Dimineaţa, mai 1908 (Anul 5, nr. 1465-1538)
1908-05-01 / nr. 1509
.anul ÜÖIO—JSo. V. PUBLICITATEA: f CONCEDIATĂ EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER & Co. BUCUEȘTI Str. Karageorgevici II—Telefon 34 Birourile ziarului: Str. Sărindar No. 11 DIRECTOR CONST. MINLE Abonamente cu premii sub sb ........ Sol 20 luni ........ * St a Iani . 0 TELEFON t Direcțiunea No. 1499 Capitalist 1410 Provincie si Străinătate No. 12]40 WWA AMi WMíWk WAWWWWWWwW WWWU APARE ZILNIC CU CELE DIN URMA ȘTIRI ALE NOPTEI Joule Main 1908 SUVERANII PE DONARE Călătoria regelui pe Dunăre Are vreo semnificație politică această călătorie? Ce se spune în cercurile politice în această privință. — Călătorie costisitoare. Regele pleacă mîine împreună cu regina și micii principi să facă o călătorie pe Dunăre. Călătoria va dura, după cum Se știe, timp de opt zile. E natural să se pună întrebarea dacă această călătorie a suveranilor e numai de Plăcere, sau are vreo semnificație politică. In cercurile politice se spune că suveranii d’ar face numai o călătorie de plăcere, ci acea călătorie ar avea și un rost politic. Rostul acela ar fi cel următor: Regele ar fi dorit să se ducă la Viena spre a asista la jubileul împăratului Franz-Iosef. Dorința aceasta nu și-a putut-o îndeplini, deși are o deosebită afecțiune pentru monarhul vecin,pentru că la serbarea jubileului urma să se întâlnească cu împăratul Wilhelm al Germaniei și cu regii statelor germane. Delațiunile dintre regele nostru și împăratul Germaniei, fără a fi prea reci, nu sînt însă dintre cele mai cordiale. Pe lângă aceasta, regele ar fi fost silit, după protocol, să intre în rîndul suitei formate din principi a împăratului Germaniei, situație ce nu-i putea conveni. In cercurile noastre politice se mai spune că la Viena s’ar fi anunțat pe cale particulară că regele nostru nu poate călători pentru că ar fi bolnav. Spre a dezminți acest zvon, regele s’ar fi hotărît să se preumble pe Dunăre un timp mai îndelungat. Cum regelui nostru nu-î displac resturile, a dispus să-î iasă întru întîmpinare monitoarele și vedetele, cari formează divizia de Dunăre a marinei noastre de războiu. ....... .. 1.MMI mUtil MM MBW FWBaP TO TO. Și pentru a nu se da nici o Interpretare politică faptului că regele va fi întîmpinat, salutat și escortat pe Dunăre de către marina militară, s-a luat dispoziția ca acele vase să întâmpine pe rege la Călărași și să-l escorteze pină la Galați, adică pe acea parte a Dunărei în care ambele maluri ale fluviului aparțin țarei noastre. Asupra călătoriei acesteia se mai fac și alte comentarii de un ordin mai secundar. In acele cercuri se face observația că, pentru situația financiară a județelor și comunelor, această călătorie nu e oportună. Regele trecind prin toate porturile dunărene, îî se vor face recepții strălucite, nu mai încape îndoială, dar acele recepții vor fi costisitoare, prea costisitoare chiar. Cheltuelile vor fi suportate de comunele și județele respective. Or, bugetele acelor comune și județe, ca ale tuturor, au fost anul acesta foarte mult împovărate din cauza nouilor legi. S’au cerut sacrificii bănești pentru legea judecătoriilor, pentru jandarmerie și administrație, pentru serviciul sanitar ca și pentru construcțiile militare. La aceste sacrificii ce trebue să se facă județele și comunele, se adaogă și cheltuelile ce trebuesc făcute pentru recepția suveranilor prin porturile pe unde vor trece. Apoi se mai observă că administrația va stingheri pe țărani, luîndu-i dela munca lor spre a-l duce""pe’at malul Dunărei să faca suveranului manifestații de simpatie. Iată ce se spune despre călătoria suveranilor pe Dunăre. R. P. I în străinătate hartal hunt« » Ms Berlin, 29 Aprilie. Componentul din Berlin al ziarului „íoatm a avut o interesantă convorbire cu Maximilian Harden. Iată cîteva fim declarațiile lui Harden: Harden arată că opinia publică »ocoate acum că Eulenburg este un mizerabil și că el Harden este un eloă. Când cu ultimul proces, mulți au crezut contrariul. ,Dovezile pe cari le-am produs până acum au fost numai antencile au