Dimineaţa, decembrie 1907 (Anul 4, nr. 1367-1394)
1907-12-01 / nr. 1367
) rtflOl -No. 1867 PUBLIOITATEA: CONCEDHTÄ EXCLUSIVI v HgentloT de Publicitate CAROL SCHULDER & Co. București, Str. Bari Etoneviei 11.-Te efonat* Birourile ziarului: wm Str. Sărindar No. 11 mgjaggaWBMBHSglib oo^»»ccccccxî»coKacccccoo APARE ZILNIC CU CELE DIN URMA ȘTIRI ALE NOPȚEI ooxcoxoxccccccococccacacccco — Din Camera Austriacă — Discursul primului ministru, baronul Beck — Viena, 29 Noembrie.— Camera deputaților continuă discuțiunea generală a compromisului. Ministrul președinte Beck relevă că acest compromis este cel dintâiű care nu impune Austriei nici un sacrificiu financiar, din contră scoboară cota parte a ei precum și face să scadă impozitul asupra zahărului, ceea ce constitue o ușurare pentru populațiune. Ministrul exprimă mirarea că compromisul cu toate avantajele neîndoioase pentru agricultură, întîmpină totuși din partea unei părți, din fericire, nu tocmai mare a agrarienilor o vie opozițiune și chiar se face o agitațiune. Crede că singurul motiv al acestei atitudini, este faptul convențiunei veterinare de curînd încheiată între cele două țări. Principele de Auersperg nu a dezvol oanüuca 1 Decembrie 190/ DIRECTOR CONST MILLE ABONAMENTE: cm premii Un an •••••••• Lei 20 6 luni..................... » • •113 luni •••••••• „ Telefon j Pir!l fiapifaIä lh Frmliieni Străinătate Hs. 1249 Asasinarea lui Sarafoff Sofia, 29 Noembrie. — Boris Sarafoff și un alt șef revoluționar Carwanoff, au fost uciși azi noapte cu focuri de revolver, de către un macedonean. Omorul s'a comis, în momentul cînd Sarafoff însoțea pe Carwanoff,care îl făcuse o vizită, pînâ la stradă. Macedoneanul i-a ucis pe amîndoi. 9 Se știe că Boris Sarafoff a fost implicat în faimosul complot bulgăresc, instruit de d. J. Th. Morescu, complot care a făcut mare zgomot. Complicii lui Boris Sarafoff au fost condamnați, și el de asemenea a fost condamnat la 20 ani închisoare în contumare. '2ev‘ * Sofia, 29 Noembrie. — Asta-noapte spre orele 1 se afla in casa lui Sarafoff profesorul de matematică Garvanoff, reprezentantul organizației interne și șeful de bandă Panitza cari fuseseră invitați. La plecarea lor, Sarafoff l-a condus pină la ușă. Aci se traseră două focuri de revolver asupra lor. Garvanoff a murit pe loc, iar Sarafoff încetă din viață după o jumătate de oră la spitalul la care fusese transportat. Focurile au fost trase chiar în pragul ușei așa că e aproape sigur că ucigașul a Panitza care a dispărut fără a putea fi prins. Ancheta a stabilit că intr’adevăr Panitza e ucigașul. Panitza era unul din devotații celebrului șef de bandă Sandansky, inamicul lui Sarafoff. El a trecut apoi în tabăra lui Sarafoff probabil cu intenții de a-l ucide, după cum s’a stabilit acum. Asasinatul a produs o adîncă impresie. Se crede că el este începutul unei vendete macedonene pentru a se crea complecta libertate a lui Ssvidansky și a adepților săi. ... * Note biografice.— Sarafoff e născut la Libahuva în districtul Bado și cvea etatea de aproape 40 ani. A fost absolventul unei școale militare din Sofia și în 1898 a fost numit locotenent de infanterie. In 1895 a luat parte la primul atac al bandelor din Macedonia. In 1899 a fost pus în capul comandanței superioare din Macedonia și timp de 2 ani vorbiaj toată lumea de dînsul. In 1901 a fost înlocuit prin generalul Zoncef. A luat parte apoi la revolta din Monastir în 1903, iar de atunci se afla în capul organizației interne a bandelor. El era un talent de organizare de prima ordine. După cum se știe el a fost implicat și în complotul bulgăresc din Romînia unde a fost condamnat la 20 ani închisoare.* Sofia, 29 Noembrie.Șeful de bandă Panitza, asasinul lui Sarafoff e căutat în toate părțile. Pentru moment au fost arestați șefii de bandă Gernopeyov și Losikcev, cari se aflau aci în secret. Landansky e bănuit a fi în mănăstirea Krrilo. Situația începe să se explice. Și asasinatul reese ca un complot al lui Landansky. Alte amănunte Berlin, 29 Noembrie.