Dimineaţa, iunie 1908 (Anul 5, nr. 1539-1569)
1908-06-01 / nr. 1539
f- Y K I Anul V.—IS o. 1639 PUBLIC STATEA * 0 CONCEDHTX EXCLUSiri^ Hgențieî de Publicitate CAROL SCHULDER & Co. BUCUREȘTI •t», Karaseorsevici IS—Telefon Ci< Birourile ziarului: Str. Sărindar No. 11 "'?wr puminecă 1 iunie 1908 DIRECTOR CONST. MILLE Abonamente cu premii: Un an ....... . Lei 20 6 luni pil 3 luni ........ pe TELEFON* Direcțiunea No. 1499 Capitală „ 1410 Provincie și Străinătate No. 1240 APARE ZILNIC CU CELE DIN URMA ȘTIRI ALE NOPȚEIOA wsaaaaaaa.aaai Wwwvvjvwwmr% VNAAAAAAAA.SAfVWvNAAVvVVVVVW.VVW'ȘI/ INCENDIUL DIN VIENA Victimele groaznicului incendiu din Viena BffljagBEBgasaaffigsgaBgaasaBaaaaEHig TELEGRAME Din străinătate Serbările din fiena Cortegiul Istoric. — Amănunte asupra cortegiului roman Viena, 30 Maiű.—Partea cea mai strălucitoare a serbărilor ci prilejul jubileului împăratului Austru i a avut loc azi dimineață, cu cortegiul istoric compus din 12.000 de persoane trecînd înaintea a 300 de tribune cu mai bne de 100.000 de persoane notabile. Străzile erau pline de o mulțime enormă compusă de locuitori din întregul imperiu și de un mare număr de străini. Pe tot parcursul cortegiului, străzile erau splendid decorate, mai cu seamă piața serbărilor, in fața palatului Hofburg, unde se găsește marele pavilion al împăratului și al familiei imperiale. * ? Grupa romînilor Romînii din Bucovina s’au prezentat excelent în acest cortegiu. Grupa lor a fost organizată de profesorul Eugen Maximovici, sub patronagiul „societate pentru cultura și literatura romina". Scopul organizatorilor a fost să arate vienezilor pe romînî așa cum sunt ei și nu pe acei țărani de carnaval cari se expun de obiceiu în străinătate ca și în București, cu pretenția de a reprezenta pe țăranul român. Ocupația de căpetenie a romînilor fiind agricultura, organizatorii grupei au căutat să arăte pe romînî în prima linie ca atare și apoi în ce privește partea sufletească a vieței lor. De aceia grupa romînilor a cuprins trei subîmpărțiri: Păstorii, clăcașii și o nuntă țărănească. In toate s’a păstrat pe cît s’a putut caracterul poetic al poporului nostru. , Păstorii Figuri arse de soare în cămăși înegrite se îndreaptă spre munți. Nefiind posibil a se aduce pe Ringstrasse din Viena o turmă de oî, păstorii au fost precedați de două moldovence zdravene, în splendide costume naționale, ținînd în brațe un miel și un ied, spre a reprezentat astfel turmele. Aceste fete au atras cu adevărat admirația tuturora. Urmează un cal de munte, dus de frig de un ciobănaș și purtînd toate instrumentele pentru dobîndirea brînzei de oi. Urmează apoi păstorii cu căciulile în cap și traista în spinare. Unii din ei duc instrumente, alții merinde. Cu dînșii vine și un enorm cline lățos. Această grupă a plăcut foarte mult și toți vecinii mei din loja presei au fost încîntați de poetica apariție. Clăcașii Urmează un mic spațiu gol și apoi vin clăcașii. In frunte sînt fetele cu cămăși brodate, cu scoarțe și lăicere. Foarte admirate au fost fetele cu furca în brin și cari torceau mergînd, toate fete frumoase. Mai ales doamnele din loje nu-șî puteau lua ochii dela ele. Urmează apoi plugarii și plugărițele. O căruță cu doi cai, în care se afla un plug, o grapă și alte instrumente, este înconjurată de muncitori și muncitoare. Bărbații duc coase, furci, țăpoaie, femeile seceri, greble și sape. Cîteva fețe duc ulcioare și cose cu apă, iar cîțiva bărbați duc strujeni și știuleți de popușoi, arătînd astfel că popușoiul este hrana principală a țăranului român. Tot în această grupă se mai găsesc pescari și vînători. Pescarii duc plăși, undițe și alte instrumente. Vinătorii au plăcut mult sportsmenilor, pentru că li se citea energia și dibăcia pe față. Ei aveau cu toții arme sistem vechi, cari se încarcă pe la gura țevii cu varga și cornurî cu praf. Organizatorii ar