Dimineaţa, iulie 1908 (Anul 5, nr. 1570-1599)
1908-07-22 / nr. 1590
Marți 22 Iulie 1908 ASTAZI: 21 Iulie (3 Aug.) 1908 Răsăritul soarelui 5:07 a. m.— Apusul soarelui 7.37 p.m. CALENDAR ortodox : Cuv. Simeon și Ioan.— Catolic: Ștefan. $P»nfn Autopii.P—Toate autoritățile sunt deschise..—Judiciare.— IlMHIBUlü Toate tribunalele sunt deschise TIM In țară ! Duminică, 2 August. Era după amează și peste noapte a plouat în cea mai mare parte a Moldovei și pe alocuri în Dobrogea. Timpul este pretutindeni plăcut și relativ călduros. In regiunea de cîmpie a Munteniei termometrul a atins și întrecut plus 30 gr., ajungînd la plus 34 gr. la Turnu- Severin. In regiunea dealurilor, la munte și în Moldova, temperaturile maxime au fost cuprinse între plus 26 gr. și plus 29 gr. Peste noapte timpul s’a răcorit mult în nordul extrem al Moldvei, unde temperatura, s'a coborît la plus 11 gr. la Codreni și plus 10 gr. la Dorohoi; în restul FUL tarei temperaturile minime au fost cuprinse între , plus 13 gr. , plus 19 gr. Astăzi dimineață timp frumos și liniștit în toată țara. Barometrul a crescut de ori cu 3 la 4 milimetri, presiunea atmosferică este în mijlociu către 762 milimetri. A plouat la: Moinești și Mărășești câte 8 mm., Bicaz 6, Panciu 2, Odobești 4, ,Cogelac 13, Dorohoi 13, Hîrlău 2, Tg.-Neamț 10, Piatra-N. 10, Tg.Frumos 2, Roman 3 și Botoșani 6. La Bîra (Roman) ploae repede, însoțită de puternice descărcări electrice, s’au strîns 35 mm. de apă. Dinni^nnlil>ră<imii le rasă a Berăriei și Restaurantului ,La Car. UNCLIS subSipățit“.—In toate serile dela 7—12 și luna, seara și Duminicale (101a 5_7 ) a. concert de profesorul Ercule Pifferi de la conservatorul din Milano. Restaurant á ia carte și preț fix 1.60, 4 feluri. Specialitatea casei: bore à la Pilsen din fabrica Czefl.— Miceul Otetelișanu.Trupa" Lirică română sub conducerea domnului C Grigoriu joacă: lure ■ de Artist", operetă — Grdina Teatrului l'athé Fréres (Bulevardul Elisabeta vis-a-vis de café Boulevard) Reprezentații cinematografice in fiecare seară.—Ursi dina Blasca. Trupa de artiști al Teatrului Național joacă: „La Răcoare“, comedie în 3 acte cu cintece, localizată, de d. Emil V. Fagure* DE LA STAȚIUNILE BALNEARE ■^"Derrí.rivl Director, “Subsolul Romîniei este atît de bogat în substanțe minerale, ce ar putea fi apreciate și aduse la cunoștința lumei, producînd în modul acesta o adevărată evoluțiune în buna stare a locuitorilor multor ținuturi din țară. Dacă petrolul român a stat atitea decenii ascuns și necunoscut, pe cînd azi capitalurile din toată Europa, ba și din continente transatlantice se concurează în exploatarea terenurilor petrolifere, vina este a noastră, că nu am denunțat lume civilizate existența acestei bogății. Investiureea petrolului, interesul și folosul este mai mult al capitalului de exploatare, capital aproape în întregime străin, și numai valoarea terenului și plata ■rruncei formează avantagiul autohtonilor. O altă bogăție, însă, ascunde ar aduce: ♦. Interese materiale,a sute și mii de locuitori. O mare ameliorare a stărei sanitare a populațiunei din țară: înfrumusețarea a diferite localități, favorizate de natură, îmbunătățirea căilor și mijloacelor de comunicațiune și pe lîngă toate acestea încurajarea și progresul industriei naționale. Această neexploatată,, aproape chiar necunoscută bogăție a subsolului țarei sînt multele și variile izvoare minerale, cari abundă în toată țara. E prea mic cadrul unul ziar zilnic pentru a enumăra toate aceste ape și deci mă mărginesc a numi diferitele specii de ape, arătînd numărul aproximativ de localități unde ele’se găsesc. Astfel avem ape cloruro-sodice întrebuințate în 13 localități, iar neîntrebuințate în 472 localități. Ape minerale iodurate întrebuințate în 5 localități, iar neîntrebuințate în 28 localități. Ape minerale sulfuroase întrebuințate în 14 localități, iar neîntrebuințate în 471 localități. Ape minerale alcaline întrebuințate în 7 localități, iar neîntrebuințate în 25 localități. » Ape feruginoase întrebuințate în 4 localități și neintrebuințate în 56 localități. " ' Ape minerale amare, întrebuințate în 6 localități, iar neîntrebuințate în 27 localități. Ape minerale arsenicale, întrebuințate într’o localitate, Dorna, iar neîntrebuințate în 6 localități. Ape minerale termale întrebuințate o localitate: Mangalia, iar neîntrebuințate în 6 localități. Lacuri și bălti sărate întrebuințate 7: Agigiol, Balta albă, Lacul Amara, Fundata, Lazu, Lacul Sarat și Tekirr Ghiol, iar neîntrebuințate 57. Deși numărul