—Conform unei telegrame primite din Sofia de ziarul „Lokal Anzeiger” Boris Sarafoff a căzut victima răzbunărei lui Sandansky, Sarafoff pregătia cu adepții săi un nou atac decisiv în Macedonia. Lucrul acesta displăcînd lui Sandansky acesta a căutat să scape de el. Panutza, ucigașul lui Sarafoff, e unul din devotații lui Sandansky. Corespondentul ziarului „Lokal Anzeiger“ la Sofia a avut era o convorbire cu Sarafoff asupra planurilor lui viitoare. Actualmente, a spus Sarafoff,se omoară săptâmînal aproape 100 de bulgari in Macedonia. Poporul nostru e măcelărit și distrus astfel cu încetul. Dacă ar cădea însă odată 5000 de bulgari marile Puteri se vor decide poate la o intervenție energică“. In Turcia, unde după cum se știe guvernul a pus un preț de 2000 pfunzi turcești pe capul lui Sarafoff, știrea acestui asasinat a fost probabil primită cu mulțumire. Poliția a arestat pînă acum 60 de revoluționari acuzați a fi luat parte în complotul contra lui Sarafoff. Viena, 29 Noembrie.— Ziarul „Algemeine Zeitung“ publică între altele următoarele amănunte asupra cauzelor asasinărei lui Sarafoff: Sarafoff își crease cu 3000 de lei o bandă separată și aceasta nu a plăcut tovarășului său Sandansky. După cum s’a comunicat acum 6 săptămîni de către presa bulgară, s’au furat din casa organizației bulgare din Macedonia o jumătate milion de lei și că defraudatorul ar fi fugit în Romînia. In realitate aceasta știre masca adevărul. Sarafof și amicii săi au tiiizat banii organizației macedonene și pentru a înlătura bănuelile, au inventat defraudarea. Sarafoff a declarat că șefii de bandă întrebuințează banii în interesul unei acțiuni contra mahomedanilor. După cum se știe, in ultimul timp bulgarii su distrus locuințe turcești și au asasinat cîțiva musulmani. Faptul acesta a ridicat chiar de curînd reprezentațiuni serioase din partea Turciei la Sofia. După cum se vede e vorba deci de executarea unei sentințe in contra regelui neîncoronat al Macedoniei, Boris Sarafoff.—Drd In ajunul unei crize guvernamentale în Ungaria Budapesta, 29 Noembrie.—Viața politică e animată de nouă știri de senzație. Criza presidențială devine din ce în ce mai serioasă. In legătură cu această criză ziarele vorbesc de eventualitatea unei crize guvernamentale. Președintele Justin s’a reîntors el și a declarat că e absolut hotărît să-șî dea demisia. Miniștrii se încearcă să-l convingă să rămîie. Ministrul de culte Apponyi l’a îndemnat să renunțe la ideia de a demisiona explicîndu-î că croații sînt trădători de patrie. Frantz Kossuth l-a rugat pe Justic să șî sacrifice persoana sa în interesul patriei. Primul ministru Wekerle i-a reproșat că e de datoria lui să sprijine guvernul în actuala situație deoarece înaintea constituirea actualului guvern, fusese invitat a forma el guvernul și a refuzat. Președintele Justin nu se lasă însă influențat de aceste amenințări și persistă în hotărîrea lui de a demisiona. Odată cu criza președințială circulă știri de eventualitatea unei crize permanente. In ultimul consiliu de miniștrii guvernul ar fi declarat că nu va lucra decît cu președintele Justhn. E posibil deci ca odată cu demisia președintelui să isbucnească și o criză guvernamentală: împăratul Wilhelm spre Olanda Londra, 29 Noembrie.—împăratul Wilhelm a sosit aseară în portul Victoria unde a fost primit în mod oficial de marina armatei. Yaehtul Hohenzollern a ancorat în port. Azi dimineață yaehtul a ridicat ancora pornind spre Olanda. Naufragiul unui vas Paris, 29 Noembrie. — un mare vas internațional a naufragiat în apropiere de Port-Salt și insula Guessan. In apropiere de Brest s’au găsit două cadavre avînd cordoane de salvare cu inscripția „regina Genoveva“. La Tremaso au fost evîrlite pe coaste de valuri alte două cadavre și ruine ale vapoarelor. S’au găsit între rămășițele vasului scrieri italiene. E vorba probabil de naufragiul unui vas din Italia în timpul ultimelor furtuni de pe marea Nordului. Greva din Triest Triest, 29 Noembrie.