Dimineaţa, ianuarie 1908 (Anul 5, nr. 1395-1421)
1908-01-01 / nr. 1395
A «UBUCITAte* CONCEDHT* EXCLUSIV «senfei Se Publicitate CAROL SCHULDER & Co. BUC REȘTI Str. KarngeofgcTlSIS -Telefon 314 Birourile ziarului: Str. Sărindar No. 11 A PARE ZILNIC CU FELICITĂRI Abonaților și cititorilor noștri NOUL AN Indieeni un an trist, dureros, groaznic, a cărui amintire ne va cutremura firea încă multă vreme. A început în mijlocul unei herne grele, plină de mizerii pentru populația numeroasă a acestei țări. Nu s’a sfîrșit încă iarna și au izbucnit răscoalele. Din nordul Moldovei pînă ’n fundul Olteniei țărănimea s’a răsculat aprigă, hotărîtă să distrugă, dornică de răzbunare și fără teamă de ce are să urmeze. Proprietarii și arendașii cari n’au fugit la timp au fost bătuți, schingiuți, unii chiar omorîțî, iar cadavrele lor au fost mutilate. Bunii și pașnicii muncitori rurali de eri, deveniseră sălbatici în mînia lor. Conacele se mistuiau în flăcări, hambarele se dämmau sub loviturile de securi, hrana adunată se risipea pe cîmp. Nu mai era nici o siguranță în ziua de miine. In orașe mahalalele se agitau sub impulziunea populației din împrejurimî, iar armata devenea din ce în ce mai nervoasă și mai plictisită că, fără a fi războiu, pacea ei era turburată. Guvernul a căzut recunoscîndu-șî neputința de a maî stăpîni o țară ajunsă la marginea anarhiei. Partidul din opoziție în chip fatal ,a fost chemat la putere-Regele, care se simțea fericit că a guvernat 42 de ani fără prea multe griji și era stăpînit de entuziasmul ce i-i dăduse serbarea publicului, regele a rămas uluit, neștiind ce să creadă. Văzînd țara în primejdie și tronul primejduit de asemenea, suveranul a trecut peste uzul constituțional și a dat un manifest către popor, făgăduind reforme pentru îmbunătățirea soartei țăranilor. Guvernul cel nou și-a însușit manifestul și l-a răspîndit prin toate satele. Dar pentru potolirea celor răsculați, odată cu manifestul, care era semnul păcei, guvernul a trimis tunurile cari au redus la tăcere—tăcerea morții—pe cei răsculați. Au urmat arestările în masă, ororile inutile din partea unor agenți administrativi și a unor militari mari și mici. Apoi judecarea celor arestați de pe urma răscoalelor și condamnarea lor, foarte aspră adesea, pedeapsa fiind dictată de proprietari și arendași cari făceau astfel operă de răzbunare. Turna s’a prelungit, din care cauză semănăturile s’au resimțit mult. Vara toată a fost o secetă cumplită, ínci recoltele au fost sub mijlocie, deci neîndestulătoare. Exportul a fost compromis, deși era foarte necesar. In politică s’au petrecut scene ce vor rămîne memorabile nu atît prin duioșia lor, cît mai ales prin fățărnicia lor. Partidele s’au împăcat, pentru ca în urmă să se certe și să se împace din nou cu sacrificarea celei mai de seamă din dispozițiile celei mai însemnate legi. Iată-ne în pragul unui an nou, în care ne punem speranța că el va însemna începutul unei ere nouă, de progres, de dreptate socială, de cumințenie politică. Să sperăm și să salutăm anul nou ce vine!” . • • i . C. Dem. Telegrame Nouri comploturi teroriste Petersburg, 30 Decembrie.— la Petersburg, Moscova, Kiev și Sebastopol s’au descoperit noul comploturi teroriste. In Petersburg s’au descoperit depozite de materii explosivI109 lt de bombe și dinamită, la Kiev o organizație teroristă, iar la Moscova comitetul executiv al acestei organizații. Intre cei arestați se află persoane din nobilime și elita societăței. Arestata Malintina este sora soției președintelui de tribunal Mrascheminikev care a prezidat procesul semnatarilor manifestului din Viborg. Arestatul Ullov este fiul ajutorului guvernatorului general din Varșovia. Primirea flotei din Pola la Fiume Triest, 30 Decembrie.