de localități întrebuințate nu este tocmai mic, însă nici în acestea, afară de cîteva, nu există instalațiuni, în unele de joc, în altele unele foarte primitive. Voesc să vorbesc aci de Lacul Amara, situat între comunele Amara, Slobozia- Nouă și Slobozia. Acest lac ocupă o suprafață ca de 100 hectare, iar adîncimea cea mai mare este între 0—10 metri. Compoziția chimică a apei este similară cu aceea a Lacului Sărat și a Tekir-Ghîolului. Din rezultatul analizelor făcute, se vede că apa din, lacul Amara, este cea mai bogată în substanțe chimice, pe lângă urme de acid boric, lithium, fer și substanțe organice. Pe de altă parte nămolul n’a fost analizat, și, după specialiști, acesta ar fi unul din cele mai concentrate. Cu toate acestea, Lacul Amara, proprietate a statului, zace în părăsire și suferinzii sunt lipsiți , de binefacerile cu care natura a înzestrat această apă. Arendașul acestei moșii, d. Seceleanu, a făcut o instalație, cam primitivă, de încălzit ,apa, care se distribue în 20 cabine de scîndurî, numărînd 40 puține. Această instalațiune se află pe malul lacului ne avînd jur împrejur nimic, nici un umbrar, nici un șopron așa că lumea ce vine din Slobozia, comuna Amara, Slobozia Nouă,n’are unde să adăposti, n’are unde sprijini o trăsură sau căruță. Este ce e drept, în preajma băilor un așa numit Hotel, descîn <luxî lipite și văruite, împărțit în 40 de camere de 3 pe 3 metri, primind fiecare cameră lumina prin ‘o ferestruică de 50 pe,80 cm. în peretele din față și alta tot așa de mare în ușa de lungă fereastră, fără nicio ventilațiune așa că căldura și aerul stricat te sufocă, neputînd lăsa, nici ziua, din cauza muștelor, nici noaptea din cauza țînțarilor ușa sau fereastra deschisă. Camerile descrise mai sus sînt taxate de primărie lei 60 cele din dos și lei 70 cele din față, adică spre băi. Cu toate acestea, antreprenorul cere 75, 80 și chiar 100 lei de cameră, după cum cererea este mai mare. Vizitatorii acestei stațiuni balneare, afară de cei stabiliți în hotel și baracele din țărmul lacului, se instalează In Slobozia, Slobozia Nouă și comuna Amara. Locuințele în aceste comune sînt eftine și mai confortabile, au însă inconvenientul că căile de comunicație sînt cu totul primitive așa că în timp frumos te îneacă praniLjarea Dol. Dacă statul s’ar interesa cît de puțin de soarta acestui lac, concedînd sau vînzînd terenuri pentru construcții în jurul lui și făcînd șosele de joncțiune de la Slobozia și Slobozia Nouă la lac și de la lac la satul Amara, aceste comune în scurt timp ar înflori, iar apa minerală ar atrage mulți suferinzi răspînidind efectele binefăcătoare pînă peste granițe. Băile ce se servesc la această stațiune balneară sînt calde și reci. Băile calde se fac în cabinele descrise mai sus și sunt iar de două feluri: cu nomol și fără nomol. Costul unei băi calde este 1 leu. Băile reci se fac în lac și sunt iarăși de două feluri cu nomol și fără nomol și sunt gratuite. Anul trecut s’a servit la Amara 8006 băi calde, cele reci nu se pot stabili fiind, după cum am zis, gratuite. Anul acesta pînă în prezent (14 Iulie) s’au servit 1800 băi cali de In hotel sînt 41 familii, în corturi 34 familii. In o viitoare corespondență vom enumera persoanele și familiile stabilite în hotelul lacului Amara și în satul Amara. HA Băile Amara Din Valea Prahovei Bușteni Concert.— Marți 22 Iulie la orele 9 seara, va avea loc în sala societatei cooperative .Ursul” un concert, dat de către d-ra Niculina Ionescu, mezzosoprană, cu binevoitorul concurs al d-lui Fuchs, pianist. Acest concert se va da sub patronagiul d-nei Clotilda general Averescu Vizitatori. Timpul care pare a se înfrumuseța, dă noul speranțe de petrecere numeroșilor vizitatori. Intr’adevăr, de vreo două zile timpul este foarte călduros, ceea ce a făcut ca mulți dintre vizitatori cari se hotărîseră a părăsi localitatea, să revie asupra acestei hotărîri. Cu toate că sîntem într’un timp destul de înaintat, totuși aproape pe fiecare zi sosesc noui vizitatori, spre a se stabili aci pentru restul sezonului. Dintre cei ale căror nume n’au fost publicate pînă acum, sînt: d-na și d. D. Oprescu, directorul contabilităței din minist, lucr. publice, d-na și d. Laurian, d-na Nestor, d-na Biscoff, d. Avramescu, Săvulescu student, profesor Pantele Iași, Chiriacescu, dr. Herăscu, dr. Nanu-Muscel Mișu Petrini student, Aurel Obedeanu, elev școala de cavalerie, locot. Haralambescu, Maririovici magistrat București, Radovici, magistrat Dorohoiu, Andronescu Seneca student, Zâne