—Situația e neschimbată. Peste 1OoO lucrător continuă greva. După amiază jandarmii au operat numeroase arestări. Cartea Albă a Germaniei Berlin, 29 Noembrie. — Cartea Albă a Germaniei cu privire la conferința de la Haga nu cuprinde nimic amănunțit și nu este decît o traducere în germană a textului oficial francez și nu continuă în special raportul delegatului Germaniei la conferința păcei, baronul Marsehal. Prin această carte Reichstagul nu va afla nimic nou din secretele diplomatice. Audiență la împăratul Austriei Viena, 29 Noembrie. — Ministrul de finanțe a fost primit ora în audiență de împărat. Această audiență stă în legătură cu demisia pe care și-o dăduse ministrul din cauza greutăților pe cari le-a întîmpinat în chestia zahărului, împăratul l-a convins să-și retragă demisia ceea ce el a și făcut din cauză că acele dificultăți nu mai există acum. Escluderea religiei din școli Viena, 29 Noembria. — Ministrul instrucțiunei publice va depune azi un proiect în sensul ca să se scoată din programul școalelor elementara cursul da religie. încercarea de sinucidere a unui revoluționar rus Budapesta, 29 Noembrie. — Telegramele au anunțat că un tinăr rus, revoluționar de curînd sosit in localitate, a încercat erl să se sinucidă. El a fost dus la spital. Grație ajutorului medical el se află acum mai bine și a putut fi ascultat de autoritățile polițienești. El a declarat că se numește Constantin Pavlov, e revoluționar rus. Neputind suporta persecuțiunile autorităților a fugit în Germania. Dar, spune el, puterea Rusiei merge pină la Berlin, căci persecuțiile l’au urmărit și în capitala Germaniei, din care cauză el a fost silit să fugă. A venit în Ungaria. Aici însă din cauza situației lui materiale a dus o foarte rău, nu avea eu ca trăi. El aparține unei familii distinse din Rusia. In timpul nopței un ziarist a reușit să aibă o convorbire cu nefericitul revoluționar. El declară că a înrudit cu Trepoff, prin faptul că o vară a lui era căsătorită cu fratele acestuia. Tatăl lui a fost aghiotant al țarului Alexandru al doilea. In 1882 cind a avut loc marea mișcare nihilistă, un grup de nihiliști i-au predat un memoriu pa care el să-l înmîneze țarului, ceea ce el a și făcut. Pentru acest fapt el a fost arestat. In ce-l privește pe dînsul revoluționarul rus declară că a urmat universitatea din Berlin, unde a făcut cunoștința mai multor revoluționari ruși. A intrat în liga lor ocupînd funcția de secretar. Din cauza persecuției a plecat la Charlottenburg, unde era un cerc al revoluționarilor, și unde se țineau dese întruniri. Dar nu trecu mult și fu descoperit din nou de poliție și atunci s’a reîntors din nou la Berlin, unde a locuit la consilierul de oraș Kesaing. Poliția l-a urmărit și aci și făcîndu-l o percheziție a găsit la dînsul revolvere, bombe și acte revoluționare. Un frate al lui este și acum în slujba ministrului de interne, om credincios al lui Stolypin. A mai arătat că a fost căsătorit liber cu o femee pe care a cunoscut-o la universitate. Ea e de asemenea revoluționară și e radă cu prințul Dolgorukov. Ei au trăit mai mulți ani împreună și au avut doi copii. In timpul din urmă ei s-au despărțit din cauza unei certe. Crede insă că soția lui va reveni, deoarece a și primit o scrisoare deja dinsa în acest sens. Speră că dacă autoritățile ungare nu-l vor persecuta va putea să-și continue viața liniștit la Budapesta. Inundațiile din America New-York, 29*Noembrie.