fi vrut să reprezinte o adevărată vînătoare de fiare sălbatice la munte, dar nu s’a putut din motive tehnice. Sfîrșitul acestei subîmpărțiri l’au făcut muncitorii de ferăstrae. O căruță duce trunchiuri groase de stejar, iar In jurul ei muncitorii cu ferăstrae, topoare și alte instrumente. Nunta rominească In sfîrșit vine partea cea mai poetică: nunta, care aici se chiamă romînească. Dacă ar fi fost reprezentată la București, i s’ar fi zis nunta țărănească, căci, cu toată polemica asupra celor două culturi, sunt sigur că mulți dintre romînii cari au asistat la cortegiu, au văzut pentru prima oară în viață cit de frumoasă este o „nuntă românească“. Nunta o deschid lăutarii, în caftane negre, cum se purtau pînă mai acum Cîteva decenii în Bucovina. Instrumentele muzicanților sînt specifice romînești: cobza și cimpoiul. Un cunoscut lăutar din Suceava, Ionică, se află printre dînșii și va lua parte la serbările ce se vor da, după cortegiu, în Prater. Mirele, un băetan cu plete negre, vine călare și tot călare sînt cei patru vornicei. Urmează apoi trei care cu cîte doi cai și bogat împodobite cu scoarțe moldovenești. In cel dinții șade frumoasa mireasă, bogat îmbrăcată și truștele, în a doua nunți și în a treia socru. Toți caii sînt proprietatea țăranilor din județul Rădăuți și sînt mari, voinici, cum nu se prea găsesc la țăranii din țară. Nuntașii sunt țărani din toate județele Bucovinei, așa că se văd reprezentanți ai voinicilor țărani din județul Rădăuți, ai frumoaselor fete din Botoșana. Cu această ocazie se văd și splendide costume din ținutul Sucevei. Fetele din Dorna se remarcă prin catrințele lor frumoase și prin cămășile numai în fluturi și beteală. Nunta o închid bărbații, un număr de răzeși bogați. Toți bărbații cari iau parte în cortegiu sunt voinici și frumoși și au atras atenția spectatorilor, tot așa și femeile și fetele prin frumusețea lor. Romînii au fost în fruntea bucovinenilor, înaintea lor se afla pumai un grup de călăreți cu reprezentanți din toate popoarele Bucovinei, cari purtau un steag cu vechea emblemă a Bucovinei, asemenea emblemei Moldovei. După dînșii au urmat romînii și abia pe urmă ceilalți bucovineni. O nouă triplă-alianță — Anglia Rusia-Franța — Petersburg, 30 Main. — Un diplomat rus, care s-a reîntors, din Londra, afirmă că ambasadorul rus din Londra a luat parte la toate dezbaterile care au avut loc acolo între sir Eduard Grey, ministrul de externe al Angliei, și Pichon, ministrul de externe al Franței, cu ocazia vizitei lui Fallières în capitala Angliei. La prinzul de gală oferit în onoarea lui Pichon la oficiul ministerului de externe din Londra, afară de ambasadorul Rusiei și de reprezentanții Angliei la Paris și Petersburg nu a mai luat parte nici un alt ambasador,iar vreunei alte puteri. Diplomatul adaugă că se poate vorbi în mod serios acum de o noua triplă alianță care se află definitiv constituită, anume între Rusia, Anglia și Franța. “Din Camera franceză Paris, 29 Main, — La Cameră, răspunzînd la o interpelare asupra evenimentelor de la Vigneux, Clemenceau a dezaprobat pe geandarmii ca îi atacară pe greviști. Justiția va stabili responsabilitățile și va spune dacă jandarmii nu erau în stare de legitimă apărare, Camera, cu 429 voturi, contra 63 primește ordinea de zi acceptată de Clemenceau, exprimînd dureroasa emoție a Camerei, și încrederea în guvern spre a acorda sancțiunile promise. Rezolvirea chestiei Macedoniei — Consecințele întrevederii de la Reval Londra, 30 Maiű.