Dimineaţa, decembrie 1907 (Anul 4, nr. 1367-1394)

1907-12-01 / nr. 1367

) rtflOl -No. 1867 PUBLIOITATEA: CONCEDHTÄ EXCLUSIVI v HgentloT de Publicitate CAROL SCHULDER & Co. București, Str. Bari Etoneviei 1­1.-Te­ efon­at* Birourile ziarului: wm Str. Sărindar No. 11 mgjaggaWBMBHSglib oo^»»ccccccxî»coKacccccoo APARE ZILNIC CU CELE DIN URMA ȘTIRI ALE NOPȚEI ooxcoxoxccccccococccacacccco — Din Camera Austriacă — Discursul primului ministru, baronul Beck — Viena, 29 Noembrie.— Camera depu­taților continuă discuțiunea generală a compromisului. Ministrul președinte Beck relevă că acest compromis este cel din­­tâiű care nu impune Austriei nici un sa­­crificiu financiar, din contră scoboară cota parte a ei precum și face să scadă impozitul asupra zahărului, ceea ce constitue o ușurare pentru populațiune. Ministrul exprimă mirarea că compro­misul cu toate avantajele neîndoioase pentru agricultură, întîmpină totuși din partea unei părți, din fericire, nu tocmai mare a agrarienilor o vie opozițiune și chiar se face o agitațiune. Crede că sin­gurul motiv al acestei atitudini, este faptul convențiunei veterinare de cu­rînd încheiată între cele două țări. Principele de Auersperg nu a dezvol­ oanüuca 1 Decembrie 190/ DIRECTOR CONST­ MILLE ABONAMENTE: cm premii Un an •••••••• Lei 20 6 luni..................... » • •11­3 luni •••••••• „­­ Telefon j Pi­­r!l fiapifaIä lh­ Frmliien­­­i Străinătate Hs. 12­49 Asasinarea lui Sarafoff Sofia, 29 Noembrie. — Boris Sarafoff și un alt șef revoluționar Carwanoff, au fost uciși azi noapte cu fo­curi de revolver, de către un macedonean. Omorul s'a comis, în momentul cînd Sarafoff însoțea pe Carwa­­noff,care îl făcuse o vizită, pînâ la stradă. Macedonea­nul i-a ucis pe amîndoi. 9 Se știe că Boris Sarafoff a fost implicat în faimosul complot bulgă­resc, instruit de d. J. Th. Mor­es­cu, complot care a făcut mare zgomot. Complicii lui Boris Sarafoff au­ fost condamnați, și el de asemenea a fost condamnat la 20 ani închi­soare în contumare. '2ev‘­ * Sofia, 29 Noembrie. — Asta-noapte spre orele 1 se afla in casa lui Sarafoff profesorul de matematică Garvanoff, reprezentantul organizației interne și șeful de bandă Panitza cari fuseseră invitați. La plecarea lor, Sarafoff l-a condus pină la ușă. Aci se traseră două focuri de revol­ver asupra lor. Garvanoff a murit pe loc, iar Sarafoff încetă din viață după o jumătate de oră la spitalul la care fusese transpor­tat. Focurile au fost trase chiar în pra­gul ușei așa că e aproape sigur că u­­cigașul a Panitza care a dispărut fără a putea fi prins. Ancheta a stabilit că intr’adevăr Pa­nitza e ucigașul. Panitza era unul din devotații cele­brului șef de bandă Sandansky, inami­cul lui Sarafoff. El a trecut apoi în tabăra lui Sara­foff probabil cu intenții de a-l ucide, după cum s’a stabilit acum. Asasinatul a produs o adîncă im­presie. Se crede că el este începutul unei vendete macedonene pentru a se crea complecta libertate a lui Ssvi­dansky și a adepților săi. ... * Note biografice.— Sarafoff e născut la Libahuva în districtul Bad­o și cvea etatea de aproape 40 ani. A fost absolventul unei școale mili­tare din Sofia și în 1898 a fost numit locotenent de infanterie. In 1895 a luat parte la primul atac al bandelor din Macedonia. In 1899 a fost pus în capul comandanței superi­oare din Macedonia și timp de 2 ani vorbiaj toată lumea de dînsul. In 1901 a fost înlocuit prin generalul Zoncef. A luat parte apoi la revolta din Mo­­nastir în 1903, iar de atunci se afla în capul organizației interne a bande­lor. El era un talent de organizare de prima ordine. După cum se știe el a fost implicat și în complotul bulgăresc din Romînia unde a fost condamnat la 20 ani în­chisoare.* Sofia, 29 Noembrie.­Șeful de bandă Panitza, asasinul lui Sarafoff e căutat în toate­ părțile. Pentru moment au fost arestați șefii de bandă Gernopeyov și Losikcev, cari se aflau aci în secret. Landansky e bănuit a fi în mănăstirea Krrilo. Situația începe să se explice. Și a­­sasinatul reese ca un complot al lui Landansky. Alte amănunte Berlin, 29 Noembrie.