—Din cauza creșterei extraordinare a apelor fluviului Delaware s’au produs mari inundații aproape în toată Pensilvania. In apropiere de Missinville un mare pod a fost luat de valuri și 14 lucrători de pe pod s’au înecat. Mai multe orașe sunt amenințate cu ruina din această cauză. Ciocnire de trenuri Besannson, 29 Noembrie. Două trenuri s’au ciocnit pe linia Vesoul-Besanson lîngă stațiunea Valleroi-le Rosa. Sunt cinci morți și cincisprezece răniți. Despăgubiri pentru un accident de tren Klagenfurt, 29 Noembrie. — Azi s’a dezbătut procesul intentat de comerciantul Frantz Lemberger societăței liniei ferate de Sud, căreea ii cere daune pentru un accident pe care l-a suferit din cauza deraierei din 16 Septembrie 1906, la Portschach, cînd a fost rănit. Judecata i-a acordat 40.000 coroane despăgubiri și 4.900 coroane cheltuelî. Accident la patinaj Bruun, 29 Noembrie.—Erî s’a întâmplat un grav accident la patinajul de la castelul Trebici : spărgîndu-se ghiața, opt elevi de gimnaziu au căzut in apă. Doi din ei s’au înecat. Sinuciderea unui mare financiar San Francisco, 29 Noembrie.— Acum două zile a fost arestat șeful casei „Californie Sufo“și al lui „Trust Company“, Brown. Azel s’a sinucis. Acuzații aduse unui deputat român din Austria Viena, 29 Noembrie.— Deputatul român cavaler Onciul, dezminte știrile publicate de ziarul „Mittagszeitung“ prin cari se vorbesc de oarecari neregularități la biroul său de călătorii. Biroul sau se ocupă într’adevăr cu emigrări, dar până acum nu s’a semnalat nici odată ceva nemoral sau nelegal în afacerile acestui birou. Știri alarmante despre sănătatea lui Wilhelm Berlin, 29 Noembrie. — „Berliner Tageblatt“ luind cunoștință de niște versiuni alarmate, publicate de ziarul „Malin", despre starea împăratului Wilhelm, a căutat să aibă informațiuni precise în această chestie. Ziarul citat se crede în măsură a declara că acele știri sunt inventate și că starea împăratului este perfectă. Cu această ocazie „Berliner Tagebatt" desminte știrea că împăratul Wilhelm, la întoarcerea sa la Londra din High-Cliffe ar fi consultat un specialist. Proectul antipolonez Berlin, 29 Noembrie. — Intre guvern și conservatori s’a stabilit un compromis în privința proectului polonez. Guvernul renunță la dreptul său de expropiere, rezervindu-și acest drept numai în anumite localități din Polonia de vest. Afară de aceasta guvernul nu va mai cere 100 de milioane în scopuri coloniale. Căsătoria principe George al Greciei Atena, 29 Noembrie.Ceremonia căsătoriei principelui George și a principesei Maria a fost favorizată de un timp frumos. Orașul era pavoasat cu culorile grecești și franceze. O mulțime imensă se grămădise pe toata trecerea cortegiului. Trupele erau așezate de-a lungul trecerei cortegiului. Căsătoria a fost celebrată la orele 11. După plecarea cortegiului s-am tras 101 tunuri. Cortegiul a fost aclamat cu entusiasm de popor. Mitropolitul a oficiat și a dat benedicțiunea nupțială. * Atena, 29 Noembrie.—Principesa Maria Bonaparte s’a dus la ceremonia nupțială religioasă într’o trăsură aurită trasă de opt cai. Regele și principele George călăriafi pe lîngă portiere. Mulțimea arunca flori in trecerea princesei. Principele de Waldemar și regina au fost martori. La întoarcerea în palat princesa a primit omagiile miniștrilor și diplomaților. Greva poștală din Viena Viena, 29 Noembrie.—Rezistența pasivă a factorilor poștali, care a izbucnit azi dimineață, nu a produs nici o perturbare. Scrisorile au fost scoase la timp din cutii. S’au dezmințit dacă temerile că aceasta grevă va produce oarecare perturbare în viața comercială. * .In legătură cu aceasta, o corespondență locală anunță însă că această grevă s’a resimțit însă, din cauză că poștalioanele au ridicat cu mari întârzieri scrisorile din cutii și distribuția a întîrziat. Noul guvernator din Odesa Odesa, 29 Noembrie. Generalul Renenkampfl a fost numit guvernator general la Odesa, în locul lui Kaulbars. Membrii ligei adevăraților bărbați ruși,a telegrafist țarului cerînd menținerea lui Kiuibars ca guvernator al orașului. Deputații reacționari la țar Petersburg, 29 Noembrie. — Cei 114 deputați reacționari cari au înmînat țarului o adresă specială, vor fi primiți in curînd in audiență la Zarskoezello. Conducătorii lor, contele Dorer și