Dimineaţa, mai 1908 (Anul 5, nr. 1465-1538)

1908-05-01 / nr. 1509

.anul ÜÖIO—JSo. V. PUBLICITATEA: f CONCEDIATĂ EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER & Co. BUC­­U­EȘTI Str. Karageorgevici II—Telefon 3­4 Birourile ziarului: Str. Sărindar No. 11 DIRECTOR CONST. MINLE Abonamente cu premii s­ub sb ........ Sol 20­­ luni ........ * St a Iani . 0 TELEFON t Direcțiunea No. 14­99 Capitali­st 1410 Provincie si Străinătate No. 12]40 WWA AMi WMíWk WAWWWWWWwW WWWU APARE ZILNIC CU CELE DIN URMA ȘTIRI ALE NOPTEI Joul­e Main 1908 SUVERANII PE DONARE Călătoria regelui pe Dunăre Are vreo semnificație politică această călătorie? Ce se spune în cercurile politice în această privință. — Călătorie costisitoare. Regele pleacă mîine împreună cu regina și micii principi să fa­că o călătorie pe Dunăre. Călăto­ria va dura, după cum Se știe, timp de opt zile. E natural să se pună întrebarea dacă această călătorie a suverani­lor e numai de Plăcere, sau are vreo semnificație politică.­ In cercurile politice se spune că su­veranii d’ar face numai o călăto­rie de plăcere, ci acea călătorie ar avea și un rost politic. Rostul acela ar fi cel următor: Regele ar fi dorit să se ducă la Viena spre a asista la­­ jubileul împăratului Franz-Iosef. Dorința aceasta nu și-a putut-o îndeplini, deși are o deosebită afecțiune pen­tru monarhul vecin,­pentru că la serbarea jubileului urma să se în­­tâlnească cu împăratul Wilhelm al Germaniei și cu regii statelor germane. Delațiunile dintre regele nostru și împăratul Germaniei, fără a fi prea reci, nu sînt însă dintre cele mai cordiale. Pe lângă aceasta, regele ar fi fost silit, după pro­tocol, să intre în rîndul suitei formate din­­ principi a împăratu­lui Germaniei, situație ce nu-i putea conveni. In cercurile noastre politice se mai spune că la Viena s’ar fi a­­nunțat pe cale particulară că re­gele nostru nu­­ poate călători pen­tru că ar fi bolnav. Spre a dezminți acest zvon, re­gele s’ar fi hotărît să se preumble pe Dunăre un timp mai îndelun­gat. Cum regelui nostru nu-î displac resturile, a dispus să-î iasă întru întîmpinare monitoarele și vede­­tele, cari formează divizia de Du­năre a marinei noastre de răz­­boiu. ....... .. 1.MMI mUtil MM MBW FWBaP TO TO. Și pentru a nu se da nici o In­terpretare politică faptului că re­gele va fi întîmpinat, salutat și escortat pe Dunăre de către ma­rina militară, s-a luat dispoziția ca acele vase să întâmpine pe rege la Călărași și să-l escorteze pină la Galați, adică pe acea parte a Dunărei în care ambele maluri ale fluviului aparțin țarei noastre. Asupra călătoriei acesteia se mai fac și alte comentarii de un or­din mai secundar. In acele cer­curi se face observația că, pentru situația financiară a județelor și comunelor, această călătorie nu e oportună. Regele trecind prin toa­te porturile dunărene, îî se vor fa­ce recepții strălucite, nu mai în­cape îndoială, dar acele recepții vor fi costisitoare, prea costisi­toare chiar. Cheltuelile vor fi su­portate de comunele și județele respective. Or, bugetele acelor co­mune și județe, ca ale tuturor, au­ fost anul acesta foarte mult împovărate din cauza nouilor legi. S’au­ cerut sacrificii bănești pen­tru legea judecătoriilor, pentru jandarmerie și administrație, pen­tru serviciul sanitar ca și pentru construcțiile militare. La aceste sacrificii ce trebue să se facă ju­dețele și comunele, se adaogă și cheltuelile ce trebue­sc făcute pen­tru recepția suveranilor prin por­turile pe unde vor trece. Apoi se mai observă că admi­nistrația va stingheri pe țărani, luîndu-i dela munca lor spre a-l duce""pe­’at m­alul Dunărei să faca suveranului manifestații de sim­patie. Iată ce se spune despre călăto­ria suveranilor pe Dunăre. R. P. I în străinătate hartal hunt« » Ms Berlin, 29 Aprilie.