Dimineaţa, iunie 1908 (Anul 5, nr. 1539-1569)

1908-06-11 / nr. 1550

f V t k *« k «f Anul V.—Ro. 1550 PUBLICITATEAl ^ CONCEDITA EXCLUSIV) Agenției de publicitate CAROL SCHULDER . Co. BUCUREȘTI str. Karageorgevici IS—Telefen 3|4 Birourile ziarului: Str. Sărindar No. II APARE ZILNIC CU CELE DIN URMA ȘTIRI ALE NOPȚEI OCCOICICICCCCCCCCCXCCC^^ FRUNTRȘELE SUFRHGETELOR 1) Miss Cicely Hamilton, 2) Dr. Garrett Anderson, 3) Mrs Ayrton, 4)Mrs Alfred Lyttelton REVIZUIREA IMPOZITELOR Necesitatea revizuirei impozitelor. — Pregătirile d-lui Costinescu. — Ce reduceri se pot face ' După faimoasa criză de la 1899, oamenii noștri de stat au găsit că soluția de a salva finanțele statului constă în reducerea salariilor și în im­­punerea populației la nouă impo­zite. Deși soluția era tot așa de sim­plistă ca și oul lui Columb, autorii ei au fost mult lăudați, poate mai mult chiar de­cit descperitorul Ame­­ricei. După trecere de cîțiva ani, toată lumea s’a convins însă că soluția aplicată, pe cât a părut de salvatoa­re la epoca marii crize, pe atît s’a arătat de dăunătoare și nedreaptă în urmă. Reducerea salariilor era foarte fesne de făcut. Funcționarii erau în serviciul statului; ei nu puteau să se opună măsurei luate: 1) pentru că fiind patriot­, au găsit că trebue să facă și ei un sacrificiu­ pentru sal­varea finanțelor statului; 2) nu pu­teau să demisioneze pentru că n’a­­veau altă meserie din care să poată trăi și 3) pentru că, dacă ar fi de­misionat, erau destui postulante cari să le ia locul. Impunerea de impozite era tot așa de ușor de făcut. Impozitele la noi, ca’n multe alte state, nu sunt pro­porționale cu veniturile contribua­bililor, ele ating deopotrivă pe milio­nari, ca și pe cei cari abia au cu ce­ și duce o viată plină de priva­țiuni și de mizerii. Dacă impozi­tele ar fi fost progresive, ele ar fi izbit mai greu pe cei cu averi acu­mulate, iar fată de cei fără avere, enorma majoritate, impozitele ar fi fost ușoare, echitabile. Dar cum cei bogați dețin puterea în stat, împo­vărarea lor cu impozite i-ar fi deter­minat să se ridice, să se miște, să protesteze și desigur că impozitele acelea sau n’ar fi fost votate, sau dacă s’ar fi votat, veniturile de pe urma lor n'ar fi fost încasate. ..­­­­»—■—­­De aceia, legiuitorii s’au mărginit să impue de­opotrivă pe tot­ la ace­lași fel de impozite. Urmările se văd însă acum. Popu­­lațiunea numeroasă și puțin avută simte greul impozitelor. Agenții fis­cali își fac datoria destul de lăuda­­bil, dar contribuabilii sunt siliți să se încarce de datorii spre a putea plăti dările către stat, comună și județ. Cei cari nu pot plăti nici con­­tractînd datorii, sunt executată. Li se vinde din puținul lor avut și sta­tul tot nu rămîne în pagubă. In asemenea, conditinî oamenii noștri de finanțe au ocazia de a se mîndri cu execedente bugetare de zeci de milioane. Dar situația e intolerabilă. Exceden­tele bugetare sunt cel mai mare non­sens la un stat a cărui populațiune e în mare majoritate săracă. Nonsensul acesta îl vede ori­cine. De aceia și d. ministru de finanțe s’a hotărît să facă pregătirile ne­cesare pentru reviziuirea impozitelor Lucrările în acest sens au fost ordo­nate: ele se vor face in cîteva luni. Rămîne ca după aceia să se cunoas­că felul în care d. ministru de fi­nanțe e hotărît să revizuiască im­pozitele. Numai după aceea se va ști ce impozite vor fi proportionate, cum se va face proportionalizarea și ce anume impozite vor fi scăzute sau reduse cu desăvîrșire. Se pare că d. Constinescu e ho­tărît de pe acum să suprime la toamnă taxa de 3 la sută ce împo­vărează salariile funcționarilor. Ii facem d-lui ministru de finanțe o reclamă gratuită divulgîndu-i a­­ceastă intențiune și așteptăm ca ea să fie tradusă in fapt. Suprimarea acelei taxe ar fi un act de mare dreptate pe care statul il datorează funcționarilor, C. Dem. TELEGRAME din străinătate Situația din Persia Berlin, 9 Iunie.—Din Teheran se anunță că în Persia neînțelegerile continuă intre șah și cluburile poli­­tice. In Teheran șahul nu mai poate conta pe forțele militare, de aseme­nea se anunță și din provincie că d in multe părți soldații s’au făcut vi­novați de refuz de serviciu. Soldații sunt foarte agitați din ca­­uză că de mai mult timp nu li s’a achitat solda. Constantinopol, 9 Iunie.