—Miine sbșeștie a fi flota desemnată „ transporta la Pola pe membri delegației austroungare. Guvernatorul din Fiume, contele Alexandru Nakov va organiză, în ziua de 17 Ianuarie o serată în onoarea flotei. In contra înarmărei curzilor Constantinopol, 30 Decembrie.— Ambasadorii au făcut noul representație în contra înarmării curzilor, atrăgînd atenția Porței asupra pericolului ce prezintă această dispozițe. Temeri de excese contra creștinilor din Macedonia Sofia, 30 Decembrie.—Inspectorul Hilmi Pașa a fost însărcinat să execute cu energie pe cei rămași în urmă, cu plata impozitelor în vilantele din Macedonia. Sunt temeri că cu acest prilej se vor produce excese în contra creștinilor. Represalii contra evreilor din Rusia Petersburg, 30 Decembrie.—Toți artiștii evrei din Seratov au primit ordin din partea poliției să părăsească orașul pînă în 24 de ore. Se așteaptă ca și în alte orașe să se ia asemenea măsuri. Măsurile de represiune în contra evreilor devin zilnic tot mai freqvente. Intrigile contra lui Witte Petersburg, 30 Decembrie...,Russcoje Sn&mia“, organul legei poporului rus, publică documente care dovedesc intrigile țesute în contra lui Witte. Unul din aceste documente caută să discrediteze pe Witte la Curtea țarului, descriindu-l ca conducător al mișcărei revoluționare și cerînd punerea lui sub de aproape supraveghere. In jurul unei răpiri Viena, 30 Decembrie. I’puția se ocupă de 2 ani de dispariția funcționarei de birou Sofia Ghundrat în etata de 22 ani. După cum s’a putut stabili fata a fost răpită de un oarecare Otto Frahm care a plecat cu ea la Berlin unde a luat-o în căsătorie. De atunci nu s’a mai jufcut afla mic de urma ei. Se bănuiște că ea a fost vindută sau omorîtă. A doua presupunere e mai probabilă intru cit Otto Frahm care a fost arestat la Colonia în momentul cînd voia să atace pentru a jăfui un factor poștal s'a mai făcut vinovat și în Anglia de mici delicte. Poliția vieneză rncunoștiințată a intrat în legături cu poliția engleză și cea din Colonia pentru a stabili adevărul. .... . .. . D . a-----Iii. .. . . - ~ li -din Rusia Declarațiile președintelui Dumei Paris, 30 Decembrie. ,— Preșidiatele Dumei Koșniakov a declarat corespondentului agenției Fournier, următoarele asupra lărgirea drepturilor politice ale evreilor ruși. Lăile excepționale față de evrei sunt fără îndoială su crasă contrazicere cu promisiunile manifestului din Octombrie 1905. Tometiloră prin acordarea de drepturi politice evreilor s’ar lovi în interesele ruului „ lipsită de orice bază. Poporul rus e destul de puternic pentru a putea infringe pa acei ce nu i ar lăsa să trăiască. E nedrept ca națiunea evreească să fie condamnată pentru ca parte dintre evrei sunt animați de sentimente dușmănoase și iau parte activă la propaganda revoluționară. Legile anti-evreești care sunt în ființă de sute de ani, nu pot fi îndepărtate printr'o lovitură și nici Duma nu e in stare s-o facă. Indreptarea răului nu se va putea face decit cu încetul, e necesar insă s’o rupem odată pentru totdeauna cu greșelile trecutului și să schimbăm legile excepționale. Sunt convins că actuala majoritate a Dumei e de aceeași părere și că se va sili sa rezolve chestia evreiască în acest sens. O conferință pentru dezarmarea maritimă — In jurul cazului generalului Keim — Berlin, 30 Decembrie. — După cum se comonică din Londra unei corespondențe militare politice cazul generalului Krim are și o adîncă însemnătate politică. In zina celor întîmplate în sînul soietăți flotei germane, Anglia se