­ Com­pone­n­­tul din Berlin al ziarului „íoatm a avut o interesantă convorbire cu Maximilian Harden. Iată cîteva fim declarațiile lui Harden: Harden arată că opinia publică »ocoate acum că Eulenburg este un mizerabil și că el Harden este un e­loă. Când cu ultimul proces, mulți au crezut contrariul. ,Dovezile pe cari le-am produs până acum au fost numai an­ten­cile au fost necesare ca să obțin liber­tatea mea. Acum însă guvernul a luat pe mină afacerea, și la al doilea proces, Eulenburg nu s'a mai pre­zentat. El făcuse niște depoziții, în urma cărora că fusesem condamnat în ajun, și n’a mai lipsit decât foarte puțin ca Eutenburg să triumfe. „Eu nu am muncit timp de 15 ani pentru ca la urmă să mă las sugru­mat. Am decis, ca o chestie de onoa­re pentru mine, ca să duc la bun sfirșit această campanie. Vom­­ repe­ta ce a spus împăratul Wilhelm : „Nu există iertare“. Dacă mai citiți și azi în ziare ar­ticole în favoarea sperjurului Eulen­­burg, vă puteți închipui de unde ele provin, cunoașteți sursa lor. „Vom tăia capetele acestei hidre. Hidra aceasta fără cap nu este pri­mejdioasă, dar pentru ca s’o faci neprimejdioasă, trebue mai întîi­ să-i tai toate capetele ei veninoase. Dintr’o parte sau alta vor trebui să cadă morți. „Acum că stau singur în luptă, dar bucuria nu va fi la urmă numai pentru mine“. ” Continând, Harden spuse urmă­­­strele: „Boi miniștri sînt amestecați în această afacere: ministrul de răz­boi­ von Einem și ministrul de jus­tiție Baezeller. Ambii aui lucrat pe față în favoarea lui Eulenburg, Li­nar și Hohenau. Au făcut-o poate cu „bonná fide“, dar nu este permis u­­nor oameni de stat ca să-șî înteme­ieze opiniile pe simpatii sau pe scri­sori particulare. „Vom avea în curînd o nouă afa­cere Malike-Harden. Acum un voiă putea arăta tot ce știă despre Mali­ke. Acum Bulemburg se află la în­chisoare, și voiă putea păși peste capetele acestei hidre veninoase“. Inspecție în Mace­donia Constantinopol. 29 Apr.—Inspec­torul general al reformelor a între­­­prins o călătorie de inspecție la Ser­res. Drama. Această călătorie va ți­ne 15 zile. Agenții civili însoțesc pe Hilmi pașa în călătoria aceasta. Noul universități în Irlanda Londra. 29 Aprilie.—Camera co­munelor a adoptat procesul de lege pentru crearea a două nouă univer­sități în Irlanda. In jurul asasinării lui Potocki Lemberg, 29 Aprilie. — După aSRminarea guvernatorului Potoc­­ki, deputatul dr. Levitzki, a că­rui soție este sora omorîtorului Sicynski, a telegrafiat soției sale că știrea este adevărată: guver­natorul a fost omorât și că dem­nitatea națională este răzbunată. S-a deschis acțiune contra de­putatului și s’a cerut parlamen­tului scoaterea lui de sub imu­­nitate. Studenții și afacerea Wam­mund Lemberg, 29 Aprilie.­Studenții polonezi și ruteni au luat și ei atitudine în afacerea Wahr­mund. El se solidarizează, în cea mai mare parte, cu agitațiile în favoarea profesorului. Despre o grevă a lor nu se po­menește încă nimic. Luptele sufragetelor engleze Londra, 29 Aprilie.­Sufra­­getele convocaseră pentru a­­seară o mare întrunire la Car­diff, întrunirea aceasta a fost însă împedecată de un mare număr de bărbați care nu au lăsat pe nici una din oratoare să ia cuvîntul. Imediat ce vre­una din sufragete se urca la tribună, bărbații în chestie în­cepeau sâ agite niște clopote imense, strigînd: „Răzbunare pentru Dundey“. Adică răz­bunare pentru manifestația su­­fragetelor care la Dundey au impedecat pe ministrul Chur­ Maximilian Harden Verificatorii de măsuri și greutăți Verificatorul cl. I Canea Nicolae a fost retrogradat ca pedeapsă la cl. II, avînd a îndeplini serviciul la Galați și în comunele rurale Pisica și Bujor . Verificatorul cl. II Herăscu Du­mitru in serviciu de la 1 Noembrie EXCURSIA SUVERANILOR Contra Amiralul Em Koslinski Conjunctorul Seb. Eustațiu cil de a putea lua cuvîntul. Do! din ce! car! făceau sgo­mot au fost dați afară din sala. Faptul acesta a produs o mare fierbere între tulburători, cari au ocupat tribuna, au spart geamurile, au stricat scaunele, punînd pe fugă pe fem­ei. Sufragetele s’au dus în altă parte, dar au fost urmărite, așa că au trebuit să renunțe la întrunire. Incidentul ílokovtzev-Ciomiacov Petersburg, 29 Aprilie.