Dimineaţa, iunie 1908 (Anul 5, nr. 1539-1569)

1908-06-01 / nr. 1539

f- Y K I Anul V.—IS o. 1639 PU­BL­IC STATEA * 0 CONCEDHTX EXCLUSiri^ Hgențieî de Publicitate CAROL SCHULDER & Co. BUCUREȘTI •t», Karaseorsevici IS—Telefon Ci< Birourile ziarului: Str. Sărindar No. 11 "'?wr puminecă 1 iunie 1908 DIRECTOR CONST. MILLE Abonamente cu premii: Un an ....... . Lei 20 6 luni pil 3 luni ........ p­e TELEFON* Direcțiunea No. 1499 Capitală „ 14­10 Provincie și Străinătate No. 12­40 APARE ZILNIC CU CELE DIN URMA ȘTIRI ALE NOPȚEIOA­ wsaaaaaaa.­­aaai Wwwvvjvwwmr% VNAAAAAAAA.SAfVWvNAAVvVVVVVW.VVW'ȘI/ INCENDIUL DIN VIENA Victimele groaznicului incendiu din Viena BffljagBEBgasaaffigsgaBgaasaBaaaaEHig TELEGRAME Din străinătate Serbările din fiena Cortegiul Istoric. — Amănunte asupra cortegiului roman Viena, 30 Maiű.—Partea cea mai strălucitoare a serbărilor ci prilejul jubileului împăratu­lui Austru i a avut loc azi di­mineață, cu cortegiul istoric compus din 12.000 de persoane trecînd înaintea a 300 de tri­bune cu mai b­ne de 100.000 de persoane notabile. Străzile erau­ pline de o mulțime enormă compusă de locuitori din între­gul imperiu și de un mare nu­măr de străini. Pe tot parcursul cortegiului, străzile erau splendid decorate, mai cu seamă piața serbărilor, in fața palatului Hofburg, un­de se găsește marele pavilion al împăratului și al familiei imperiale. * ? Grupa romînilor Romînii din Bucovina s’au pre­zentat excelent în acest cortegiu. Grupa lor a fost organizată de pro­fesorul Eugen Maximovici, sub pa­tronagiul „societate­ pentru cultura și literatura romina". Scopul organizatorilor a fost să arate vienezilor pe romînî așa cum sunt ei și nu pe acei țărani de car­naval cari se expun de obiceiu în străinătate ca și în București, cu pretenția de a reprezenta pe țăra­nul român. Ocupația de căpetenie a romîni­­lor fiind agricultura, organizatorii grupei au căutat să arăte pe romînî în prima linie ca atare și apoi în ce privește partea sufletească a vie­­ței lor. De aceia grupa romînilor a cuprins trei subîmpărțiri: Păstorii, clăcașii și o nuntă țărănească. In toate s’a păstrat pe cît s’a putut ca­racterul poetic al poporului nostru. , Păstorii Figuri arse de soare în cămăși înegrite se îndreaptă spre munți. Nefiind posibil a se aduce pe Ring­strasse din Viena o turmă de oî, păstorii au fost precedați de două moldovence zdravene, în splendide costume naționale, ținînd în brațe un miel și un ied, spre a reprezentat astfel turmele. Aceste fete au atras cu adevărat admirația tuturora. Urmează un cal de munte, dus de frig de un ciobănaș și purtînd toate instrumentele pentru dobîndi­­rea brînzei de oi. Urmează apoi păstorii cu căciulile în cap și traista în spinare. Unii din ei duc instrumente, alții­ merinde. Cu dîn­­șii vine și un enorm cline lățos. Această grupă a plăcut foarte mult și toți vecinii mei din loja presei au fost încîntați de poetica apariție. Clăcașii Urmează un mic spațiu gol și a­­poi vin clăcașii. In frunte sînt fe­tele cu cămăși brodate, cu scoarțe și lăicere. Foarte admirate au fost fetele cu furca în brin și cari torceau mer­­gînd, toate fete frumoase. Mai ales doamnele din loje nu-șî puteau lua ochii dela ele. Urmează apoi plugarii și plugă­­rițele. O căruță cu doi cai, în care se afla un plug, o grapă și alte in­strumente, este înconjurată de muncitori și muncitoare. Bărbații duc coase, furci, țăpoaie, femeile seceri, greble și sape. Cîteva fețe duc ulcioare și cose cu apă, iar cîți­­va bărbați duc strujeni și știuleți de popușoi, arătînd astfel că popu­­șoiul este hrana principală a țăra­nului român. Tot în această grupă se mai gă­sesc pescari și vînători. Pescarii duc plăși, undițe și alte instru­mente. Vinătorii au plăcut mult sportsmenilor, pentru că li se citea energia și dibăcia pe față. Ei aveau cu toții arme sistem vechi­, cari se încarcă pe la gura țevii cu varga și cornurî cu praf. Organizatorii ar fi vrut să reprezinte