Dimineaţa, aprilie 1908 (Anul 5, nr. 1482-1508)
1908-04-01 / nr. 1482
V A Y Aiiui V—Ino. i4öü 5Ba^!^8PBgSiBiSHI PUBLICITATEA: CokceohtX exclusiv HgențfeT de Publicitate CAROL SCHULDER & Co. BUCUREȘTI Btr. Hsrageorgevlci IS—Telefon >|< Birourile ziaruluT: Str. Sărindar No. 11 DIRECTOR CONST. MINLE Abonamente cu premii: Un an • • • • • • • • Lei 29 6 luni • «*••••• nu 8 luni • «•••••« « & TELEFONI Direcțiunea No. 1499 Capitală „ 14110 Provincie și Străinătate Mo. E340 COOOCOCKOXKCCCOCOWMCCOCOCCOCOAPARE ZILNIC CU CELE DIN URMA ȘTIRI ALE NOPȚEI OCCOSCCCOCCWCCCO^^ Ivîcii'țji 1 Apnue iyu8 leaturile de la Jills Ferate ioiie Observațiunile d-lui C. Alimănișteanu în raportul d-sale asupra budgetului C. F. R. — Socotim interesant să reproducem aproape în întregime raportul d-lui deputat C. Alimănișteanu asupra budgetului Căilor Ferate, în care se vor vedea relevate toate criticile și toate dezideratele formulate de noi, timp de ani de zile, asupra unuia din cele mai importante servicii ale statului. Iată acest raport : Veniturile și cheltuelile Bugetul cailor ferate se prestază pe exercițiul viitor cu tifra de 76.240.168 lei la veniturile ferate, adică un spor de 13.063.168 lei față de exercițiul în curs, iar în cheltueli cu suma totală de 49.S40.168 lei, adică un spor de T.027.019 lei peste cheltuelile din bugetul curent. Venitul net al exercițiului viitor este fixat deci la 26.000.000 lei, față de 20.000.000 cifra exercițiului în curs, adică un spor de 6.000.000 în cifră rotundă. La venituri avem de observat că ele sunt stabilite pe cifre care justifică cu destulă certitudine înjrasarea lor efectivă. După cum reese din specificarea lor în expunerea de motive, mai toate cifrele diverselor articole sunt luate jesva sub încasările pe 1906 1907, care sunt inferioare încasărilor exercițiului în curs. Tendința încasărilor din ultimii ani, și în special de la 1904—1905, este către urcări simțitoare la venituri și desigur că scara urcărilor se va menține și în traficul anului bugetar 1908—1909. La cheltueli, din amănunțirea lor în expunerea de motive și desfășurarea lor în tablourile din buget, se vede că sporurile mari sunt absorbite de: materialele de tot felul, sporirea salariilor, angajări de personal nou, și în definitiv de exploatarea din ce în ce mai intensivă, ce zi cu zi se impune, a rețelei actuale. Retribuirile și înaintările cu privire la retribuirea și salariile personalului, comisiunea manifestă dorința ca, pe cit se va putea mai repede, să se prezinte o lege de organizare, înaintări și responsabilitate a funcționarilor de la căile ferate, stabiilindu-se, pentru diferite categorii de servicii, condițiuni de admisibilitate și norme de înaintări bine lămurite. Nu intră in acest însemnat sporte 7.021.019 lei decit sumele strict necesare pentru a se putea acoperi cheltuelile de exploatare propriu zisă. Din această sumă nu va fi satisfăcută nici una din multiplele și marile nevoi, ce le are această administrațiune, ca: Anii de garaj și sporiri de instalațiuni prin gări, sporirea parcului rulant, mărirea atelierelor de reparațiuni, clădiri de localuri, dublări și consolidări de linii, reconstruiri și întăriri de poduri ș- a. Pregătirea mai din timp a budgetului Comisiunea budgetară, în urma explicațiunilor date de d. ministru și lucrărilor publice și de d. director general al căilor ferate, a constatat absoluta necesitate a cheltuelilor dela fiecare capitol din budget, cu Sporirile înscrise. In unanimitate pisă, și avînd încredere deplină în Stabilirea bine chibzuită a diverselor cheltueli, Comisiunea roagă totuși pe onor, guvern, după cum s’a mai cerut și altă dată, să binevoiască a dispune ca pe viitor procdeie de budget ale căilor ferate să se distribue d-Ior deputați cel mai tîrziu pînă la 1 Ianuarie al fiecărui an, oricare ar fi modificările ce ar mai fie nevoe să li se aducă pînă în ultimul moment. Acest desiderat era atît mai întemeiat, că la căi ferate e obicei de a se pregăti budgetele viitoare încă din Octombrie- Kcembrie a anilor în curs, iar însănătatea ce prezintă o asemenea măsură, față de una din cele mai mari administrații ale țării, nu scapă nimănui. Necesitatea unui control mai serios In vederea rolului copleșitor ce 1 aia la economia națională această mare administrație ,comisiunea merge mai departe, și crede de neapărată nevoe întocmirea unei comisiuni extra-parlamentare, compusă și din membri ai parlamentului și din alte persoane speciale și competente, care în mod permanent să se ocupe nu numai cu chestiile budgetare, dar cu întreaga organizare în direcțiunea economică a căilor noastre ferate. Ea roagă cu insistență pe cei în drept să binevoiască a ține seamă de această dorință. Cîteva păreri Comisiunea a luat act cu mulțumire de ușurarea administrațiunea căilor ferate prin trecerea exploatarea docurilor la noua direcție a transpoartelor pe apă, rezervîndu-și să se ocupe de această chestiune mai pe larg la budgetul general al ministerului lucrărilor pubice. De asemenea vede în dezvoltarea ce se dă uzinei de injectat traversa o măsură de bună gospodărie, atît față de nevoile căilor ferate,, cît și față de importante ce o prezintă în economia noastră forestieră întrebuințarea fagului pentru alte trebuințe decît ca lemn de foc. Am exprimat dorința, atît d-lui ministru cît și d-lui director general ai căilor ferate, pentru ca să stăruie să se ia măsuri,pe cit împrejurările o vor îngădui spre a se înlesni: abonamente pe termene mai scurte de un an; călătoriile în grupe sau individuale, în scop cultural și pentru viligiatură; călătoriile cu bilete de dus și întors; organizarea trenurilor de plăcere în cît mai multe puncte ale țarei; și mai cu seamă înființarea unor tarife da seon, pentru diferitele noastre mărfuri și produse, tocmai spre a forța publicul la o repartizare mai bună a traficului, avînd în vedere îngrămădirile din lunile atît de greu încărcate prin transportul de cereale. Pentru cele arătate mai sus, comisiunea a primit budgetul căilor ferate așa cum i-a fost prezentat de către d. ministru al lucrărilor publice, fără modificări nici la venituri nici la cheltueli și roagă Camera să-l primească așa cum a fost întocmit. Insuficiența mijloacelor de transport Din capul locului comisiunea ține să insiste asupra faptului că transportul pe căile noastre ferate, cu toate foarte lăudabilele sforțări ce se fac, lasă mult de dorit și in toate direcțiunile:—călători și mărfuri de mică ori mare iuțeală,— înlesniri și exactitate la primire și predare, — organizări și număr de trenuri ș. a. Fără îndoială că a cere rețelei noastre de căi ferate înlesniri pentru călători, exactitatea și rapiditatea expedițiunilor pentru mărfuri cari se găsește în unele țări de afaceri mari și de un trafic considerabil ar fi să se ceară deodată prea mult. Dar a nu ține seamă, în măsura în care ele merită, de nenumăratele reclamațiuni și plîngeri ale agricultorilor, comercianților și industriașilor noștri, ar fi să nesocotim interesele vitale ale economiei noastre naționale. Țările de vitalitate puternică, — cum e Anglia în ce privește transportul pe apă mai cu seamă, Germania în ce privește înzestrarea gărilor cu linii de garaje și celelalte instalațiuni—au premers în organizarea drumurilor nevoile traficului. Sunt azi gări în Germania, amenajate în vederea unor sporiri de trafic, care, după cifrele statistice actuale, abia peste o jumătate de secol vor putea fi atinse. Noi romînii, poate că nu ne putem gîndi deocamdată la asemenea sforțări ,deși ar fi cel mai eficace din cele 2—3 mijloace temeinice, în puterea noastră de a le întrebuința, pentru a cîștiga timpul pierdut prin neajunsurile ce am avut de îndurat în decursul veacurilor. In orice caz, treime s’o spunem limpede și fără înconjur, situatiunea din ultimul decentă a păgubit mult intereselor românești în ce privește organizarea mijloacelor de transport. Mijloacele actuale de transport pe uscat și pe mare nu numai că nu premerg nevoilor traficului nostru, dar ele sunt cu mult inferioare trebuințelor actuale. Nu e agricultor, nu e comerciant, nu e industriaș care să nu sufere In daraverile lui individual și zilnic de neajunsurile de la căile ferate, iar economia noastră generală întîmpină cea mai strașnică zătignire în prosperitatea ei, prin insuficiența mijloacelor actuale de trasport. Sunt gări unde a aștepta vagonul 16—20 zile, cu marfa depozitată, reprezintă aproape situațiunea normală, iar pentru mărfurile în cantități mari, deosebit de cereale, ca: var, cherestea, piatră, fînuri, ș. a., o așteptare