—Inci­dentul dintre președintele Dumei și ministrul de finanțe Kokovtz v a fost aplanat grație intervenției țarului. Acesta consideră pe mi­nistrul de finanțe ca unul din stîlpii regimului absolutist, de aceia a trimis o scrisoare lui Stolypin, prin care dădea a înțelege că nu va tolera ca președintele Dumei să îl sosiască pe Kokovtzov, și la caz de noroc, va merge până la a dizolva Duma. Relaț­ile dintre Dumă și Ko­­kovtzov sînt foarte rele, și situa­­ț­ia acestuia în Dumăr a devenit imposibilă. Situația în Maroc Berlin, 29 Aprilie. — Se tele­­grafiază din Tanger că Abdul- Rais a renunțat la planul de a merge spre Marakech. Trupele sale din Rabat s’au îndreptat spre Fez, Kabilii așteaptă gata la trei ore de Alcazar. In Fez e o mare bucurie, din cauza sosirei lui Mulai Hafid. A­cesta a cerut îndepărtarea euro­penilor din Rabat, pentru că are intenția să atace orașul. In partea de sus a Marocului este convingerea tuturor că Mu­li­ Hafid va fi recunoscut de pu­teri imediat ce va intra în Fez. Felerinagiul din Laporte New­ York, 29 Aprilie. — In America se urmărește cu cel mai mare interes cercetările cu pri­vire la grozăviile descoperite în sarcina văduvei Guinats. Din toate părțile Statelor Unite se îngrămădesc mii de oameni în acea localitate. Astfel numai ieri au sosit mai bine de 15.000 de persoane, venite cu trenuri spe­ciale, automobile, trăsuri, etc. Lucrurile au luat o asemenea turnură încit poliția a fost ne­voită să suspende, pentru moment, cercetările în această senzațio­nală afacere a crimelor văduvei Guinets. D­a cercetările de pînă acum re­zultă că, in incendiul care a dis­trus casa, a pierit și acea femeie monstruoasă, și că între cada­vrele găsite unui oste al ei. De asemenea s’a st­a­bilit că fo­cul a fost pus de cătrre servitorul Lampere, care a arestat. Ce l-a determinat să puie focul, nu se știe pîn’acum. Intre socialiști și creș­tini-sociali Budapesta, 29 Aprilie.­ Deputa­tul clerical Alexander Giessein a convocat pentru aseară o întrunire la care aveau să ia parte mai mulți tineri creștini-socialî. Cînd el începu să vorbească de divinitate, că omul trebue să se mulțumească cu soarta lui și să nu cîrtească împotriva lui Dumnezeu, au început întreruperile. Jos cu preoții! Social-democrații au făcut un tumult imens, împedicind pe orator să vorbească. In cele din urmă s’a ajuns la pumni și palme, așa că au trebuit să intervie poli­țiștii. Situația în Persia Berlin, 29 Apri­le.—Local-Anzei­­ger află din Teheran că­­ parlamen­tul a luat măsuri din care se de­duce că e vorba ca prin introduce­rea unui control financiar să se realizeze un împrumut în străină­tate. Situațiunea cabinetului depinde de rezolvarea acestei chestiuni. Dacă guvernul actual va cădea vii­torul guvern va avea datoria de a introduce acest control, în care vor intra: Austria, Franța și An­glia; Germania va fi exclusă. Agitațiile studențești din Austria Viena, 29 Aprilie.—Rectorul u­­niversităței primind azi o delega­ție de studenți a făcut o declara­ție care e primită cu entuziasm între studenți. Rectorul a anun­țat că în curînd se va afișa pe ta­bela neagră a universității o de­­clarațiune a senatului universitar, cum că atunci cînd se va atinge cu ceva autonomia universitara ,corpul profesoral va ști să ia ati­tudinea cuvenită. Azi va avea loc o conferință a profesorilor pentru a se redacta definitiv această comunicare. Rectorul universității din Grana a declarat studenților că deși este contra măsurilor luate îm­­potriva lui Wahrmund totuși el îndeamnă pe student­ să renunțe la grevă. Escrocheriile unui Conte Berlin. 29 Aprilie. — In curînd va începe procesul contelui Iohan Emanuel Ars, care, împreună cu Maria Lewandowski — condamnată la 3 luni pentru crimă — a comis mai multe escrocherii. Contele Ars aparține unei fami­lii foarte nobile dar sărace. El lo­cuia la Viena într-un cartier foarte luxos, ducînd o viață de cheltuitor Banii și-l procura prin escrocherii. El intrase în legături cu un bogă­taș pe care îl estorca, promițîndu-i mereu că-î va reîntoarce banii în­doiți dintr’o mare zestre pe care va pune mîna în curînd. Făcînd cunoștință, la­ Berlin, cu Levandovska, ambii au comis apoi o serie mare de­­ escrocherii. Contele umbla numai în automobil, avea pieptul acoperit de decorații și­ se propunea să ia în căsătorie pe o rudă a fabricantului Krupp, vînînd astfel o zestre de mai mult de 40 milioane. Proces de calomnie Viena, 29 Aprilie.