o adevărată vînătoare de fiare sălbatice la munte, dar nu s’a putut din mo­tive teh­nice. Sfîrșitul acestei subîmpărțiri l’au făcut muncitorii de ferăstrae. O că­ruță duce trunchiuri groase de ste­jar, iar In jurul ei muncitorii cu ferăstrae, topoare și alte instru­mente. Nunta­ rominească In sfîrșit vine partea cea mai poetică: nunta, care aici se chiamă romînească. Dacă ar fi fost repre­zentată la București, i s’ar fi zis nunta țărănească, căci, cu toată po­lemica asupra celor două culturi, sunt sigur că mulți dintre romînii cari au asistat la cortegiu, au văzut pentru prima oară în viață cit de frumoasă este o „nuntă româ­nească“. Nunta o deschid lăutarii, în caf­tane negre, cum se purtau pînă mai acum Cîteva decenii în Bucovina. Instrumentele muzicanților sînt specifice romînești: cobza și cim­poiul. Un cunoscut lăutar din Su­ceava, Ionică, se află printre dînșii și va lua parte la serbările ce se vor da, după cortegiu, în Prater. Mirele, un băetan cu plete negre, vine călare și tot călare sînt cei patru vornicei. Urmează apoi trei care cu cîte doi cai și bogat împodobite cu scoarțe moldovenești. In cel dinții șade frumoasa mireasă, bogat îm­brăcată și truștele, în a doua nunți și în a treia socru­. Toți caii sînt proprietatea țăranilor din județul Rădăuți și sînt mari, voinici, cum nu se prea găsesc la țăranii din țară. Nuntașii sunt țărani din toate ju­dețele Bucovinei, așa că se văd re­prezentanți ai voinicilor țărani din județul Rădăuți, ai frumoaselor fete din Botoșana. Cu această ocazie se văd și splendide costume din ținu­tul Sucevei. Fetele din Dorna se remarcă prin catrințele lor fru­moase și prin cămășile numai în fluturi și beteală. Nunta o închid bărbații, un număr de răzeși bogați. Toți bărbații cari iau parte în cortegiu sunt voinici și frumoși și au atras atenția spectatorilor, tot așa și femeile și fetele prin frumu­sețea lor. Romînii au fost în fruntea buco­vinenilor, înaintea lor se afla pu­mai un grup de călăreți cu repre­zentanți din toate popoarele Buco­vinei, cari purtau un steag cu ve­chea emblemă a Bucovinei, aseme­nea emblemei Moldovei. După dîn­șii au urmat romînii și abia pe urmă ceilalți bucovineni. O nouă triplă-alianță — Anglia Rusia-Franța — Petersburg, 30 Main. — Un diplomat rus, care s-a reîntors, din Londra, a­firmă că ambasadorul rus din Londra a luat parte la toate dezbaterile care au avut loc acolo între sir Eduard Grey, minis­trul de externe al Angliei, și Pich­on, ministrul de ex­terne al Fr­anței, cu oca­zia vizitei lui Fallières în capitala Angliei. La prinzul de gală ofe­rit în onoarea lui Pichon la oficiul ministerului de externe din Londra, afară de ambasadorul Rusiei și de reprezentanții Angliei la Paris și Petersburg nu a mai luat parte nici un alt ambasador,iar vreunei alte puteri. Diplomatul adaugă că se poate vorbi în mod se­rios acum de o noua triplă alianță care se află def­ini­­tiv constituită, anume în­tre Rusia, Anglia și Franța. “Din Camera franceză Paris, 29 Main, — La Cameră, răspunzînd la o interpelare asupra evenimentelor de la Vigneux, Cle­­menceau a dezaprobat pe geandar­­mii ca îi atacară pe greviști. Justi­ția va stabili responsabilitățile și va spune dacă jandarmii nu erau în st­are de legitimă apărare, Camera, cu 429 voturi, contra 63 primește ordinea de zi acceptată de Clemenceau, exprimînd dureroasa emoție a Camerei, și încrederea în guvern spre a acorda sancțiunile promise. R­ezolvirea chestiei Macedoniei — Consecințele întrevederii de la Reval Londra, 30 Maiű.—Corespon­dentul din Petersburg al ziaru­lui „Times“ anunță din izvor sigur că punctul principal al pertractărilor dintr­e Isvolski și Hardings, a fost chestia mace­doneană. Ambii miniștri au căzut de acord pe deplin asupra proec­­tului de reforme pentru Mace­donia, avînd ca bază însă pro­­ectul Angliei, și nu pe acel al Rusiei cum se aștepta de toată lumea. Rusia a acceptat proectul Ang­iei. Ea a admis ca ve­situ­­țilo Macedoniei să fie pe Viitor întrebuințate numai pentru ad­ministrația locală, punctul cel mai greu din pertractările ur­mate. Faptul că s-a admis proectu­­lui sir Grey se consideră ca un mare succes pentru minis­trul de externe al Angliei. Nenorocire pe cale ferată Bruxelles, 30 Mai.