de 2—3 luni pentru transportul întregului stoc, a intrat din nenorocire în obiceiul nostru de a satisface nevoile traficului. Foarte adesea se mai întîmplă ca, după o lungă așteptare a vagonului, cînd hai dobîndit și s’a încărcat în fine, să fie reținut încă 5—6 zile în stația de pornire sau în una din stațiunile intermediare cu Bucureștiul, pentru că stația B. M. este blocată“. Numai insist asupra aglomerărilor din Constanța și Brăila. Epoca manevrelor de sigur că trebue să aducă greutăți în toate țările, dar la noi perturbarea și panica ce o produce în transpoarte egalează vremile de adevărată suspendare a circulațiunei mărfurilor, care nimicește orice sforțare către progrese comerciale și industriale, dar care își are explicațiunea ei foarte naturală. In cei zece ani din urmă, dacă E o stare dar foarte vătămătoare, n’ar fi să luăm decît industria patmoleului și circa cele 200 fabrici noul încurajase, cari cer și dau produse de transportat, și totuși sînt elemente ca traficul pe căile noastre ferate să se fi mărit în disproporții prea mari cu capacitatea unei rețele, amenajate în vederea unei circulațiuni sabia îndestulătoare pentru acum 15—20 de ani. Din tabloul de trafic al mărfurilor de mică viteză altele decît cerealele, se vede că singură industria și comerțul dacă ar fi servite cum trebue, absorb aproape totalitatea mijloacelor actuale de transport. Pe cînd car țara în mod normal și-a urmat progresele ei destul de încete, împrejurările au fost astfel, că, în ce privește înzestrarea rețelei de drum de fier cu cele ce sînt de lipsă, nu a k putut satisface nici măcar cerințelor cele mai urgente. Lipsuri mari există în toată această puternică administrațiune. Personalul inferior prea mizerabil plătit.—Consecințe înspăimîntătoare Personalul inferior neîndestulător, adesea plătit prost și mai ales foarte rău amenajat. Sînt stațiuni unde un biet frînar ori macagiu, după 10—12—16 ore de muncă în ger și vînt, la schimb nu are ca loc de odihnă decît cimentul rece de pe vreun peron sau din vreo sală de așteptare, unde spulberă viscolul pe sub uși și șueră vîntul prin cercevelele crăpate și geamurile sparte. Despre linile de garaj și instalațiile prin gări, materialul rulant de toate categoriile, sporirea și amenajarea atelierelor și a depozitelor de mașini, construcțiunile prin stațiuni atît pentru personal cît și pentru depozitarea mărfurilor, linii noui și dublarea celor existente, întăriri și construcțiuni de poduri, ș. a., nu se poate aminti, fără să nu ne înspăimîntăm de foarte greaua situațiune în care ne aflăm, prin insuficiență prea afară din cale de mare a mijloacelor actuale de transport, față cu puterea de dezvoltare a economiei naționale. Toate străduinșele noastre, către o puternică ridicare a comerțului și industriei prin elementele băștinașe, sunt zădărnicite prin insuficiența mijloacelor actuale de transport, fiindcă nici că poate fi vorba de un comerț serios, fără asigurarea timpului de predare la destinație și fără garantarea calității și cantității mărfurilor depuse în vehicule. Perderi enorme Or, lăsînd pierderile enorme ce le suferă agricultura, fiindcă nu se pot transporta cerealele la timp, căci aici mai intervin și alți factori decît transportul, dar dacă am calcula ce se pierde pentru celelalte mărfuri, fiindcă nu se pot încheia de negustori și industriași contracte cu dată certă de predare, și pagubele în economia națională se cifrează la zeci și zeci de milioane. Cu statistica căilor ferate, prețurilepurselor de mărfuri și după cantitățile transportate, cînd bugetele vor fi distribuite la timp, se va putea calcula totul cu o aproximație foarte apropiată de realitate. Deci, în situațiunea actuală nici că ne putem gîndi la un comerț serios de fructe de tot felul, de cărnuri, de unt și de făpturi și alte produse ale agriculturii și grădinăriilor. Iar fără aceste negoțuri, mare parte din sforțările noastre în domeniul agricol, industrial și comercial vor fi sterile și cuvinte goale. Desigur că întreaga îmbunătățire a transporturilor nu se poate aștepta numai de la căile ferate, și că va trebui ca și rețeaua șoselelor, și în special căile pe apă și amenajarea porturilor să fie în raport cu întreaga desvoltare de care e capabilă economia noastră, dar căile