—Corespondentul din Petersburg al ziarului „Times“ anunță din izvor sigur că punctul principal al pertractărilor dintre Isvolski și Hardings, a fost chestia macedoneană. Ambii miniștri au căzut de acord pe deplin asupra proectului de reforme pentru Macedonia, avînd ca bază însă proectul Angliei, și nu pe acel al Rusiei cum se aștepta de toată lumea. Rusia a acceptat proectul Angiei. Ea a admis ca vesituțilo Macedoniei să fie pe Viitor întrebuințate numai pentru administrația locală, punctul cel mai greu din pertractările urmate. Faptul că s-a admis proectului sir Grey se consideră ca un mare succes pentru ministrul de externe al Angliei. Nenorocire pe cale ferată Bruxelles, 30 Mai. La ultima catastrofă pe cale ferată au fost 10 morți și 25 răniți între cari cîțiva mortal. Călătoria suveranilor englezi Kiel, 30 Main.— Regele și regina Angliei sunt așteptați pe azi după amiază în portul Hohenau. Eri dimineața un torpilor din Kiel, a trecut spre Reval. Sultanul și prințul din Samos Contantinopole, 30 Maiu.— Sultanul a acordat prințului de Samos ordinul Osman cu briliante. Prin aceasta sultanul vrea sa dovedească că nu are intenția de a schimba pe principele actual. Ambasadorii Angliei, Rusiei și Franței au făcut demersuri pe lingă sultan ca nu cumva armata turcească să tulbure liniștea care pentru moment este restabilită. Ambasadorii mai sus indicați au comunicat Porții, că în caz ca liniștea ar fi din nou turburată, atunci cele trei puteri pe cari ei le reprezintă vor debarca trupe pe insulă. Soarta Finlandei Petersburg, SO Main.— Guvernul rus pregătește noul măsuri dintra autonomiei Finlandei și anume vrea să modifice legea electorală in așa fel nicit să nu se mai aleagă pe victor parlamente socialiste. Guvernul din Petersburg a luat o dispoziție, care a fost sencstionată și de țar și după care toate chestiunile finlandeze cccri vin în atingere și cu afacerile interne ale Rusiei, trebuesc aprobate de guvernul din Petersburg. In Finlanda măsura aceasta a produs mare surescitare. Finlandezii sunt convinși că sunt in ajunul unei mari crize. Guveratorul general a fost chemat telegrafic la Petersburg. D. Const. Stere Clubul liberal din Iași a proclamat ales ca președinte al său pe d. Const. Sters. Noul președinte e o figură bine cunoscută și apreciată în lumea noastră politică. Venirea sale în fruntea clubului ieșan, se poate considera ca un fapt menit a provoca mari schimbări în situația liberărilor din capitala Moldovei, piegat clasa II în serviciul agricol și viticol, a fost înaintat la clasa I. Pe ziua de 1 Iunie a. c., s’a făcut următoarea mișcare la ministerul de finanțe: D. N. M. Gaiș, actual impiegat auxiliar cl. II, la administrația financiară de Prahova, și impiegatul cl. I G. Săndulescu, de la Cassa de depuneri și consemnațiuni, au fost destituiți din funcțiunile lor, pentru incorectitudini. D. Marin Popescu, actual impiegat cl. II la Creditul agricol, a fost înaintat cl. I. D. G. Antonescu, șef de secție la secțiunea Creditului agricol din Covurlui, a fost înaintat la cl. I. D. N. Teodorescu, șef de secție cl. II la secțiunea Creditului agricol din Falciu, a fost înaintat cl. I. Următorii impiegați auxiliari cl. I din serviciul exterior al finanțelor, au fost înaintați ca impiegați definitivi cl. II: D-nii G. Andreescu, Al. Ungureanu, Gr. C. Mîndru, I. I. Tașcu, C. Mihăileanu, P. Negreanu, C. Teodorescu, V. Z. Buznea, C. Dumitrescu, G. Georgescu, A. N. Aurescu, I. I. Coca, G. V. Iacob, A. P. Cortez, A. Petrescu și St. Stavrescu. Următorii impiegați auxiliari cl. II, au fost înaintați la cl. I: D-nii L. Săndulescu, C. M. Stănăcescu, I. P. Ștefănescu, M. Tudor, Cl. Teodorescu, N. N. Petrescu, Gh. R. Popa, M. Z. Valmaz, M. Anastase, Fl. Nenovici, Gh. Petcu, Gh. St. Popescu, I. Gh. Dimitriu, C. Th. Lascăr, N. Em. Ghinescu, I. D. Stepano, C. Gh. Iliescu, Gh. Bordușanu și D. Colceag. Mișcarea de la finanțe Pe ziua de 1 Iunie a. c. în personalul ministerului de finanțe s’a făcut următoarea mișcare: Au fost numiti In posturile de impiegați definitivi clasa II, actualii auxiliar clasa I. G. Adreescu, Al. Ungureanu, Gr. C. Mîndru, T. I. Tașcă, £. Mihăileanu, P. Negreanu, C. Teodorescu, V. Z. Busnea,C. Dumitrescu, G. Georgescu, A. N. Aurescu, I. I. Coca, Al. Mustea, G. V. Iacob, A. P. Cortez, A. Petrrescu