­­ La ultima catastrofă pe cale ferată au fost 10 morți și 25 răniți între cari cîțiva mortal. Călătoria suveranilor englezi Kiel, 30 Main.— Regele și re­­gina Angliei sunt așteptați pe azi după amiază în portul Hoh­e­nau. Eri dimineața un torpilor din Kiel, a trecut spre Reval. Sultanul și prințul din Samos Contantinopole, 30 Maiu.— Sul­tanul a acordat prințului de Sa­mos ordinul Osman cu briliante. Prin aceasta sultanul vrea sa dovedească că nu are intenția de a schimba pe principele actual. Ambasadorii Angliei, Rusiei și Franței au făcut demersuri­­ pe lingă sultan ca nu cumva armata turcească să tulbure liniștea ca­re pentru moment este restabilită. Ambasadorii mai sus indicați au­­ comunicat Porții, că în caz ca liniștea ar fi din­­ n­ou turbu­rată, atunci cele trei puteri pe cari ei le reprezintă vor debarca trupe pe insulă. Soarta Finlandei Petersburg, SO Main.— Guvernul rus pregătește noul măsuri di­n­­tra autonomiei Finlandei și­­ a­­nume vrea să modifice legea e­­lectorală in așa fel nicit să nu se mai aleagă pe victor parla­mente socialiste. Guvernul din Petersburg a luat o dispoziție, care a fost sencstio­­nată și de țar și după care toate chestiunile finlandeze cccri vin în atingere și cu afacerile in­­terne ale Rusiei, trebuesc apro­bate de guvernul din Petersburg. In Finlanda măsura aceasta a produs mare surescitare. Finlan­­dezii sunt convinși că sunt in a­­junul unei mari crize. Guveratorul general a fost che­mat telegrafic la Petersburg. D. Const. Stere Clubul liberal din Iași a pro­clamat ales ca președinte al său pe d. Const. Sters. Noul preșe­dinte e o figură bine cunoscută și apreciată în lumea noastră po­litică. Venirea­­ sale în fruntea clubului ieșan, se poate considera ca un fapt menit a provoca mari schimbări în situația liberărilor din capitala Moldovei, piegat clasa II în serviciul agri­col și viticol, a fost înaintat la clasa I. Pe ziua de 1 Iunie a. c., s’a fă­cut următoarea mișcare la minis­terul de finanțe: D. N. M. Gaiș, actual impiegat auxiliar cl. II, la administrația fi­nanciară de Prahova, și impiegatul cl. I G. Săndulescu, de la Cassa de depuneri și consemnațiuni, au fost destituiți din funcțiunile lor, pentru incorectitudini. D. Marin Popescu, actual impie­gat cl. II la Creditul agricol, a fost înaintat cl. I. D. G. Antonescu, șef de secție la secțiunea Creditului agricol din Co­­vurlui, a fost înaintat la cl. I. D. N. Teodorescu, șef de secție cl. II la secțiunea Creditului agri­col di­n Falciu, a fost înaintat cl. I. Următorii impiegați auxiliari cl. I din serviciul exterior al finanțe­lor, au fost înaintați ca impiegați definitivi cl. II: D-nii G. Andreescu, Al. Ungurea­nu, Gr. C. Mîndru, I. I. Tașcu, C. Mi­­hăileanu, P. Negreanu, C. Teodores­cu, V. Z. Buznea, C. Dumitrescu, G. Georgescu, A. N. Aurescu, I. I. Coca, G. V. Iacob, A. P. Cortez, A. Petrescu și St. Stavrescu. Următorii impiegați auxiliari cl. II, au fost înaintați la cl. I: D-nii L. Săndulescu, C. M. Stăn­­ăcescu, I. P. Ștefănescu, M. Tudor, Cl. Teodorescu, N. N. Petrescu, Gh. R. Popa, M. Z. Valmaz, M. Anas­tase, Fl. Nenovici, Gh. Petcu, Gh. St. Popescu, I. Gh. Dimitriu, C. Th. Lascăr, N. Em. Ghinescu, I. D. Ste­­pano, C. Gh. Iliescu, Gh. Bordușanu și D. Colceag. Mișcarea de la finanțe Pe ziua de 1 Iunie a. c. în per­sonalul ministerului de finanțe s’a­­ făcut următoarea mișcare: Au fost numiti In posturile de impiegați definitivi clasa II, ac­tualii auxiliar clasa I. G. Adreescu, Al. Ungureanu, Gr. C. Mîndru, T. I. Tașcă, £.­ Mihăi­­leanu, P. Negreanu, C.