ferate sunt, cel puțin acum, în primul rînd de pus pe un picior de complectă amenajare. Alte neajunsuri Foarte mulți cred că s’ar putea îndrepta multe neajunsuri chiar în condițiunile actuale, printr’o politică economică comercială în legături mai strînse cu nevoile economiei naționale și printr’o administrație mai puțin bidrocratică și mult mai negustorească. Se citează în sprijinul acestor opiniuni unele greutăți și formalități inutile, ce sunt în transacțiunile cu căile ferate, și quasi-antagoonismul ce există între direcțiunile transporturilor pe uscat și cele de pe apă. Nu numai , că e lipsă de coordonare a tarifelor căilor ferate, pentru ca mărfurile și cerealele să ia de preferință calea Dunării, dar sunt taxe pe căile ferate, cum sunt cele de pe linia Giurgiu-București, care, în dauna economiei naționale, îngreunează și chiar prohibesc transporturile pe această mare și lesnicioasă cale naturală . Pentru București se dă ca pildă și faptul că gările de la Obor și Filaret nu sunt întrebuințate îndestul pentru deservirea populațiunii bucureștene, cînd prin pozițiunea ce gara de la Obor ocupă, s’ar putea deservi cu mare ușurință jumătate din raza orașului, mai ales dacă s’ înzestra gara cu cele de trebuință și s’ar combina și tarifele în consecință. Se mai citează iar, pentru țara întreagă și produsele diverselor regiuni și anotimpuri, lipsa unor studii amănunțite a diferitelor categorii de mărfuri, după valoarea, importanța, natura lor specială și epocile de întrebuințare. __..... Indhcere Fără să contest că nu se poate remedia cu ceva sau cu mult intr’un loc sau într’altul, — într’o așa de colosală administrație e cu neputință să nu se strecoare cîte o lipsă, — personal cred însă că tot ce s’ar încerca în starea actuală și numai din aceste puncte de vedere ar fi mai mult niște cîrpeli, fiindcă fondul real al nenumăratelor neajunsuri stă tocmai în acele multiple și mari lipsuri de înzestrare a rețelei, cu cele de trebuință, ca să poată fi pusă în stare să satisfacă cerințele economice actuale. Din raportul No. 116.446 din 1907 al d-lui director general al căilor ferate se vede lămurit că sunt lipsuri, cari se urcă la cifra de 140 milioane lei și peste care lipsuri nu se poate trece numai cu supraveghere de aproape. Comisiunea budgetară, prin raportul ei, crede că deja suntem în mare întîrziere cu privire la înzestrarea căilor noastre ferate cu cele necesare, ca ele să poată răspunde nevoilor și traficului agricol, comercial și industrial. Pentru aceste considerațiuni, comisiunea crede de datoria ei să atragă atențiunea celor în drept asupra marile lipsuri ,ce se constată în organizarea actuală a căilor noastre ferate. Guvernul, care din capul locului și-a luat sarcina atîtor reforme de însemnătate fundamentală, știm că se preocupă și de înzestrarea căilor ferate, fiindcă sînt în strînse legături și vor desăvîrși opera reformelor economice începute. Probă evidentă e creditul de 50.000.000 lei din excedente, cerut și acordat acum cîteva zile. Comisiunea apreciază totuși că e bine, ca și Camera, într’o chestiune economică atît de însemnată să arate că, avînd convingerea însemnătății împrejurărilor, e dispusă să mai dea guvernului creditele necesare unei temeinice înzestrări a căilor ferate. Va fi nevoe de 140.000.00 lei, mai puțin cele 50.000.000 deja votate, sau de mai mult, se vor cere sumele deodată sau din an în an, guvernul va chibzui. Ceea ce este important însă, e că, pe cît mai neîntîrziat, țara să intre în stăpînirea unor mijloace de transport, care să-I poată satisface năzuințele ca dezvoltare economică în măsura posibilităței și resurselor de care dispune. Raportor, G. Alisnă^reștianu, Const. Alimăneștianu Vizita ofițerilor romîni la Rusciuk Giurgiu, 30 Martie. — Ez d. general Găpitanovi,cî comandantul garnizoanei locale, însoțit de locotenent colonelul Vasilescu din reg. Vlașca, locotenent colonelul Mărgăritescu din reg. 29 Dorohoi, care se află aci, maiorul Grigoriz din reg. 10 cavalerie și locotenentul Vasilescu aghiotantul generalului au trecut cu vaporul la Rusciuk, pentru a înapoia vișita ofițerilor bulgari la Giurgiu. La Rusciuk ei au fost întîmpinați la gară de colonelul Penech care împreună cu ofițerii superiori din Giurgiu a vizitat pe generalul Zercakof. Aci