—Conform unei telegrame primite din Sofia de ziarul „Lokal Anzeiger” Boris Sarafoff a că­zut victima răzbunărei lui Sandan­sky, Sarafoff pregătia cu adepții săi un nou atac decisiv în Macedonia. Lucrul acesta displăcînd lui Sandansky acesta a căutat să scape de el. Panutza, uciga­șul lui Sarafoff, e unul din devotații lui Sandansky. Corespondentul ziarului „Lokal An­zeiger“ la Sofia a avut era o convorbire cu Sar­afoff asupra planurilor lui viitoare. Actualmente, a spus Sarafoff,se omoară săptâmînal aproape 100 de bulgari in Macedonia. Poporul nostru e măcelărit și distrus astfel cu încetul. Dacă ar că­dea însă odată 5000 de bulgari marile Puteri se vor decide poate la o inter­venție energică“. In Turcia, unde după cum se știe gu­vernul a pus un preț de 2000 pfunzi turcești pe capul lui Sarafoff, știrea a­­cestui asasinat a fost probabil primită cu mulțumire. Poliția a arestat pînă acum 60 de revoluționari acuzați a fi luat parte în complotul contra lui Sarafoff.­­ Viena, 29 Noembrie.— Ziarul „Alge­­meine Zeitung“ publică între altele ur­mătoarele amănunte asupra cauzelor a­­sasinărei lui Sarafoff: Sarafoff își crease cu 3000 de lei o bandă separată și aceasta nu a plăcut tovarășului său Sandansky. După cum s’a comunicat acum 6 săp­­tămîni de către presa bulgară, s’au fu­rat din casa organizației bulgare din Macedonia o jumătate milion de lei și că defraudatorul ar fi fugit în Romînia. In realitate aceasta știre masca ade­vărul. Sarafof și amicii săi au tiiizat banii organizației macedonene și pen­tru a înlătura bănuelile, au inventat de­­fraudarea. Sarafoff a declarat că șefii de bandă întrebuințează banii în interesul unei acțiuni contra mahomedanilor. După cum se știe, in ultimul timp bulgarii su distrus locuințe turcești și au­ asasinat cîțiva musulmani. Faptul a­­cesta a ridicat chiar de curînd repre­­zentațiuni serioase din partea Turciei la Sofia. Dup­ă cum se vede e vorba deci de executarea unei sentințe in contra re­­gelui neîncoronat al Macedoniei, Boris Sarafoff.—Drd In ajunul unei crize guver­namentale în Ungaria Budapesta, 29 Noembrie.—Viața politică e animată de nouă știri de senzație. Criza presidențială devine din ce în ce mai serioasă. In legă­tură cu această criză ziarele vor­besc de eventualitatea unei crize guvernamentale. Președintele Justin s’a reîntors el­ și a declarat că e absolut hotărît să-șî dea demisia. Miniștrii se în­cearcă să-l convingă să rămîie. Mi­nistrul de culte Apponyi l’a îndem­nat să renunțe la ideia de a demi­siona explicîndu-î că croații sînt trădători de patrie. Frantz Kossuth l-a rugat pe Justic să șî sacrifice persoana sa în inte­resul patriei. Primul ministru Wekerle i-a reproșat că e de datoria lui să sprijine guvernul în actuala situație de­oarece înaintea constituirea actualului guvern, fusese in­vitat a forma el guvernul și a refuzat. Președintele Justin nu se lasă însă in­fluențat de aceste amenințări și persistă în hotărîrea lui de a demisiona. Odată cu­­ criza președințială circulă știri de eventualitatea unei crize per­manente. In ultimul consiliu de miniștrii gu­vernul ar fi declarat că nu va lucra de­cît cu președintele Justhn. E posibil deci ca odată cu demisia președintelui să is­­bucnească și o criză guvernamentală: împăratul­­ Wilhelm spre Olanda Londra, 29 Noembrie.—împăratul Wilhelm a sosit aseară în portul Victoria unde a fost primit în mod oficial de marina armatei. Yaehtul Hohenzollern a ancorat în port. Azi dimineață yaehtul a ri­dicat ancora pornind spre Olanda. Naufragiul unui vas Paris, 29 Noembrie. — u­n mare vas internațional a naufragiat în a­­propiere de Port-Salt și insula Gues­­san. In apropiere de Brest s’au găsit două cadavre avînd cordoane de sal­vare cu inscripția „regina Genoveva“. La Tremaso au fost evîrlite pe coaste de valuri alte două cadavre și ruine ale vapoarelor. S’au găsit între rămășițele vasului scrieri italiene. E vorba probabil de naufragiul unui vas din Italia în timpul ulti­melor furtuni de pe marea Nordului. Greva din Triest Triest, 29 Noembrie.