avocat, Mantu avocat, Vichy, Pilat, Popescu Giurgiu, locot. Gherman, d-ra Bălăcescu, etc. — Mai mulți dintre vizitatorii cari locuesc prin cartierul „Buștenii-Noui”, mă roagă de a aduce la cunoștința celor în drept următorul fapt: Vizitatorii cari locuesc, în cartierul susnumit, sînt lăsați în timpul nopței, de la orele 10 în sus, fără lumină, astfel că mulți dintre acei cari se întorc acasă la o oră mai tîrzie, sînt expuși din cauza întunericului, a încerca diferite neplăceri, fapt, pentru care cred că ar fi de dorit de a se lua dispoziția prin carie să se prevadă ca și prin acea parte a Buștenilor, lumina să se stingă la o oră mai tîrzie. Bal.Sîmbătă seara a avut loc în sala „Ursul”, balul dat în folosul societăței „Vatra Luminoasă“. Ținteț seamă de nobilul scop ce s’a avut în vedere la luarea inițiativei de a se da acest bal, publicul a căutat ,ca prin binevoitorul său concurs, să consacre o reușită deplină a acestui bal, fapt care de altmintrerea s’a și întimplat, căci, în adevăr, un mare număr din publicul vizitator a luat parte la acest bal. Din numeroasa asistență, disting pe doamnele: Sacgiu, Buhlea, Gavrilescu, Iliescu, Schiel, Bădiceanu, Crisenghi, Danielescu, Gădineanu, Predeanu, Țăranu, Cornescu, Cristodorescu, Nicolescu, Macri, Clinceanu, Spirescu, Gheorghiu, Becescu Silvan, Georgescu, etc. Domnișoarele: Matilda Constantinescu, Natalia Georgescu, Marietta Ioan, Ioanovici, Rocneanu, Bălăcescu, Șoiculescu, Bilciurescu, Protopopescu, Spirescu, Danielescu, Antonescu, Cristescu, Stoenescu, Macri, Nicolaescu, Gavadia Sofia Toncovici, Protopopescu, Ivoden, Grinfeld, Perlman, Gheorghiu, Sebastian, precum și d-nri: maior Gavrilescu, căpitan Vasilescu, căpitan Modreanu, Sandulescu, locot. Gherman, locot. Stoicescu, locot. Christescu, căpitan Gheorghiu, locot. Haralambescu, subit. Protopopescu, sublocot. Sole, Theodorescu, Bădescu, Obedenaru, Buhlea, Spulber, elev. școala cavalerie: Grădineanu, Demetriu magistral Țiie, Mahlu, Moldovanu, George Puricescu, Iliescu, Danielescu, Crisenghi, Dumitrescu, Spirescu, Clinceanu, Alinasescu, Ion Gheorghiu, Ulescu, Condurățeanu, Economu, Gheorghiu, Stinghie, Protopopescu, Cosminsky, elevi școala de poduri: Possa, Alădoianu, Macedonescu, Cornescu, Negulescu, Petrini, Nasta, Georgescu, Corneliu Antonescu, Danevsky, Becescu-Silvan, Brădărescu, etc. In tot timpul balului a cîntat munca regimentului 14 Roman, de sub comanda d-lui locot. Pursch. Este locul cred de a arăta mulțumirile noastre d-lui comandant al regimentului 14 Roman, care a dispus ca la acest bal muzica să cînte gratis, și în același timp d-lui Schiel, care de asemenea a dispus ca sala ,Ursul” să se dea în mod gratuit. Inițiatorilor acestui bal, publicul nu le poate da deci mulțumiri, pentru marele interes ce l’au depus întru reușita acestui bal. Poiana Țapului POIANA ȚAPULUI, 20 iulie. — Oamenii doritori de liniște admiră înseninătatea zilelor și a nopților de vară, frumusețile ce prezintă pe aci șirul munților Carpați. De oparte păduri dese acoperite numai de brazi, răspîndesc un parfum îmbătător, de cealaltă curge apa șerpuindă a Prahovei, descriind în mersul ei spre scurgere, contururi admirabile. E liniște, frumos, și aerul e sănătos pe aci, adevărate comori neprețuite pentru temperamentele obosite de munca din timpul anului. Situată între Sinaia și Bușteni, la mijlocul drumului, această frumoasă localitate atrage aproape pe fiecare an lume din ce în ce mai multă. Printre cei ce s’au stabilit aci pentru sezonul de vatră, sunt domnii: D. Danielopol profesor universitar, Sadoveanu, procuror la Curtea de Casație, Patriciu, profesor, Popescu, Costinescu, Luchianu profesor, Petre Ionescu profesor, Grozovici, d-na Moisescu, Sadoveanu student, colonel Cernavodeanu, locot. Stoicescu, sublocot. Protopopescu, Nasta, Vessiman, Cornea, Țăranu, Clearh, Wolf, Dikiu, Banku, Korn fotograf, cavaler Berauger, Gherman, căpitan Cernavodeanu, Toroceanu, colonel, Burcuș architect, Estera Roth, etc. — Pentru săptămîna care vine, v_ --------iei,i.Hr. IJvii Tiroiire !Piatra arsă, Stîncile regale, etc. cari vor fi făcute de un mare număr dintre vizitatori, numai dacă timpul va fi frumos. A apărut No. 74 din senzaționalul roman Zidul Hurților sad »simit Curte din Perini — 5 bani fascicola — Elevi lucrători agricoli La institutiunile mai jos notate sunt vacante următoarele locuri de elevi lucrători agricoli: La ferma model Studina, din jud. Romănari, 20 elevi lucrători agricoli ; La ferma Laza din jud. VasluiiL 10 elevi lucrători agricoli; La