Pariskevici, au intenția de a aduce in discuție, în timpul audienței, chestiuni politice de mare însemnătate. Regele Leopold atacat în parlament Paris, 29 Noembrie. — Produce mare senzație aci discursul pe care l’a rostit în Camera belgiană cunoscutul deputat socialist Wandervelde. El a vorbit despre desele călătorii la Paris ale regelui Belgiei și l a numit pe acesta „un vagabond regal“. A fost foarte semnificativă atitudinea ministrului de finanțe care i-a răspuns lui Wandervelde. Ministrul nu l’a *părat de foc pe regele Leopold, și s’a mulțumit să spue că e păcat să se aducă în fața parlamentului, fără nici un folos, discuțiunea acestei triste chestiuni. Votarea compromisului Budapesta, 29 hcembrie. — Camera a adoptat în a doua citire legea de autorizare a compromisului. Meeting sîrb contra bulgarilor Belgrad, 29 Noembrie. Studenții sîrbi din vechea Serbie și din Macedonia înscriși în universitatea din Belgrad au convocat pentru 15 Decembrie un meeting de protestare în contra violențelor bandelor bulgare și albaneze față de populațiunea sîrbă din acele teritorii. Ziarele invită pe cetățenii din Belgrad să ia parte la meeting un număr cît de mare. Furtul unor tablouri de valoare Paris, 29 Noembrie.—La muzeul din Amiens s’a comis aseară o hoție indrăzneață. S’au furat tablouri vechi de mare valoare, precum și un număr de medalii de aur. Pagubele sunt de vreo 300.000 lei. Hoții au scos din rame 6 tablouri scumpe și le-au furat. Un alt tablou mare a fost deasemenea scos din ramă și probabil că hoții nu l’au putut lua căci l’au tăiat in bucăți. Intre tablourile furate sunt lucrări celebre, ca lucrări de Fragonard, Van- Loo, etc. Condamnați pentru agitațiile dela Cernova Budapesta, 29 Noembrie. — Se telegrafiază din Cernova că parchetul din Seghedin a citat pentru Luni să se prezinte la închisoare pentru a-și face o sinda pe următorii slovaci : medicul Szobárt Pleban, Josef Tomek și fabricantul Jancek, toți condamnați pentru că au condus agitațiuni contra statulul. Condamnații au cerut să li se acorde un nou termen pînă la începerea osîndei, parchetul le-a respins însă cererea. Ei au telegrafiat atunci ministrului de justiție, cum însă pînă seara n’a sosit răspunsul, ei au plecat la Seghedin pentru a intra în închisoare. Iot nici o obiecțiune plausibilă în contra acestei convențiuni care, după părerea oamenilor celor mai competenți, este mai favorabilă decît starea de lucruri actuală și de către toate compromisele anterioare. Nu mai puțin de mirat este punctul de vedere opozițional al democrațilorsocialiști și mai ales al croaților, compromisul conținând mari avantarii in special pentru Dalmația. Ministrul exprimă speranța că conființa reciprocă se va stabili în opinia publică a celor două părți ale monarhiei și că compromisul care este un tratat de pace și de amiciție va contribui a întări nu numai legăturile economice dar și cele politice între cele două state (aplause). Vorbind de atacurile îndreptate în contra Ungariei cu prilejul cazului de la Cernova, primul ministru spune că cehii au cerut atunci ca guvernul austriac să ceară relații oficiale din Budapesta asupra celor petrecute. El a respins atunci această cerere ținînd seamă de obicinuințele internaționale. E de observat că partea discursului care se ocupă cu Ungaria a fost primită cu răceală, lucru ce caracterizează atitudinea parlamentului austriac față de Ungaria. O nouă născocire ungurească Aseară ni s’a comunicat următoarea telegramă din Budapesta: Budapesta, 29 Noembrie. — Ziarul „Esti Ujszag", ediția de seară a lui „Budapesti Hírlap“ primește din Sibiu următoarea telegramă : Zece grăniceri romîni, înarmați au trecut azi pe teritoriul unguresc, pentru a merge la AbTcestlep, comitatul Háromszék. înarmați, acei grăniceri au pătruns în locuințele unor unguri și au făcut percheziții. Cine s’a opus la acest act abuziv a fost bătut de ei. In cele din urmă grănicerii români au trecut