—Situația e neschimbată. Peste 1OoO lucrător­ continuă greva. După amiază jandarmii au operat numeroase arestări. Cartea Albă a Germaniei Berlin, 29 Noembrie. — Cartea Albă a Germaniei cu­ privire la con­ferința de la Haga nu cuprinde ni­mic amănunțit și nu este decît o traducere în germană a textului o­­ficial francez și nu continuă în spe­cial raportul delegatului Germaniei la conferința păcei, baronul Mar­­sehal. Prin această carte Reichstagul nu va afla nimic nou din secretele di­plomatice. Audiență la împăratul Austriei Viena, 29 Noembrie. — Ministrul de finanțe a fost primit ora în au­diență de împărat. Această audiență stă în legătură cu demisia pe care și-o dăduse mi­nistrul din cauza greutăților pe cari le-a întîmpinat în chestia zahărului, împăratul l-a convins să-și retragă demisia ceea ce el a și făcut din cauză că acele dificultăți nu mai există acum. Escluderea religiei din școli Viena, 29 Noembria. — Ministrul instrucțiunei publice va depune azi un proiect în sensul ca să se scoată din programul școalelor elementara cursul da religie. încercarea de sinucidere a unui revoluționar rus Budapesta, 29 Noembrie. — Telegra­mele au anunțat că un tinăr rus, revo­luționar de curînd sosit in localitate, a încercat erl să se sinucidă. El a fost dus la spital. Grație ajutorului medical el se află acum mai bine și a putut fi ascultat de autoritățile polițienești. El a declarat că se numește Cons­­tantin Pavlov, e revoluționar­­ rus. Ne­­putind suporta persecuțiunile autorită­ț­ilor a fugit în Germania. Dar, spune el, puterea Rusiei merge pină la Ber­lin, căci persecuțiile l’au urmărit și în capitala Germaniei, din care cauză el a fost silit să fugă. A venit în Ungaria. Aici însă din­­ cauza situației lui materiale a dus o foarte rău­, nu avea eu ca trăi. El a­parține unei familii distinse din Rusia. In timpul nopței un ziarist a reușit să aibă o convorbire cu nefericitul re­voluționar. El declară că a înrudit cu Trepoff, prin faptul că o vară a lui era căsăto­rită cu fratele acestuia. Tatăl lui a fost aghiotant al țarului Alexandru al doilea. In 1882 cind a avut loc marea mișcare nihilistă, un grup de nihiliști i-au predat un m­emoriu pa care el să-l înmîneze țarului, ceea­ ce el a și făcut. Pentru acest fapt el a fost arestat. In ce-l privește pe dînsul revoluțio­narul rus declară că a urmat universi­tatea din Berlin, unde a făcut cunoș­tința mai multor revoluționari ruși. A intrat în liga lor ocupînd funcția de secretar. Din cauza persecuției a plecat la Char­­lottenburg, unde era un cerc al revo­luționarilor, și unde se țineau dese întruniri. Dar nu trecu mult și fu des­coperit din nou de poliție și atunci s’a reîntors din nou la Berlin, unde a lo­cuit la consilierul de oraș Kesaing. Poliția l-a urmărit și aci și făcîndu-l o percheziție a găsit la dînsul revolvere, bombe și acte revoluționare. Un frate al lui este și acum în slujba ministrului de interne, om credincios al lui Stolypin. A mai arătat că a fost căsătorit liber cu o femee pe care a cunoscut-o la uni­versitate. Ea e de asemenea revoluționară și e radă cu prințul Dolgorukov. Ei au trăit mai mulți ani împreună și au avut doi copii. In timpul din urmă ei s-au des­părțit din cauza unei certe. Crede insă că soția lui va reveni, deoarece a și pri­mit o scrisoare deja dinsa în acest sens. Speră că dacă autoritățile ungare nu-l vor persecuta va putea să-și continue viața liniștit la Budapesta. Inundațiile din America New-York, 29*Noembrie.—Din cauza creșterei extraordinare a apelor fluviu­lui Delaware s’au produs mari inundații aproape în toată Pensilvania. In apro­piere de Missinville un mare pod a fost luat de valuri și 14 lucrători de pe pod s’au înecat. Mai multe orașe sunt amenințate cu ruina din această cauză. Ciocnire de trenuri Besannson, 29 Noembrie.