— Osman Pașa, comandantul corpului III de armată, a primit de la sultan ordin ca să vie imediat la Constantinopol, împreună cu aghiotantul său. Os­­man-Pașa a sosit cu un tren special la Constantinopol, unde sosirea lui a produs mare senzație. Chemarea lui Osman-Pașa stă in legătură cu tulburările de la granița Persiei. E probabil că el va fi numit comandant al trupelor turcești de la granița persană._____ Criza ministerială din Serbia Semiin, 9 Iunie. — Președintele Skupcinei Iovanovici a vizitat erî pe regele Petru, pe care l-a sfătuit să menite pe Pasici sau eventual să aprobe numai eșirea lui Pasici din cabinet. Tinerii radicali Stoianovici și Da­­vidovici nu acceptă cu nici un preț un cabinet cu Pasici și Paciu. Același punct de vedere il au și șefii opoziției Novakov și Ribarov. Acesta din urmă propune un minis­ter de coaliție. De eri, toți bătrinii radicali sus­țin că numai un cabinet de coaliție sub Vuk­i s’ar putea menține. Această combinație e primită cu multă simpatie de public, deoarece domnește convingerea că Vuici ar favoriza votarea convenției comer­ciale. Un asemenea cabinet întîmpină, însă greutăți, deoarece Vuici nu vrea să primească portofoliul primului­­ministru. Amicii lui Vuici susțin însă că a­­cesta ar primi preșidenția cabinetu­lui, dacă nu-i s’ar impune să se­ poarte cu cruțare față de conjurați. Zvon despre tulburări în Serbia Budapesta, 9 Iunie.—O telegramă particulară sosită aci anunță că ele au avut loc mari turburăți in Ser­bia. Se anunță că regele ar fi primit mai multe scrisori de amenințare. Turburările se întind și in cer­curile militare. Deoarece pină la prînz n’au­ so­sit încă alte amănunte, știrile aces­tea trebuesc primite sub rezervă. Dela congresul cultural din Ungaria Budapesta, 9 Iunie.—La congre­sul cultural de eli a vorbit și fostul prim-ministru Szel, asupra chestiei naționalităților. Statul ungar trebue să aibă o atitudine pacinică și mulțumi­toare față de supușii Nimeni nu trebue tulburat în întrebuințarea limbei și religiu­­nei sale. Naționalitățile trebuesc edu­cate în dragoste față de statul ungar, pe de altă parte însă na­ționalitățile trebue să se supue ideea de stat ungar. In acest punct statul și societă­țile culturale trebue să-și facă da­toria. Oratorul se ocupă apoi cu ata­curile contra Ungariei, apărute în ziarele străine, persifiind vo­tul universal. Reforma trebue realizată cu ori­ce preț, spune oratorul, dar în sensul ca toate clasele poporului să beneficieze de Constituție. Șefia trebue să rămînă insă și de acum înainte în mina inteli­genței și caracterul de stat ungar nu va suferi. La congres s’au rostit și mai multe toasturi. Așa a răspuns unui toast Intre alții și ministrul cultelor, decla­­rând că pentru rezolvarea chestiei naționalităților e necesare o po­litică națională. Cultura ungară trebue dezvol­tată și făcută accesibilă naționa­lităților. încetarea grevei din Austria Viena, 9 iunie.— Ați B încetat greva studenților de aci. Cursurile au fost reluate pretu­tindeni și liniștea nu a fost tur­burată. Numai cursurile profesorului Lamasch au fost întrerupte. Greva a încetat și pe la cele­lalte universități. La Insbruck vor reîncepe cursu­rile probabil miine. Explozia de pe vaporul „Arcadia“ New-York, 9 Iunie.—Cu privire la explozia ce s’a produs pe va­porul german „Arcadia“ se mai comunică următoarele amănunte: In momentul cînd vaporul ger­man, sosi în portul Filadelfia s’a început imediat descărcarea măr­­fei. In timpul acesta explodă pe neașteptate bomba ascunsă între mai multe baluri de parafină. Din cauza exploziei au murit 3 încărcători și 40 sunt răniți. După cît­va timp vaporul fu cuprins de flăcări și începu să se scufume. Cadavrele sunt ca sfâșiate. Se crede­ că bomba a fost introdusă la Hamburg în momentul încăr­carea vaporului. Demonstrația sufrage­­telor Londra, 9 Iunie. — Demonstra­ția de oli a sufragetelor s’a pe­trecut conform programului și a fost cea mai mare demonstrație ce a avut cîndva loc la Londra. Au luat parte mai bine de 10.000 adepți ai dreptului elec­­toral pentru femei la cele 7 în­truniri moastre. In Hydepark se aflau cel pu­țin 300.000 de persoane în fața celor 20 tribune care ascultau cu * mare atențiune discursurile ros­tite de la tribune. Din Suedia și Norvegia au sosit cu acest prilej câteva sute de su­­fragete pentru a lua parte la demonstrație. S-a primit în unanimitate o re­zoluție care invită guvernul să acorde fără amînare dreptul elec­toral femeilor. Situația în Persia Berlin, 9 iunie.