cu forța pe teritoriul român pe un supus ungur, pe care l’au ținut arestat timp de o zi. Poliția din Brașov anchetează: Ziarul cere în termeni vehemenți o reparațiune pentru această violare de teritoriu. Cercetînd la ministerul de interne știrea aceasta nu ne-a fost confirmată. E desigur, încă una din acele invențiuni cu cari ne-a deprins de cîtva timp presa ungară, care nu mai mult decît acum două luni, ne-a servit cu acea faimoasă încălcare de teritoriu din partea miniștrilor romini Brătianu și Sturdza. In ce privește pe conservatori, ei au pus candidatura din N. Coandă, fost deputat.—Xam. Răspunsul regelui la adresa Camerei Regele a primit era la orele 12 cu ceremonialul obicinuit delegațiunea și biroul Camerei, cari i-au remis adresa de răspuns la Mesagiul Tronului. Iată textul răspunsului regelui la această adresă: De președinte, D-lor deputați. Primesc cu adâncă recunoștință bunele urări de sănătate ce mi le aduceți din partea Ad. ;dep.; zilele ce mi le va mai dărui bunul D-zeu le voi închina binelui Țărei, spre a duce la bun sfîrșit înalta misiune ce mi-a fost încredințată. Cu mare mulțumire văd că Camera este hotărîtă a da tot sprijinul guvernului meu, întru îndeplinirea operei de reforme,cerute nu numai de împrejurări, dar și de interesul superior al statulul și de dreptate. Dorința mea cea mai vie este ca patriotismul să vă călăuzească intru căutarea soluțiunei acestei grele probleme și ca binele obștesc singur să vă insufle în hotărîrile ce veți lua. Este netăgăduit că proprietatea mare alcătuește partea cea mai însemnată a bogăției țărei și că propășirea întregei noastre agriculturi atîrnă de menținerea ei. Insă o ușurare a condițiunilor de traiú a țăranului și îndrumarea sa spre o muncă mai spornică sînt asemenea necesități recunoscute de toți. împăcarea acestor nevoi, deopotrivă însemnate, trebue căutată pe tărîmul bunei înțelegeri și al dreptăței, singurele temelii pe care se poate lucra cu înțelepciune. Jertfele ce se cer nu vor fi niciodată prea scumpe, dacă vom izbuti a atinge acest țel dorit, adică desvoltarea prosperităței noastre agricole și restabilirea încrederei reciproce între toți fiii țărei. Relnoesc, dar, din adîncul inimei mele, apelul meu către toți pentru o patriotică conlucrare la delegarea greutăților ce stau înaintea noastră. Inălțați-vă inimile și dați țărei o pildă mai mult că nu împrejurări grele nimic în gradul dv. nu stă mai presus decit mintuirea și mărirea scumpei noastre Romînii. In numele reginei și al familiei mele vă mulțumesc asemenea pentru călduroasele urări ce ni se aduceți cu acest prilej. De la societatea de patronaj Societatea de patronare a copiilor abandonați și a condamnaților liberați și-a constituit astfel comitetiul de direcția și diferitele comitete de secțiune : Comitetul central de direcțiune.— Președinte, d. Ch. Pherechyde. Membri, d-nele : Elena Ch. Pherechyde, Maria M. Iulian, d nil Ștefan Stătescu, D. Alimăneșteanu, dr. Al. Șațo. Cenzori, d nal: I. G. Saita, N. C. Schina, C. Steriu. Secretar-general, d. C. Radulescu. Casier, d. Stavri Predescu. Secțiunea copiilor abandonați moralmente Președintă d na Pherediyde Elena, Vicepreședintă d-na Alimănișteanu Sarmisa. Membre d-nele: Assan G. Florica, Boambă I. Elena, Căpitanovici T. Ana, Cuțarina Maria Crătunescu D., Halfon Estera, Lahovari A. Simona, Niculescu I. Tatiana, Sevesen Gr. Ana, Schina N. C. Gabriela, Sipson M. Maria. Triandafil G. Eliza. Membri d-nnl. Minovie! N. D-tru. Saita I. G., Voinescu R. Secretar d. Corbescu M. George. Secțiunea atentaților în penitenciar Președinte, d. Ștefan Stătescu. Membri: d»nil Antonescu Victor, Al. O. Cantacuzino, Florescu Dem., Iulian Mihail, Ionescu-Dolj, Marghiloman M., Niculescu Oscar, Popovici V , Procopiu Aurelia, Schina N. O., Sărățeanu C. Ștefănescu Gr., Vidrașcu M., Zamfirescu M. I. Secretar, d. Budișteanu Al. Secțiunea liberaților din Inobia ori Președinte: d. Alimănișteanu