școala de agricultură de la Herăstrău, jud. Ilfov, 4 elevi lucrători agricoli; La gradinele publice din jud. Ilfov, 2 elevi lucrători agricoli; La pepiniera Cotnari, din județul Iași, 8 elevi lucrători agricoli; La pepiniera Vișan din jud. Iași, 3 elevi lucrători agricoli; La pepiniera Istrița din județul Buzău, 8 elevi lucrători agricoli; La pepiniera Petrești din județul Putna, 5 elevi lucrători agricoli; La pepiniera Petroasa din județul Buzău, 4 elevi lucrători agricoli; La pepiniera Drăgășani, din jud. Vilcea, 8 elevi lucrători agricoli; La pepiniera Strehaia din județul Mehedinți, elevi lucrători agricoli. Invățămîntul la aceste instituțiuni este mai mult practic, elevii lucrători fiind obligați a lua parte la toate lucrările din fermă sau pepinieră. Agitațiile meseriașilor PLOEȘTI, 20 Iulie.— Meseriașii patroni s’au întrunit azi la ora 6 d. a. în localul Camerei de comerț. A prezidat d. D. Gorăneanu, membru în consiliul comunal. D. Gorăneanu a sfătuit pe meseriași să se constitue în societate pentru a lua în antrepriză lucrări de la primărie și de la prefectură. In acest sens a vorbit și d. Simion Găvănescu. D. H. Rădulescu, tapițer, a acuzat pe d. Găvănescu, președintele corporației constructorilor, de mai multe abuzuri. Se naște o discuție aprinsă între orator și cel acuzat. La 6 iun. au sosit vreo 20 de meseriași patroni. Președintele prevăzînd că are să se producă dezordini, a ridicat ședința. Membrii cercului au protestat, apoi s'au dus la cercul lor. Aci au vorbit d-nii: G. Ionescu, I. Cristescu și alții, vestejind pe cei cari s'au întrunit la Camera de comerț.—Stavăr ECONOMICE Piața pescăriei Galați Galaț, 10 Iulie. — Au sosit pe piață 15.900 lgi. pește.S’au vîndut:: crap 80—60; ciorto-crap 641—53; ciortan 61—30; ciortănică 49—32; șalău 207—66; cîrjancă 15; lin 43—22; știucă 39 18; caracudă 33—10; babușcă 10 —61; pană 107—90; iarma 67; iaprae 54—30; somoteî 50^22; biban 26—10; albitură 24—10; mreajă 66—46; păstrugă 22—80; cegă 182—80; icre morun 24—50; icre misetru 22,75—19,50; icre păstrugă 9.25—8.25. * ......... 2 SCRISORI DIN MACEDONIA Delirul libertăței — Dela corespondentul nostru special — Idealul lui Sandanschi și al lui Panița. — Enverbey și reprezentanții străini din Macedonia Sosirea lui Sandaschi și a lui Panița. — Desființarea cavașilor. Salonic, 15 Iulie.— Semnele cu libertatea e stăpînă acuma aici se vad din ce în ce mai bine. Azi au sosit din Monastir șapte antarți greci, fără puști. Din Uskiub au sosit opt bulgari și un preot, iar cu trenul din Sevres au venit renumitul Sandaschi cu secretarul sau Panița, asasinul lui Sarafoff și Garvanoff. Sandanschi e un om cu barba neagră, oacheș, de statură mijlocie, cu ochi scînteetori și viol. Panița poartă barbă și mustăți blonde și e mai slab decit Sandanschi. Ambii erau îmbrăcați civil și erau însoțiți de o ceată de tovarăși, cu armele în mînă, vreo 20 de inși, toți tineri cu plete lungi, frumoși și curat îmbrăcați. La gară au fost întâmpinați de Enverbey, de Fait bey, de mulți militari, de muzica militară și de lume multă. Sandanschi și Panița au luat loc într’o trăsură cu Enverbey și Fait bey. De la gară, cortegiul a pornit spre hotelul Columbo, iar de acolo la piața Libertăței, unde s’au ținut diferite discursuri. De acolo s’au dus la parc, unde au luat masa. In parc se aflau vreo sută de antarți, cari au scăpat din închisorile din Monastir. Grecii le-au dat un bainchet, lucru pe care l-a făcut și bulgarii cu comitagiile, cu singura deosebire că antarții veniseră fără puști din închisori, pe cînd bulgarii au intrat în oraș cu puștile în mînă. In urma unul discurs patriotic a lui Enverbey, comitagii albanezi și antarții s’au îmbrățișat și au jucat jocuri naționale pînă noaptea târziu. Aci funcționează toate instituțiile oficiale ca vama, poșta, afară de poliția și tribunalul. Toți pușcăriașii, fără excepție au fost liberați, așa că închisorile sunt goale. Zilele acestea, toată lumea asta liberă a făcut manifestații grandioase ofițerilor. Comitetul e judecător suprem, un fel de dictator și ordinele lui se execută. Azi un individ a furat unei doamne ceasornicul ei de aur. Comitetul hotărîse să i se tae mîna, ca să fie de pildă altora, dar pe urmă s-a îmblînzit și a condamnat pe pungaș la 6 luni închisoare. Se așteaptă ca peste cîteva zile să vină comitetul suprem din Paris, cînd se va face o defilare militară de aproape 30—40.000 de soldați din toată Macedonia. Libertatea a făcut roü numai cavașilor, căci acum numai e nevoe să umbli cu paznicul