fost necesare ca să obțin libertatea mea. Acum însă guvernul a luat pe mină afacerea, și la al doilea proces, Eulenburg nu s'a mai prezentat. El făcuse niște depoziții, în urma cărora că fusesem condamnat în ajun, și n’a mai lipsit decât foarte puțin ca Eutenburg să triumfe. „Eu nu am muncit timp de 15 ani pentru ca la urmă să mă las sugrumat. Am decis, ca o chestie de onoare pentru mine, ca să duc la bun sfirșit această campanie. Vom repeta ce a spus împăratul Wilhelm : „Nu există iertare“. Dacă mai citiți și azi în ziare articole în favoarea sperjurului Eulenburg, vă puteți închipui de unde ele provin, cunoașteți sursa lor. „Vom tăia capetele acestei hidre. Hidra aceasta fără cap nu este primejdioasă, dar pentru ca s’o faci neprimejdioasă, trebue mai întîi să-i tai toate capetele ei veninoase. Dintr’o parte sau alta vor trebui să cadă morți. „Acum că stau singur în luptă, dar bucuria nu va fi la urmă numai pentru mine“. ” Continând, Harden spuse urmăstrele: „Boi miniștri sînt amestecați în această afacere: ministrul de război von Einem și ministrul de justiție Baezeller. Ambii aui lucrat pe față în favoarea lui Eulenburg, Linar și Hohenau. Au făcut-o poate cu „bonná fide“, dar nu este permis unor oameni de stat ca să-șî întemeieze opiniile pe simpatii sau pe scrisori particulare. „Vom avea în curînd o nouă afacere Malike-Harden. Acum un voiă putea arăta tot ce știă despre Malike. Acum Bulemburg se află la închisoare, și voiă putea păși peste capetele acestei hidre veninoase“. Inspecție în Macedonia Constantinopol. 29 Apr.—Inspectorul general al reformelor a întreprins o călătorie de inspecție la Serres. Drama. Această călătorie va ține 15 zile. Agenții civili însoțesc pe Hilmi pașa în călătoria aceasta. Noul universități în Irlanda Londra. 29 Aprilie.—Camera comunelor a adoptat procesul de lege pentru crearea a două nouă universități în Irlanda. In jurul asasinării lui Potocki Lemberg, 29 Aprilie. — După aSRminarea guvernatorului Potocki, deputatul dr. Levitzki, a cărui soție este sora omorîtorului Sicynski, a telegrafiat soției sale că știrea este adevărată: guvernatorul a fost omorât și că demnitatea națională este răzbunată. S-a deschis acțiune contra deputatului și s’a cerut parlamentului scoaterea lui de sub imunitate. Studenții și afacerea Wammund Lemberg, 29 Aprilie.Studenții polonezi și ruteni au luat și ei atitudine în afacerea Wahrmund. El se solidarizează, în cea mai mare parte, cu agitațiile în favoarea profesorului. Despre o grevă a lor nu se pomenește încă nimic. Luptele sufragetelor engleze Londra, 29 Aprilie.Sufragetele convocaseră pentru aseară o mare întrunire la Cardiff, întrunirea aceasta a fost însă împedecată de un mare număr de bărbați care nu au lăsat pe nici una din oratoare să ia cuvîntul. Imediat ce vreuna din sufragete se urca la tribună, bărbații în chestie începeau sâ agite niște clopote imense, strigînd: „Răzbunare pentru Dundey“. Adică răzbunare pentru manifestația sufragetelor care la Dundey au impedecat pe ministrul Chur Maximilian Harden Verificatorii de măsuri și greutăți Verificatorul cl. I Canea Nicolae a fost retrogradat ca pedeapsă la cl. II, avînd a îndeplini serviciul la Galați și în comunele rurale Pisica și Bujor . Verificatorul cl. II Herăscu Dumitru in serviciu de la 1 Noembrie EXCURSIA SUVERANILOR Contra Amiralul Em Koslinski Conjunctorul Seb. Eustațiu cil de a putea lua cuvîntul. Do! din ce! car! făceau sgomot au fost dați afară din sala. Faptul acesta a produs o mare fierbere între tulburători, cari au ocupat tribuna, au spart geamurile, au stricat scaunele, punînd pe fugă pe femei. Sufragetele s’au dus în altă parte, dar au fost urmărite, așa că au trebuit să renunțe la întrunire. Incidentul ílokovtzev-Ciomiacov Petersburg, 29 Aprilie.