C. Membrii: domnii Alexandrescu Marin, Assan Gh., Butculescu Nicu, Catargiu Rudi, Dissescu C., Djuvara Trandafir, Gheorghiu T. general, Manolescu Corneliu Rimniceanu, Mandrea N., Musceleanu C., Negulescu Dem., Procopiu I., Simionescu Al., Slătineanu George, Tanoviceanu I. Secretar: d. Sipsom M. Secția alienaților, cerșetorilor și vagabonzilor Președinte : d. Al. Șuțu, dr. Membri : d-nii Brătianu Dinu di Caloglu Al, Crutescu N. dr., Boambă G., Djuvara Ernest dr., Dărăscu Virgil, Greceanu Dem., Marghiloman Alex, Manolescu N. dr., Obreja Al. dr., Al. Oprescu, Petrini Panu, dr., Petrescu G. P. , Sadoveanu P., Șuțu Al. junior dr. Secretar: d. Stoenescu N. dr. Secțiunea binefacerilor Președintă, d-na Iulian M. Maria; vicepreședintă, d-na Djuvara Tr. Bălașa ; membre d-nele : Atanasovici Maria, Comșa Florica, Dissescu C. Aristița, Filitis I. Zoe, Gheorghiu Maria general, Gabriea Aurelia, Păianu Elena, Paltineanu B. Elena,' .Henrietta; membri d-nii Dorobanțu I. Niculescu, Boambă !, Belu Alexandru, Dumitrescu C. Iași și Steriu C. Decreta<, N. Perioțeinu-Buzăîî. mtm mstm&mm mamam= Ultima oră telegrafică Prin FIR SPECIAL din corespondenții noștri speciali din: LABORS, PARIS, BERUS, WIEUS și BOOSPESTft-' ^ Alte știri telegrafice Munich, 29 Noembrie. — împăratul Wilhelm a declarat că avea cunoștință că prințul Ruprecht a demisionat din protectoratul societăței maritime, Berlin, 29 Noembrie. — Principele August Wilhelm de Prusia, al patrulea fiu al împăratului Wilhelm, s-a îmbolnăvit de influență la Strasburg unde își urmează studiile, împărăteasa a plecat la Strasburg pentru a-și îngriji de aproape fiul. Știri politice In fața importantelor evenimente la ordinea zilei d-nii Take Ionescu și N. Filipescu au reluat relațiunile prietenești de mai înainte. D-lor și-au întins mîna aseară, la consfătuirea de la consulul de miniștrii. Ca urmare acestei împăcări, azi va fi o întrevedere între d-nii Take Ionescu, N. Filipescu și Mihail Cantacuzino.Știrile ce se dau necontenit t de unele ziare cu privire la discordia ce ar exista între d-nii Al. Bädärän și Matei Cantacuzino, sunt cu totul neîntemeiate, ca și afirmațiile că d. Bädärän s-ar fi lăudat că e tare față de riscaiva magistrați. De altfel peste cîteva zile se va stbili o complectă înțelegere între conservatorii din Iași și fuziunea se va săvîrși așa cum a vost d. Carp. D-ni. Matei Cantacuzino, Greceanu și amicii d-lor se vor duce la clubul conservator local, unde d. Cantacuzino va fi aclamat ca vice-președinte. * --’■r ■ [UNK]-"»! ! Era la Senat, cînd d. Maiorescu își exprima credința că stuvernul va cădea la pace cu opoziția pe baza cererilor d-lui Cantacuzino, d. Haret, care era nebanca ministerială a făcut un gest de protestare și a declarat că un asemenea acord nu se va putea face. . CRAIOVA, 29 Noembrie.—In privința alegerilor dela colegiul II de Cameră, ele au fost fixate pentru 5 Ianuarie 1908. Nu s’a putut însă hotărî în clubul liberal nimic asupra candidaților. Fiindcă d. președinte al clubului liberal d. Nicolaide se află în Capitală, e vorba ca mîine seară d-sa să convoace pe deputații și senatorii de Dolj și de comun acord să hotărască numele candidaților. Fiindcă e vorba de d-nii Mișu Pop și Corneliu Gîrleșteanu, ai căror părinți sînt deputați, d. Nicolaide va pune chestia la vot. Tratativele dintre guvern și opoziție Intervenirea regelui.— începerea tratativelor.— întrunirea comitetului executiv conservator.