—Azi s-a jude­cat procesul de calomnie intentat de primarul Lueger ziaristului ceh­­ Penischek. Acesta, pe cînd o delegație de romlnî din Cernăuți veniseră la Viena, și așteptau în culoarele Camerei deputaților, li se adresă lor vorbindu-le în mod calomnios despre Lueger. Ziaristul a fost condamnat la o amendă de 50 coroane. Experiențele lui Le­­moine Paris, 29 Aprilie.—Intre judecă­torul de instrucție Poittevin și ce­lebrul fabricant de diamante Le­­moine, a intervenit următoarea convenție: Lemoine va repeta experiențele lui într’o fabrică de la St. Dem». Va asista numai judecătorul. Le­­moine se obligă ,să fabrice un dia­mant în lungime de 5—6 cm. larg de 3 cm. și având forma unui ci­lindru. Cum un diamant în aseme­nea dimensiune și formă nu se cunoaște a fi existîn­d undeva, da­că Lemoine va reuși să prezinte un asemenea diamant, arta lui va fi recunoscută și el va fi liber. Mare incendiu Hamburg, 29 Aprilie.­ Un foc i­­mens a distrus era niște magazii colosale în cari se aflau depuse produsele fabricei Saub­e și Her­man. In magaziile acestea se aflau de­puse cantități imense, de mărfuri. Pagubele sunt de aproape un mi­lion. Franze­losef la Corso Viena, 29 Aprilie. — împăratul Franz-Josef a apărut era la firele 4 luni. In trăsură la Prater, la bătaia de flori. Publicul, în mijlocul căruia se aflau mai mulți prinți, precum și primarul Lueger, au­ făcut evaziuni foarte entuziaste bătrînului monarh, împăratul a rămas la Prater pină la orele 6, 1894, a fost înaintat la cl. I, și în­sărcinat cu conducerea biuroului de măsuri și greutăți de Giurgiu- Verificatorul cl. II Dumitrescu Dumitru, a fost însărcinat cu con­ducerea biurourilor de măsuri și greutăți de Alexandria și Zimnicea. Verificatorul cl. II Strămbeanu Nicolae a fost transferat după ce­rere și însărcinat cu conducerea bi­rourilor de măsuri și greutăți de Rîmnicu-Vîlcea și Ocnele­.Mari. D-nii. Ionescu Vasile M. și But­­nariu Vasile au fost numiți ca ve­rifica­tori-ajutori de măsuri și greu­tăți provizorii, cel dinții avînd a în­deplini serviciul la Constanța, iar cel de al doilea la București, în lo­curile vacante. D. Ciorchinaru Constantin a fost numit ca agent pe lîngă biroul de măsuri și greutăți de Turnu-Severin în locul d-lui Butnariu Vasile, înaintat. Pe ziua de 1 Aprilie c., s’au făcut următoarele numiri și transferări în direcțiunea generală a serviciului sanitar: D-miî­t-r. Alex. Slătineanu și Vla­dimir Bușilă, au fost numiți, cel dinții inspector teh­nic pentru epi­demii,­­ iar cel de al doilea subin­­spector sanitar, posturi create prin noul buget al direcției sanitare. D-nii d-rl Basile Drăgoșescu și Petre Cazacu, cari au funcționat pînă la 1 Aprilie c., ca subinspec­­tori sanitari la fondul de epidemii, sînt confirmate în asemenea cali­tate și pe aceiași zi la fondul asis­tentei sanitare a sătenilor. D. d-r C-tin Popescu a fost numit în postul de inspector sanitar al fa­bricilor și stabilimentelor indu­striale. D. d-r I. Drăgescu actual medic primar definitiv al județului Dolj și Charles Langier actual medic pri­mar definitiv­­ al­ județului Gorj, sunt transferate unul în locul­ altuia. D. d-r N. Ursache a fost numit medic secundar la spitalul Profetul Samoil din Focșani, în locul d-lui d-r I. Grosu, care și-a regulat drep­turile la pensie. D. d-r I. Nimereanu a fost numit medic secundar la secția clinicei dermato-sifilitice din spitalul Cen­tral Iași, creat prin noul budget al Casei spitalelor Sf. Spiridon. D. d-r V. Pebiica actu­al medic cu concurs al orașului Tulcea si d. d-r A. Babes actual medic cu con­curs al spitalului si circonscriptiei Pașcani (Suceava), au fost transfe­rate unul în locul altuia. A asistat apoi la cursuri, la e­xercițiile de călărie din manej, la cele de la bateria elevilor, la exer­cițiile de gimnastică și a terminat vizitînd sala de mîncare. La orele 12 s jumătate regele s’a­­ înapoiat la palat.— D. Roman, 28 Aprilie.