s’a servit șampanie la care s’a toastat pentru regele Romîniei și prințul Ferdinand al Bulgariei. Seara ofițerii romîni din Giurgiu însoțiți de ofițerii bulgari au întimpinat în gară pe ofițerii reg. 21 Mihai Bravu Ilfov, cari ai sosit cu trenul la Rusciuk. Aceștia sunt ofițerii romîni cari sub conducerea generalului Boerescu, au trecut în Bulgaria pentru a vizita locurile istorice. Seara toți ofițerii romîni au fost invitați la un banchet la care s-au ridicat toasturi din partea ofițerilor romîni și bulgari. Ofițerii romîni au luat apoi parte la balul ofițerilor bulgari la cercul militar unde s’a petrecut pînă la ziuă. Astăzi ofițerii bulgari au oferit ofițerilor romîni un banchet în sala cercului militar. Au toastat din partea bulgarilor generalul Zercakov pentru regele României și dinastie iar din partea romînilor generalul Căpitanovici și alți ofițeri. Muzica reg. 2 infanterie a cîntat în tot timpul banchetului. După masă ofițerii s’au urcat în trăsuri și au visitat orașul și cazarma regimentelor 2 și 5 infanterie și 9 cavalerie. La regimentul 2 Infanterie o companie a făcut diferite exerciții militare, la care au asistat ofițerii, același lucru s’a făcut la reg. 9 cavalerie. După aceea toți ofițerii s’au înapoiat la cercul militar, unde s’au fotografiat în grup. De aci au pornit la debarcader, unde s’au înbarcat pe două șalupe militare, iar în a treia șalupă a fost îmbarcată muzica regimentului 2 inf. La orele 5 au sosit în portul Ramadan, unde muzica reg. 10 cavalerie Giurgiu a intonat „Sivini-Marita“. Toți ofițerii au debarcat și au trecut în pavilionul de recepție, unde au ascultat mai multe bucăți muzicale. După aceea d. general Căpitanovici a mulțumit generalului Iercakoff și ofițerilor bulgari pentru frumoasa primire ce le-a făcut. Muzica românească a intonat „Șumi-Marița“, iar cea bulgară imnul regal romîn. A avut loc o despărțire cordială. D. general Căpitanovici a trimis, din Giurgiu d-lui general Iercakoff o telegramă de mulțumire. TELEGRAME ©im străinătate Prințul Muntenegrului la Petersburg Viena, 30 Martie. — Semi-oficiosul „Politische Corespondenz“ află din cercurile autorizate din Petersburg că vizita prințului Nikita al Muntenegrului nu are un caracter politic, ci unul particular. Reformele în Macedonia Viena, 30 Martie.In chestia reformelor din Macedonia s’au propus trei Droecte: unul englez, unul rus si un contra-Droect englez. Se crede că se va putea ajunge la o înțelegere între puteri în urma întrunirea ambasadorilor la Constantinopol pe baza materialului adunat. In.jurul atentatelor din Persia Teheran. 30 Martie.— In parlament a avut loc era o interpelare în care s’a protestat contra arestarea a 5 persoane ca implicate în afacerea atentatului cu bombe, fără să existe nici o dovadă contra lor. Călătoria împăratului "Wilhelm Corfu, 30 Martie. Era înainte de amiază, împăratul Wilhelm a făcut o plimbare cu automobilul însoțit de vice-amiralul Müller și de generalul von Plessen; împăratul a parcurs străzile orașului fiind salutat cu strigăte de „ura“ și aplaudat. La malul mării împăratul a avut o convorbire cu prințesa moștenitoare a Greciei, Sofia, și cu fiul acesteia, împăratul s-a suit apoi pe un vas de război englez cu care a făcut o mică plimbare. Timpul este foarte frumos. Sultanul a trimes doi reprezentanți cari vor fi primiți în audiență de împărat mîine. Criza din Serbia Budapesta, 30 Martie.— Ziarului „Pester Lloyd“ îi se comunică telegrafic din Belgrad, cu data de 11 Aprilie st. n. Pasici a primit de la rege misiunea de a reconstitui noul cabinet și va forma lista noului minister încă astă seară. Dizolvarea Scupcinei va avea loc mîine. Ultima ședință a Scupcinei se așteaptă cu mare nerăbdare. Este sigur că această ședință nu va decurge în liniște, deoarece opoziția nu este mulțumită cu modul în care a fost rezolvată criza. Portofoliul războiului îl va lua probabil generalul de divizie Ștefan Ștefanovici. Ștefanovici este unul dintre cei mai tineri generali de divizie și este partizanul regicizilor. Pentru locurile de ministru de interne și de lucrări publice, mai urmează încă tratative cu membrii majorităței. In cercurile autorizate se asigură că noul cabinet va vota apanagiile prințului moștenitor, cari nu au fost votate încă în a treia citire. Opoziția este contra apanagiilor, de aceea a fost tot Pasid însărcinat cu formarea noului cabinet. Afacerea omorîrii fraților Novacovici este pendinte la tribunal și se crede că Pasid va face tot posibilul să nu se afle nimic în această privință. Multe ziare condamnă purtarea regelui și din această cauză parte din ele au fost confiscate, între care și organul partidului progresist, „Pravda“. Serbările jubileului în Austria Viena, 30 Martie.