­ Teodores­­cu, V. Z. Busnea,­­C. Dumitrescu­, G. Georgescu, A. N. Aurescu, I. I. Coca, Al. Mustea, G. V. Iacob, A. P. Cortez, A. Petrrescu și St. Stavrescu. Următorii impiegați auxiliari clasa II în serviciul exterior, au fost înaintați la clasa I: Leonida Săndulescu,­­Corneliu M. Stănescu, I. P. Ștefănescu, Marin Tudor, Olimpiu Teodores­­cu ,N. N. Petrescu, Gh. A. Popa, Marin Valmar, M. Anastase, Fl. Nenovici, Gh. Fetcu, Gh. St. Po­­pescu, I. G. Dimitriu, Const. Th. Lascar, N. Em. Ghinescu, I. D. Stefa­no, Const. Gh. Iliescu Gh. Bordușanu și D. j Colceag. D, Marin Popescu, actual im. Moartea suspectă a fostului casier Miron Noul amănunte Craiova, 30 Mai. — După cum­­­ am comunicat, fostul casier al gă­­rei orașului d. Ioan Milcu, simțin­­du-se räu pe cînd se afla în casa femeei Maria Tempel, a fost trans­portat în grabă la spitalul Filantro­pia unde, după o suferință de mai puțin de o jumătate de oră, a su­combat. Cazul părîndu-se curios, mai a­­les că moartea aceasta vine cu două zile înainte de termenul pro­cesului ce era să se înfățișeze în fața Curței de apel din localitate și pare o enigmă pentru toată lu­mea, am căutat să întreprindem o anchetă, ale cărei amănunte le îm­părtășim cititorilor. Ioan Milcu, despre care am spus că a fost pus in libertate pe cau­țiune de tribunalul Dolj, se devo­tase cu totul comerciului. Cu toate că condamnarea de 5 ani ce suferise din partea tribuna­lului pentru lipsa sumei de­­ 27000 lei din casa gărei, îl deprimase, to­tuși, fostul casier Milcu devenise un funcționar activ al fabricei „Florica" de a cărei desăvîrșită încredere începuse să se bucure. D. Ioan Pesca, cumnatul sau, cu care am avut cri o convorbire, m’a asigurat că ideea sinuciderei trebue cu totul exclusă. Milcu, se sim­ise încă de Miercuri räu și spusese Joi dimineață soacrei sale, la care con­tinua să șcadă, de la moartea soției sale, că fusese apucat în acea noap­te de vărsături și diaree. In dimi­neața zilei de Joi s’a simțit ceva mai ușurat și a lucrat toată ziua la fabrica de saramură. Pe la miezul nopții, d. Pesca a fost înștiințat de tristul sfîrșit al cumnatului sau. Femeea Maria Tempel­trni de­clară că atunci cind a văzut că Mih­­u, cu care de altminteri, a avut le­gături vechi și cu care proectase mai tirziu să se căsătorească, se vaită de dureri de stomac, i-a dat să bea un sirop cu sifon. Cu toate astea, Milcu s’a simțit din ce în ce mai rau și atunci, femeea, văzând că starea fostului casier se agra­vează, a alergat în stradă și a che­mat în grabă doi băeți din maga­zinul de coloniale al d-lui Vidhitin și cu ajutorul lor, Milcu a fost ur­cat într’o trăsură și dus la spital, unde internul doctorand Crusnaru i-a dat primele ajutoare. Soacra lui Milcu, care stă In str. Știrbei Vodă, îmi descrie cu lacrimi în ochi suferințele morale ale lui Milcu din ziua cînd a fost condam­nat de tribunal și recunoaște de a­­semenea că Miercuri noaptea, Milcu s’a simțit räu. D. prim-procuror Neațu a dispus ca azi după amiazi la ora 5, să se facă autopsia cadavrului, în pre­zența medicului primar Antonini, cu care ocazie se va putea constata adevărata cauză a morței . 1/ Autopsia cadavrului La ora 6 seara, din­ ord­i­nul d-lui proc. Neagu, d-rul Tom­i Voicules­­cu a făc­uit autopsia cadavrului fos­tului casier Ioan Milcu în pre­zența d-lui procuror Niciu, a ju­delui instructor, d. Stelic­escu, a d-lor doctori Schiran și Mețules­­cu și a d-lui Stericu, directorul prefecturei de poliție.Tăindu-se corpul, s’a constatat o­­ puternică congestie cerebrală. Craniul era puțin umflat. Procedîindu-se la disatarea pec­torală, s’a constatat că în direc­ția plâmîn­ului drept lipsește, o coastă. Rectul era plin de lichid, din cauza diareei pe care o avusese Mercur­ sear­a fostul casier. Raportul medical conchide ca moartea a provenit dintr-o con­gestie edem cerebrală, apoi edem pulmonară. Medicii au extras bucăți de ri­­nichi, ficat și splină, care împre­ună cu stomacul și intestinele au fost puse în borcane și trimi­se institutului medico-legal din București. Analiza și autopsia s-a făcut in curtea spitalului Filantropic. Mil. ne are loc îngroparea cadavru­lui­ ­ Maria Tempel în curtea căreia Milcu a fost lovit de congestie cerebrală, a fost declarată ares­tată și condusă provizoriu In lo­calul prefecturei poliției,— Xam. Demisia dizidenților­­ liberali din Iași — Testul demisiei — Iași, 30 Maiű.