și St. Stavrescu. Următorii impiegați auxiliari clasa II în serviciul exterior, au fost înaintați la clasa I: Leonida Săndulescu,Corneliu M. Stănescu, I. P. Ștefănescu, Marin Tudor, Olimpiu Teodorescu ,N. N. Petrescu, Gh. A. Popa, Marin Valmar, M. Anastase, Fl. Nenovici, Gh. Fetcu, Gh. St. Popescu, I. G. Dimitriu, Const. Th. Lascar, N. Em. Ghinescu, I. D. Stefano, Const. Gh. Iliescu Gh. Bordușanu și D. j Colceag. D, Marin Popescu, actual im. Moartea suspectă a fostului casier Miron Noul amănunte Craiova, 30 Mai. — După cum am comunicat, fostul casier al gărei orașului d. Ioan Milcu, simțindu-se räu pe cînd se afla în casa femeei Maria Tempel, a fost transportat în grabă la spitalul Filantropia unde, după o suferință de mai puțin de o jumătate de oră, a sucombat. Cazul părîndu-se curios, mai ales că moartea aceasta vine cu două zile înainte de termenul procesului ce era să se înfățișeze în fața Curței de apel din localitate și pare o enigmă pentru toată lumea, am căutat să întreprindem o anchetă, ale cărei amănunte le împărtășim cititorilor. Ioan Milcu, despre care am spus că a fost pus in libertate pe cauțiune de tribunalul Dolj, se devotase cu totul comerciului. Cu toate că condamnarea de 5 ani ce suferise din partea tribunalului pentru lipsa sumei de 27000 lei din casa gărei, îl deprimase, totuși, fostul casier Milcu devenise un funcționar activ al fabricei „Florica" de a cărei desăvîrșită încredere începuse să se bucure. D. Ioan Pesca, cumnatul sau, cu care am avut cri o convorbire, m’a asigurat că ideea sinuciderei trebue cu totul exclusă. Milcu, se simise încă de Miercuri räu și spusese Joi dimineață soacrei sale, la care continua să șcadă, de la moartea soției sale, că fusese apucat în acea noapte de vărsături și diaree. In dimineața zilei de Joi s’a simțit ceva mai ușurat și a lucrat toată ziua la fabrica de saramură. Pe la miezul nopții, d. Pesca a fost înștiințat de tristul sfîrșit al cumnatului sau. Femeea Maria Tempeltrni declară că atunci cind a văzut că Mihu, cu care de altminteri, a avut legături vechi și cu care proectase mai tirziu să se căsătorească, se vaită de dureri de stomac, i-a dat să bea un sirop cu sifon. Cu toate astea, Milcu s’a simțit din ce în ce mai rau și atunci, femeea, văzând că starea fostului casier se agravează, a alergat în stradă și a chemat în grabă doi băeți din magazinul de coloniale al d-lui Vidhitin și cu ajutorul lor, Milcu a fost urcat într’o trăsură și dus la spital, unde internul doctorand Crusnaru i-a dat primele ajutoare. Soacra lui Milcu, care stă In str. Știrbei Vodă, îmi descrie cu lacrimi în ochi suferințele morale ale lui Milcu din ziua cînd a fost condamnat de tribunal și recunoaște de asemenea că Miercuri noaptea, Milcu s’a simțit räu. D. prim-procuror Neațu a dispus ca azi după amiazi la ora 5, să se facă autopsia cadavrului, în prezența medicului primar Antonini, cu care ocazie se va putea constata adevărata cauză a morței . 1/ Autopsia cadavrului La ora 6 seara, din ordinul d-lui proc. Neagu, d-rul Tomi Voiculescu a făcuit autopsia cadavrului fostului casier Ioan Milcu în prezența d-lui procuror Niciu, a judelui instructor, d. Stelicescu, a d-lor doctori Schiran și Mețulescu și a d-lui Stericu, directorul prefecturei de poliție.Tăindu-se corpul, s’a constatat o puternică congestie cerebrală. Craniul era puțin umflat. Procedîindu-se la disatarea pectorală, s’a constatat că în direcția plâmînului drept lipsește, o coastă. Rectul era plin de lichid, din cauza diareei pe care o avusese Mercur seara fostul casier. Raportul medical conchide ca moartea a provenit dintr-o congestie edem cerebrală, apoi edem pulmonară. Medicii au extras bucăți de rinichi, ficat și splină, care împreună cu stomacul și intestinele au fost puse în borcane și trimise institutului medico-legal din București. Analiza și autopsia s-a făcut in curtea spitalului Filantropic. Mil. ne are loc îngroparea cadavrului Maria Tempel în curtea căreia Milcu a fost lovit de congestie cerebrală, a fost declarată arestată și condusă provizoriu In localul prefecturei poliției,— Xam. Demisia dizidenților liberali din Iași — Testul demisiei — Iași, 30 Maiű.