—Incidentul dintre președintele Dumei și ministrul de finanțe Kokovtz v a fost aplanat grație intervenției țarului. Acesta consideră pe ministrul de finanțe ca unul din stîlpii regimului absolutist, de aceia a trimis o scrisoare lui Stolypin, prin care dădea a înțelege că nu va tolera ca președintele Dumei să îl sosiască pe Kokovtzov, și la caz de noroc, va merge până la a dizolva Duma. Relațile dintre Dumă și Kokovtzov sînt foarte rele, și situația acestuia în Dumăr a devenit imposibilă. Situația în Maroc Berlin, 29 Aprilie. — Se telegrafiază din Tanger că Abdul- Rais a renunțat la planul de a merge spre Marakech. Trupele sale din Rabat s’au îndreptat spre Fez, Kabilii așteaptă gata la trei ore de Alcazar. In Fez e o mare bucurie, din cauza sosirei lui Mulai Hafid. Acesta a cerut îndepărtarea europenilor din Rabat, pentru că are intenția să atace orașul. In partea de sus a Marocului este convingerea tuturor că Muli Hafid va fi recunoscut de puteri imediat ce va intra în Fez. Felerinagiul din Laporte New York, 29 Aprilie. — In America se urmărește cu cel mai mare interes cercetările cu privire la grozăviile descoperite în sarcina văduvei Guinats. Din toate părțile Statelor Unite se îngrămădesc mii de oameni în acea localitate. Astfel numai ieri au sosit mai bine de 15.000 de persoane, venite cu trenuri speciale, automobile, trăsuri, etc. Lucrurile au luat o asemenea turnură încit poliția a fost nevoită să suspende, pentru moment, cercetările în această senzațională afacere a crimelor văduvei Guinets. Da cercetările de pînă acum rezultă că, in incendiul care a distrus casa, a pierit și acea femeie monstruoasă, și că între cadavrele găsite unui oste al ei. De asemenea s’a stabilit că focul a fost pus de cătrre servitorul Lampere, care a arestat. Ce l-a determinat să puie focul, nu se știe pîn’acum. Intre socialiști și creștini-sociali Budapesta, 29 Aprilie. Deputatul clerical Alexander Giessein a convocat pentru aseară o întrunire la care aveau să ia parte mai mulți tineri creștini-socialî. Cînd el începu să vorbească de divinitate, că omul trebue să se mulțumească cu soarta lui și să nu cîrtească împotriva lui Dumnezeu, au început întreruperile. Jos cu preoții! Social-democrații au făcut un tumult imens, împedicind pe orator să vorbească. In cele din urmă s’a ajuns la pumni și palme, așa că au trebuit să intervie polițiștii. Situația în Persia Berlin, 29 Aprile.—Local-Anzeiger află din Teheran că parlamentul a luat măsuri din care se deduce că e vorba ca prin introducerea unui control financiar să se realizeze un împrumut în străinătate. Situațiunea cabinetului depinde de rezolvarea acestei chestiuni. Dacă guvernul actual va cădea viitorul guvern va avea datoria de a introduce acest control, în care vor intra: Austria, Franța și Anglia; Germania va fi exclusă. Agitațiile studențești din Austria Viena, 29 Aprilie.—Rectorul universităței primind azi o delegație de studenți a făcut o declarație care e primită cu entuziasm între studenți. Rectorul a anunțat că în curînd se va afișa pe tabela neagră a universității o declarațiune a senatului universitar, cum că atunci cînd se va atinge cu ceva autonomia universitara ,corpul profesoral va ști să ia atitudinea cuvenită. Azi va avea loc o conferință a profesorilor pentru a se redacta definitiv această comunicare. Rectorul universității din Grana a declarat studenților că deși este contra măsurilor luate împotriva lui Wahrmund totuși el îndeamnă pe student să renunțe la grevă. Escrocheriile unui Conte Berlin. 29 Aprilie. — In curînd va începe procesul contelui Iohan Emanuel Ars, care, împreună cu Maria Lewandowski — condamnată la 3 luni pentru crimă — a comis mai multe escrocherii. Contele Ars aparține unei familii foarte nobile dar sărace. El locuia la Viena într-un cartier foarte luxos, ducînd o viață de cheltuitor Banii și-l procura prin escrocherii. El intrase în legături cu un bogătaș pe care îl estorca, promițîndu-i mereu că-î va reîntoarce banii îndoiți dintr’o mare zestre pe care va pune mîna în curînd. Făcînd cunoștință, la Berlin, cu Levandovska, ambii au comis apoi o serie mare de escrocherii. Contele umbla numai în automobil, avea pieptul acoperit de decorații și se propunea să ia în căsătorie pe o rudă a fabricantului Krupp, vînînd astfel o zestre de mai mult de 40 milioane. Proces de calomnie Viena, 29 Aprilie.