—Azi după amiazi, dizidenții liberali au înaintat d­in­ Stere, noul președinte al clubului li­beral, demisiunea lor din acest club în termenii următori: I . Constatând că de un timp în­coace principiile admirabile ale par­tidului liberal, grație unei neferi­cite directive greșite, sînt nesocotite și sacrificate, iar în locul lor tinde să se introducă dezbinarea și vraj­ba ce periclitează cauza salutară a liberalismului, către care rămînem strînși uniți, mai jos semnații vă rugăm să primiți demisiunea noas­tră din clubul liberal din Iași". „Semnați: Gh. Șendrea, maior Gh. Ionascu, N. G. Faraschivescu, N. Gh. Glimescu, I. G. Lupescu, Ni­­colaide, Handoca, Tintoriuca și Ho­­pală". In acest moment am întilnit pe un simpatic prieten intim al d-lui Store. La întrebarea ■mea dacă d. Stere primește președinția clubului — de­oarece se zvonise prin oraș că d-sa n’ar primi această demnitate — simpaticul prieten al d-hri Stere mi-a comunicat că de îndată ce co­mitetul da la centru va aproba a­­logirea făcută, d. Stere va primi­ prezidenția clubului din Iași și că sa va pune îndată pe lucru. Ban Moartea lui Prinetti Zilele trecute a murit Prinetti, fost ministru italiian de lucrări pu­blice și de externe. Guido Pri­­netti s’a născut în 1848 la­ Miren dintr’o veche familie. La început se aruncase în lumea afacerilor și tocmai tîrziu­ a început sa facă po­litică, alegindu-se deputat și de­venind mai tîrziu­ ministru. De citva timp, Prunetti se re­trăsese din viața politică. Elevii preparați în particular CRAIOVA, 30 Maiü. — Pentru e­­xaminarea elevilor cursului primar, preparați în particular s’au întoc­mit în localitate trei comisiuni și anume: Iniția: Al. Pompilian, președinte și d-nii I. Popescu, Mihail Safi­­rescu și Elena Negreanu, membri. A doua: Ștefan Ioanid, președinte, Gh. Vulpescu, I. Lapidianu și E­lena Georgescu, m­embri.^^_____ _ A treia: Elena Rudeanu, preșe­dinte, d-nele Maria Fudulescu, Ana Panait și Alexandrina Enăchescu membri. Examenele se vor ține după prînz în toate zilele de lucru cu începere de la 10 iunie. Xani. Școala de subofițeri După cum s.a anunțat s-a de­cis înființarea pe ziua de 1 Iunie a unei școli preparatorii pentru subofițeri. Școala va avea și o secțiune pentru pregătirea meseriașilor de cari are nevoe armata. Candidații trebue să fie în­ e­­»ta da 16 18 ani, sa fie romînî, să fie absolvenți ai cursului pri­mar și bine dezvoltați. Cererile de înscriere se trimit depozitelor de recrutare. Fiii de militari și copiii de trupă, vor fi preferați. Durata cursurilor va fi de 2 ani, pentru școala preparatorie de subofițeri și de trei ani pentru școala de meseriași militari. Ant­icolar va începe de la 1 Soptem­­brie și se va termina la 30 Iunie. Personalul șcordel se va com­pune din : un maior, comandan­tul școalei, un căpitan, ajutor de comandant, un căpitan sau loco­tenent comandat de companie de elevi,fete. Uniforma elevilor va fi acea a soldaților de infanterie, cu un și­ret galben la g­uler ; pe epoleți e­­levii școalei de subofițeri, vor purta inițialele S. P. S., iar elevii școaleî de meserii militare literele a. M. înscrierile se vor începe în cursul lunei iulie. societatea de salvare la M­­oșî C­a și anul trecut, societatea de salvare din Capitală, pen­tru a veni cît mai curînd în ajuitorul victimelor diferitelor accidente a înființat un post special în t­r­­gul Moșilor. Pavilionul în care este tasta­tă societatea este situat în apro­piere de intrarea în Moșî lîngă laboratorul comunal, și are două camere. Intr’o cameră se află un pat, iar in a