­ Două tre­nuri s’au ciocnit pe linia Vesoul-Besan­­son lîngă stațiunea Valleroi-le Rosa. Sunt cinci morți și cincisprezece răniți. Despăgubiri pentru un ac­cident de tren Klagenfurt, 29 Noembrie. — Azi s’a dezbătut procesul intentat de comer­ciantul Frantz Lemberger societăței li­niei ferate de Sud, căreea ii cere daune pentru un accident pe care l-a suferit din cauza deraierei din 16 Septembrie 1906, la Portschach, cînd a fost rănit. Judecata i-a acordat 40.000 coroane despăgubiri și 4.900 coroane cheltuelî. Accident la patinaj Bru­un, 29 Noembrie.—Erî s’a întâm­­plat un grav accident la patinajul de la castelul Trebici : spărgîndu-se ghiața, opt elevi de gimnaziu au căzut in apă. Doi din ei s’au înecat. Sinuciderea unui mare financiar San Francisco, 29 Noembrie.— Acu­m două zile a fost arestat șeful casei „Ca­lifornie Sufo“și al lui „Trust Company“, Brown. Az­­el s’a sinucis. Acuzații aduse unui depu­tat român din Austria Viena, 29 Noembrie.— Deputatul ro­mân cavaler Onciul, dezminte știrile pu­blicate de ziarul „Mittagszeitung“ prin cari se vorbesc de oarecari neregulari­­tăți la biroul său de călătorii. Biroul sau se ocupă într’adevăr cu emigrări, dar până acum nu s’a semna­lat nici odată ceva nemoral sau nelegal în afacerile acestui birou. Știri alarmante despre să­nătatea lui Wilhelm Berlin, 29 Noembrie. — „Berliner­ Ta­geblatt“ luind cunoștință de niște versiuni alarmate, publicate de ziarul „Malin", despre starea împăratului Wilhelm, a căutat să aibă informațiuni precise în această chestie. Ziarul citat se crede în măsură a de­clara că acele știri sunt inventate și că starea împăratului este perfectă. Cu această ocazie „Berliner Tagebatt" desminte știrea că împăratul Wilhelm, la întoarcerea sa la Londra din High-Cliffe ar fi consultat un specialist. Proectul antipolonez Berlin, 29 Noembrie. — Intre guvern și conservatori s’a stabilit un compro­mis în privința proectului polonez. Guvernul renunță la dreptul său de expropiere, rezervindu-și acest drept numai în anumite localități din Polonia de vest. Afară de aceasta guvernul nu va mai cere­­ 100 de milioane în scopuri coloniale. Căsătoria principe George al Greciei Atena, 29 Noembrie.­Ceremonia că­sătoriei principelui George și a princi­pesei Maria a fost favorizată de un timp frumos. Orașul era pavoasat cu culorile grecești și franceze. O mulțime imensă se grămădise pe toata trecerea corte­giului. Trupele erau așezate de-a lungul trecerei cortegiului. Căsătoria a fost celebrată la orele 11. După plecarea cortegiului s-am tras 101 tunuri. Corte­giul a fost aclamat cu entusiasm de po­por. Mitropolitul a oficiat și a dat be­­nedicțiunea nupțială. * Atena, 29 Noembrie.—Principesa Ma­ria Bonaparte s’a dus la ceremonia nup­țială religioasă într’o trăsură aurită trasă de opt cai. Regele și principele George călăriafi pe lîngă portiere. Mulțimea a­­runca flori in trecerea princesei. Prin­cipele de Waldemar și regina au fost martori. La întoarcerea în palat prin­­cesa a primit omagiile miniștrilor și di­plomaților. Greva poștală din Viena Viena, 29 Noembrie.—Rezistența pa­sivă a factorilor poștali, care a izbucnit azi dimineață, nu a produs nici o per­turbare. Scrisorile au­ fost scoase la timp din cutii. S’au dezmințit dacă temerile că a­­ceasta grevă va produce oarecare per­turbare în viața comercială. * .­­In legătură cu aceasta, o corespon­dență locală anunță însă că această grevă s’a resimțit însă, din cauză că poștalioanele au ridicat cu mari întâr­zieri scrisorile din cutii și distribuția a întîrziat. Noul guvernator din Odesa Odesa, 29 Noembrie.