—Din Teheran se comunică : Miniștrii se silesc că restabi­lească pacea. Șahul cere intre altele aduna­rea naționalităților, închiderea clu­burilor politice și cere in același timp mărirea gărzei palatului cu 10.000 persoane. Sunt temeri că miine va reis­­bucni conflictul. Alegerile din Panama New­ York, 9 Iunie. — Azi au plecat 400 mateloți și 6 baterii spre istmul Panama, unde au mai fost trimiși acum citeva zile 300 mateloți pentru a menține ordi­nea la alegerile de președinte. Bugetul marinei ruse Petersburg, 9 Iunie.— Comisi­­unea financiară a Reichsratului a stabilit bugetul marinei cu 11 milioane, ruble mai mult ca Duma. Comisiunea financiară a desti­nat aceste 11 milioane pentru construirea vaselor de războiu. împăratul Frantz Iosef la Ischl Ischl, 9 iunie.­Împăratul Frantz Iosef va sosi ad­ Vineri la orele două. Sinuciderea unui scriitor Berlin, 1 Iunie. — Scriitorul Benedict Friedländer, care se a­­fla într’un sanatoriu, în căuta­rea unei boli s’a sinucis, trăgin­­du-și un foc de revolver. El e de mult timp suferind. Complicarea chestiei Marocului Madrid, 9 Iunie.—Chestia Maro­cului începe a deveni îngrijitoare. Comandantul bastimentului de războiu „Carlos V“, care se află în portul Larasche a transmis o tele­gramă marconică, anunțînd că între străinii din orașe și porturi domne­ște o teribilă panică. Europenii se tem că vor avea loc evenimente sin­­geroase. Călători sosiți din Tanger la Ca­­dix comunică că două bastimente spaniole de razboiu stau gata ca să debarce trupe în momentul cînd ar izbucni tulburări. Din tară pornesc mereu delega­­tiune pentru a proclamă de sultan pe Musat Hafid. In urma unui consiliu de miniștri spaniol, s’a comunicat tuturor co­mandanților bastimentelor Spaniei, ordinul de nu interveni în luptele dintre pretendenți. Ei vor rămîne in­espectativă din care nu vor eși decit în caz dacă viața străinilor ar fi primejduită, sau dacă li s'ar cere de către guvern să intervie. " Trupele concentrate la Cadiz, pre­cum și bastimentele de război și din Trafalgar au primit astăzi ordin să plece spre Tanger. Intoxicarea a 150 per­­soane Moscova. 9 Iunie.— Eri s’au Îm­bolnăvit pa cîmpul curselor 150 per­soane cari mîncaseră înghețată. Sta­rea celor mai mulți dintre pacienți e disperată. Poliția a deschis o severă anchetă. O nouă secțiune la mi­nisterul comerțului din Austria Viena, 9 iunie.­Ministrul comer­țului a anunțat că azi și-a început activitatea secțiunea politică-socială din ministerul comerțului. In capul acestei secțiuni se află Mataja. Secțiunea e împărțită în patru. Partea întîia cuprinde: Sprijinirea muncei, mijlocirea muncei și sfa­turi; a doua administrația; a treia statistica muncei și a patra inspec­ția, industriilor. Intre Franța și Germania Berlin, 9 Iunie.—In timpul din ur­mă s’a acordat distinctiuni la trei artiști străini prin conferirea deco­rației „pour le mérite". Academia de arte a propus pe artiștii francezi Rodin, Fremiette și Zorn; împăra­tul Wilhelm a respins insă propune­rea. In jurul discursului de la Döberitz —­Un articol al ziarului „Temps“— Paris, 9 iunie—Ziarul ,,Temps“ se ocupă într-un lung articol de declarația cancelarului Buelow în ziarul „Norddeutsche Alge­meine Zeitung“: In legătură cu acest articol, ziarul reproduce o comunicare a corespondentului sau din Berlin cu privire la o convorbire pe ca­re a avut-p. la cancelariatul ger­man. Aci sa comunicat coresponden­tului ziarului ,,Temps“ că neli­niștea care domnește actualmente în Europa va dura atîta timp cît Germania va­­ continua a fi ex­* clusă din politica de înțelegere ce se urmează între state și care e declarată ca fiind menită a menține pacea Europei ca și cum Germania ar amenința această pace. Actuala situație va persista câ­ timp Germania nu va participa la nouăle legături din Europa. Germania speră totuși că la Constantinopol nu se vor repeta cele ce s’au petrecut la Algesiras. Publicând acestea, ziaul Temps obsevă că Germania suferă de mania persecuției. Greva agricolă din Parma Roma. 9 Iunie.