—Azi s-a judecat procesul de calomnie intentat de primarul Lueger ziaristului ceh Penischek. Acesta, pe cînd o delegație de romlnî din Cernăuți veniseră la Viena, și așteptau în culoarele Camerei deputaților, li se adresă lor vorbindu-le în mod calomnios despre Lueger. Ziaristul a fost condamnat la o amendă de 50 coroane. Experiențele lui Lemoine Paris, 29 Aprilie.—Intre judecătorul de instrucție Poittevin și celebrul fabricant de diamante Lemoine, a intervenit următoarea convenție: Lemoine va repeta experiențele lui într’o fabrică de la St. Dem». Va asista numai judecătorul. Lemoine se obligă ,să fabrice un diamant în lungime de 5—6 cm. larg de 3 cm. și având forma unui cilindru. Cum un diamant în asemenea dimensiune și formă nu se cunoaște a fi existînd undeva, dacă Lemoine va reuși să prezinte un asemenea diamant, arta lui va fi recunoscută și el va fi liber. Mare incendiu Hamburg, 29 Aprilie. Un foc imens a distrus era niște magazii colosale în cari se aflau depuse produsele fabricei Saube și Herman. In magaziile acestea se aflau depuse cantități imense, de mărfuri. Pagubele sunt de aproape un milion. Franzelosef la Corso Viena, 29 Aprilie. — împăratul Franz-Josef a apărut era la firele 4 luni. In trăsură la Prater, la bătaia de flori. Publicul, în mijlocul căruia se aflau mai mulți prinți, precum și primarul Lueger, au făcut evaziuni foarte entuziaste bătrînului monarh, împăratul a rămas la Prater pină la orele 6, 1894, a fost înaintat la cl. I, și însărcinat cu conducerea biuroului de măsuri și greutăți de Giurgiu- Verificatorul cl. II Dumitrescu Dumitru, a fost însărcinat cu conducerea biurourilor de măsuri și greutăți de Alexandria și Zimnicea. Verificatorul cl. II Strămbeanu Nicolae a fost transferat după cerere și însărcinat cu conducerea birourilor de măsuri și greutăți de Rîmnicu-Vîlcea și Ocnele.Mari. D-nii. Ionescu Vasile M. și Butnariu Vasile au fost numiți ca verificatori-ajutori de măsuri și greutăți provizorii, cel dinții avînd a îndeplini serviciul la Constanța, iar cel de al doilea la București, în locurile vacante. D. Ciorchinaru Constantin a fost numit ca agent pe lîngă biroul de măsuri și greutăți de Turnu-Severin în locul d-lui Butnariu Vasile, înaintat. Pe ziua de 1 Aprilie c., s’au făcut următoarele numiri și transferări în direcțiunea generală a serviciului sanitar: D-miît-r. Alex. Slătineanu și Vladimir Bușilă, au fost numiți, cel dinții inspector tehnic pentru epidemii, iar cel de al doilea subinspector sanitar, posturi create prin noul buget al direcției sanitare. D-nii d-rl Basile Drăgoșescu și Petre Cazacu, cari au funcționat pînă la 1 Aprilie c., ca subinspectori sanitari la fondul de epidemii, sînt confirmate în asemenea calitate și pe aceiași zi la fondul asistentei sanitare a sătenilor. D. d-r C-tin Popescu a fost numit în postul de inspector sanitar al fabricilor și stabilimentelor industriale. D. d-r I. Drăgescu actual medic primar definitiv al județului Dolj și Charles Langier actual medic primar definitiv al județului Gorj, sunt transferate unul în locul altuia. D. d-r N. Ursache a fost numit medic secundar la spitalul Profetul Samoil din Focșani, în locul d-lui d-r I. Grosu, care și-a regulat drepturile la pensie. D. d-r I. Nimereanu a fost numit medic secundar la secția clinicei dermato-sifilitice din spitalul Central Iași, creat prin noul budget al Casei spitalelor Sf. Spiridon. D. d-r V. Pebiica actual medic cu concurs al orașului Tulcea si d. d-r A. Babes actual medic cu concurs al spitalului si circonscriptiei Pașcani (Suceava), au fost transferate unul în locul altuia. A asistat apoi la cursuri, la exercițiile de călărie din manej, la cele de la bateria elevilor, la exercițiile de gimnastică și a terminat vizitînd sala de mîncare. La orele 12 s jumătate regele s’a înapoiat la palat.