­ Generalul Re­­nenkampfl a fost numit guvernator general la Odesa, în locul lui Kaulbars. Membrii ligei adevăraților bărbați ruși,­­a telegrafist țarului cerînd men­ținerea lui Kiuibars ca guvernator al orașului. Deputații reacționari la țar Petersburg, 29 Noembrie. — Cei 114 deputați reacționari cari au înmînat ța­rului o adresă specială, vor fi primiți in curînd in audiență la Zarskoezello. Conducătorii lor, contele Dorer și Paris­­kevici, au intenția de a aduce in dis­cuție, în timpul audienței, chestiuni po­litice de mare însemnătate. Regele Leopold atacat în parlament Paris, 29 Noembrie. — Produce mare senzație aci discursul pe care l’a rostit în Camera belgiană cu­­noscutul deputat socialist Wan­­dervelde. El a vorbit despre desele călă­torii la Paris ale regelui Belgiei și l a numit pe acesta „un vaga­bond regal“. A fost foarte semnificativă ati­tudinea ministrului de finanțe care i-a răspuns lui Wandervelde. Ministrul nu l’a *­p­ărat­ de foc pe regele Leopold, și s’a mulțumit să spue că e păcat să se aducă în fața parlamentului, fără nici un folos, discuțiunea acestei triste chestiuni. Votarea compromisului Budapesta, 29 hcembrie. — Camera a adoptat în a doua citire legea de au­torizare a compromisului. Meeting sîrb contra bul­garilor Belgrad, 29 Noembrie.­­ Studenții sîrbi din vechea Serbie și din Macedo­nia înscriși în universitatea din Bel­grad au convocat pentru 15 Decembrie un meeting de protestare în contra vio­lențelor bandelor bulgare și albaneze față de populațiunea sîrbă din acele teritorii. Ziarele invită pe cetățenii din Belgrad să ia parte la meeting un nu­măr cît de mare. Furtul unor tablouri de valoare Paris, 29 Noembrie.—La muzeul din Amiens s’a comis aseară o hoție indrăz­neață. S’au furat tablouri vechi de mare valoare, precum și un număr de medalii de aur. Pagubele sunt de vreo 300.000 lei. Hoții au scos din rame 6 tablouri scumpe și le-au furat. Un alt tablou mare a fost deasemenea scos din ramă și probabil că hoții nu l’au putut lua căci l’au tăiat in bucăți. Intre tablourile furate sunt lucrări ce­lebre, ca lucrări de Fragonard, Van- Loo, etc. Condamnați pentru agita­țiile dela Cernova Budapesta, 29 Noembrie. — Se tele­­grafiază din Cernova că parchetul din Seghedin a citat pentru Luni să se pre­zinte la închisoare pentru a-și face o sinda pe următorii slovaci : medicul Szo­bárt Pleban, Josef Tomek și fabricantul Jancek, toți condamnați pentru că au condus agitațiuni contra statulul. Condamnații au cerut să li se acorde un nou termen pînă la începerea osîn­­dei, parchetul le-a respins însă cererea. Ei au telegrafiat atunci ministrului de justiție, cum însă pînă seara n’a sosit răspunsul, ei au plecat la Seghedin pen­tru a intra în închisoare. Iot nici o obiecțiune plausibilă în con­­­tra acestei convențiuni care, după pă­rerea oamenilor celor mai competenți, este mai favorabilă decît starea de lu­cruri actuală și de către toate compro­misele anterioare. Nu mai puțin de mirat este punctul de vedere opozițional al democraților­­socialiști și mai ales al croaților, com­promisul conținând mari avantarii in special pentru Dalmația. Ministrul exprimă speranța că con­­ființa reciprocă se va stabili în opinia publică a celor două părți ale monar­hiei și că compromisul care este un tratat de pace și de amiciție va contri­bui a întări nu numai legăturile econo­mice dar și cele politice între cele două state (aplause). Vorbind de atacurile îndreptate în contra Ungariei cu prilejul cazului de la Cernova, primul ministru spune că ce­­h­ii au cerut atunci ca guvernul aus­triac să ceară relații oficiale din Buda­pesta asupra celor petrecute. El a respins atunci această cerere ținînd seamă de obicinuințele interna­ționale. E de observat că partea discursului care se ocupă cu Ungaria a fost primită cu răceală, lucru ce caracterizează ati­tudinea parlamentului austriac față de Ungaria. O nouă născocire ungurească Aseară ni s’a comunicat următoa­rea telegramă din Budapesta: Budapesta, 29 Noembrie. — Zia­rul „Esti­ Ujszag", ediția de seară a lui „Budapesti Hírlap“ primește din Sibiu următoarea telegramă : Zece grăniceri romîni, înarmați au trecut azi pe teritoriul unguresc, pentru a merge la Ab­Tcestlep, comita­tul Háromszék. înarmați, acei gră­niceri au pătruns în locuințele unor unguri și au făcut percheziții. Cine s’a opus la acest act abuziv a fost bătut de ei. In cele din urmă grănicerii ro­mâni au trecut cu