie înlăturată ca inutilă în causă Pentru aceste motive , :.. 1 ■ In virtutea legei, Admite în parte acțiunea intentată de d-na Ecaterina S. Comșa cu autorizația soțului sau dr. Sofron Comșa prin peti­ția înregistrată la No. 16499 din 906 și obligă pe pirită d­na Theodora, Dumitrescu­ fostă Oasa vișan sa plă­tească reclamantei stum­a de lei șoap­te mir-cinci-cute (7500) ca danae­­pliss una sută lei cheltueli de ju,­decata. Sentința cu drept­u­ de apel conform legei. 4 Dată și citită­ în ședință publică azi 16 Aprilie 1907. (ss) D. Negulescu, L. N. Ștefănescu, (ss) Grefier, C. Georg­escu din comuna Rîfov, cătunul Buculești. Pagubele sunt de 3600 lăi—Sfâifăr Galați, SO Septembri­e.—Comisiunea sar uitară convocată aceară de d. inspector Slătineanu, a h­otărît ,ca școlile să se menție închise pină in 15 Octombrie din cauza scarlatinei ce bîntuie în orașul nostru și care a făcut pînă acum nume­roase victime.­­ Dela 1 Octombrie, încep regulat cursurile comerciale de seară de pe lîn­­ă școala elementară comercială. — Vaporul Italian „Monte­ Negro“ care urma să plece azi dimineață din portul nostru pentru Marea Neagră, n'a putut pleca din cauza unui accident suferit de pilotul acestui vapor. — Necunoscuți făcători de rele, au­ fui­rat azi noapte de pe șlepul No. 351 al agenției ungare, 6 lăzi și 1 sac cu măr­­­furi coloniale. Se bănuește că hoții au­ fi niște barcagii. — In urma măsurilor luate de autorii­tățile comunale, prețul cărnel, cu înce­pere de miine, va fi 90 bani kgr. calita­tea intîia și 80 bani a două. — D. Stamatiade, consul român la Is­mail, terminîndu-și concediul, s’a îna­poiat la post. — Astăzi a avut loc o întrunire a mun­citorilor. S’a hotătrit ca sindicatele să-și continue operațiunile financiare cu re­gistre provizorii pină cînd vor obține pe cele confiscate de parchet. — Astă noapte se va forma o patrulă de către șeful siguranței Și bonVs­sarii circumscripțiilor pentru a supraveghea îndeplinirea dispoziției luate de d. Ale­xandru Gussi, prefectul poliției, în sen­­sul de a se închide circiumile la orele 2 după miezul nopței. • . — Subcomisarul Mandragiu a fost nu­mit șef al siguranței locale. — In cursul acestei săptămâni, moni­toarele și vedetele vor pleca la Severin. — Consulul rus a inventariat astăzi averea defunctului Michele Vetrandos, care după cum se știe, a fost asasinat de nepotul său­ Christu Mazorache. — In cursul lunei Octombrie vor de­buta la teatrul „Papadopol“ , trupa de comedii de sub conducerea d-lui Petre Liciu, trupă de operete a d-lui Grigoriu și va da două reprezentații d-na Con­stance de Linden. — La teatrul „Papadopol“ în fiecare seară, reprezentații date de trupa de os perete a d-lui Glückmann. , 1 — Cota Dunărei e 0.33, scade cu 4.­­ Ram. Tribunalul telebbateT din țara IAȘI, 30 Septembrie.—Congresul de științe începe miine la ora 9 dimineață la liceul internat. La orele 4 s'a început ședința colegiu­lui universitar la chestia doctoratului în drept.—Dan. PLOEȘTI, 30 Septembrie.— Un in­cendiu a distrus casa, dependințele și EcoStrds țăranului fruntaș Apostol Ion Escursiunea larerul Buce Vladimir Ploești. 30 Septembrie.