—Știrile din Roma în special cele cu privire la distru­gerea liniilor telefonice și telegra­fice sunt exagerate. La ciocnirea care a avut loc n'a fost nici un mort. Mai multe persoa­ne au fost insă rănite, Intre cari una foarte grav. Președintele Camerei muncei De Ambris care urma să fie arestat n’a putut fi găsit nicăeri. Greva lucrătorilor agricoli a putut fi zădărnicită prin Întrebuințarea de lucrători neorganizatî de către pro­prietari. Muncitorii agricoli sunt dezolați și sunt ferm hotărîti a continua rezis­tenta. E probabil că în curind se va pro­clama in oraș greva generală. Chestia statului Congo Londra, 9 Iunie.—Coresponden­tul din­ Bruxelles al ziarului „Daily Chronikle“ afă din partea unui membru al Camerei belgia­­ne că Germania va interveni în chestia statului Congo, de îndată ce Camera va hotărî anexarea statului Congo. Germania va găsi pretext de protestare provocînd astfel nece­sitatea convocărei unei noul con­ferințe. Se afirmă că regele Leopold are de mult cunoștința de intențiuni­­le Germaniei. Exludere de lucrători Dortmund, 9 iunie.—Toti lucrăto­rii organizati au fost excluși de la muncă. 40.000 lucrători au rămas fără pli­ne. Scarlatina la Buzău — Nouă cazuri mortale —■ Buzau, 8 Iunie. — De cite­va săptămîni de zile bintie scarla­tina printre copii populațiunei din cuartierele mărginașe ale o­­rașului. In decurs de 11 zile, adică de la 26 Mai pînă ora 6 Iunie, au fost 9 cazuri mortale printre copii in virstă Intre 2 și 12 ani. Boala are un caracter grav și la cele mai multe din cazurile mortale ea n’a durat mai mult de cit 24 sau­ 48 ore.­­#• Măsurile sanitare Sunt insufi­ciente, și după cite aflăm azi din­tr’o convorbire avută cu medicul orașului, una din cauzele care face ca epidemia să facă atîtea victime, este indolența familiilor care ascund boala nedenunțîn­­d-o serviciului sanitar ca să ia măsurile de rigoare. De asemeni fată de insuficienta mijloacelor de combatere de care dispune serviciul sanitar local, noi credem că este o imperioasă datorie pentru direcțiunea gene­ra a acestui serviciu ca să ia i­­mediat măsuri, mijlocind ciz­ma­ T urgent combaterea epidemiei prin orice sacrificiu. De asemeni, ne facem datoria de a atrage atențiunea publicului de a denunța imediat fie personal fie printr’o carte poștală, locu­ința și strada unde se ivește vre­un caz de scarlatină ,dat fiindcă de cele mai multe ori familiile bolnavilor, — majoritate oameni din clasa de jos,— ascund cazu­rile­.—Sandu. trecerea prințului Ferdinand prin galați GALAȚI, 9 iunie.­Prințul Fer­dinand a sosit la ora 12, venind din Dobrogea, de la vînătoare. La debarcader, prințul a fost intimpinat de ambii prefecți și de comandantul pieței. Vagonul princiar a fost atașat trenului de 12.45, cu care prințul a plecat la București.I flam. Procesul cîrciumarilor din Iași (Prin fir telegrafic de la corespondentul nostru) — Dezbaterile înaintea Curtei cu Juri — IAȘI, 12 Iunie.¹­ Bătrînul Theodor Sidoli nu și-ar fi închipuit nici oda­tă că sala-circ clădită de dînsul, va servi odată, ca pretoriu solemn al justiției. E un moment de înălțare pentru această sală, care are un­ tre­­cut atît de furtunos. Să sperăm că furtuna din terent nu va avea nici o influență asupra procesului de azi, și că totul se va petrece în cea mai perfectă liniște. De cu vreme, lumea se îndreaptă spre circul Sidoli. Ai crede că te a­­fli la un matineu artistic, dacă n’aî ști că în joc este soarta a 88 de oa­meni, cari, prin verdictul juraților, por să-și vadă existența compro­misă. Aspectul sălei Sala e plină, cu toată rigurozita­tea de la intrare. Se comentează procesul in diferite chipuri. Avocații ambelor părți se consultă. Se spune că d. dr. Sumu­­leanu și-a retras pretenția de despă­gubiri, mulțumindu-se a cere pedep­sirea comercianților evrei. Pe banca avocaților din partea civilă d-niî. A. C. Cuza, Abgar Bui­­cliu și Georgel Mîrzescu, din partea apărărei, d-nii: Dim. Ale­­xandrescu, Lascar Antoniu, Necu­­laide și Ath. Gheorghiu.