— Dacă va fi timp frumos, se va da o mare serbare pentru copii la 21 Main, în parcul de la Schoenbrunn. La această serbare vor lua parte peste 86.000 de copii. Serbarea este pusă sub conducerea directorului Operei populare din Viena-Vor juca la această serbare 2.500 de copii. împăratul și suita lui vor privi de pe veranda castelului serbarea. Au fost Invitate 3000 de persoane la această serbare pentru care s’au construit tribune. Oferti antreprenorilor a luti Mr GALAȚI, 30 Martie. — Astăzi a avut loc la Camera de comerț conferința exportatorilor, armatorilor și a muncitorilor. Ast azi,stat d-nii Coltăreanu, președinte conferinței, d-nil inginer Ștefănescu, directorul navigației fluviale române, inginer Dumitrescu, administratorul docurilor, Al. Gussi, prefectul poliției, comandor Greceanu, căpitanul portului, d-nii exportatori și armatori Watson, Wienermann, Dezpremy, Rosenberg, Havas, Czel, reprezentantul firmei Kirschen, d-nii antreprenori Latinover, Kahlenberg, Pascal, Fincu, Ștefănescu, D. Panaitescu, secretarul Camerei de comerț, Tegion și 10 muncitori. Trebue să adăogăm că a sosit din București d. Al. Constatinescu, secretarul ..Romîniei Muncitoare“, dar nu a fost admis să participe. Nu au fost admiși nici sindicaliștii gălățeni. D. Coltofeanu, președintele Camerei, aduce laude d-lui Gussi, prefectul poliției, pentru inițiativa de a încerca o apropiere între lucrători și exportatori. Sunt neînțelegeri și conflicte, cari ar trebui aplanate cu concursul tuturor. D. prefect Gussi spune că încă de acum un an a izbucnit diferite neînțelegeri, dificultăți între antreprenori si muncitori. D. Gussi fac un istoric al neînțelegerilor și spune că dorește aplanarea lor. In 1907 a făcut apel la de inginer Dumitrescu și atunci s’a putut restabili echilibrul: grație tacticei ambelor părți lucrările au mers aproape normal. Anul acesta, muncitorii au reclamat că s’au călcat condițiunile de către antreprenori. Muncitorii au pus condiții cari au fost declarate ca neacceptabile de către export. Acum d. Gussi speră, că grație intervenției ce s’au făcut, se va ajunge la o complectă înțelegere. D. Gussi depune pe birou învoiala din anul trecut și cere ca fiecare să-și dea părerea. Muncitorul Marin Dumitru arată că acum cîțiva ani munca se făcea în condiții mult mai avantagioase. Cere desființarea muncei cu acord și desființarea lucrului în zilele de sărbătoare. Mai cere ca din 3 în 3 luni să se reguleze angajamentul muncitorilor și în sfîrșit cere uniformizarea salariilor la 6 lei pentru toți muncitorii. Muncitorul Saner cere desființarea sferturilor de zi, lucru de noapte să se plătească cu 8 lei, iar lucrul de Duminică cu 10 lei. La manipularea traverselor cere augmentarea salariilor. Mai cere să nu se dea preferință muncitorilor străini de doliuri, în dauna muncitorilor obișnuiți și în sfîrșit cere inspectori ai muncei. Muncitoril Voicu Paraschiv cere să se protejeze munca bătrînilor. Antreprenorul Satinovei discută pretențiunile muncitorilor și arată că cererea lor de a se egala plata la 6 lei nu se poate accepta. In ce privește acordul el se face prin bună voie. In timpul verei s’a putut renunța la el, iarna însă e cu neputință. Exportatorul Watson spune că armatorii, din cauza grelelor condiții puse de muncitori au primit ordin să nu mai încarce vapoarele cu lemne, ci cu cereale. Mulți exportatori s’au mutat în porturile Constanța și Brăila, alții sunt pe punct a se muta la Odessa. Cere să se numească de autorități o comisiune de lucru, cari să constate dacă părțile respectează angajamentele. (Muncitorii aprobă această cerere). Exportatorul Wienermann e în contra uniformizarea salariului la 8 lei, dar cere să se stabilească prețul de 5 și 6 lei pe diferite categorii de muncitori. E pentru acord în limita posibilitățea și îl menține cu