—Azi după amiazi, dizidenții liberali au înaintat din Stere, noul președinte al clubului liberal, demisiunea lor din acest club în termenii următori: I . Constatând că de un timp încoace principiile admirabile ale partidului liberal, grație unei nefericite directive greșite, sînt nesocotite și sacrificate, iar în locul lor tinde să se introducă dezbinarea și vrajba ce periclitează cauza salutară a liberalismului, către care rămînem strînși uniți, mai jos semnații vă rugăm să primiți demisiunea noastră din clubul liberal din Iași". „Semnați: Gh. Șendrea, maior Gh. Ionascu, N. G. Faraschivescu, N. Gh. Glimescu, I. G. Lupescu, Nicolaide, Handoca, Tintoriuca și Hopală". In acest moment am întilnit pe un simpatic prieten intim al d-lui Store. La întrebarea ■mea dacă d. Stere primește președinția clubului — deoarece se zvonise prin oraș că d-sa n’ar primi această demnitate — simpaticul prieten al d-hri Stere mi-a comunicat că de îndată ce comitetul da la centru va aproba alogirea făcută, d. Stere va primi prezidenția clubului din Iași și că sa va pune îndată pe lucru. Ban Moartea lui Prinetti Zilele trecute a murit Prinetti, fost ministru italiian de lucrări publice și de externe. Guido Prinetti s’a născut în 1848 la Miren dintr’o veche familie. La început se aruncase în lumea afacerilor și tocmai tîrziu a început sa facă politică, alegindu-se deputat și devenind mai tîrziu ministru. De citva timp, Prunetti se retrăsese din viața politică. Elevii preparați în particular CRAIOVA, 30 Maiü. — Pentru examinarea elevilor cursului primar, preparați în particular s’au întocmit în localitate trei comisiuni și anume: Iniția: Al. Pompilian, președinte și d-nii I. Popescu, Mihail Safirescu și Elena Negreanu, membri. A doua: Ștefan Ioanid, președinte, Gh. Vulpescu, I. Lapidianu și Elena Georgescu, membri.^^_____ _ A treia: Elena Rudeanu, președinte, d-nele Maria Fudulescu, Ana Panait și Alexandrina Enăchescu membri. Examenele se vor ține după prînz în toate zilele de lucru cu începere de la 10 iunie. Xani. Școala de subofițeri După cum s.a anunțat s-a decis înființarea pe ziua de 1 Iunie a unei școli preparatorii pentru subofițeri. Școala va avea și o secțiune pentru pregătirea meseriașilor de cari are nevoe armata. Candidații trebue să fie în e»ta da 16 18 ani, sa fie romînî, să fie absolvenți ai cursului primar și bine dezvoltați. Cererile de înscriere se trimit depozitelor de recrutare. Fiii de militari și copiii de trupă, vor fi preferați. Durata cursurilor va fi de 2 ani, pentru școala preparatorie de subofițeri și de trei ani pentru școala de meseriași militari. Anticolar va începe de la 1 Soptembrie și se va termina la 30 Iunie. Personalul șcordel se va compune din : un maior, comandantul școalei, un căpitan, ajutor de comandant, un căpitan sau locotenent comandat de companie de elevi,fete. Uniforma elevilor va fi acea a soldaților de infanterie, cu un șiret galben la guler ; pe epoleți elevii școalei de subofițeri, vor purta inițialele S. P. S., iar elevii școaleî de meserii militare literele a. M. înscrierile se vor începe în cursul lunei iulie. societatea de salvare la Moșî Ca și anul trecut, societatea de salvare din Capitală, pentru a veni cît mai curînd în ajuitorul victimelor diferitelor accidente a înființat un post special în trgul Moșilor. Pavilionul în care este tastată societatea este situat în apropiere de intrarea în Moșî lîngă laboratorul comunal, și are două camere. Intr’o cameră se află