după tine, ca pînă acum rimHpnul a oprit sub pedeapsă paza cu cavași. Patrule numeroase circulă pe toate străzile sub conducerea ofițerilor. E liniște pretutindeni. E de necrezut cum turcii cei neciopliți și așa de fanatici pînă erî, s’au schimbat într’o noapte ca prin farmec. Ori unde întîlnesc pe creștini, îi salută cu vorba „fraților“. Parcă nu ne vine a crede, ni se pare un vis libertatea noastră. Zilnic vin trenuri pline din provincie. In Salonic toate hotelurile sînt arhipline; mulți sînt nevoiți să umble noaptea pe străzi neavînd loc unde să găzduiască. Un discurs al lui Sandansohl.O declarație a lui Enver bey Salonic, 47 Iulie. — Pînă acum au sosit aci patru căpitani bulgari cu comitagiile lor și anume: căpitanul Lazos din Treteș cu 7 inși; căpitanii Stoicei și Iovancei cu câte 5 inși, din Gherggheli, Sandanschi din Serres cu secretarul san Panița, cu 16 inși și căpitanul Delivades cu secretarul sau și cu 4 inși. Dintre greci au venit numai căpitanii Apostolis și Manolachis cu 3 inși. Remarc din nou că bulgarii au venit cu puștile, pe cînd palicarii greci au venit fără puști. Intrebînd de curiozitate pe un grec de ce sînt ei fără arme, el mi-a răspuns: — Noi sîntem nobili, nu bădă«rani ca bulgarii! V’am spuns er, că pe piața Libertăței s’au ținut discursuri. Sandanschi a ținut un discurs fulgerător. El a spus între altele: — Fraților să strigăm cu toții din toată inima: „Jos Abdul Hamid jos tiranul și camarila lui, cari timp de 32 de ani, au vărsat rîuri de singe nevinovat, cari au făcut ca populațiile din Turcia să se omoare între ele! „Ne asociem și vom colabora cu frații noștri junt turci pentru libertatea țarei noastre și pentru binele ei, dacă vor fi sinceri cum se arată astăzi. ,Noi am venit aci ca să ne înțelegem, ior nu ca să depunem armele, căci ele ne trebuesc ,pînă la complecta pacificare a patriei și pînă la aplicarea deplină a Constituției. „Noi de imult conlucrăm cu junii turci pentru liberarea patriei din mîna lipsitului de judecată sultan Hamid, încă odată: „Jos tiranul! Trăiască revoluția, libertatea, patria!“ Enverbey a răspuns că vor conlucra ca frații pentru patrie și că comitetul are absolută nevoe de prețiosul concurs a lui Sandanschi, pe care îl roagă, să zâmie între ei. Era seara, în parc, căpitanil Lazos și Stoicei cu comitagiile lor, au jucat jocuri naționale cu puștile în mînă. Toată lumea se mir de mlădierea lor. Un ofițer francez, d. Lamonche, a declarat că n’a mai văzut pînă astăzi niște jocuri, așa de bine executate cu puștile în mînă. Căpitănii Deliradef și Economos sînt din Culcuș, un orășel ca la 6 ceasuri depărtare de Salonic, Delivades, om cu barbă neagră, cu plete lungi și foarte vioi, a rostit în piața Libertății un discurs energic. Tot ca Sandanschi, el a început cu: „Jos tinanul Abdul Hamid vărsătorul de sînge nevinovat!“. „Fraților, a urmat el, dușmanii noștri, cari au făcut ca noi, locuitorii Macedoniei, turci, bulgari, armîni, greci, sîrbi, să ne sfîșiem între noi, sînt în număr de cinci, ei sînt: tiranul Abdul Hamid; prințul Ferdinand și guvernul bulgar; regele Gheorghe și guvernul grecesc; regele Petru și guvernul sârbesc; diplomata europeană care niciodată nu s’a gîndit la binele nostru. „De aceea fraților să ne reculegem și să strîngem rândurile, ca să lucrăm noi, macedonenii, pentru scumpa noastră Macedonia!“ Lumea l-a aplaudat frenetic; toți bulgarii au vorbit bulgărește. Enverbey a făcut o declarație în privința comisarilor și ofițerilor străini. El a spus: „Dorim ca inițiativa retragerei reprezentanților străini din Macedonia să vină de la însăși Europa, nu din partea noastră. Europa va înțelege că națiunea otomană a ajuns într’o așa stare morală, că trebue să i se respecte susceptibilitatea”. Europa trebue să știe s’o aprecieze”. Pe Sîmbătă sînt așteptați din Paris Riza-bey, Sesai-bey, d-rul Behardin și alți mulți colegi ai lor, delegați de liga Unire! și progresului. Azi un turc furînd un port-money de la un creștin, comitetul suprem împreună cu Sandanschi, a hotărât să i se tae mîna. Zis și făcut. Azi mîna turcului era adrnată pe un zid, la Bes Cule. A intrat spaima în hoți și pungași. „ , Tophane Știri teatrale Leacul d-rului Feștelei se repetă zilnic la Bașca, în vederea primei reprezentațiuni, care trebue să aibă loc cît de curând. Se anunță creațiuni minunate. Brezeanu va crea, pe d-rul Feștelei , Liciu un tip de ungur vrednic de talentul sau, Niculescu un bătrîn craidon, Maria ,Ciucurescu una din acele femei vesele și elegante cari sunt o taină a ei, d-ra