— D. Roman, 28 Aprilie. Membrii clubului conservator democrat din localitate, au ofilit aseară un banchet d-lui G. Cantacuzino-Pașcanu, șeful coservatorilor democrați din Roman. Banchetul a avut loc în saloanele d-lor Ciuntii. S’au servit 80 tacîmiri. Banchetul a început la orela 9. Seria toasturilor a fost dechisă de către d. Cantacuzino-Pașcanu Au reaetat apoi d nil . Dr. Riegler, D. Stan, Al. Gafencu, Greoiu, Garabet Buicliu, S. Baroncea, avocat Brumă, Bellu, etc. etc. La orele 10 jum. în timpul cînd toasta d. Garabet Buicliu i-a sosit d-lui Cantacuzino-Pșcanu o telegramă asupra rezultatului alegerii de la Craiova, D-sa a dat citire telegramei al cărei cotționut a produs un entuziasm indescriptibil printre comeseni. Pa lîngă membrii clubului conservator democrat au participat ș alți cetățeni din localitate. Banchetul s-a terminat la orele 3 noaptea. Fernando a cumutat cu 100 de lei de la călugărul care îl însoțea. Sosiți în Capitală Gh. Ionescu după ce a purtat pe călugăr pe străzi timp de mai multe ore ,a dus la cafeneaua Kübler, acolo după ce au stat puțin individul în chestiune, care trebue să fie un periculos pungaș, pretextînd că se duce să-și cumpere țigări, a dispărut. Poliția de siguranță a început cercetări pentru dovedirea pungașului.—zis. Revizorii de vite Următorii revizori de vite se transferă, după cum urmează: Gh. Antonescu de la cercul C.Argeș, la comuna cu acelaș nume ; C. Mohor dela cercul Tg.Ocna, jud. Bacau, la jud. Botoșani, în locul creat prin bugetul exercițiului curent ; Croitoru Anton, Frăneu Nic., Dăscălescu Nic. și Solomon P. Nic., dela cercuri comunale din județul Falciu, la jud. Constanța, în locurile create ; N. Popazu dela cercul Grozești, jud. Falciu, la jud. Covurlui, în locul creiat ; D-tru Ciulei și Vasiliu N. Costache, dela cercuri din jud. Falciu, la jud. Ilfov, în locurile creiate ; Trache I. Petre dela comuna Slănic (Prahova), la comuna Urlați, în locul creiat ; Tonea C-tin dela comuna Telega, la cercul Urlați, în locul vacant ; Gr. Marinescu dela cercul Urlați, la jud. Ilfov, în locul creiat ; Gospădaru Manole dela jud. Suceava, la jud. Ilfov, in locul creiat; Popa Vasile dela jud. Vaslui, la jud. Tulcea, în locul creiat ; Biolanic, dela jud. Vlașca, la jud. Ilfov, în locul creiat. Ifimul și foii eligarile la mnăstirescli ascr stați de a Eri dimineață un călugăr de la mănăstirea Gozia a reclamat serviciului de siguranță al Capitalei că acum cîteva zile s'a prezentat la mînăstire un individ care a declarat că se numește Gh. Ionescu, domiciliat în calea Griviței 62 din Capitală și a declarat că vrea să servească mînăstirea pînă la sfîrșitul vieței. Starețul nebănuind nimic a primit pe numitul individ. Acesta a declarat că este rudă cu o persoană cunoscută din Capitală, că are proprietăți în București și astfel a reușit să ia de la stareț în mai multe rînduri sume de bani. De asemenea a mai luat bani de la mai toți călugării din mînăstire. Era numitul individ a spus starețului că trebue să vie la București pentru a-și lichida afacerile și i-a cerut să-i dea un călugăr care să-l însoțească și să-l ajute în terminarea afacerilor. Pentru aceasta el a luat de la staret alti bani si pe drum s’a îm- Regele la școalele de artilerie și geniu Erî dimineață regele a inspectat școalele de artilerie și geniu din calea Griviței. Suveranul s’a dus la acele școale la orele 10 dimineața, însoțit de d. general Mavrocordat. Acolo a fost întîmpinat de către d-nii generali Averescu, Goandă, Gheorghiu, coloneii Tănăsescu, Saegiu, Solacolu și lt.-colonel Eremia Grigorescu, comandantul școalelor, care i-a prezentat raportul. Regele a trecut în revistă pe ofițerii elevi ai școalei de aplicare și pe elevi soare de artilerie și geniu, „ . . Excursiunea Suveranilor pe Dunăre GALLAȚI, 28 Aprilie. — Mîine vor pleca 24 de soldați din marina, sub comanda 1-lui locotenent Constantinescu-Laps la Giurgiu, unde se vor îmbarca pe iahtul regal „Ștefan cel mare“ de sub comanda d-lui comandor Bărbieri, spre a face garda de onoare. Două vedete vor pleca la T. Severin pentru a face escortă iahhtului, iar celelalte șase vedete împreună cu cele 4 monitoare vor întîmpina iahhtul la Călărași, de unde vor urma pe rege pina la Sulina și vor însoți iahhtul la întoarcere. Imediat după plecarea regelui, torpiloarele, crucișătorul „Elisabeta“ și bricul „Mircea“ vor pleca la Constanța pentru parada de 10 Maii. Prefecții județelor, pe unde se vor opri suveranii în călătoria lor pe care o vor face pe Dunăre, s’au întrunit erîiuni la ministerul de interne spre a lua ultimele dispozițiiuni în vederea acestei călătorii. Sîntem informati că, în toate, porturile unde va acosta iahtul regal, se fac mari pregătiri pentru ca primirea suveranilor să fie din cele mai strălucite. Pe tot parcursul Dunărei, de la Vîrciorova pînă la Sulina, porturile romînești vor fi împodobite cu arcuri de verdeață și pavoazate cu drapele naționale. La Călărași se fac mari preparative în parc și s’a început construirea unui frumos pavilion pe cheiul cerealelor in fața căpităniei portului. La Galați se continuă cu activitate lucrările pentru construirea pavilionului regal. Erî a plecat la Giurgiu 24 de marinari, cari vor forma garda regală. * GIURGIU, 29 Aprilie.— In vederea vizitei regale, atît în oraș cît și în port se fac mari pregătiri. In oraș s’au ridicat mai multe arcuri de triumf: unul la bariera Bucureștilor, altul la capătul străzei Alex. Lahovari, altul la linia ferată din fața cazărmei regimentului 5 Vlașca și altul la capătul podului de pe canalul sfîntul Gheorghe. Pe ambele trotuare ale străzilor, pe unde va trece familia regală, s’au fixat la distanțe apropiate stâlpi în vîrful cărora sînt arborate drapele. Toate străzile sunt frumos pavoazate, de asemenea,șoseaua Ramadan. S’au ridicat două arcuri de triumf și în port. S'au pavoazat foarte frumos pavilionul de recepție și pontonul de ,pe care se va îmbarca familia regală. Iahtul ,,Ștefan cel mare“ e în port și se lucrează cu multă activitate la pavoazarea lui. Astă seară a sosit din București cu trenul de d. Ștefănescu, directorul navigației fluviale române, însoțit de d. inginer Popescu, șeful serviciului de dragaj, împreună cu d. Raicovici, agent de navigație, au plecat in portul Ramadan în vederea pregătirilor necesare. ■ In oraș s’au lipit niște afișe ale primăriei, prin care se invită orășenii să iasă în întîmpinarea familiei regale. S’au trimis invitații tuturor persoanelor oficiale, pentru a lua parte la recepția ce se va face în portul Ramadan. — Idem. $■ a isțiiitg a Wi europene Intervenția d-lui Sturdza Brăila, 29 Aprilie Îmi amintesc de jalea ce coprindea pe brăileni, comercianti sau muncitori, ori de cite ori vreun corp plutitor din susul Dunărei- trecea prin fața Brăilei cu o indiferență ce te scotea din răbdări și-și urma liniștit cursa pînă la Sulina, care în ultimii ani acumulase întreaga mișcare de export a țarei. In portul Brăila, trăesc din ceea ce produce exportul, mai bine de 2000 muncitori cu brațul, afară de cîteva sute de căruțași. Oamenii aceștia nu au altă sursă de existență; la munca cîmpului nu se pricep, deși mulți din ei sunt de fel din județ, iar meseria manuală nu o cunosc pentru cuvântul că nu au avut nici timpul nici mijloace de a învăța. Dar mai sunt afară de aceștia mulți comercianți cari au angajat capitaluri însemnate în diferite întreprinderi în legătură directă cu portul, și apoi vin proprietarii care au băgat de asemenea un capital imens în nenumăratele magazii, cari singure mai amintești, dragă Doamne, că sîntem un centru de export. Ei bine, mulțimea aceasta compusă din muncitori sărmani dar harnici, comercianți și proprietari, era amenințată să dispară în chip lent dar cu o repeziciune matematică, fiindcă nimeni nu se gîndise lungă vreme la mijloacele de a scăpa portul de perie, iar economiile realizate din anii de belșug se evaporau vazînd cu ochii. Și toate acestea, precum am zis și altă dată, din cauză că exportatorii găsind la Sulina mai multă conveniență în ce privește condițiunile de manipulare, preferau să îndrepteze șlepurile în direcția portului maritim, care era avantagiat sub toate raporturile de SUVERANII PENSONARE giurgiu . Podul pesta canalul Sf. Gheorghe Suveranii vor trece acest pod cu automobilul Esențiali in Ooegti (Soli) CRAIOVA, 29 Aprilie. — In comuna Gești din acest județ locuește femaea Maria Stefan Ștefănescu, care rămînînd văduvă, se mindește