­­ Cereri de aminare Circulă cu inzistență zvonul că a­­părarea va cere aminarea procesu­lui. Cererea de amînare va fi motivată între altele, și de dreptul pentru a­­cuzate de a cita martori, aceasta în virtutea unui articol, din procedura penală, care permite aceasta în pro­cesul de presă, cind acel care se cre­de calomniat, e funcționar public. Se mai spune că apărarea va cere Curtei de a se declara incompetinte de a judeca procesul, deoarece n’ar fi vorba de un delict de presă, deoa­rece, memoriul de care se plînge d. dr. Șumuleanu, n’a fost pus în vîn­­zare". Avocații păstrează o legitimă dis­­crețiune. Vom vedea îndată. Intrarea Curtei.—Jurații La orele 12, Curtea își face intra­­rea. Se face tăcere. Curtea e com­pusă din: d. Cernătescu președinte, asistat de d-nii Dimitrescu și Teo­­dorescu, D. Hamangiu ocupă fotoliul mi­nisterului public. Patru acuzați lipsesc.—Judecarea și condamnarea lor Se face apelul acuzaților. Din 88 lipsesc patru. Făcîndu-se oarecare zgomot în în sală, d-n­ul președinte­­ atrage atenția publicului că dacă nu va fi liniștit va evacua imediat sala. D. președinte observă apoi că, conform legei, acuzații care lip­sesc vor fi judecați numai de că­tre Curte fără jurați. D-sa spune că aceasta se va face imediat, înainte de tragerea la sorți a ju­raților. D. Lascar Antoniu, unul dintre apărătorii acuzaților, roagă Curtea să admită a judeca la ur­mă pe acuzații absenți, căci apă­rarea are să ridice unele inci­dente privitoare la vicii de formă și de procedură care pot privi și pe acuzații absenți. D.j președinte răspunde că aceas­ta privește numai Curtea, iar nici de­cum apărarea.. D. procuror Hamangiu este de părerea d-lui președinte. Se dă citire reclamațiunei d-lui dr. Șumuleanu, după care d. pre­ședinte dă cuvinntul părței civile. D. Abgar Buicliu spune că deși chestia e gravă, va fi scurt. D-sa crede că absența celor patru a­­cuzați „este încă un truc pentru a obține aminarea, adică tărîgă­­nirea acestui proces, apoi inzistă că „jidanii vind romînilor nu­mai alimente falșifi­cate“.. Laudă pe d. dr. Șumuleanu ca un func­ționar model și spune că confis­carea băuturilor falsificate s’a fă­cut nu de reclamant, ci de au­toritatea comunală in drept.­­ iar Buicliu spune că memoriul în care s’a vorbit de râu de d. Șumuleanu a fost tipărit și răs­­pindit în mii de exemplare, deci delictul de calomnie prin presă există. Cere 150.000 lei daune. D. C. Hamangiu,­­procuror, face un scurt dar foarte vehement re­­chizitoriu și cere maximul pe­depsei pentru acaestă „ceată de necinstiți“. * Cartea condamnă pe Iosef Cano­­vici, H. Babinschi, Iosef Cahane si S. Climer la cite o lună închisoare și 2000 lei despăgubiri. Cei 88 comercianți Se introduc acuzații. Iată numele celor 88 comercianți evrei, cari sunt citațe pentru a răspunde la un proces de calomnii prin presă, I. Vexler, A. Ificovicî, I, Grun­­berg, Getzel Iacob, Iosep Fișier, Z. Blum, Copel Abramovici, Ițic Kauf­man, Ioseph Konovicí, I. Speier, Lu­­zer Rosenblatt, M. Schvartz, A. Fastlich, M. Eisenberg, M. Blum, Moise Pascal, Abram Polac, Moses Moscovici, Froim Marcusobn, Sale Sneer, Ioseph Fișier, Moise Iacobovi­­cî, Michel Veinștein, A.Koniver, Haim Grinberg, Strul Lezerovicl, N. S.ru­­lovicf, Itic Abromavici, Hava Gold man, Kiva Lezerovicî, I. Velniceriu nu, H. Edelștein, L. Segall, L. Mi.s­­covici, M. Zaliș, Nuhem Strulovic!, Volf Strulovic!, M. Moscovici. IT. Ra­­binski, Șoim Aron, Abram Bereu, G. Meier, I. Einisman, M. Zingher, Elias Roner, Zelig Aspler, M. Berco­­vicî, I. Olivenbaum, M, Herșcovici, Avram M. Leibovicî, Zaharia Fei­­biș, David Gartenberg, Fișei Vain traub, Marcu Veintraub, Manasse Sternberg, Aron Grinberg, Volf 1 d nie, Lazăr Horovitz, B. Rosenthal, Moise Grunber- Avram sin Moise, Manasse Sandt, I. Weisman, W. Schvartz, Herș Berger, Haim Iancu­­lovici, Marcu Leib, Israel Gratz, Strul Zalman, M. Moscovici, H. Ei­senberg, Herman Aronovic!, Aron Grinberg, Keva Leizorovicl, Șulem