Alexandrescu o bătrînă comică, cu totul în specialitatea sa. D-rele Ricoboni, Vigny, Teodosianu, Spirescu și d-nii Mihalescu, Belcot, Toneanu, fiul, vor complecta excelentul ansamblu. Leacul d-rului Feștelel va fi încă una din acele comedii la care va petrece întreg Bucureștiul. Punerea în scenă se datorește d-lui Aristid Demetriad, care a cucerit atîtea succese cu piesele pe care de trei ani încoace le-a montat la Rașca. Regele a reluat pe ziua de ieri audiențele. Dimineața a fost primit prefectul Capitalei, d. Emil Petrescu, iar du««»ianî la orele 5. ** Djuvara. Romînii macedoneni din Capitală vor. fine zilele acestea, o nouă întrinire la sediul societăței macedo-romîne din calea Rahovei. Se știe că d. dr. Leonte, care se afla la moșia d-sale, a telegrafiat primului procuror, ca să interzică pe viitor intrarea în sala societatei a macedonenilor fără prealabila d-sale autorizațiune. Tineretul romîn-macedonean aflînd despre această telegramă a d-rului Leonte, a declarat că d-sa nu are nici un drept să se institue un deținător al localului, întru cit nu d-sa este președintele societăței macedo-romîne, ci mitropolitul primat al Romîniei, după cum prevede:, statutul. D. dr. Leonte nefiind nici vicepreședinte al societătei, calitate ce,,aparține d-lui C. F. Robescu, romînii macedoneni vor convoca cît de cuprind o adunare generală pentru a lămuri situațiunea d-rului Leonte la soc. Macedo-română. Ministerul de interne a dat o circulară primarilor și notarilor din țară prin care li se pune în vedere că întreaga corespondență dintre primării, prefectură și celalalte autorități să se țină prin intermediul administratorilor de plăși. In afaceri însă mai importante și urgente ca: răscoale, tîlhării, epidemii sau orice alte cazuri cari prin natura lor sînt mai grave, pe lîngă că se vor aduce la cunoștința administratorilor de plasă se va telegrafia și prefecture respective spre a se lua măsurile necesare. Prefectura județului Ilfov, aduce mulțumiri d-lui subinspector sanitar dr. P. Cazacu, pentru donațiunea de 2000 exemplare din broșurile„ Cum trebue să ne păzim și să ne vindecăm de friguri și de pelagră“. Aceste broșuri vor fi împărțite populațiunei rurale din județ. S’a dispus pentru mai multă celeritate, ca diferitele acte ce departamentul afacerilor străine are de remis prin comunele rurale, pe viitor, se vor înainta direct, autorităților comunale, iar acestea vor înainta, htot direct ministerului cuvenitele dovezi sau procese verbale. Citim în opinia: „In urma unei neînțelegeri ce în ultimul timp a survenit între d-nii Constantin Stere și Gh. Kernbach, prefectul județului, acesta din urmă e nevoit ca pe , ziua de 1 August a. c., să părăsească prefectura de județ. Asupra cauzelor cari au dat naștere la neînțelegerile arătate mai sus vom reveni în numărul viitor al ziarului. In legătură cu aceasta d. C. Stere a plecat aseară în Capitală. Ca prefect al județului se zice că va fi numit d. Chilimoglu, unul din noui adepți al d-lui Stere, înscris în clubul liberal odată cu alegerea d-lui Stere ca președinte". In „Tribuna“ din Arad citim următoarele: Mai mulți preoți din satele din jurul Aradului ne aduc vestea, că în comunele acelea autoritățile au alergat la un nou mijloc pentru a obține maghiarizarea școalelor. Notarii comunali fac mari opintiri pentru a îndupleca pe unii părinți să declare, că doresc ca limba de propunerea în școală să fie cea ungurească. Dacă 20 de părinți vor cere aceasta, școala va trebui declarată școală ungurească conform legii lui Appony. Este de datoria preoților de a se împotrivi uneltirilor mîrșave ce se fac împotriva școalelor noastre. Comitetul Reuniunea învățătorilor greco-ortodoxi, din diecesa Caransebeșului a decis in ședința sa de Marți, ținută la Lugoj, ca la adunarea generală a acestei reuniuni, care se va ținea la Caransebeș la 31 August și 1 Sept., st. v. a. c., să serbeze centenarul nașterii episcopului Caransebeșului I. Popazu,— sub păstorirea căruia a luat viață această Reuniune. S’a decis, ca pe lingă parastasul ce se va telebora în memoria acestui episcop să se țină și o ședință festivă. In săptămina trecută firul București-Iași a fost întrerupt în două rinduri odată de Luni pînă Mercur î și a doua oară de Joi pînă azi. Așadar în tot cursul săptăminei Iașii a putut convorbi cu Capitala numai o singură zi, Mercurî. Lucrul acesta nu va mai putea dura mult,căci săptămîna trecută nu a fost o excepție față de celelalte săptămîni ale anului. Putem chiar spune că firul cu Iași mai mult nu