să arendeze terenul de 7 pogoane ce-i rămăsese de la bărbatul ei. In acest scop, găsește pe d. Costică Vladimir, care îi oferă 10 lei anual pe pogon. Procedîndu-se la facerea actului, femeea Maria, care nu știa carte lăsă pe d. Vladimir să redacteze actul. Acesta îl falsifică cu totul punînd ca preț de arendă anuală pentru cele 7 pogoane 10 lei, adică 1 leu de pogon, avînd grija să facă actul pe termen de 10 ani. Venind vremea, ca să i-se dea banii, Maria Ștefănescu vede că Vladimir o tot amină, pînă cînd e nevoită să reclame primarului. Acesta, spre marea uimire a bietei femei, descoperă ridicola sumă din act. Ba Ceva mai mult arendașul a găsit cu cale să sune că a numărat femeei suma convenită. Afacerea fiind suspectă, parchetul, căruia i s’a referit cazul, a orinduit o severă anchetă, Xam. excesiva bunăvoință a comisiei europene. Starea aceasta de lucruri trebuia să înceteze, almintrelea riscam să asistăm după doi sau trei ani la cea mai dureroasă priveliște, aceea de a vedea cum cel mai important centru economic al țarei dispare odată cu atîtea zeci de mii de existente. Această dureroasă perspectivă alarmase cu drept cuvînt pe briileni acum patru sau cinci ani. D. Dimitrie Sturdza care e pentru a doua oară alesul Brăilei a fost solicitat să intervină cu toata autoritatea de care dispune pentru a stăvili pericolul și șeful partidului național-liberal cu ocazia unui banchet ce i-l oferise partizanii politici din localitate, a binevoit să promită că va face demersurile necesare în calitate de prim ministru și în aceea de delegat al guvernului în comisia europeană. D. Sturdza, spre onoarea d-sale, s’a ținut de cuvînt. In seziunea din urmă, la ale căreea dezbateri a azistat și d-sa ca de obicei, a cerut în chip formal ca doleanțele formulate de comercianții negrine cu ocazia grevei de la Sulina să fie satisfăcute în întregimea lor și astfel ne-a fost dat să citim în ultimele zile că comisia europeană a unificat taxele traficului pe Dunăre pentru cele trei porturi interesate în cauză: Brăila, Galați și Sulina. Rola ruta să boicoteze pe numitul partron. „Imediat ce am plecat din magazin, unul dintre colegii noștri cari au mai rămas în secția de încălțăminte a venit în fuga, și ne-a declarat că și el se vor puna astăzi în grevă, dacă d. Farky nu-și va cere scuze. Curînd după aceasta au venit la noi și două vânzătoare cari ne-au declarat că vor proceda la fel“. . . Ce spune dl. Farky Plecînd din mijlocul greviștilor însoțit de un coleg de la un ziar m’am dus să aud și ce spune d. Farky, despre această greavă. 1’am găsit în magazin stînd de vorbă cu d. subcomisar Floresco de la cicumscripția 4, care venise să se intereseze și d-sa de cele care petrecuseră. D. Farky, în fața colegului meu și a d-lui subcomisar Florescu mi-a declarat: — Nu mă ocup eu de fleacuri de acestea. Nu vreau să știu eu de funcționari comerciali dacă le plătesc n’o să-mi ceară nimeni socoteală de cum procedez eu! Și făcînd un gest semnificativ, proprietarul magazinului „La Papagal“ adaose: „Farky are destule parale la buzunar ca să se sinchisească de niște oameni ca el! Poate să plece cu toții și nu-mî pasă de nimic“Ascultînd cele ce-mî spuse de Farky, am plecat imediat. La ușă am fost întâmpinat de doi funcționari comerciali din magazin care ascultaseră cele ce spusese patronul lor și revoltați îmi spuse: — D-lor gazetari, vă rugăm puneți la ziar cele ce aui auzit, cai să știe toți funcționarii comerciali cum sîntem tratați noi aici. Agitația funcționarilor comerciali . Vestea despre împrejurările la ■care s’a declarat această grevă ai stîrnit o vie agitație între funcționarii comerciali greviștii și o parte din funcționarii comerciali din Capitală s’au întrunit aseară ■ și au hotărît ca să țină o întrunire și apoi să manifesteze contra numitului patron, pentru a-i face să-șî ceară scuze. Poliția a luat măsuri. întrunirea, după cite am aflat, va avea loc joi după amiazi.