silește du câtva timp să cîștige popoarele pentru convocarea unei noul conferințe pentru dezarmarea maritimă parțială cel puțin, aceasta in contra planului Germaniei de a și întări flota. Comunicarea ziarului „Gazeta Germaniei de Nord“ cu privire la atitudinea marelui duce de Oldenburg față de generalul Keim a contribuit la Londra la întărirea mișcare pentru dezarmarea maritimă. Nenorocire Gratz, 30 Decembrie. Vineri după amiază s’a întîmplat o nenorocire la Rolwein, unde compania 10 a reg. 26 de infanterie din Marburg făcea exerciții de tir. Un cartuș explouind în urma unui infanterist rovi iu cap pe soldatul Franz Dobler, țara fu pe loc ucis. Descoperirea unei organizații revoluționare Berlin, 30 Decembrie.—Din Varșovia se anunță că poliția a descoperit o organizație revoluționară în sînul artileriei. S-au făcut numeroase arestări. JL AHR * iStM. TELEFON I Direcțiunea No. 14|99 Capital». „ 14|10 Prjjvrrfcîe și Străinătate No. 12[40 CELE DIN URMA ȘTIRI A I^ETEI OCCÍÍCCCÍÍIXCÍKCÍO)^^ DIRECTOR CONST. MILLE Abonamente cu prsmiT: Va an. , . , . . . Leii» « lanl ..........................* lf' S inul ........ „ SONET Un ceas departe miezul nopții sale, l-ascult ecoul cum cu ’ncetul ,noare.. In biune-dcum e mare sărbătoare. Un an s’a dus, și.alta ’n loc răzbate. Uitat, din trista mea singuratic, Anduratele triumfătoare, Văd, roșii, fetele surîzătoare, A „iteveillon-ului“ solemnitate Sarbalonfil, cum i se cuvine, Sus cupele cu vin, și toate pline! Să evite "‘niruna muzica măiastră! Lăsați de-o parte-a grijilor robie, Și beți copii, nebuni de veselie, — C’a mai trecut un an din viața voastră ! Sada Rosetti Romîniei,6 ofițeri romîni cu serviciul în garnizoana Vienei, ministrul războiului feldmareșalul F. Schönaich, comandantul de corp de armată Fiedler, șeful statului major locot. Feldmareșalul F. Conrad de Hötzendorf inspectorul general al geniului Georgi și înalți demnitari ai Curței. Amănunte asupra accidentului din Barnsley Barnsley, 30 Decembrie.— Accdentul Întîmplat la un teatru cinematografic din acest oraș a fost pricinuit din vina unor copii care, avîndu-și locurile la galerie, deodată, sporind să găsească locuri mai bune In parter, au dat năvală repede jos pe o scară foarte dreaptă, dar au căzut fiind călcați în picioare de mulțimea care urma. Alte știri telegrafice Viena, 30 Decembrie. — Camera de comerț și industrie din Eger, in urma unei statistice a făcut un raport asupra cauzelor scumpirei traiului, arătând mijloacele pentru îndreptarea răului. , cf! Viena, 30 Dicembrie.—Administrația poștelor plănuiște o legătură telefonială directă Intre Viena și Insbruck. Legătura se va face prin Bavaria. [ 5] / Budapesta, 30 Decembrie—Din Oradia Mare se comunică că nepoata celebrului bărbat de stat Franz Deák i trăește in mare mizerie deoarece i s’a retras subvenția ce i se acordase din partea monarhului. S'a pornit o mișcare in scopul de a se veni în ajutorul bătrinei care are acum virată de 80 anî. in f 1 . Berlin, 30 Decembrie.—Soția ambasadorului Aafikî, contesa d’Osten Linkeni a încetat din viață. Evenimentele din Maroc Berlin, 30 Decem. — Ziarului Yosai Bent- «„műngi »o comunica uiur..ger. Știrea de eri cu privire la detronarea lui Abdel Azis și proclamarea lui Muley Hafid ca sultan, era așteptată de mult. Evenimentele s'au intimplat în zilele de 3—4 Ianuarie și sunt o urmare directă a procedurei războinice a francezilor în Maroc. Muley Hafid este actualmente stăpînul Marocului, și al celor 3 orașe principale ale sale, Fez, Marakeș și Mekmer. Viitoarea suverană a Bulgariei Viena, 30 Decembrie. Ziarul „N. Fr. Presse“ publică un articol asupra viitoarei