Herșcu, B. Zimmer, Iosef Kahane, Iosef Gerșin, Zeida Pollac, I. Dru­­bicl, Zeida Daniel, Leizer Leiter, Getzel, Iacob, I. Pollac, S. Klimer, Șaie Aron, Moise Kanner și Avram Simon. , „. , Aminarea La redeschiderea ședinței și mai înainte de a se proceda la tragerea la sorți a juraților, d. Lascar Antoniu, din partea apără­rei, ridică un incident. D-sa spune că procedura nu a fost Îndeplinită și că există un viciu de formă deoarece inculpa­ții fuseseră citați să se prezinte la primărie, pe cât timp procesul se face în sala Sidoli. Acuzații ar fi trebuit înștiin­țați în mod special de locul unde avea să se desfășure procesul. In baza acestui viciu de formă, d. Lascar Antoniu cere amintirea D. Abgar Buicliu, avocatul par­tei civile, spune că acuzați o tre­ime înștiințați despre instanța ca­re judecă procesul, nu de locul unde se judecă. D.Hamangiu, procuror, vorbeș­te în acelaș sens. D. avocat Dimitrie Alexandres­­cu răpunde din partea apărărei că sunt dovezi incontestabile asu­pra existenței viciului de forma și, prin urmare, cere­­ aminarea procesului. Curtea după o scurtă deliberare amină procesul pentru seziunea de toamnă și lumea se împrăștie în liniște. I­ri „ „Jn­­ Dan, In chestia munci­torilor din docurî Galati, 0 Iunie.—Am avut as­tăzi o convorbire cu muncitorul Gh. Săndulescu In afacerea agi­tației muncitorilor din docurî și cu privire la conflictul ivit intre antreprenorul Rosenbluth și mun­citorul Dragoș. Iată ce mi-a declarat Săndules­cu: In ziua de 7 Iunie la orele 1 Jumătate s’a declarat greva la toate vapoarele cari încarcă che­restea in portul Galati. Greva s’a declarat în următoarele împreju­rări: Muncitorul Paraschiv Dragoș, cerind d-lui Rosenbluth să-i dea de muncă, a fost luat la bătae de acesta. Muncitorul a încercat să pareze loviturile. In acest interval se adunatse mai mulți funcționari de ai d-lui Rosenbluth și loveau în Dragoș, care trintise la pămint pe antre­prenor. Acesta ridicîndu-se, se înarmă cu o piatră și începu să lovească pe Dragoș. A intervenit insă muncitorul Petrovici, care a o­­prit pe antreprenor să mai lovea­scă. In timpul Incăerărei, se înștiin­țase căpitănia portului și corpul de gardă care se află în incinta docurilor. Dragoș fu arestat. Muncitorii, revoltati, au hotă­rît încetarea lucrului. Pe lingă incidentul dintre an­treprenor și Dragoș, muncitorii mai erau nemulțumiți de faptul că in luna Februarie antrepeno­­rii au călcat contractul care îl aveau cu muncitorii și de faptul că până in prezent nu se știe ce măsuri au luat autoritățile, îm­preună cu fCamerile de comerț, in chestia muncitorilor. Căpitănia portului a amendat pe nedrept doi muncitori cu câte 25—50 lei și a ridicat altora drep­tul de a munci în docuri, unora pe timp nemărginit altora pe 10 pină la 15 zile. Incidentul dintre antreprenor și muncitorul Dragoș a fost o ma­nifestare fatală a nemulțumirei muncitorilor, a stărei lor de e­­nervare. Pentru toate acestea, muncitorii au înaintat căpităniei portului o plîngere, o altă plîngere prefectului de județ, prin care cer să se facă de urgentă o anchetă pentru a se stabili răspunderile și pentru a se stabili cine agită pe muncitorii din docurî. Aceștia sunt hotărîți să nu reîn­­ceapă lucrul pină nu se va face an­cheta”. Acestea sunt declarațiile pe cari mi le-a făcut muncitorul Săndulescu și afți cîțiva muncitori. Cele relatate mai sus au­ format obiectul întrunirei de ieri a munci­torilor, la care s'au luat hotărîrile de mai sus. La docurî s'a reluat lucrul azi di­mineață, din cauza aglomerației de muncitori. Greva de asaltă erî, in ur­ma căreea au plecat două vapoare, a lăsat foarte multi muncitori în di­sponibilitate, cari n'au tinde să se angajeze.