—Tis. Rezumatul concursurile meliei Erî s’a dat la direcția serviciului sanitar, rezultatul concursului. Vinut între 1 Februarie și 29 Martie c., pentru ocuparea posturilor vacante de medici de oraș, spitale rurale, județene și comunale. ■ Au reușit în ordinea clasificației, următorii d-nî doctori: G. Martinescu, I. Trăilescu, A. Romanescu, C. Vitner, B. Steiner, C. Bolintineanu, A. Prepilinschi, C. I. Tudor, D. R. Mihailescu, G. C. Popovici, R. Racoviceanu, N. Costin, D. T. Zerboveanu, V. G. Demetrescu și G. Mandriu. D-nn candidat se vor prezenta Sîmbătă 3 Mai. la orele 11 a. m. la direcția serviciului sanitar, pentru alegerea locurilor. i Greva de la magazinul „Papagal“ Declararea grevei.— Ce spun greviștii. — Ce spune d. Farky, patronul magazinului. — Agitația funcționarilor comerciali dri după amiază toți șefii de raion și mai toți vînzătorii principali din magazinul ,,La Papagal“ s’au pus in grevă și au părăsit imediat serviciul. Această grevă a produs o impresie deosebită între toți funcționarii comerciali. Greviștii, în număr de 12, imediat ce au declarat greva s-au întrunit în cafeneaua comercială din str. Gabroveni și acolo au ținut oconsfătuire intimă în care au hotărît ca să aducă cazul lor la cunoștința tuturor funcționarilor comerciali din Capitală și din țara. Cauza grevei Numiții funcționari comerciali s’au pus în grevă fiindcă patronul magazinului ,,La Papagal“ din care făceau ei ,parte de ani ce zile îi trata ca pe simpli servitori și-î insulta cu tot felul de cuvinte triviale, chiar în fața clienților. Unul din greviștii ne-a declarat următoarele: ..Nu mai putem tolera purtarea d-lui Farky și de aceea am ținut săi arătăm ca epoca de batae de joc a încetat și mai întîifl ținem și noi la demnitatea noastră. ) .După ce în fiecare zi eram ținuți ca să venim la serviciu la orele 6 și jum. dimineața și ni se dădea drumul seara la orele 0, muncind astfel incontinuu de la ore pe zi, apoi toată ziua eram insultați de numitul patron, în fața publicului și a servitorilor din magazin, mai ruü ca aceștia din urmă. „Azi dimineață, unul dintre noi, plătit cu 400 lei lunar, a fost insultat și amenințat cu bătaia de d. Farky. „Revoltați, ne-am adresat cu toții patronului ca să ceară scuze. D. Farky nevoind, am părăsit imediat magazinul“. Solidarizarea — Ce voiți să faceți acumt —■ Vom face apel la demnitatea tuturor funcționarilor comerciali, și dacă există câ de puțin spirit de solidaritate între noi, și vocal Delegația Jsiii sfeda fost realsz In Duminică 27 Aprilie c, urmind a fi aniversarea societăței studenților romîni „Junimea” din Cernăuți, au plecat din Capitală d-mn M. Spineanu Alex, președintele „Uniunea“ studenților, Bărdescu Anton vicepreședinte, M. Beștelel și Cezar Spineanu membrii. Delegația a fost primită la Cernăuți de d. Cornel Cornean președintele „Junimea” cu numeroși membri ai societate!. A fost condusă în localul societatei, unde în prezența unui numeros public român, d. președinte Cornean după ce salută prin cuvinte bine simțite delegația, ține o interesantă și frumoasă conferință asupra însemnătății acelei zile. Seara, s’a cîntat și reprezentat admirabil In teatrul orașului, piesa lui Alexandri: ,,Baba Hîrca“ de membrii „Junimea“ și „Armoniei“ precum și baletul din „Noaptea Sfîntului Andrei“ jucat cu multă grație de frumoasele domnișoare române. In urmă a avut loc în grăjdina „Gotlieb“ o întrunire a studenților la masă, după ce s’a expediat d-lui Spiru Itaret, ministrul instrucțiune! următoarea telegramă: „Studenții „Junime!“ din Cernăuți Și delegațiunea ,,Uniune!“ studenților din București, vă aduce cu prilejul datei aniversărei „Junimei“ respectuoase mulțumiri și urări de viață lungă“. Cornel Cornean președintele,, Junime!“. Alexandru Spineanu președintele „Uniune!“. Totuși fiindcă „Junimea“ împlinește 30 ani de viață, s’a hotărît și pentru luna iunie mărețe serbări jubiliare, la cari vor fi poftiți, prin delegații, toate societățile studențești române din regat și străinătate precum și numeroși literați romîni. A doua zi delegația „Uniunei* a vizitat întreg palatul „Reședinței“ și alte instituțiuni culturale romînești, după care a părăsit orașul în frațeștile salutări ale membrilor „Junime!“., ■ f ;