forța pe teritoriul român pe un supus ungur, pe care l’au ținut arestat timp de o zi. Poliția din Brașov anchetează: Ziarul cere în termeni vehemenți o repara­țiune pentru această violare de teritoriu. Cercetînd la ministerul de in­terne știrea aceasta nu ne-a fost confirmată. E desigur, încă una din acele invențiuni cu cari ne-a deprins de cîtva timp presa un­gară, care nu mai mult decît a­­cum două luni, ne-a servit cu acea faimoasă încălcare de teritoriu din partea miniștrilor romini Bră­­tianu și Sturdza. In ce privește pe conservatori, ei au pus candidatura d­in­ N. Coandă, fost deputat.—Xam. Răspunsul regelui la a­­dresa Camerei Regele a primit era la orele 12 cu ce­remonialul obicinuit delegațiunea și bi­roul Camerei, cari i-au remis adresa de răspuns la Mesagiul Tronului. Iată textul răspunsului regelui la a­­ceastă adresă: D­­e președinte, D-lor deputați. Primesc cu adâncă recunoștință bunele urări de sănătate ce mi le aduceți din partea Ad. ;dep.; zilele ce mi le va mai dărui bunul D-zeu le voi­ închina bine­lui Țărei, spre a duce la bun sfîrșit înalta misiune ce mi-a fost încredințată. Cu mare mulțumire văd că Camera este hotărîtă a da tot sprijinul guvernului meu, întru îndeplinirea operei de reforme,cerute nu numai de împrejurări, dar și de in­teresul superior al statulul și de dreptate. Dorința mea cea mai vie este ca pa­triotismul să vă călăuzească intru cău­tarea soluțiunei acestei grele probleme și ca binele obștesc singur să vă insufle în hotărîrile ce veți lua. Este netăgăduit că proprietatea mare alcătuește partea cea mai însemnată a bogăției țărei și că propășirea întregei noastre agriculturi atîrnă de menținerea ei. Insă o ușurare a condițiunilor de traiú a țăranului și îndrumarea sa spre o muncă mai spornică sînt asemenea ne­cesități recunoscute de toți. împăcarea acestor nevoi, deopotrivă însemnate, tre­­bue căutată pe tărîmul bunei înțelegeri și al dreptăței, singurele temelii pe care se poate lucra cu înțelepciune. Jertfele ce se cer nu vor fi nici­odată prea scumpe, dacă vom izbuti a atinge acest țel dorit, adică desvoltarea prospe­rităței noastre agricole și restabilirea în­crederei reciproce între toți fiii țărei. Relnoesc, dar, din adîncul inimei mele, apelul meu către toți pentru o patriotică conlucrare la delegarea greutăților ce stau înaintea noastră. Inălțați-vă inimile și dați țărei o pildă mai mult că nu îm­prejurări grele nimic în gradul d­v. nu stă mai presus decit mintuirea și mări­rea scumpei noastre Romînii. In numele reginei și al familiei mele vă mulțumesc asemenea pentru căldu­roasele urări ce ni se aduceți cu acest prilej. De la societatea de patronaj Societatea de patronare a copiilor a­­bandonați și a condamnaților liberați și-a constituit astfel com­itetiul de direc­ția și diferitele comitete de secțiune : Comitetul central de direcțiune.— Pre­ședinte, d. Ch. Pherechyde. Membri, d-nele : Elena Ch. Phere­chyde, Maria M. Iulian, d nil Ștefan Stă­­tescu, D. Alimăneșteanu, dr. Al. Șațo. Cenzori, d nal: I. G. Saita, N. C. Schina, C. Steriu. Secretar-general, d. C. Radulescu. Casier, d. Stavri Predescu. Secțiunea copiilor abandonați moralmente Președintă d na Pherediyde Elena, Vicepreședintă d-na Alimănișteanu Sarmisa. Membre d-nele: Assan G. Florica, Boambă I. Elena, Căpitanovici T. Ana, Cu­țari­na Maria Crătunescu D., Halfon Estera, Lahovari A. Simona, Niculescu I. Tatiana, Sevesen Gr. Ana, Schina N. C. Gabriela, Sipson M. Maria. Trian­­dafil G. Eliza. Membri d-nnl.