— întrunirea de la ministerul de interne— Nemulțumirea tinerilor liberali Intervenirea regelui După intervenirea regelui, guvernul a început să trateze cu șeful și fruntașii opoziției pentru ajungerea la o înțelegere asupra proectului pentru învielile agricole Regele a declarat că voestea ca legiuirea ce se va face în această privință, să fie respectată de toate guvernele și în același timp populația rurală să știe că reformele ce se vor face sunt cu învoirea și concursul ambelor partide de guvernămînt. Această dorință regelei a comunicat-o atît miniștrilor, cît și fruntașilor opoziției prin d-nii G. Gr. Cantacuzino, Take Ionescu și Marghiloman, cari au fost primiți tn audiență la palat. Începerea tratativelor Tratativele pentru stabilirea unui acod între cele două partide au început etra la Senat. După discursul d-lui Cantacuzino, care a declarat că opoziția e gata să dea concurs guvernului, în condițiile ce le-am arătat, d-nii Sturdza și Brătianu au avut o consfătuire cu d. Take Ionescu. In această consfătuire s’a stabilit ca seara să fie un consiliu de miniștrii la care să participe și șeful și fruntașii opoziției, spre a discuta și hotărî condițiunile în cari să fie modificat proectul legel pentru învoielile agricole. Întrunirea comitetului executiv conservator La orele 4 d. a. comitetul executiv conservator s-a întrunit la clubul conservator sub președinția d-lui P. Carp. Au participat d-ni: Carp, Marghiloman, Take Ionescu, G. Gr. Cantacuzino, Bădărău, M. Vlădescu, I. Grădișteanu, M. Cantacuzino, Nestor Cincu, C. Ghica-Deleni, Teodor Cincu, P. Brătășteanu. D. Petre Carp a declarat că a convocat comitetul spre a-i arăta că guvernul e dispus să facă concersiuni asupra proectului pentru învielile agricole. Dacă nu se va putea ajunge la o înțelegere, zicea d. Carp, atunci partidul conservator va porni lupta pe cale extraarlamentară și în acest scop, a comunicat comitetului că va convoca o întrunire publică la Dacia pentru Duminecă 9 Decembriei vu delegații din toată țara. In cazul cînd se vor începe tratativele cu guvernul, a mai zis Carp, eu nu vom trata decît în baza propunerilor ce mi se vor face în scris, nr~ mwe*," 1 ’ .. După aceia d-ni, Take Ionescu și Marghiloman au arătat că guvernul voește să facă o concesiune în ce privește izlazurile și formarea comisiunilor prevăzute de proectul învoelilor agricole. Au mai arătat că opoziția a cerut guvernului să renunțe la dreptul de servitute asupra proprietății pentru crearea izlazurilor, să înlocuiască pe inspectorul agricol cu președintele tribunalului în comisiunea regională, iar consiliul superior al agriculturei să fie compus din consilieri de la Casație și curțile de apel. Asupra casei rurale atît guvernul cît și opoziția își păstrează părerile deosebite ce au întrunirea dela ministerul de interne Seara la orele 9 s’au întrunit la ministerul de interne d-nn Sturdza, Costinescu, Brătianu, Stelian, Anton Carp, Morțun și Haret, din partea guvernului; Petre Carp, G. Cantacuzino, Ion Lahovary, Take Ionescu, Al. Marghiloman și N. Filipescu, din partea opoziției; Ferceiddé Em. Porumbariu, V. Missir, G. Panu, M. Orleanu, Al. Djuvara, G. Cocias, C. Alimaneșteanu din partea Camerei: Petre Podi, C. Glimescu, C. Gostescu-Comăneanu și Al. Niculaide din partea Senatului. întrunirea s’a ținut în sala consiliului de miniștrii și a durat până la orele ii și jumătate. S’a discutat asupra modificărilor ce se vor aduce proectului pentru învoelile agricole. Fiindcă la consfătuire participau prea multe persoane, cari în discuție au exprimat păreri în cea mai mare parte opuse, s-a căzut de acord să se aleagă o comisiune mixtă care să decidă asupra modificărilor ce sunt de admis Toedului în discuție. In acea comisiune au fost aleși d-ni: Take Ionescu, Al. Marghiloman și N. Filipescu din partea opoziției: Emil Costinescu, I. Brătianu și Al. Djuvara, din partea guvernului. Comisiunea aceasta se va întruni azi spre a’și începe lucrările. Nemulțumirea tinerilor liberali Tinerii deputați liberali cari sunt nemulțumiți de faptul că guvernul cedează opoziției, au ținut erl două consfătuiri. In fruntea lor sunt d-nii G. Stere și Al. Radovici. A fost aleasă o delegație compusă din d-nii dr. Turcahovici, V. Sassu, și G. G. Mîrzescu care să se ducă la d. Brătianu și să-i declare că voi vota contra proectului învoelilor agricole, dacă guvernul va ceda apoi ziuei asupra islazurilor. ( O. Demeteruou