soții a principelui Ferdinand al Bulgariei. Ziarul spune între altele că principesa Eleonora nu trebue să fie considerată numai ca o samariteancă miloasă, chiar dacă aceasta este una din marile ei calități. Principesa Eleonora este o femee inteligentă și cultă care se interesează de toate și o ia curent cu mișcarea literară și științifică și care își va cîștiga desigur imediat simpatia Bulgariei. Ea va aduce în țară cultura, va întări dinastia și nu va fi numai suverana ci și mama poporului ei. Urmările procesului Harden Dortmund, 30 Decembrie. — Ziarul din Dortmund anunță că redactorul șef al ziarului „Neuste Leipziger Nachrichten“, d-rul Luna a fost silit să demisioneze din comitetul societăților ziariștilor germani, din cauza atitudinei sale cu prilejul procesului Motke-Harden. D-rul Luna s-a retras de asemenea și din clubul ziariștilor germani și din societatea rolohială. O nouă lucrare a lui Hauptman Berlin, 30 Decembrie. — Premiera nouei piese a lui Gerhardt Hauptman „Kaiser Karl’s Geisel“ a fost primită de o parte I a publicului cu aplauze furtunoase, iar de altă parte cu flueraturi. Inmormîntarea poetului Busch Berlin, 30 Decembrie.— După nouile dispoziții luate 1, inmormîntarea lui Wilhelm Busch se va face Luni. Intre numeroasele telegrame de condoleanțe sosite din toate părțile lumei este și una a împăratului Wilhelm.Agitația pentru alegerile din Bohemia Prag, 30 Decembrie.— In vederea alegerilor ca urmează să aibă în curînd loc pentru Landtag, s’au întrunit azi toate comitetele partidelor germane liberale în scopul de a se începe un compromis în vederea alegerilor. Cehii progresiști realiști și cehii agrarieni au încheiat un compromis in interesul de a se încerca o înțelegere ceho-germană și a se cere votul universal și pentru Landtag. Compromisul i urmărește apoi să incerte o unire între partidele anticlericae și cehii radicali îndrentată in con, •ntdcatâr« cehni gvimai», pentru ca, fară cum spun eî, nu exista decît o chestie cehă , nu și una germană. Un nou caz de holeră la Constantinopol Constantinopole, 30 Decembrie.— Un marinar grec se află bolnav la Galata prezintîbd simptomele holerei. Acesta este al cincilea caz suspect de holeră. Dispariția unui muzicant italian Roma, 30 Decembrie.—Produce mareenzație ad fuga muzicantului orb Gaalanoti de la biserica Sf. Maria Neveli cu o tînără damă din înalta societate. Arestarea unui rabin Sbastopol, 30 Decembrie.—A fost arestat aci rabinul Milșe Palonski, in urma unui denunț primit de poliție că la locuința lui se intrqnesc persoane suspecte. OS’ au confiscat cu acest prilej numeroase documente și scrisori cifrate, Sebastopol fiind fortăreață și neavînd decit autorități militare, rabinul arestat va fi adus în fața unui tribunal militar. Conflictul dintre Italia și Abisinia Roma, 30 Decembrie.Știrile sosite din Africa nu spun încă nimic lămurit. Pentru moment nu se știe decât că căpitanul Boggiovani a căzut în luptă și că căpitanul Molinari a scăpat neatins dar a dispărut. Atacul abisinenilor a avut loc acum 15 zile. Ce s’a maî intimplat de atunci nu se știe cu preciziune. Se crede că absinenii au părăsit localitatea Lugh, îndreptîndu-se într’altă parte. Abia după audiența ambasadorului italian la negus se vor afla amănunte asupra celor întîmplate. Menelik se află bolnav acum și se crede că el va lua măsuri energice. * Triest, 30 Decembrie.