­ Minovie! N. D-tru. Saita I. G., Voinescu R. Secretar d. Corbescu M. George. Secțiunea atentaților în penitenciar Președinte, d. Ștefan Stătescu. Membri: d»nil Antonescu Victor, Al. O. Cantacuzino, Florescu Dem., Iulian Mihail, Ionescu-Dolj, Marghiloman M., Niculescu Oscar, Popovici V , Proco­­piu Aurelia, Schina N. O., Sărățeanu C. Ștefănescu Gr., Vidrașcu M., Zam­­firescu M. I. Secretar, d. Budișteanu Al. Secțiunea liberaților din Inobia ori Președinte: d. Alimănișteanu C. Membrii: domnii Alexandrescu Marin, Assan Gh., Butculescu Nicu, Catargiu Rudi, Dissescu C., Djuvara Trandafir, Gheorghiu T. general, Manolescu Cor­­neliu Rimniceanu, Mandrea N., Musce­­leanu C., Negulescu Dem., Procopiu I., Simionescu Al., Slătineanu George, Ta­­noviceanu I. Secretar: d. Sipsom M. Secția alienaților, cerșetorilor și vagabonzilor Președinte : d. Al. Șuțu, dr. Membri : d-nii Brătianu Dinu di Caloglu Al, Crutescu N. dr., Boambă G., Djuvara Ernest dr., Dărăscu Virgil, Greceanu Dem., Marghiloman Alex, Manolescu N. dr., Obreja Al. dr., Al. Oprescu, Petrini Panu, dr., Petrescu G. P. , Sadoveanu P., Șuțu Al. junior dr. Secretar: d. Stoenescu N. dr. Secțiunea binefacerilor Președintă, d-na Iulian M. Maria; vicepreședintă, d-na Djuvara Tr. Bă­­lașa ; membre d-nele : Atanasovici Ma­ria, Comșa Florica, Dissescu C. Aristița, Filitis I. Zoe, Gheorghiu Maria gene­ral, Gabriea Aurelia, Păianu Elena, Paltineanu B. Elena,' .­­Hen­rietta; membri d-nii Dorobanțu I. Nicu­lescu, Boambă !, Belu Alexandru, Dumitrescu C. Iași și Steriu C. Decreta<­, N. Perioței­nu-Bu­zăîî. mtm mstm&mm mamam­­= Ultima oră telegrafică Prin FIR SPECIAL di­­n corespondenții noștri speciali din: LABORS, PARIS, BERUS, WIE­US și BOOSPESTft-' ^ Alte știri telegrafice Munich, 29 Noembrie. — împăratul Wilhelm a declarat că avea cunoștință că prințu­l Ruprecht a demisionat din protectoratul societăței maritime,­­ Berlin, 29 Noembrie. — Principele August Wilhelm de Prusia, al patrulea fiu al împăratului Wilhelm, s-a îmbol­năvit de influență la Strasburg unde își urmează studiile, împărăteasa a plecat la Strasburg pentru a-și îngriji de aproape fiul. Știri politice In fața importantelor evenimente la ordinea zilei d-nii Take Ionescu și N. Filipescu au reluat relațiunile prietenești de mai înainte. D-lor­­ și-au întins mîna aseară, la consfătuirea de la consulul de mi­niștrii. Ca urmare acestei împăcări, azi va fi o întrevedere între d-nii Take Io­nescu, N. Filipescu și Mihail Canta­­cuzino.­­Știrile ce se dau necontenit t de unele ziare cu privire la discordia ce ar exista între d-nii Al. Bädärän și Matei Cantacuzino, sunt cu totul neîntemeiate, ca și afirmațiile că d. Bädärän s-ar fi lăudat că e tare fa­ță de riscai­va magistrați. De altfel peste cîte­va zile se va stbili o complectă înțelege­re între conservatorii din Iași și fuziunea se va săvîrși așa cum a vost d. Carp. D-ni. Matei Cantacuzino, Grecea­­nu și amicii d-lor se vor duce la clu­bul conservator local, unde d. Can­­tacuzino va fi aclamat ca vice-preșe­­dinte. * --’■r ■ [UNK]-"»! ! Era la Senat, cînd d. Maiorescu își exprima credința că stuvernul va cădea la pace cu opoziția pe baza cererilor d-lui Cantacuzino, d. Ha­­ret, care era ne­banca ministerială a făcut un gest de protestare și a de­clarat că un asemenea acord nu se va putea face. . CRAIOVA, 29 Noembrie.—In privința alegerilor dela colegiul II de Cameră, ele au fost fixate pentru 5 Ianuarie 1908. Nu s’a putut însă hotărî în clubul libe­ral nimic asupra candidaților. Fiindcă d. președinte al clubului li­beral d. Nicolaide se află în Capitală, e vorba ca mîine seară d-sa să convoace pe deputații și senatorii de Dolj și de comun acord să hotărască numele can­didaților. Fiindcă e vorba de d-nii Mișu Pop și Corneliu Gîrleșteanu, ai căror pă­rinți sînt deputați, d. Nicolaide va pune chestia la vot. Tratativele dintre guvern și opoziție Intervenirea regelui.— începerea tratativelor.— întruni­­rea comitetului executiv conservator.