funcționează, căci la trei zile are două rele. Direcția poștei va trebui să se gîndească pentru a găsi un mijloc care să pue capăt acestei situațiuni regretabile și păgubitoare. D. Nicolae St. Ianculescu este numit in funcțiunea de copist în cancelaria serviciului administrativ al prefecturii județului Prahova, în locul vacant. D-na Ioana I. Rada, actuală moașă a cercului Buzești, județul Olt, se transferă în aceeași calitate la cercul vacant Gura-Boului, același județ. „„.. .i . D na Gongopol Hariclia se numește, pe ziua prezentărei în serviete în postul vacant de moașe la comuna Topalu din județul Constanța, D-ra Ecaterina Petre, actuală moașă la cercul Musurat, județul Constanța, și d-na Elena St. Dinulescu, actuala moașe la cercul Gargalîc, acelaș județ, se transferă una în locul alteia. D-nii G. C. Popescu și N Constantinescu, șefi de secție, și V. Ștefanescu și D. Dinulescu, subșefi de secție pe lîngă adiministrația financiară de Dîmbovița, au fost autorizați să constate contravențiunile la legea asupra taxelor de timbru și înregistrare. D. loan Iunian, este numit agent în serviciul culturii tutunului și al depozitelor de fermentare din administrațiunea exterioara a regiei monopolurilor statului, în locul d-lui loan Enăchescu, demisionat. Cu No. 11 și 12 (Iulie și August), revista de astronomie populară „Orion“, a încheiat un an de la apariția ei. Se trimite, la cerere, un număr de probă, gratuit. Administrația: strada Roșca 3, București. Primăria Capitalei aduce la cunoștința proprietarilor din ocolul III, porțiunea care ține de sectorul I comunal, cuprinsă între calea Victoriei și calea Rahovei, că conform votului consiliului comunal, dat în ședința dela 22 Martie a. c„ cu începere dela 1 Iulie c., serviciul ridicărei gunoaielor particulare devine obligatorie pentru hîngii, cei ce vor refuza să dea gunoiul la cotiga primăriei, vor fi urmăriți pentru plata taxelor ca și cînd li s’ar fi făcut serviciul. Un mare număr de măcelari din Capitală, în urma mai multor întruniri ce au avut, au pus bazele unui sindicat, cu numele „Sindicatul măcelarilor“. Sediul este în București. Ministerul de industrie și comerț a luat decizia a nu mai acorda băi gratuite la stațiunile balneare, decit după 15 August al fiecărui an. Această decizie a fost luată conform regulamentului stațiunilor bal Eri dimineață, la orele 10, a avut loc cu mare solemnitate la Sinagoga mare din Capitală, sfințirea drapelului „Uniune israelite române“. La această ceremonie au fost invitați și reprezentanții autorităților. D. Ionel Brătianu, ministru de interne, a sosit ora dimineață la orele 11 în Capitală venind de la Sinaia. După amiazi, ministrul a luat parte la adunarea generală a Casei rurale. Timpul e variabil la Sinaia, dimineața senin și după amiazi plouă. Absolvenții școalei superioare de comerț din Craiova, s’au constituit într’o societate, care are de scop strîngerea relațiunilor colegiale. Ministerul de interne a cerut administratorilor de plăși din țară, să întocmească memorii asupra celor ce au putut constata cu ocazia aplicărei legei pentru organizarea administrativă a comunelor. O societate de ingineri din Paris a făcut o ofertă primăriei Craiova, pentru canalizarea orașului. După studiile făcute la serviciul apel, lucrarea va costa trei milioane și nu va putea fi terminată înainte de trei ani. Consiliul comunal nu s-a întrunit încă pentru a se pronunța asupra acestei oferte. La ministerul de instrucție publică se lucrează la o statistică în care să se arate rezultatele pe cari le-au dat școalele primare dela înființarea lor și pînă azi. Lucrarea va fi terminată la sfîrșitul acestei luni. Consiliul de revizie al armatei a luat vacanță pînă la 1 Septembrie. D. colonel Vîlvoreanu, raportor special în cercetarea afacere d-lui col. Marian obținînd un concediu de 30 zile, a amînat continuarea instrucției pînă la reîntoarcerea d-sale din concediu. După o pauză în care timp a fost mereu recerut, marele succes la Eăpoare se joacă astă-seară. Luvî, pentru a 23-a oară la Rașca. Brezeanu e încîntat că-șî reia pe fenomenalul său Nae Mac-Mahon, Liciu pe neprețuitul său Vasilescu-Mourlon, Toneanu pe prezidentul Tribunalului, Marin Ciucurescu pe vesela-icoana Gherghina, etc. etc. Cine va zis, încă, se va grăbi să rîda astă-seară la Răcoare și cine a văzut această comedie, va veni să mai petreacă o seară plăcută. Cea mai pasionată problemă din cîte au fost puse în literatura noastră, este desigur problema pusă de d. V. Poper noul säu volum intitulat: .,Cvru săi.'Mii“. Cum să iubim?!