un pat, iar in a doua toate cele necesare pentru a se da ajutoare în caz de accidente. Alături de aceste două camere, un gang adăpostește o ambulanță care stă în Moși pînă la ora 1 noaptea. Serviciul de salvare este îndeplinit de către un intern și mai mulți sanitari. Internul de serviciu și sanitarii rămîn și în timpul nopței în pavilion, pentru a veni la timp în ajutor, în caz cînd noaptea s’ar întâmpla vreun accident. Secția aceasta a societăței de salvare este pusă sub direcția d-lui prof. dr. Mina Minovici care urmărește îndeaproape mersul ei. Pînă ari societatea de salvare din Moși a avut de întîmpinat 116 accidente. Din aceasta se vede cît de mare este folosul ce această secțiune a adus vizitatorilor tîrgului—Tis. - Memoriile d inteî sfori, contesa Beamartini — Asasinarea contelui Francisco Bonmartini.— Prenunțul profesorului M Murri. — Arestarea fiului său Tullio Murri și a contesei Bonmartini.— Cinci victime! Cine n’a auzit despre senzaționalul proces al familiei Murri ce a emoționat întrega Italie? Cine n’a urmărit cu cel mai viu Interes peripețiile acelei drame sguduitoare petrecute în una din cele mai cunoscute familii din Bolonia ?.. Soția contelui Bonmartini se afla in Veneția cu cei doi copilași, cînd primi vestea tragicului sfîrșit al soțului ei. Poliția a făcut sîrguincioase cercetări pentru descoperirea asasinului, dar nu putea găsi nici o urmă serioasă. S-a aflat numai că soții nu trăiau în deplină înțelegere și că odată contesa Linda ceruse divorțul, dar că se împăcase pentru a nu lipsi pe copii de unul din părinții lor. Contele Bonmartini era cunoscuta ca un om sever, brutal chiar, pe cînd Soția sa eră delicată, și foarte simțitoare. Toate aceste însă nu îndreptățeau ca să se arunce vina asupra ei. Dar, puțin în urmă se descoperi că avea un amant, pe doctorul Secchi, mai în vîrstă decît ea cu 20 ani, dar pe care îl iubea de mult. Această descoperire fu hotărîtoare......Contesa Bonmartini fiu arestată. Atunci ca un trăznet din senini căzu declarația nefericitului ei părinte, profesorul Murri. El denunța pe fiul sau Tullly Murri. Acesta aflînd despre arestarea surorei sale, veni să se predea singur, și declară că singur a comis crima, disperat de suferințele nenorocitei sale surori. Povești că certîndu,se ’au cumnatul său l’a lovit cu un cuțit, dar că a fost în legitimă apărare. Atunci începu oribilul proces. Doctorul Sechi a fost acuzat de încercare de otrăvire contra contelui Bonmartini. Alt doctor, amicul lui Tullio Naldi și o nenorocită femee Rozina Boneti, fură arestați ca complici. Cele mai infame acuzații fură aruncate contra nenorocitei contesa Linda; contra ei se îndrepta ura mulțime care dorea să o știe vinovată. Nu fu respectată nici nobila figură a tatălui ei, și încercară a-l învinovăți de complicitate. Cinci prevenții tăcură la închisoare jumătate de an cu a durat procesul la Turin. Nu s’a putut găsi nici o dovadă de vinovăție contra nefericitei Linda Bonmartini, nici contra lui Secchi, Naldi și d-nei Boneti. Tullio Murri fu declarat de medici ca un om dezechilibrat, care comisese crima înduioșat, disperat de suferințele surorei sale. Nu era un criminal, ci un inconștient. Dar toți fură condamnați, Tullio, Naldi, la 30 ani închisoare, Linda Murri și Carlo Secici la cîte 10 ani închisoare. Nefericita Rozina Boneti la șapte ani (eacuiva într’un ospiciu din Turin). Pentru o victimă, au fost făcute c lncî victime, nemaisocotind pe bătrînii părinți zdrobiți de ruina familiei lor. Sufletele generoase însă au continuat a lupta pentru a dovedi nevinovăția Lindei Bonmardini. La 23 Mai 1906 i-a fost acordată grațiarea condițională; ea locuește în satul Porto San Giorgio pe malul mărei Adriatice unde după 4 ani de suferință și-a regăsit copiii iubiți. In forța ziarului „Dimineața" vom începe a publica memoriile Lindei Murri, contesă Boumartine, scrise