­­ Membrii clubului conservator democrat din localitate, au ofilit aseară un banchet d-lui G. Cantacuzino-Paș­­canu, șeful coservatorilor demo­crați din Roman. Banchetul a avut loc în saloa­nele­ d-lor Ciuntii. S’au servit 80 tacîmiri. Banchetul a început la orela 9. Seria toasturilor a fost dechisă de c­ătre d. Cantacuzino-Pașcanu Au reaetat apoi d nil . Dr. Riegler, D. Stan, Al. Ga­fencu, Gr­eoiu, Garabet Buicliu, S. Baroncea, avocat Brumă, Bellu, etc. etc. La orele 10 jum. în timpul cînd toasta d. Garabet Buicliu i-a so­sit d-lui Cantacuzino-P­șcanu o telegramă asupra rezultatului a­legerii de la Craiova, D-sa a dat citire telegramei al cărei cot­țio­nut a produs un entuziasm in­descriptibil printre comeseni. Pa lîngă membrii clubului con­servator democrat au participat ș alți cetățeni din localitate. Banchetul s-a terminat la orele 3 noaptea. Fernando a cumutat cu 100 de lei de la călu­gărul care îl însoțea. Sosiți în Capitală Gh. Ionescu după ce a purtat pe călugăr pe străzi timp de mai multe ore ,a dus la cafeneaua Kübler, acolo după ce au stat puțin indivi­dul în chestiune, care trebue să fie un periculos pungaș, pretextînd că se duce să-și cumpere țigări, a dis­părut. Poliția de siguranță a început cercetări pentru dovedirea punga­șului.—zis. Re­viz­orii de vite Următorii revizori de vite se transferă, după cum urmează: Gh. Antonescu de la cercul C.­Ar­­geș, la comuna cu acelaș nume ; C. Mohor dela cercul Tg.­Ocna, jud. Bacau, la jud. Botoșani, în lo­cul creat prin bugetul exercițiului curent ; Croitoru Anton, Frăneu Nic., Dăscălescu Nic. și Solomon P. Nic., dela cercuri comunale din județul Falciu, la jud. Constanța, în locurile create ; N. Popazu dela cercul Grozești, jud. Falciu, la jud. Covurlui, în lo­cul creiat ; D-tru Ciulei și Vasiliu N­. Costa­­che, dela cercuri din jud. Falciu, la jud. Ilfov, în locurile creiate ; Trache I. Petre dela comuna Slă­­nic (Prahova), la comuna Urlați, în locul creiat ; Tonea C-tin dela comuna Telega, la cercul Urlați, în locul vacant ; Gr. Marinescu dela cercul Urlați, la jud. Ilfov, în locul creiat ; Gospădaru Manole dela jud. Su­ceava, la jud. Ilfov, in locul creiat; Popa Vasile dela jud. Vaslui, la jud. Tulcea, în locul creiat ; Biolan­­ic, dela jud. Vlașca, la jud. Ilfov, în locul creiat. Ifimul și foii eli­garil­­e la m­năs­tires­cli ascr stați de a Eri dimineață un călugăr de la mănăstirea Gozia a reclamat servi­ciului de siguranță al Capitalei că acum cîteva zile s'a prezentat la mînăstire un individ care a declarat că se numește Gh. Io­­nescu, domiciliat în calea Gri­­viței 62 din Capitală și a de­clarat că vrea să servească mînăs­­tirea pînă la sfîrșitul vieței. Starețul nebănuind nimic a pri­mit pe numitul individ. Acesta a declarat că este rudă cu o persoană cunoscută din Capitală, că are pro­prietăți în București și astfel a reu­șit să ia de la stareț în mai multe rînduri sume de bani. De asemenea a mai luat bani de la mai toți că­lugării din mînăstire. Era numitul individ a spus stare­țului că trebue să vie la București pentru a-și lichida afacerile și i-a cerut să-i dea un călugăr care să-l însoțească și să-l ajute în termina­rea afacerilor. Pentru aceasta el a luat de la staret alti bani si pe­ drum s’a îm- Regele la școalele de artilerie și geniu Erî dimineață regele a inspectat școalele de artilerie și geniu din calea Griviței. Suveranul s’a dus la acele școale la orele 10 diminea­ța, însoțit de d. general Mavrocor­­dat. Acolo a fost întîmpinat de că­tre d-nii generali Averescu, Goandă, Gheorghiu, coloneii Tănăsescu, Sa­­egiu, Solacolu și lt.-colonel Eremia Grigorescu, comandantul școalelor, care i-a prezentat raportul. Regele a trecut în revistă pe o­­fi­țerii elevi ai școalei de aplicare și pe elevi­ soare­ de artilerie și ge­niu, „ . . Excursiunea Suve­ranilor pe Dunăre GALLAȚI, 28 Aprilie. — Mîine vor pleca 24 de soldați din ma­rina, sub comanda 1-lui locote­nent Constantinescu-Laps la Giur­­giu, unde se vor îmbarca pe iah­­­tul regal „Ștefan cel mare“ de sub comanda d-lui comandor Băr­bieri, spre a face garda de o­­noare. Două vedete vor pleca la T. Se­verin pentru a face escortă iahh­­tului, iar celelalte șase vedete împreună cu cele 4 monitoare vor întîmpina iahhtul la Călărași, de unde vor urma pe rege pina la Sulina și vor însoți iahhtul la întoarcere. Imediat după plecarea regelui, torpiloarele, crucișătorul „Elisa­beta“ și bricul „Mircea“ vor ple­ca la Constanța pentru parada de 10 Maii. Prefecții județelor, pe unde se vor opri suveranii în călătoria lor pe care o vor face pe Dunăre, s’au în­trunit erî­iuni la ministerul de in­terne spre a lua ultimele dispoziții­uni în vederea acestei călătorii. Sîntem informati că, în toate, por­turile unde va acosta iah­tul regal, se fac mari pregătiri pentru ca pri­mirea suveranilor să fie din cele mai strălucite. Pe tot parcursul Dunărei, de la Vîrciorova pînă la Sulina, porturile romînești vor fi împodobite cu ar­curi de verdeață și pavoazate cu drapele naționale. La Călărași se fac mari prepa­rative în parc și s’a început con­struirea unui frumos pavilion pe cheiul cerealelor in fața căpităniei portului.­­ La Galați se continuă cu activitate lucrările pentru con­struirea pavilionului regal. Erî a plecat la Giurgiu 24 de marinari, cari vor forma garda regală. * GIURGIU, 29 Aprilie.— In vede­rea vizitei regale, atît în oraș cît și în port se fac mari pregătiri. In oraș s’au ridicat mai multe arcuri de triumf: unul la barie­ra Bucureștilor, altul la ca­pătul străzei Alex. Lahovari, altul la li­nia ferată din fața cazărmei re­gimentului 5 Vlașca și altul la capătul podului de pe canalul sfîntul Gheorghe. Pe ambele trotuare ale străzilor, pe unde va trece familia regală, s’au fixat la distanțe apropiate stâlpi în vîrful cărora sînt ar­borate drapele. Toate străzile sunt frumos pa­voazate, de asemenea,­­șoseaua Ramadan. S’au ridicat două arcuri de triumf și în port. S'au pavoazat foarte frumos pa­vilionul de recepție și pontonul de ,pe care se va îmbarca familia regală. Iah­tul ,,Ștefan cel mare“ e în port și se lucrează cu multă acti­vitate la pavoazarea lui. Astă seară a sosit din București cu trenul de­­ d. Ștefănescu, di­rectorul navigației fluviale ro­mâne, însoțit de d. inginer Popes­cu, șeful serviciului de dragaj, împreună cu d. Raicovici, agent de navigație, au plecat in portul Ramadan în vederea pregătirilor necesare. ■ In oraș s’au lipit niște afișe ale primăriei, prin care se invită orășenii să iasă în întîmpinarea familiei regale. S’au trimis invitații tuturor per­soanelor oficiale, pentru a lua parte la recepția ce se va face în portul Ramadan. — Idem. $■ a i­sții­itg a Wi europene Intervenția d-lui Sturdza Brăila, 29 Aprilie Îmi amintesc de jalea ce co­­prindea pe brăileni, comercianti sau muncitori, ori de cite ori vre­un corp plutitor din susul Dunărei- trecea prin fața Brăilei cu o indiferență ce te scotea din răbdări și-și urma liniștit cursa pînă la Sulina, care în ultimii ani acumulase întreaga mișcare de export a țarei. In portul Brăila, trăesc din ceea ce produce exportul, mai bine de 2000 muncitori cu brațul, afară de cîteva sute de căruțași. Oame­nii aceștia nu au altă sursă de existență; la munca cîmpului nu se pricep, deși mulți din ei sunt de fel din județ, iar meseria ma­nuală nu o cunosc pentru cuvân­­tul că nu au avut nici timpul nici mijloace de a învăța. Dar mai sunt afară de aceștia mulți comercianți cari au anga­jat capitaluri însemnate în dife­rite întreprinderi în legătură di­rectă cu portul, și apoi vin pro­prietarii care au băgat de ase­menea un capital imens în nenu­măratele magazii, cari singure mai amintești, dragă Doamne, că sîntem un centru de export. Ei bine, mulțimea aceasta com­pusă din muncitori sărmani dar harnici, comercianți și proprie­tari, era amenințată să dispară în chip lent dar cu o repezi­ciune matematică, fiindcă nimeni nu se gîndise lungă vreme la mijloacele de a scăpa portul de perie, iar economiile realizate din anii de belșug se evaporau va­­zînd cu ochii. Și toate acestea, precum am zis și altă dată, din cauză că exporta­torii găsind la Sulina mai m­ultă conveniență în ce privește condi­­țiunile de manipulare, preferau să îndrepteze șlepurile în direcția portului maritim, care era avan­­­tagiat sub toate raporturile de SUVERANII PENSONARE giurgiu . Podul pesta canalul Sf. Gheorghe Suveranii vor­ trece acest pod cu automobilul Esențiali in Ooegti (Soli) CRAIOVA, 29 Aprilie. — In co­muna Gești din acest județ locuește fema­ea Maria Stefan Ștefănescu, care rămînînd văduvă, se mindește să