­­ In urma convorbirei de ieri pe care a avut-o prefectul Atanasiu cu o delegație a muncitorilor, cel din­­tlin a hotărît să facă în cursul zilei de astăzi o anchetă, pentru a cerceta plîngerea muncitorilor, in cari ace­știa arată că antreprenorii calcă in­­voelile. In ceea ce privește salariul, mun­citorii susțin că antreprenorii anga­­jează lucrători străini de docuri cu preț scăzut și în modul acesta mun­citorii statornici ai docurilor sunt în­lăturat! * Lucrătorul Gheorghe B­a­l­a­c­e­a, care a fost arestat împreună cu Dra­goș, va acționa în judecată pe un călăreț de sergenți, care face ser­vicii­ la despărțirea întîia, pentru că sa bătut. Muncitorul Balacea și-a scos în a­­cest scop un certificat medical de la d-rul Stavrescu, medicul­ primar al orașului. Am avut o convorbire astăzi cu d. prefect Atanasiu și d-sa mi-a decla­rat că va face o anchetă atît in ce privește reclamatia muncitorilor cit și in ce privește faptul că muncito­rul Balacea a fost bătut de un poli­­tist. Acesta își va lua cu siguranță pe­deapsa, dacă se va stabili adevărul reclamatiei. Aci stă deocamdată chestia mun­citorilor din docurile Galați.—Ram. Delegație militară Austro-Ungara la Sinaia dri dimineață la orele 10.50, a sosit la Sinaia, cu un tren special o delegație de 13 ofițeri ai statu­­lui-major austriac. In frunte cu d. general Frantz-Conrad de Hat­­zendorf, șeful statului ma­jor. In delegație se află, între alții d-nii maior Iohan Hrabor, coman­dantul brigăzei 67 din Temișoara, general Maximilian de Bartuska, comandantul brigăzei 80 de De­brețin, general conte Frantz de Markuzi, comandantul brigăzei 34 de Arad, general Ludvig A­­rendt, comandantul brigăzei 41» de Lugoj, un colonel de stat ma­jor, cinci căpitani și un locote­nent. Toți acești ofițeri, cari se aflau în voiagiu de studii în Transil­vania, au venit de la Sibiu pentru a saluta pe regele nostru. Ei a fost conduși la castelul Peleș în trăsurile regale. La ore­le 1 au fost primiți de rege și re­gină, cari i-au­­ reținut la masă. Ei vor fi oaspeții suveranilor, găzduind la pavilionul cavaleriei. La orele 5 delegații au asistat la exercițiile batalionului de vâ­­nători care a defilat înaintea lor. La orele 7 au luat masa la prin­cipele Schoenburg- Harstenstein, ministrul Austro-Ungariei. Ei au părăsit Sinaia la orele 9.30 seara cu un tren special. DIRECTOR CONST. MINLE Abonamente cu premiu­ Un an .«••••» • Les S3 « lant..............................11 I Inni............................ • • 1 TELEFON* Direcțiunea No. 1499 Capitală * 1410 Provincie și Străinătate No. 14­40 Mercur­ 11 iunie 1908 De la curtea țarului Tipuri de servitori de la Curtea din Țarskoe Selo Dualul maior Sturdza­căpitan Cătuneanu Maiorul Sturdza grav răni! CRAIOVA, 9 iunie—După cum v’am telegrafia!, azi noap­te, maiorul Sturdza a sosit în localitate pentru a tranșa dife­rendul avut cu căpitanul Că­­tuneanu. Deși afacerea a fost ținută în cel mai mare secret, totuși, mulțumită investigațiilor noa­stre proprii, am izbutit să a­flăm următoarele: Maiorul Sturdza a sosit în localitate cu trenul accelerat de Sîmbătă, la ora 12 noaptea și a descins la hotelul „Miner­va“. Duminică, toată ziua, n’a eșit de loc din casă. Martorii d-sale, d-nii locot.­­colonel Iliescu și maior Peta­la, prezentîndu-se la închisoa­rea militară unde se afla ares­tat de căpitan Cătuneanu, i-au comunicat mandatul ce aveau și i-au cerut să-și constitue martori. Comandantul pieței a pus atunci în libertate provizorie pe căpitanul Cătuneanu, pen­tru ca acesta să-șî găsească martori. După înlăturarea mai multor greutăți căci mare parte din ofițeri, dându-și seamă de si­tuația delicată, ezitau să se a­­mestece în acest caz, căpitanul Cătuneanu și-a constituit ca martori pe d-nii maior Anto­­nescu și căpitan Piperescu din regimentul 26 Rovine. Parlamentările dintre mar­tori au ținut 3 ore cu oarecare întreruperi și anume de la 4 la 7 seara, cînd, necăzîndu-se de acord, n’a decis eșirea pe teren. . . * Azi dimineață, la ora 6 și jumătate beligeranții au pornit la parcul Bibescu, în dreptul hipodromului, însoțiți de cei 4 martori și de d. dr. August Vasilescu.­­ Duelul s’a făcut cu sabia. La a treia repriză, maio­rul Sturdza a fost rănit la față, fiind tăiat adinc in dreptul maxilarului stîng pe o lungime de 25 c.