hotărîre, cînd e vorba de termenul încărcărei unui vapor. "In privința controlului este de acord și cere să fie numiți controlori de către autorități. Cere să se numească o subcomisiune care să discute propunerea și să ajungă la o înțelegere. D. Coltofeanu recapitulează propunerile armatorilor. Se alege o subcomisiune compusă din inginer Ștefănescu, inginer Dumitriu, Coltofeanu, Satinover și Watson. Muncitorii vor depune mîine o listă a delegaților lor. Se propune și se aprobă un vot de mulțumire d-lui Coltofeanu pentru concursul dat. Ram Marii Știri din străinătate Toată Engliteza savantă se ocupă de vreo cîteva zile de un minunat caz de somnambulizm. E vorba de o fată de șaisprezece ani, miss Amny Parker, cu locuința la Shropshire, care a eșit din casă numai în cămașe, a mers mai mult de o oră și nu s’a deșteptat decît dimineața într’o grădină împrejmuită cu un zid destul de înalt. Savanții se întreabă cum se face că miss Parker, care e mioapă și n’a făcut niciodată exerciții gimnastice, a putut să se agațe singură și să sară peste un zid, care ar fi îngrozit și pe cel mai sprinten om. * Din Geneva se anunță că după noul anchete s-a stabilit că teroristul rus arestat sub numele de Calvino la Petersburg, unde a fost spînzurat cu toate încercările presei și diplomației italiene pentru a o scăpa, nu e altul decît misteriosul personaj care a însoțit pe Tatiana Leontieff la Interlaken și care a dispărut după omorîrea rentierului Muller. Cifra anuală a bacșișurilor în Franța, după o satistică recentă, se ridică la o jumătate de miliard. Parisul, care e orașul unde bacșișul are cea mai mare cinste, figurează singur cu 300.000 de lei repartizați între birjari, chelneri, muncitori de tot felul, bărbieri, gardiani de muzee, etc. Bineînțeles, în această statistică nu intră bacșișurile de anul nou.* Se va pune o placă comemorativă pe casa lui Malchim din Mecklemburg, unde s-a născut în 1831 Siegfried Marcus, inventatorul automobilului cu esență. Primul automobil, acționat cu benzină, a fost fabricat în 1875; el se află în posesiunea Automobilului club din Viena. ■5v.Fata cea mică a președintelui Roosevelt, miss Ethel, călătorind cu mama ei de la Noul Orleans la Atlanda (statul Georgia), la stația Newman a părăsit deodată compartimentul ei și recomandîndu-se mecanicilor locomotivei, a stăruit s-o lase pe ea să conducă trenul. Sub ochii mecanicilor și după secțiunile lor, miss Ethel a condus trenul pînă la Atlanta, adică pe o distanță de 60 kilometri. Conductorul a declarat că miss Ethel a izbutit foarte bine în conducerea locomotivei, ■ & DIN LUMEA PUNGAȘILOR Hoții de pasări „Găinarii“ de noapte. — cu „boabele Cum se fură curcanii. — Cum se sară cum se fură cu sfoara“. In cazul acesta, amatorul de găini scoate o bucățică de pucioasa din buzunar, scapără din amnar, aprinde iasca și dă foc pucioasei. Fumul de pucioasă se înalță în sus și amețește pe bietele păsări, cari cad peșcheș în mînile găinarului. Dar nu se pot fura atit de ușor, noaptea, gîștele și curcanii. Aceste păsări, cînd sînt surprinse in somn de mina hoțului, se zbat și lac zgomot mare, care deșteaptă pe stăpîni, — și atunci vai de pelea musafirului nepoftit! Insă hoțul de pasări, cina vine noaptea ca să fure curcani, are în totdeauna un cuțit tăios la brio. Gît ai clipi din ochi, el înhață pasărea de gît, îi retează gîtului o vira în sac. Cum se fură „cu boabele,“ cum se fură „cU sfoara“. Furturile de pasări, în timpul Miei, se savirșesc mai mult de temei. Cele mai îndemânatice sînt țigancile, cari colindă mahalalele cue ziua de mare și intră prin curțile oamenilor sub diferite pretexte. Sunt atîtea mijloace la îndemîna acestor hoțoaice iscusite, ca o să poată răzbi fără nici o teamă pînă în bătăturile pline de pasări. Mai cu seamă primăvara, cine n’a văzut ursăresele umblînd cu „iarbă mare de lăut“, ori tigăncile cu „spoi tingiri“, sau pe cele cu „gheocul“? Altele cutreeră curțile după pomană, cerînd haine sau ghete rupte. Multe din aceste femei zdrențuroase, cari bat drumurile vecinie cu sacul subsuoară, sînt vestite găinărese. Ele umblă într’una după „ciordeală“. Unele din ele sînt vedhi cunoștințe ale poliției și au suit de nenumărate ori, în caleașca cu zăbrele de fier, dealul temniței. Găinăresele, cînd ies după vînat, au