arendeze terenul de 7­ pogoane ce-i rămăsese de la bărbatul ei. In acest scop, găsește pe d. Cos­­tică Vladimir, care îi oferă 10 lei anual pe pogon. Procedîndu-se la facerea actului, femeea Maria, care nu știa carte lăsă pe d. Vladimir să redacteze actul. Acesta îl falsifică cu totul punînd ca preț de arendă anuală pentru cele 7 pogoane 10 lei, adică 1 leu de pogon, avînd grija să facă actul pe termen de 10 ani. Venind vremea, ca să i-se dea banii, Maria Ștefănescu vede că Vladimir o tot amină, pînă cînd e nevoită să reclame primarului. Acesta, spre marea uimire a bie­tei femei, descoperă ridicola sumă din act. Ba Ceva mai mult arendașul a găsit cu cale să sune că a numărat femeei suma convenită. Afacerea fiind suspectă, parche­tul, căruia i s’a referit cazul, a o­­rinduit o severă anchetă, Xam. excesiva bunăvoință a comisiei europene. Starea aceasta de lucruri trebuia să înceteze, almintrelea riscam să asistăm după doi sau trei ani la cea mai dureroasă priveliște, a­­ceea de a vedea cum cel mai im­portant centru economic al țarei dispare odată cu atîtea zeci de mii de existente. Această dureroasă perspectivă alarmase cu drept cuvînt pe bri­i­­leni acum patru sau cinci ani. D. Dimitrie Sturdza care e pen­tru a doua oară alesul Brăilei a fost solicitat să intervină cu toata autoritatea de care dispune pen­tru a stăvili pericolul și șeful par­­tidului național-liberal cu ocazia unui banchet ce i-l oferise par­tizanii politici din localitate, a binevoit să promită că va face demersurile necesare în calitate de prim ministru și în aceea de delegat al guvernului în comisia europeană. D. Sturdza, spre onoarea d-sale, s’a ținut de cuvînt. In seziunea din urmă, la ale căreea dezbateri a azistat și d-sa ca de obicei, a cerut­ în chip formal ca dolean­țele formulate de comercianții ne­grine cu ocazia grevei de la Suli­na să fie satisfăcute în întregi­mea lor și astfel ne-a fost dat să citim în ultimele zile că comisia europeană a unificat taxele trafi­cului pe Dunăre pentru cele trei porturi interesate în cauză: Bră­­ila, Galați și Sulina. Rola ruta să boicoteze pe numitul par­tron. „Imediat ce am plecat din ma­gazin, unul dintre colegii noștri cari au mai rămas în secția­ de încălțăminte a venit în fuga, și ne-a declarat că și el se vor puna astăzi în grevă, dacă d. Farky nu-și va cere scuze. Curînd după aceasta au venit la noi și două vânzătoare cari ne-au declarat că­ vor proceda la fel“. . .­­ Ce spune dl. Farky Plecînd din mijlocul greviști­lor însoțit de un coleg de la un ziar m’am dus să aud și ce spu­ne d. Farky, despre această grea­vă. 1­’am găsit în magazin stînd de vorbă cu d. subcomisar Floresco de la cicumscripția 4, care venise să se intereseze și d-sa de cele ca­re petrecuseră. D. Farky, în fața colegului meu și a d-lui subcomisar Florescu mi-a declarat: — Nu mă ocup eu de fleacuri de acestea. Nu vreau să știu eu de funcționari comerciali dacă le­ plătesc n’o să-mi ceară nimeni so­coteală de cum procedez eu! Și făcînd un­ gest semnificativ, proprietarul magazinului „La Pa­pagal“ adaose: „Farky are destule parale la buzunar ca să se sinchisească de niște oameni ca el! Poate să plece cu toții și nu-mî pasă de nimic“­Ascultînd cele ce-mî spuse de Farky, am plecat imediat. La u­­șă am fost întâmpinat de doi func­­ționari comerciali din magazin ca­re ascultaseră cele ce spusese pa­tronul lor și revoltați îmi spuse: — D-lor gazetari, vă rugăm pu­neți la ziar cele ce aui auzit, cai să știe toți funcționarii comerciali cum sîntem tratați noi aici. Agitația funcționarilor comerciali . Vestea despre împrejurările la ■care s’a declarat această grevă ai stîrnit o vie agitație între funcțio­narii comerciali greviștii și o par­te din funcționarii comerciali din Capitală s’au întrunit aseară ■ și au­ hotărît ca să țină o întrunire și apoi să manifesteze contra nu­mitului patron, pentru a-i face să-șî ceară scuze. Poliția a luat măsuri. întrunirea, după cite am aflat, va avea loc joi după amiazi.