doua toate cele necesare pentru a­­ se da ajutoare în caz de accidente. Alături de aceste două camere, un gang adăpostește o ambulan­ță care stă în Moși pînă la ora 1 noaptea. Serviciul de salvare este înde­plinit de către un intern și mai mulți sanitari. Internul de ser­­viciu și sanitarii rămîn­ și în tim­pul nopței în pavilion, pentru a veni la timp în ajutor, în caz cînd noaptea s’ar întâmpla vreun accident. Secția aceasta a societăței de sal­vare este pusă sub direcția d-lui prof. dr. Mina Minovici care ur­mărește îndeaproape mersul ei. Pînă ari societatea de salvare din Moși a avut de întîmpinat 116 accidente. Din aceasta se ve­de cît de mare este folosul ce a­­ceastă secțiune a adus vizitatori­lor tîrgului—Tis. - Memoriile d inteî sfori, contesa Beamartini — Asasinarea contelui Francisco Bonmartini.— Prenunțul pro­fesorului M Murri. — Arestarea fiului său Tullio M­urri și a contesei Bonmartini.— Cinci victime! Cine n’a auzit despre senzațio­nalul proces al familiei Murri ce a emoționat întrega Italie? Cine n’a urmărit cu cel mai viu Interes peripețiile acelei drame sguduitoare petrecute în una di­n cele mai cunoscute familii din Bolonia ?.. Soția contelui Bonmartini se afla in Veneția cu cei doi copi­lași, cînd primi vestea tragicului sfîrșit al soțului ei. Poliția a făcut sîrguincioase cercetări pentru descoperirea a­­sasinului, dar nu putea găsi nici o urmă serioasă. S-a aflat numai că soții nu tră­­iau­ în deplină înțelegere și că o­­dată contesa Linda ceruse divor­țul, dar că se împăcase­ pentru a nu lipsi pe copii de unul din pă­rinții lor. Contele Bonmart­ini era cu­noscuta ca un om sever, brutal chiar, pe cînd Soția sa eră deli­cată, și foarte simțitoare. Toate a­­ceste însă nu îndreptățeau­ ca să se arunce vina asupra ei. Dar, puțin în urmă se descoperi că avea un amant, pe doctorul Secchi, mai­ în vîrstă de­cît ea cu 20 ani, dar pe care îl iubea de mult. Această descoperire fu hotărî­­toare......Contesa Bonmartini fiu arestată. Atunci ca un trăznet di­n senini căzu declarația nefericitu­lui ei părinte, profesorul Murri. El denunța pe fiul sau Tullly Murri. Acesta aflînd despre ares­­tarea surorei sale, veni să se predea singur, și declară că sin­gur a comis crima, disperat de suferințele nenorocitei sale su­rori. Povești că certîndu,se ’au cumnatul său l’a lovit cu un cu­­țit, dar că a fost în legitimă a­­părare. Atunci începu oribilul proces. Doctorul Sechi a fost acuzat de în­cercare de otrăvire contra conte­­lui Bonmartini. Alt doctor, ami­­cul lui Tullio Naldi și o nenoroci­tă femee Rozina Boneti, fură a­­restați ca complici. Cele mai infame acuzații fură aruncate contra nenorocitei con­tesa Linda; contra ei se îndrepta ura mulțime­ care dorea să o știe vinovată. Nu fu respectată nici nobila figură a tatălui ei, și încercară a-l învinovăți de complicitate. Cinci prevenții tăcură la în­chisoare jumătate de an cu­ a du­rat procesul la Turin. Nu s’a pu­tut găsi nici o dovadă de vinovă­ție contra nefericitei Linda Bon­martini, nici contra lui Secchi, Naldi și d-nei Boneti. Tullio Murri fu declarat de medici ca un om dezechilibrat, care comisese crima înduioșat, disperat de suferințele surorei sa­le. Nu era un criminal, ci un in­conștient. Dar­ toți fură condamnați, Tul­lio, Naldi, la 30 ani închisoare, Linda Murri și Carlo Secici la cîte 10 ani închisoare. Nefericita Rozina Boneti la șapte ani (e­a­cuiva într’un ospiciu din Turin­). Pentru o victimă, au fost făcute c lncî victime, nemaisocotind pe bătrînii părinți zdrobiți de ruina fa­­miliei lor. Sufletele generoase însă au conti­nuat a lupta pentru a dovedi nevi­novăția Lindei Bonmardini. La 23 Mai­ 1906 i-a fost acordată grația­­rea condițională; ea locuește în sa­­tul Porto San Giorgio pe malul mă­rei Adriatice unde după 4 ani de suferință și-a regăsit copiii iubiți. In forța ziarului „Dimineața" vom începe a publica memoriile Lindei Murri, contesă Boumartine, scrise