în închisoare. Sîntem convinși că cititorii noștri vor urmări cu cel mai viu interes, aceste amintiri dureroase pornite din sufletul celei mai nefericite mame și soții. Mercuri’4 Iunie vom începe publicarea acestor senzaționale mărturiisiri ce au interesat o întreagă lume. ÎSiarela Adeveriri și Dimineata primesc abonamente de vilegiatură cu : Lei 1.50 pe lună în țară “3 — „ străinătate Se primesc și abonamente combinate Adevărul și Dimineața — cu: Lei 3. pe lună în țară „6. „ „ străinătate POPORUL PETRECE Impresii de la Roși. — Cei din vîrf și cel din jos Cu toată ploaia căzută in ajun, cu toți norii ce stau încă supărați înegrind albastra priză cerească, lumea se duce in lung convoi spre Moși. Stradele sunt înțesate, iar la ferestre cucoanele privesc, stau de vorbă și așteaptă să treacă familia regală. In jurul pavilionului unda regele cu ai săi va decerne premii după obiceiul străvechi, noroiul dispare sub gald în nisip, poporul stă îoită depărtată după vin gard de jandarmi și cei mari se învîrtesc solemni în cercul liber lăsat dinadins pentru ei. Pufa e automobilul prefectului poliției, care la un șuerut depărtat ce se repercutează din distanță in distanță, pornște înaintea suveranului. Ah ! iută-1. Toți izbucnesc în urale, o țigancă cu un copilaș in brațe, care cască gura la prințul Gaiol ce urcă spre pavilion cu augustul său bunic, exclamă către plodul ei cel oacheș: —• Mult îi mare și fălos, mînca l’aș. In adevăr, prințișorul de pînă maleri, a’a dezvoltat ca un brad și capul lui cel blond depășește cu cîteva luii umărul regatului său bunic. Pe balconul din fața pavilionului ea cu toții : rege, prinți și principese. Cu profilul ei mîntîrit, cea mai mare dintre copilele perechei princiare, atrage privirile tuturor. El zimbește la jocul călușelor, ce se învirtesc de zor pe nisipul din cerc, și în ocini de o rară frumusețe trece o clară lumină reamintind încă veselia copilăriei. Stă poporul și nu suflă pe aici pe colo, după zidul de jandarmi cîte o mică înghesuială, cste o năbușită ghiontuială ; dar soldații pazei se încruntă, săltînd războinic arma pe umăr și vorba amuțește în gura celor cu ceartă. Pantioane și distaații Puțin puțin se mai slăbește ordinea cea mare, suveranul coboară, vizitează pavilioane și în urmă pleacă urmat de principesă, de principi și de sutrera casă regală. — Hiiii țipă într’un dulap o pereche care se amețește fără da habar. — Tarutu-tu, Fira a... zbirnia de pretutindeni muzicuțele da hirtie, iar ia ușile tarabelor cita un roman strigă cît il țin plămînii. — Poftiți de vedeți copilul cu picioare doric —vaca cu trei guri — femeia cea mai înaltă din lume .. etc. etc. Sus pe o platformă de lemn, personalul . (!) circului joacă o Strașnică bătută, prima călăreață numai în cămașe „bleu“ alături de clownul impeticit cu mnii 43 cuiori, își fac reclamă bieții oameni cu riscul de a-și fringe gitul, surpind sub greutatea lor, podul cel improvizat. Bubuie tobele de zor; în noroiul bătătorit, țărăncuțe zglobii cu aur la git, mușcă din cirea turtă dulce, comisarii fac regulă, iar trăsurile trec la pas, plimbind cucoane mindre ce privesc de sus, copii cu baloane, sau sclivișiți în picioare ce-șî rotesc ochiiî spre i ce drele de Moși. Ziareturi și floricele fiind din zona mai „hailaiă“ unde la berării spălate, țipă turcoaice originare din Chit la sat. Gotrocenî, ca spuza îți răsar pa dianainte corturi țoe unde se bea la pahare murdare necazul zilpt de ieri. Lucrători, ț goni, cil duiumul rod la floricele coapte „a ia minut“ în sobița rudimentara și zid, fac elif, sint veseli, pare că toți Moșii ar fi ai lor. , Pe furiș cîte un lungan cu o cutie de tinichea în mină te roagă să nu uiți sfinta de biserică din satul Pungășești, iar în mijloc de zgomot, de grămădeală enormă. Salvarea aleargă, adunăi pa un șchiop ce face chitic pa jumătate leșinat și-l