—Azi pe la orele 5 după amează regele și marele duce Vladimir au­ făcut o escursiune cu au­tomobilul pe la Bușteni. Se zice că marele duce rus a rămas In­dictat de frumusețea localităților de pa valea Prahovei. Față de măsurile polițienești exagerate ce st’att,luat de către autorități, suvera­nul s’a exprimat cu macre părere de rău­. Consequent dorinței regelui polițiștii plecați di­n Ploești s’au­ înapoiat astă seară la postul lor.—Stavăr. De ia Camera de Comerț Alegerea tnu­i membru în comitetul Brarsei Erl. Duminică, urma să se aleagă un membru în locul rămas vacant In comi­tetul Bursei din București, unde sînt reprezentate instituțiunile și societățile ale căror valori sînt cotate la Bursă. Au­ fost de față 16 din 30 membrii. D. I. G. Bibicescu, luînd cuvântul, re­comandă ca în locul vacant să se alea­gă d. Dimitrie Carp, subdirectorul Cre­ditului rural (fratele d-lui ministru An­ton Carp), pentru că o instituție de im­portanța Creditului funciar rural nu se­­ poate să nu-și aibă un reprezentant în comitetul Bursei. D. G. Assan răspunde d-lui I. G. Bobi­­cescu, arătînd că într’o convorbire d­­ d. Dim­itrie Sturdza asupra acestei ches­tiuni, d. prim ministru s’a exprimat că nu vroește ca vreun funcționar al Cre­ditului rural să mai figureze și prin alta instituții sau corporații, de nici un fel. D. președinte al Camerei de comerț a­­daose că, deși d. D. Sturdza nu este a­­cum efectiv directorul Creditului rural, dar știut­e că tot d-sa este sufletul acelei mari instituțiuni, prin urmare dorința d-sale ar trebui satisfăcută. D. Assan In­­diee recom­andînd ca să se aleagă d. Gr. Golescu, directorul Băncei agricole. D. Dim. Carp, care era de față, între­bat dacă primește să fie ales, a răspuns în mod evasiv. Se procede la alegere și rezultatul este: Dimitrie Carp 9 voturi, ales prigorie Golescu 6 voturi. Călinescu X vot. Un vot a fost alb. Tot eri membrii corporației Burse­ tre­buiau să se întrunească să aleagă zece membri cari să formeze camera arbi­trală. Nefiind de față decît 18 din 65 mem­bri, alegerea s-a aminat pentru altă dată. Tot felul se întâmplări Scandalagiu.—Circumscripția 34 a a­­restat erl pe individul Ispas Constanti­­nescu din str. Banu No. 30 care fiind beat a insultat pe d. Teodor Ionescu din­ str. Cuza Vodă No. 78 și apoi trecând pe splaiul C. A. Roseti a spart un geam de la locuința d-lui Const. Galbăniu din acea stradă No. 8. Om năbădios—Dornic de scandal, in­dividul Nicolae Bragheru din str. Trium­fului No. 34, s’a trântit, erl în stradă și prefăcindu-se beat a Început să strige. Sergentul din post, puse mîna pe el și ducîndu-l la circumscripția 35 l’a fă­cut să promită ca altă dată va renunța să mai facă pe beatul. Rănit din imprudență.— Costica Mihăi­­lescu din strada Foișor 56, jucîndu-se cu prietenul sau­ Zamfir Dobre, din aceeași stradă 64, l'a înțepat din greșeală cu un cuțit ce-l avea la el, în laba piciorului sting. Pacientul a fost dus la spitalul Colțea* S’a deschis o anchetă de circ. respectivă. Rănirea ha, circ. 21 au­ fost aduși eri indivizii Niculae Dobrescu, din str. Cos­­tache Marinescu 18 și Ionescu Ioni din str. Hagianoff 2, pentru că a bătut și rănit cu cuțitul pe Nae Iliescu din com­ Militari cătunul Grivița.­­ Acesta din urmă a fost dus la spital . Cazul se cercetează. Furt.—circ. 13-a a arestat pe Niculae Claciu, servitor la moara Popovici, pen­­­tru că ar fi furat unui alt servitor de acolo două perechi pantaloni și două­ cămăși,7 • - ■ - y'i f * tvi'i -i

Next