în închisoare. Sîntem con­vinși că cititorii noștri vor urmări cu cel mai viu interes, aceste amin­tiri dureroase pornite din sufletul celei mai nefericite mame și soții. Mercuri’4 Iunie vom începe publi­carea acestor senzaționale mărturii­siri ce au interesat o întreagă lume. ÎSiarela Adeveriri și Di­mi­­neata primesc abonamente de vilegiatură cu : Lei 1.50 pe lună în țară “3 — „ străinătate Se primesc și abonamente combinate­­ Adevărul și Dimineața — cu: Lei 3. pe lună în țară „6. „ „ străinătate POPORUL PETRECE Impresii de la Roș­i. — Cei din vîrf și cel din jos Cu toată ploaia căzută in ajun, cu toți norii ce stau încă supă­rați înegrind albastra priză ce­rească, lumea se duce in lung convoi spre Moși. Stradele sunt înțesate, iar la ferestre cucoanele privesc, stau de vorbă și așteaptă să treacă familia regală. In jurul pavilionului unda re­gele cu ai săi va decerne premii după obiceiul străvechi, noroiul dispare sub gald în nisip, poporul stă îoi­tă depărtată după vin gard de jandarmi și cei mari se în­­vîrtesc solemni în cercul liber lă­sat dinadins pentru ei. Pufa e automobilul prefectului poliției, care la un șuerut depăr­tat ce se repercutează din dis­tanță in distanță, porn­ște îna­intea suveranului. Ah ! iută-1. Toți izbucnesc în urale, o țigancă cu un copilaș in brațe, care cască gura la prințul Gaiol ce urcă spre pavilion cu augustul său bunic, exclamă că­tre plodul ei cel oacheș: —• Mult îi mare și fălos, mîn­­ca l’aș. In adevăr, prințișorul de pînă mal­eri, a’a dezvoltat ca un brad și capul lui cel blond depășește cu cîteva lui­i­ umărul regatu­lui său bunic. Pe­ balconul din fața pavilio­nului ea cu toții : rege, prinți și principese. Cu profilul ei mîntîrit, cea mai mare dintre copilele perechei prin­ciare, atrage privirile tuturor. El zimbe­ște la jocul călușel­or, ce se învirtesc de zor pe nisipul din cerc, și în ocini de o rară frumusețe trece o clară lumină reamintind încă veselia copilăriei. Stă poporul și nu suflă­­ pe aici pe colo, după zidul de jandarmi cîte o mică înghesuială, cste o năbușită gh­iontuială ; dar soldații pazei se încruntă, săltînd război­nic arma pe umăr și vorba amu­țește în gura celor cu ceartă. Pant­ioane și dist­aații Puțin­ puțin se mai slăbește ordinea cea mare, suveranul co­boară, vizitează pavilioane și în urmă pleacă urmat de principesă, de principi și de sutre­ra casă regală. — Hiiii țipă într’un dulap o pereche care se amețește fără da habar. — Tarutu-tu, Fira a... zbirnia de pretutindeni muzicuțele da hirtie, iar ia ușile tarabelor cita un roman strigă cît il țin plă­­mînii. — Poftiți de vedeți copilul cu picioare do­r­ic —vaca cu trei guri — femeia cea mai înaltă din lume .. etc. etc. Sus pe o platformă de lemn, personalul . (!) circului joacă o Strașnică bătută, prima călăreață numai în căm­așe „bleu“ alături de clownul impeticit cu mnii 43 cuiori, își fac reclamă bie­ții oa­meni cu riscul de a-și fringe gitul, surpind sub greutatea lor, podul cel improvizat. Bubuie tobele de zor; în no­­roiul bătătorit, țărăncuțe zglobii cu aur la git, mușcă din cire­a turtă dulce, comisarii fac regulă, iar trăsurile trec la pas, plimbind cucoane mindre ce privesc de sus, copii cu baloane, sau sclivișiți în picioare ce-șî rotesc ochiiî spre i ce drele de Moși. Ziareturi și floricele fiind din zona mai „hailai­ă“ unde la berării spălate, țipă tur­coaice originare din Chit la sat. Gotrocenî, ca spuza îți răsar pa dianainte corturi țo­e unde se bea la pahare murdare necazul zilpt de ieri. Lucrători, ț goni, cil du­iumul rod la floricele coapte „a ia minut“ în sobița rudimentara și zid, fac elif, sint veseli, pare că toți Moșii ar fi ai lor. , Pe furiș cîte un lungan cu o cutie de tinichea în mină te roa­gă să nu uiți sfinta de biserică din satul Pungășești, iar în mij­loc de zgomot, de grămădeală e­­normă. Salvarea aleargă, adunăi pa un șchiop ce face chitic pa jumătate leșinat și-l duce departe, pe el, platnicul unei întregi zila de gălăgioasă veselie. Fermen Pavilionul regal — eesrasr&h’s gu eliminates Aladln — De unde este originar. — Cînd a venit la moșie. — Descrierea crimei. Legitimă apărare. — O rană în abdomen. — ție a făcut pușca. — Cum a fost descoperit în numărul de ori al ziarului nostru am publicat amănunte tri­mise de corespondentul nostru din Giurgiu, relative la întreita crimă comisă în comuna Crîngu Fundulea, fiul­ Ilfov, de către pîndarul acelei moșii, turcul Ala.