— întrunirea de la ministerul de interne— Nemulțumirea tinerilor liberali Intervenirea regelui După intervenirea regelui, guver­nul a început să trateze cu șeful și fruntașii opoziției pentru ajungerea la o înțelegere asupra proectului pentru învielile agricole Regele a declarat că voeste­a ca le­giuirea ce se va face în această pri­vință, să fie respectată de toate gu­vernele și în același timp popula­ția rurală să știe că reformele ce se vor face sunt cu învoirea și concur­sul ambelor partide de guvernămînt. Această dorință regelei a comu­nicat-o atît miniștrilor, cît și frunta­șilor opoziției prin d-nii G. Gr. Can­tacuzino, Take Ionescu și Marghi­loman, cari au fost primiți tn au­diență la palat. Începerea tratativelor Tratativele pentru stabilirea unui aco­­d între cele două partide au în­ceput etra la Senat. După discursul d-lui Cantacuzino, care a declarat că opoziția e gata să dea concurs guvernului, în condi­țiile ce le-am arătat, d-nii Sturdza și Brătianu au avut o consfătuire cu d. Take Ionescu. In această consfătuire s’a stabilit ca seara să fie un consiliu de mini­ștrii la care să participe și șeful și fruntașii opoziției, spre a discuta și hotărî condițiunile în cari să fie mo­dificat proectul legel pentru învoie­lile agricole. Întrunirea comitetului executiv conservator La orele 4 d. a. comitetul execu­tiv conservator s-a întrunit la clubul conservator sub președinția d-lui P. Carp. Au participat d-ni: Carp, Marghi­loman, Take Ionescu, G. Gr. Can­tacuzino, Bădărău, M. Vlădescu, I. Grădișteanu, M. Cantacuzino, Nes­tor Cincu, C. Ghica-Deleni, Teodor Cincu, P. Brătășteanu. D. Petre­ Carp a declarat că a con­vocat comitetul spre a-i arăta că gu­vernul e dispus să facă concersiuni asupra proectului pentru învielile agricole. Dacă nu se va putea ajunge la o înțelegere, zicea d. Carp, atunci par­tidul conservator va porni lupta pe cale extraarlamentară și în acest scop, a comunicat comitetului că va convoca o întrunire publică la Dacia pentru Duminecă 9 Decem­­briei vu delegații din toată țara. In cazul cînd se vor începe trata­tivele cu guvernul, a mai zis Carp, eu nu vom­ trata de­cît în baza propunerilor ce mi se vor face în scris, nr~ mwe*,­" 1 ’ .. După aceia d-ni, Take Ionescu și Marghiloman au arătat că guver­nul voește să facă o concesiune în ce privește izlazurile și formarea­ comisiunilor prevăzute de proectul învoelilor agricole. Au mai arătat că opoziția a cerut guvernului să renunțe la dreptul de servitute asupra proprietății pentru crearea izlazurilor, să înlocuiască pe inspectorul agricol cu președin­tele tribunalului în comisiunea re­gională, iar consiliul superior al a­­griculturei să fie compus din consi­lieri de la Casație și curțile de apel. Asupra casei rurale atît guvernul cît și opoziția își păstrează părerile deosebite ce au­ întrunirea dela ministerul de interne Seara la orele 9 s’au întrunit la ministerul de interne d-nn­ Sturdza, Costinescu, Brătianu, Stelian, An­ton Carp, Morțun și Haret, din par­tea guvernului; Petre Carp, G. Cantacuzino, Ion Lahovary, Take Ionescu, Al. Marghiloman și N. Fi­lipescu, din partea opoziției; Ferc­eiddé Em. Porumbariu, V. Missir, G. Panu, M. Orleanu, Al. Djuvara, G. Cocias, C. Alimaneșteanu din partea Camerei: Petre Podi, C. Gli­­mescu, C. Gostescu-Comăneanu și Al. Niculaide din partea Senatului. întrunirea s’a ținut în sala consi­liului de miniștrii și a durat până la orele ii și jumătate. S’a discutat asupra modificărilor ce se vor­ aduce proectului pentru învoelile agricole. Fiind­că la consfătuire participau prea multe persoane, cari în discu­ție au exprimat păreri în cea mai mare parte opuse, s-a căzut de acord să se aleagă o comisiune mixtă care să decidă asupra modificărilor ce sunt de admis Toed­ului în discu­ție. In acea comisiune au fost aleși d-ni: Take­ Ionescu, Al. Marghilo­man și N. Filipescu din partea opo­ziției: Emil Costinescu, I. Brătianu și Al. Djuvara, din partea guver­nului. Comisiunea aceasta se va întruni azi spre a’și începe lucrările.­­ Nemulțumirea tinerilor liberali Tinerii deputați liberali cari sunt nemulțumiți de faptul că guvernul cedează opoziției, au ținut erl două consfătuiri. In fruntea lor sunt d-nii G. Stere și Al. Radovici. A fost aleasă o delegație compusă din d-nii dr. Turcahovici, V. Sassu, și G. G. Mîrzescu care să se ducă la d. Brătianu și să-i declare că voi vota contra proectului învoelilor a­­gricole, dacă guvernul va ceda apoi ziu­ei asupra islazurilor. ( O. Demeteruou

Next