—Tis. Rezumatu­l concursuri­le meliei Erî s’a dat la direcția serviciului sanitar, rezultatul concursului. Vi­nut între 1 Februarie și 29 Martie c., pentru ocuparea posturilor vacante de medici de oraș, spitale rurale, județene și comunale. ■ Au reușit în ordinea clasificației, următorii d-nî doctori: G. Martines­­cu, I. Trăilescu, A. Romanescu, C. Vitner, B. Steiner, C. Bolintineanu, A. Prepilinschi, C. I. Tudor, D. R. Mihailescu, G. C. Popovici, R. Ra­­coviceanu, N. Costin, D. T. Zerbo­­veanu, V. G. Demetrescu și G. Man­­driu. D-nn­ candidat­ se vor prezenta Sîmbătă 3 Mai. la orele 11 a. m. la direcția serviciului sanitar, pentru alegerea locurilor. i Greva de la maga­­zinul „Papagal“ Declararea grevei.— Ce spun greviștii. — Ce spune d. Farky, patronul maga­­zinului. — Agitația funcționarilor co­merciali dri după amiază toți șefii de raion și mai toți vînzătorii princi­pali din magazinul ,,La Papagal“ s’au pus in grevă și au­ părăsit i­­mediat serviciul. Această grevă a produs o im­presie deosebită între toți funcțio­narii comerciali. Greviștii, în număr de 12, ime­diat ce au­ declarat greva s-au­ în­trunit în cafeneaua comercială din str. Gabroveni și acolo au ținut o­­consfătuire intimă în care au ho­­tărît ca să aducă cazul lor la cu­noștința tuturor funcționarilor co­merciali din Capitală și din țara. Cauza grevei Numiții funcționari comerciali s’au pus în grevă fiindcă patronul magazinului ,,La Papagal“ din care făceau ei ,parte de ani ce zile îi trata ca­­ pe simpli servitori și-î insulta cu tot felul de cuvin­te triviale, chiar în fața clienților. Unul din greviștii ne-a declarat următoarele: ..Nu mai putem tolera purtarea d-lui Farky și de aceea am ținut săi arătăm ca epoca de batae de joc a încetat și mai întîifl ținem și noi la demnitatea noastră. ) .După ce în fiecare zi eram ți­nuți ca să venim la serviciu la o­­rele 6 și jum. dimineața și ni se dădea drumul seara la orele 0, muncind astfel incontinuu­ d­­e la ore pe zi, apoi toată ziua eram insultați de numitul patron, în fa­ța publicului și a servitorilor din magazin, mai ruü ca aceștia din urmă. „Azi dimineață, unul dintre noi, plătit cu 400 lei lunar, a fost in­sultat și amenințat cu bătaia de d. Farky. „Revoltați, ne-am adresat cu to­ții patronului ca să ceară scuze. D. Farky nevoind, am părăsit i­­mediat magazinul“. Solidarizarea — Ce voiți să faceți acumt —■ Vom face apel la demnitatea tuturor funcționarilor comerciali, și dacă există câ­ de puțin spirit de solidaritate între noi, și vocal Delegația Jsii­i­ sfeda fost realsz In­ Duminică 27 Aprilie c, urmind a fi aniversarea societăței studen­ților romîni „Junimea” din Cer­năuți, au plecat din Capitală d-mn M. Spineanu Alex, președintele „U­­niunea“ studenților, Bărdescu An­ton vicepreședinte, M. Beștelel și Cezar Spineanu membrii. Delegația a fost primită la Cer­năuți de d. Cornel Cornean pre­ședintele „Junimea” cu numeroși membri ai societate!. A fost con­dusă în localul societatei, unde în prezența unui numeros public român, d. președinte Cornean după ce salută prin cuvinte bine sim­țite delegația, ține o interesantă și frumoasă conferință asupra în­­semnătății acelei zile. Seara, s’a cîntat și reprezentat admirabil In teatrul orașului, piesa lui Alexan­dri: ,,Baba Hîrca“ de membrii „Junimea“ și „Armoniei“ precum și baletul din­ „Noaptea Sfîntului Andrei“ jucat cu multă grație de frumoasele domnișoare române. In urmă a avut loc în grăjdina „Gotlieb“ o întrunire a studenți­lor la masă, după ce s’a expediat d-lui Spiru I­taret, ministrul in­strucțiune! următoarea telegramă: „Studenții „Junime!“ din­­ Cernă­uți Și delegațiunea ,,Uniune!“ stu­denților din București, vă aduce cu prilejul datei aniversărei „Ju­­nimei“ respectuoase mulțumiri și urări de viață lungă“. Cornel Cornean președintele,, Ju­nime!“. Alexandru Spineanu președinte­­le „Uniune!“. Totuși fiindcă „Junimea“ împli­nește 30 ani de viață, s’a hotărît și­­ pentru luna iunie mărețe ser­bări jubiliare, la cari vor fi pof­tiți, prin delegații, toate societă­țile studențești române din regat și străinătate precum și numeroși literați romîni. A doua zi delegația „Uniune­i* a vizitat întreg palatul „Reședin­ței“ și alte instituțiuni culturale romîn­ești, după care a părăsit o­­rașul în frațeștile salutări ale membrilor „Junime!“., ■ f ;

Next