— Franț Filonardi care a fost organizatorul administrației europene la Bonndir declară că Lugh este ca o coteta care s’ar putea para multă vreme contrar unor atacuri din afară. Fionardi nu crede ca atacul abisienilor să se fi făcut in înțelegere cu Menelik. Nu trebue să se uite insă că Menelik e suveran numai cu numele și triburile fac ce vor. Lugh e un centru comercial și e vorba probabil de atacul barditesc al unui căpitan abisinian, atac care nu va avea rumări. Roma, 30 Decembrie. — Guvernele german, britanic și francez au telegrafist reprezentanților din Adisabeba să susțină pe lîngă Menelik cererile ministrului italian. Acordarea satisfacției Italiei Roma, 30 Decembrie. — Împăratul Menelik a dat deplină satisfacție pentru evenimentele din Lugh. Afacerea fabricărei de diamante . — Escrocherii de 6 milioane — Paris, 30 Decembrie. — Directorul băncii „Union“ din Londre Cabeers, care se află aci fiind confruntat cu Lemmonno s’a declarat în contra eliberarei lui. Din cercetările făcute pînă acum s’a stabilit că Lemmonno se folosea în experiențele lui de diamante ,veritabile, pe cari le escamota în cuptor prin prestidigitiție. Lemmoine care se află numai dormind la Paris se căsătorise și ducea o viață luxoasă locuind in palatul scriitorului francez Scribe. Aci se dádeau serbări cari erau vizitate de persoane din elita societăței dintre cari pseudo-fabricantul de diamante și-a recrutat viciurile.• Paris, 30 Dctmbrie.—Cercetările au dovedit că Lemmonne n’a excrocat numai pe directorul fabricei londoneze ci fabrica lui de diamante ci și persoane din Nt.iv York, Hamburg, Frankfurt și Berlin. Totalul excimheriilor se urcă la 5 — 6 milioane. Liniaoina e născut la Triest unde tatăl sau era secretar la ambasada franceză. El are la activul său o viață cu totul aventuroasă. In ultimul timp era chimician în minele de aur din Africa de sud. Meetingurile socialiste din Berlin Berlin, 30 Decembrie. Azi au avut loc mai multe meetinguri ale socialiștilor adoptându-se rezoluțiunii în favoarea sufragiului universal. După întruniri s-au cercat manifestațiuni în centrul orașului și în special in cartierul Unter den Linden dar poliția împudecase intrarea în această parte a orașului bazînd străzile așa încît numai cîtîod dintre manifestanți au putut ajunge în centru. Majoritatea manifestanților, în număr de vreo 30.000, au făcut atunci o plimbare de demonstrațiune cîntînd și strigînd „Trăiască sufragiul universal“ și rostind epitete dilumatoare pentru cancelarul imperiului. Manifestanții au putut fi împrăștiați fară incidente serioase. Numai lîngă Spitzelmarkt s'au produs ciocniri singeroase serioase. Generálni Averescu la Viena — Un prînz de curte în onoarea generalului — Viena, 30 Decembrie.— Astăseară a avut loc la castelul Schoenbrunn un prinț de curte oferit în onoarea generalului Averescu, ministrul de război și al Romîniei. Printre invitați se aflau: D-ni. Al. E. Lahovary, ministrul Romîniei la Viena, maiorul M. C. Seina, atașat militar al Paris. Decembrie — Opera comică din Paris a reprezentat de curînd prima lucrare noua din legiunea aceasta. Se înțelege că acesta e un eveniment, care provoacă polemici, curiozitate; lumea e ațițată și stimulată de zgomotul care se face cu prilejul unei premiere. Acest public entuziast și gălăgios Insă, greu și-ar putea închipui aâă muncă și perseverență se cere unui artist fără renume și fără parale, ca să ajungă la o așa glorie. Autorul sau compozitorul scrie sau compune o operă, ca e primita de un director, montată de un altul, apoi modificată în cursul repetițiunilor pentru trebuințele cauzei, una a scris sau compus autorul sau compozitorul și alta se joacă. Și chiar ca să ajungă la onoarea acestei mutilări, cită trudă pe bietul artiști Pentru autorul de care ne ocupăm cazul nui tocmai acesta, deoarece d. Xavier Leroux, deși tânăr, s’a priceput să cucerească multe