duce departe, pe el, platnicul unei întregi zila de gălăgioasă veselie. Fermen Pavilionul regal — eesrasr&h’s gu eliminates Aladln — De unde este originar. — Cînd a venit la moșie. — Descrierea crimei. Legitimă apărare. — O rană în abdomen. — ție a făcut pușca. — Cum a fost descoperit în numărul de ori al ziarului nostru am publicat amănunte trimise de corespondentul nostru din Giurgiu, relative la întreita crimă comisă în comuna Crîngu Fundulea, fiul Ilfov, de către pîndarul acelei moșii, turcul Ala.din Halim. Am arătat că acest periculos criminal fiind prins de poliția portului Giurgiu pe cînd voia să treacă la Rusciuc, a fost trimis la direcțiunea siguranței din București, care l-a înaintat parchetului. Am avut ocazia de a avea o convorbire cu acest periculos criminal. Aladin la prima înfățișare ți se pare un om din cei mai liniștiți din lume. Scurt, cu figura palidă și melancolică, cu privirea Ștearsă, îmbrăcat în niște zdrențe, ți se pare că al înaintea ta mai mult un tembel, decit un criminal și totuși acest turc a făptuit o crimă și cine știe daca n’a făptuit și altele înainte de venirea lui în țară. Aladin Halim confirmă întru totul amănuntele pe care ni le-a trimis corespondentul nostru din Giurgiu și pe care le-am publicat relative la modul cum a făptuit întreita crimă. Dînsul însă susține că n’a făcut uz de armă decît după ce a fost rănit și era amenințat să fie ucis cu cuțitele și ciomegile de către sătenii revoltați că a vrut să ducă la conacul boeresc vitele prinse pe lanul boeresc. In adevăr Aladin are o rana adîncă făcută cu cuțitul în pîntece. El zice că pe cînd se împotrivea ca să libereze vitele țăranul Nicolae Moceanu a sărit asupra lui și i-a împlîntat cuțitul în pîntece.. Atunci dînsul s’a dat înapoi și s-a dus să i se adăpostească după calul cu care venise și era legat ceva mai la vale. Fiind însă urmărit și amenințat de săteni să fie linșat, a luat pușca care era atârnată de cal și a tras în băiatul Moceanu pe care l-a rănit. Apoi a mai tras încă un foc și a luat-o la fugă. După dînsul s-a luat atunci un jandarm ca să-l aresteze. Aladin spre a scăpa a tras un foc și asupra lui rănindu-L Apoi a fugit și apropi int divse de pădurea sitatului a aruncat pușca. De aci a venit la București și cp trenul a luat drumul spre Giurgiu unde a fost arestat. Intrebîndu-l de unde este Alan Ițin mji-a spus că este dintr’b ■ comună de lingă Prizrend, adică din Albania. El a venit în țară acum un an și îndată a fost angajat ca pîndar la sus numita moșie. întreitul omor comis de albanezul Aladin aduce din nou pe tapet chestia pîndarilor turci de pe moșiile noastre. Căci este bine să se știe că acest caz nu este izolat. Pindarii turci, aduși de boerii noștri ca să terorizeze populațiu mea rurală și spre a nu îndrăzni cumva să lase vitele ,să paș că pe izlazul boeresc este o adevărată plagă socială. Nu de mult am vorbit de pîndariî d-lui Sava Șomănescu care exercită o adevărată teroare, întocmai ca aceea ce exercită pîndarii turci din Macedonia asupra nenorociților „ghiauri“ de acolo. Vom profita deci de această tristă ocazie ca să revenim asupra acestei chestiuni-De Centramut pentru insultă contra regelui BUZĂU, 30 Mai.—In ziua de 14 Februarie 1903, țiganul Ștefan Iordache Bivolaru, geambaș din Ploești, veni în comuna Glodeanu-Sărat din județul Buzău pentru a-și scoate un extract după actul sau de naștere, fiind născut în această Comună. Fiind ora 12 și jumătate, primarul comunei spuse lui Bivolaru să vină mai tirziu, intrucit era ora mesei și primarul urma să plece acasă. In adevăr, primarul părăsi localul primăriei unde rămase ajutorul său împreună cu Ștefan Iordache Bivolaru-Nu trecu însă mult, și geambașul țigan care era cam amețit de băutură, observînd atîrnate in localul primăriei două tablouri ale regelui și reginei, începu să profereze la adresa suveranilor