buzunarul plin cu boabe de porumb, căci pasările, în timpul zilei, se fură „cu boabele“, sau „cu sfoara“. Cum se fură cu boabele ? Sfoțoaica intră în curte și, după ce a dat ochi cu stăpînii casei, cari de obicei, îi dă o bucată de pîine sau o strachină cu mîncare, se așează la o parte jos, ca să mănînce. In timpul acesta cu o dibăcie rară, ea asvîrle pasărilor boabe de porumb, cîte una doua — la început mai departe, apoi din ce în ce mai aproape, pină cînd pasările vin lingă mina ei. Alunei, într’o cllipă, găinăreasa se înșfacă de gît, le aruncă în sac și se face nevăzută. Cum se fură „cu sfoara“? Hoțoaica trece pe drum, tacticoasă furișîndu-și privirile în toate părțile. Ea„are într’o mină, sub sacul peticit, o sfoară mototolită, subțire și tare, pe care a înșirat cu acul boabe de porumb. îndată ce zărește ceva paseri în vreo curte mai pe lingă poartă, găinăreasa’ aruncă repede sfoara, pe care o ține între degete de unul din capete. Păsările se reped, bat cu ciocul în boabele înșirate, pe cari le înghit cu sfoară cu tot. Atunci hoțoaica trage cu iuțeală de capătul celalt,și bietele păsări, zăpăcite, sînt tîrîte într’o clipă afară și aruncate în sac... Intr’un articol viitor voi vorbi despre diferitele furturi din buzunare, precum și despre viața „caramangiilor“.—Țim. Hoții de pasări, sau „găinarii“— cum li se zice de obiceiu în limbajul polițienesc—sunt aceia cari tulbură mai des liniștea gospodăriilor de la orașe. Cine n’a văzut, prin mahalalele noastre, niște mutre suspecte, cu chipurile arămii și ofilite,— oameni zdrențăroși și fără nici un căpătîi, — cutreerînd ulițele lăturalnice, cu cîte un sac peticit subsuoară ? Aceștia sînt „găinarii“ de ziua. Dacă ’i întreabă cineva ce caută, ei răspund că umblă oase, sau după potloage, oii ca să cumpere aramă veche. In chipul acesta, hoții de pasări pătrund prin curțile oamenilor și își practică meseria. Furturile de găini au devenit atît de numeroase și îndeletnicirea asta a luat un atît de mare avînt, că populația săracă, în deosebi, are de suferit aproape zilnic de pe urma găinarilor. Se pare, la prima vedere, că primejdia asta nu e prea mare. Oricine se întreabă: ce-i o găină, două ? Cu toate acestea, dacă s’ar face o cercetare amănunțită prin cartierele mărginașe, s’ar ajunge la constatarea că aproape nu există familie de om nevoiaș, care să nu fi avut de suferit de pe urma vămuitorilor de cotețe. „Găinarii“ de noapte.—Cum se fură curcanii. Este uimitoare iscusința pe care o pun hoții de pasări, în exercitarea meseriei lor. Se poate susține că această îndeletnicire a ajuns un meșteșug, o artă în toată puterea cuvîntului. Găinarii sînt de ambele sexe. Bărbații operează de obicei noaptea, femeile ziua. Această împărțire de roluri este explicabilă, pentru motivul că mai greu poate răzbi un bărbat în timpul zilei, prin curțile oamenilor. Dar femeile sunt, în general mai puțin suspecte și accesul lor este mai liber. Găinarii de noapte sunt cei care expun tuturor primejdiilor, numai să poată vina, pînă în zorii zilei, ceva pasări domestice, îndată ce întunericul învălue mahalalele, în nopțile noroase, cind lumea adoarme zăvorită de urîtul vreuei, mutrele cele arămii și ofilite pornesc după pradă. Atunci, în țîrîitul monoton al ploilor, hoțul de pasări sare peste garduri și se apropie de cotețe, pe cari le-a ochit de cu ziua. De multe ori, în nopțile de vară, păsările dorm afară din cotețe, înșirate pe crăcile vreunui pom. Voia dohora Un tip de hoțoaică Ajuns acolo, găinarul se pleacă pe brîncî și apucă de gît pasărea adormită, cu multă băgare de seamă, ca să nu cîrce. Dacă norocul îl slujește, cum se întîmplă cam de obicei, hoțul de pasări pleacă nesupărat de nimeni, cu sacul plin de găini, pe care le vinde a doua zi pe la hanuri și birturi de mahala. Xivna Nicolae --------- întrunirea meseriașilor GIURGIU, 30 Martie. La ora 5 a avut loc întrunirea meseriașilor la corporație. Comisia de verificare a adus raportul gestiunea comitetului pe anul 1903-1904 și 1904—905. Comisiunea a găsit prea exagerate cheltuelile pe 1904—1905. S’a decis ca medicamentele pentru corporație să fie furnizate de farm. Aurel Scurtu și s-a hotărît pentru Duminică votarea statutelor.—Idem, BIBLIOTECA AVENTURILOR CELEBRE 1 Aprilie TRAGEDIA On Flit migmplarnl