­m. Oprindus­e lupta, martorii au declarat onoarea satisfă­cută, iar maiorul Sturdza, fi­ind greu rănit, a fost trans­portat grabnic la spital pentru a i se da cuvenitele îngrijiri medicale. La ora 8 jumătate a sosit d. dr. colonel Condemini și cei­lalți ofițeri sanitari ai spita­lului și procedându-se din nou la examinarea pacientului s-a constatat că tăetura e foar­te adâncă, lungă ca la 25 centimetri, pornind din dreptul urechei stingi pi­nă la bărbie. Tăetura a fost atît de puternică incit dacă ar fi fost cu cițiva milimetri mai jos, maiorul Sturdza s’ar fi ales cu carotida tăiată și nenorocirea ar fi fost ireparabilă. D-rii Potîrcă și ceilalți, după ce au spălat rana, au cusut-o, iar cu trenul accelerat de 10 și 20 minute, maiorul Sturdza a fost pornit la București în­tr’un compartiment special.­­ La ora 9 de dimineața au sosit la spitalul militar foarte mulți ofițeri și d. prefect Ver­cescu al județului pentru a se interesa de starea rănitului. După declarația medicilor, va fi nevoe de o lună pentru ca rana să se închidă. Căpitanul Cătuneanu, mai avînd 10 zile de Închisoare, va reintra chiar astăzi în garda pieței pentru a-și termina pe­­deapsa. Autoritățile superioare din­ București s’au interesat con­tinuu de modul cum s’a pe­trecut lupta, d # 1 D. D. Sturdza find înștiințat dă rezultatul duelului dela Craiova s'a dus la ministe­rul de razboiu, unde a avut o lungă convorbire cu d. general Averescu. Primul ministru era foarte o­­fectat de rezultatul acelui duel.-1 Miniștrii și-au exprimat regre­­tele lor față de d. Sturdza, pentru neplăcerea ce a încercat.­­ Noui amănunte CRAIOVA, 9 Iunie. — D. căpi­tan Cătuneanu cînd a fost Incu neștiințat de martorii d-lui maior Sturdza, că e provocat la duel* a voit să se adreseze la ofițerii regimi. 26 Rovine, deoarece că* marazii din regimentul 1 Dolj* din care face parte d-sa, lipsescr din oraș fiind plecați la Severin. După cum se știe martorii d-lui căpitan Cătuneanu au fost d-ni­ maior Antonescu și căp. Piperea*­cu din reg. 26 Rovine. Ț Parlamentările Parlamentarea intre martori a durat de la orele 3 pină la 8 sea­ ra, și au fost reluate la 10 seara­ pină la orele 12 noaptea. . Martorii d-lui căpitan Cătune** nu au ridicat un incident de tar­divitate, pentru motivul că pr­o­­vocarea la duel a venit du pal prea multă vreme. Neputindu-se a cădea de acord asupra acestui punct s’a recurs la arbitragiul d-lui general Gigîrtu, comandan­­tul diviziei, care, cu multă bună* voință și cunoscuta-i complezen* ță in chestiunile de onoare, a­ formulat concluzia că tardivima­­tea nu se poate opune în materia de duel la ofițeri. Așa fiind, la orele 10 noaptea re­ luîndu-se dezbaterile, și după ce martorii maiorului Sturdza au de­ clarat că clientul lor n’a voit să in­­sulte pe toți ofițerii din infanterie, comandanți de trupă cu schimbul, s’a recunoscut d-lui maior Sturdza­ dreptul de ofensat, alegîndu-se calea­ armelor pentru violarea diferendului. Duelul Duelul a avut loc la orele 6 di­­mineata chiar în fața tribunelor de la hipodrom. •. Condițiile luptei erau: ca să nu se­ înceteze de­cit atunci cînd unul dini combatanți va fi in neputință de gl mai putea lupta. D. căp. Cătuneanu ceruse ca­ combatanții să fie complect desbră­­câți pînă la brîu, și numai cînd­ martorii au obiectat că ar fi prea­ barbară această atitudine, d. căpit. Cătuneanu a consimțit ca el­e săi ■poarte cămăși. Mai e de adăugat ca duelul a fosit cu sabia, fără restricțiuni, socotin­­du-se adică de bună orice lovitură. i După o luptă, de 30 secunde, d. maior Sturdza, a fost rănit grav la­ obraz. După ce a fost pansat pe loc,­ a fost transportat in grabă la spita­­lul militar. •­­ Pe cîmpul de luptă afară de mar*­tori și combatanti se mai aflau a­­d-nic : dr. căpitan August Vasilescu,­­ dr. Andrei Iliescu, și colonelul a­­ghiotant Georgescu care era și con­­ducătorul luptei. Rana a fost cusută de d. dr. dr. chirurg Pitorca, de la spita­­lul militar. Grație măsurilor lu*­ate, imediat s’au înlăturat com­*­plicații ce ar fi putut surveni prin declararea unei hemoragii. D. d­r. Potorca a condus pe­ pacient la gară, îngrijind așeza­­rea lui In compartiment. Plecarea la București . După ce rana a fost cusută d. mă, iar Sturdza a fost pornit spre Bucu­­rești. In vagon au luat loc, martorii maiorului d-nic colonel Iliescu, și maior Petala, precum și d. Gr Va­silescu. 4 Si Azi BIBLIOTECA AVENTURILOR CELEBRE * Marți 10 IunienonRtEn rutîicitime

Next