­din Halim. Am arătat că acest periculos criminal fiind prins de poliția portului Giurgiu pe cînd voia să treacă la Rusciuc, a fost trimis la direcțiunea siguranței din Bucu­rești, care l-a înaintat parchetu­lui. Am avut ocazia de a avea o convorbire cu acest periculos cri­­minal. Aladin la prima înfățișare ți se pare un om din cei mai liniștiți din lume. Scurt, cu figura pali­dă­­ și melancolică, cu privirea Ștearsă, îmbrăcat în niște zdren­țe, ți se pare­­ că al înaintea ta mai mult un tembel, decit un criminal și totuși acest turc a făptuit o crimă și cine știe daca n’a făptuit și altele înainte de venirea lui în­ țară. Aladin Halim confirmă întru to­­­tul amănuntele pe care ni le-a trimis corespondentul nostru din Giurgiu și pe care le-am publi­cat relative la modul cum a făp­tuit întreita crimă. Dînsul însă susține că n’a fă­cut uz de armă decît după ce a fost rănit și era amenințat să fie ucis cu cuțitele și ciomegile de către sătenii revoltați că a vrut să ducă la conacul boeresc vitele prinse pe lanul boeresc. In adevăr Aladin are o rana adîncă făcută cu cuțitul în pîn­­tece. El zice că pe cînd se împotri­vea ca să libereze vitele țăranul Nicolae Moceanu a sărit asupra lui și i-a împlîntat cuțitul în pîn­­tece.. Atunci dînsul s’a dat înapoi și s-a dus să i se adăpostească după calul cu care venise și era legat ceva mai la vale. Fiind însă ur­mărit și amenințat de săteni să fie linșat, a luat pușca care era atârnată de cal și a tras în băia­tul Moceanu pe care l-a rănit. Apoi a mai tras încă un foc și a luat-o la fugă. După dînsul s-a luat atunci un jandarm ca să-l aresteze. Aladin spre a scăpa a tras un foc și asupra lui ră­­nindu-L Apoi a fugit și apropi­ int divse de pădurea sitatului a aruncat pușca. De aci a venit la București și cp trenul a luat dru­mul spre Giurgiu unde a fost arestat.­­ Intrebîndu-l de unde este Ala­­n Ițin m­ji-a spus că este dintr’b ■ comună de lingă Prizrend, adică din Albania. El a venit în țară acum un an și îndată a fost an­gajat ca pîndar la­­ sus numita moșie. întreitul omor comis de alba­nezul Aladin aduce din nou pe tapet chestia pîndarilor turci de pe moșiile noastre. Căci este bine­­ să se știe că a­­cest caz nu este izolat. Pindarii turci, aduși de boerii noștri ca să terorizeze populațiu mea rurală și spre a nu îndrăzni cumva să lase vitele ,să paș­ că pe­­ izlazul boeresc este o adevărată plagă socială. Nu de mult am vorbit de pîn­­dariî d-lui Sava Șomănescu care exercită o adevărată teroare, în­tocmai ca aceea ce exercită pîn­­darii turci din Macedonia asupra nenorociților „ghiauri“ de acolo. Vom­ profita deci de această tristă ocazie ca să revenim asu­­pra acestei chestiuni-D­e Centram­ut pentru insultă contra regelui BUZĂU, 30 Mai.—In ziua de 14 Februarie 1903, țiganul Ștefan Iordache Bivolaru, geambaș din Ploești, veni în comuna Glodea­­nu-Sărat din județul Buzău pen­tru a-și scoate un­­ extract după actul sau de naștere, fiind năs­cut în această Comună­. Fiind ora 12 și jumătate, pri­marul comunei spuse lui Bivola­­ru să vină mai tirziu, intru­cit era ora mesei și primarul urma să plece acasă. In adevăr, primarul părăsi lo­calul prim­ăriei unde rămase aju­torul său împreună cu Ștefan Iordache Bivolaru-Nu trecu însă mult, și geamba­­șul țigan care era cam amețit de băutură, observînd atîrnate in localul primăriei două tablouri ale regelui și reginei, începu să profereze la adresa suveranilor

Next