aplauze; ba pater, spune chiar că a avut și succese. D-sa a ghicit gustul zilei, a Știut să măgulească, să dezmierde urechile publicului și a zmuls aplauze. Dar tocmai aceasta am putea reproșa autorului lucrărea „Le Chemineau". D. X. Leroux posedă marele dar de a scrie repede; nu se oprește de loc la o meditare mai profundă, nu caută să înnalțe mulțimea spre un ideal, spre frumos; cu o abilitate măiestră el își înfășură gindurile într’o dulce cugetare mai senetică, iar cînd are nevoe de un sentiment mai violent aleargă la brutalitatea italiană și pucciniiștii cere ajutor. ' Se înțelege că cu astfel de mijloace poți căpăta ușor succese, dar ele trec tot așa de ușor, căci lucrări de natura celor de mai sus sînt vremelnice ca și o modă a zilei.* ¥ ¥ N’avem de gînd să luăm lucrarea d-lui X. Leroux ca tema exegesei in arta muzicală. Ne oprim asupra ei mai mult din respectul datorit principiului fundamental, care domnește în orice ramură a artei. O lucrare artistică, din momentul ce nu cuprinde sămința noutăței sau nu aduce o piatră pentru construirea unui edificiu artistic, e cu totul nefolositoare. Baza unui artist trebue să fie trecutul. In trecut, sunt maeștri dispăruți, cari lasă în urmă modele ce trebue să rămîie eterne; ceea ce sunt și trebue să fie variabile sunt modul de exprimare și mijloacele de concertare a gîndirei. Dacă astăzi, de pildă, am scrie o simfonie ca Haydn, se înțelege că ea n’ar mai putea exista prin sine însăși. Drumul parcurs pînă acum, viața zbuciumată prin care am trecut ne-au adus mijloace noul de exprimare, pe cari artistul nu le poate ignora. A face pe pedantul, a crede că novatorii trebue ignorați, e a nega cu totul orice progres in artă. Fiecare epocă aduce sau prepară pe cel așteptat. Dar și cei mai revoluționari în artă au un respect profund de predecesorii lor și sînt, în fondul operilor lor, cii mai clasici cu putință. Prin urmare, trecutul înseamnă viitorul artistului, cînd în opera lui aduce noutatea firească și caracteristică talentului. Dar observ că ne-am abătut de la subiectul nostru, să revenim repede. Spuneam că d. Xavier Leroux a dus pe note zguduitoarea dramă rusticana doctului Richepin. Fără îndoială, ceea ce a hotărît pe compozitor să facă o operă muzicală din această piesă a fost succesul pe care l’a avut ca ondinioară pe scena Odeorului.. De nu mă înșel, această piesă s’a jucat și pe scena teatrului din București. In scurt, iată subiectul dramei: Un fel de boem țăran din Franța, un plugar idealizat de Richepin după vechea strană romantică,—astfel ni se prezintă Hoinarul Le Chemineau“), vecinic vesel și fără grija zilei de miine, mai mult pe drumul mare decît așezat pe undeva rătăcitor ca pasărea vesel. în actul dinții, un fel de prolog, găsim pe elul nostru la seceriș lucrînd cu zece și înviorînd pe toți cu glumele și cîntecele sale. Munca se îndeplinește in condițiile cele mai bune,spre mulțumirea patronului Pierre, care ar vrea să-l aibe vecinie în slujba lui. Eroul place cu deosebire unei fete de țăran Toanella, care ii găsește multe calități. Ei fac dragoste. Dar hoinarul, îndrăgostit mai mult de drumul mare decît de ideea căsniciei, deși fata i s’a dat, dispare într'o bună dimineață, lăsînd pe Toanetta în disperare. Actul al doilea se petrece după douăzeci de ani. La ’ c’îtva timp după plecarea hoinarului, biata Toanetta s’a măritat cu Francois, om vrîstnic, care însă o iubește așa de mult că a închis ochii asupra trecutului ei. Francois a îmbătrînit și e bolnăvicios. Casa e condusă de fiul lor, un flăcău în primăvara vieței. Dar nenorocirea e că flăcăul iubește și e iubit de fata lui Pierre, fostul stăpîn al părinților săi, la care lucrase și hoinarul. După cum e lesne de înțeles, Pierre nu se învoește să-și dea fata după un bastard , ba mai mult chiar, într’o convorbire cu părinții flăcăului, îi amenință cu scandal, cu desvăluirea trecutului Toanettei. In aprinderea discuției, Francois e lovit de un atac. Actul al treilea se petrece la marginea drumului mare. Doi țărani, foști tovarăși, de lucru cu hoinarul și cu gospodăria François-Toanetta, chpiuesc la hanul, care e așezat la mărginea ș ©*selei. Hoinarul, care în acesti douăzeci de ani a făcut ocolul Franței, rătăcind la întimp ce se întoarce la locul de altă dată, tot din întîmplare. El nu-și mai amintește nici de oameni, nici de locurile de odinioară. Dar cei doul țărani îl recunosc și numai cînd se aduce vu , d-----—* ta, trecutul îl vine ! In viata lui numai multe ori la biata fi se povestește. tupntue asupra gospodăi disperarea dragostei băuturei. Apare Toa subetul hoinarului căfi nenorocit se schilăcăul e fiul lui. Și lege datoria, să rău rîndui lucrurile spr Partea aceasta după patetică din toată li .,a Emoțiunea intensă : iul era greu de trai dhensat în ajutorul codrului și amltitudterioare și melodia care circulă, de ani . . lucrare. Compozitorul nu p. ; mod de exprimare a gînd la natură: ali ft, vedea cu otita similir • ‹enartz] își recunoaște fii 1 se afla fată în față. In actul final e 'Unu însurat cu fata lui 1 da, , umbră, se așteaptă d moini . .k altul sfîrșitul trist a ■ : ■ ■ ■ Hoinarul pare a E : -ho ,:ul mare și șoaptele spun ti dup.it nitul Francois el se v-t-•‘•podar și va lua pe Toanetta <■ Dar intr-o noapte—noapte de Crăciun—cind toată lumea el fi — • rămas bun de la top: - - *:« < -Scena aceasta e J< *■ frums ș i-a fi de un sentiment pătre sublime dată sufletul jorainonimit... vecinie îndrăgostit d ■< din ploaie ori pe zăpadă. „LE CHEMINEAU“ ( HOINARUL) — Dramă lirică în 4* acte de Jean de X. Leroux — RicHepin, musio» Deraiarea acceleratului de Vîrciorova — Evitarea miei groasnice catastrofe—8 vagoane de raite — Trenul accelerare da Vîrciorova No. 3 care a plecat din București ori la orele 5.55 p. m., a deraiat aară la orele 8 în stația Pietroasa de pe linia Titu Pitești în următoarele împrejurări : Trenul trecuse acul de intrare și urma să iasă pe acul de eșire din partea opusă a stației, cînd la un moment dat se produse o zguduitură puternică și vagoanele rupîndu-se unul de altul deraiară în diferite părți ale liniei. Au deraiat întîî două vagoane de el. II, apoi pe rînd vagonul restaurant în care se afla foarte multă urne, 2 vagoane de cl. I, vagonul de dormit, vagonul poștal și vagonul de bagaje. Numai mașina și un vagon de marfă au rămas pe linie. Panica printre pasageri a fost de nedescris. Până în prezent nu se poate cunoaște cu precisiune numărul răniților. Direcția generală a C. F. R. a primit următoarea telegramă : Pitești. Trenul accelerat No. 3 a deraiat în stația Petroia. Cazuri mortale nu sunt. Circulația este întreruptă. Trenurile plecate din București staționează în Titu. Din Tîrgoviște Căzut din pom.— Dumitru Sandu din comuna Voiniști, urcindu-se într’un pom, pentru a tăia niște crăci pentru foc, și alunecînd a căzut de la o înălțime de 5 metrii și a murit pe loc. Bătae gravă.—Dumitru Sandu Stoica din comuna Dragodana, ducindu-se la o șizătoare unde erau mai multe fete și băeți a fost grav bătut cu parul de către frații Dinu și Chivu Cîrstița din Găești. Victima într’o starte extrem de gravă a fost adusă la spital. -•-Mare roman de actualitate din italienește —— In curînd în „DIMINEAȚA“ REGELE MACEDONIEI 0 1 . ‘ . ‘■***.0 SJSl.. X& lA. N?" €" JH9 I"