“ se înrieau sub diferite forme eronicle cu'l eroii puși'în sceri de autorul acestui volum. „Cum să iubim?!" constitue una din cele mai atractive și pasionante scrieri din care au apărut pînă acum. Volumul acesta este editat de institutul „Minerva“* ’.I.ÎOi' .".t * 1*1 .' t T.’. ■ i'..t.ti. Intoxicare alimentară O doamnă după ce mănîncă la Mitică Georgescu cade pe stradă intoxicată D-na Filofteia Cămărășescu mîncase aseară in tovărășia subcomisarului Nicoara și încă a unui domn la restaurantul „Mitică Georgescu” din str. Academiei. Plecînd de acolo spre a se duce acasă, d-nei Cămărășescu i s’a facut râu si a căzut in nesimțire pe str. Slt. Elefterie. Sec. de salvare fiind înștiințată d. drd. Roșeanu a constatat că numita doamnă era intoxicată cu smîntînă stricată. După ce i s’a făcut spălătura, d-na Cămărășescu, care e și gravidă a fost transportată la spitalul Filantropia, unde a fost internate. Circ. respectivă a deschis o anchetă. Groasnica explozie de pe șalupa „Argeșul“ 2 soldați morți. — Mecanicul șalupei grav rănit Parchetul militar de pe lingă consiliul de război al corpului Ii de armată a primit era o telegramă din Calafat în care se anunță că pe cînd șalupa „Argeșul” se afla pe Dunăre in dreptul acelui oraș, cazanul șalupei a făcut explozie. Mecanicul șalupei împreună cu caporalul Zamfir Constantin și soldatul Ristea Marin de la marină au fost grav răniți. Dîndu-se alarma din port au sosit imediat ajutoare de salvare. Răniții au fost transportați la spitalul din Calafat. Era la orele 4 caporalul Zamfir Constantin și soldatul Ristea Marin au încetat din viață. Comandantul corpului II de armată avizînd despre aceasta ministerul de război i s’a ordonat o anchetă.—Tis. ’ miLINEAFA Nenorocirea din căt. Isvorani O nenorocire s’a petrecut erî în comuna Țigănești, cătunul Izvoranî din Ilfov. Gh. Dragomir Cristea de 15 ani, pin dar la pepeni a fost împușcat din greșeală în brațul sting de către un prieten al lui Gheorghe de 13 ani, cari îl luase pușca spre a o cerceta. Avînd osul umărului fracturat rănitul în stare gravă a fost îngrijit la spitalul din Periș și apoi trimis in Capitală. Cu o ambulanță a șoc. de salvare, nenorocitul pîndar a fost transportat la sanatoriul d-lui dr. Gerota, unde a fost internat în sala de operație. Imediat s'a încercat o operație spre a i se extrage glontele, de către un domn doctorand al sanatoriellui. Primăria locală a deschis o anchetă. Deraiarea din Adjud Focșani. 20 Iulie. — Era la orele?157 trenul de marfă numărul 852 sosind în gara Adjud a deraiat la acul de intrare. Deraiarea s’a produs din cauza greșelii acarului care a întors acul fals. Mașina a apucat, pe linia doua unde se afla in stație trenul de persoane No. 148. Din fericire trenul nu a fost ajuns de mașină Opt vagoane deraiate au apucat pe linia treia. Șase din ele s'află răsturnat și sfărâmat cu desăvirșire. Mecanicul, focarul și frânarul sunt grav răniți. Manipulantul Stoica Dumitru strivit între sfărămăturile vagoanelor a murit. Circulația a fost întreruptă timp de 3 ore, comunicația făcîndu-se prin transbordare. Panica este nedescriptibilă. Toate trenurile au sosit cu mari întîrzieri. In Focșani circulația este azil normală. # Focșani, 20 Iulie. — Din personalul trenului deraiat a scăpat neatins numai șeful trenului. Răniții au fost internați la spitalul din Adjud. Astăzi a sucombat la spital frînărul Stoica Dumitru. Urmează amănunte prin poștă. Presa străină și declarațiile din P. P. Carp Un articol al ziarului „Czernowitzer Allgemeine Zeitung“ Ziarul „Czernowitzer Allgemeine Zeitung publică in chestia declarațiilor făcute de P. P. P. Carp față de un redactor al ziarului „Pester Lloyd“, următorul articol intitulat „Cutovlahii“ și datat din București În Iulie st. n..■îS" De mai bine de o săptămînă s-a întreprins în Romînia o campanie care aparține celor mai violente ce au avut loc în ultimii ani.Această campanie a fost provocată de Carp șeful conservatorilor prin declarația făcută față de un reprezentant al ziarului „Pester Lloyd“ că Romînia nu urmărește deloc interese politice sau economice în Macedonia și că evenimentele din Balcani nu vor avea câtuși de puțin o influență asupra politicei românești. Se înțelege de la sine că această declarație a provocat o polemică violentă din partea cuțovlahilor în contract lui P. P. Carp. Înainte de toate presa a cerut șefului partidului conservator junimist să retracteze declarația sa din „Pester Lloyd“ căci astfel se dezaviază demersurile făcute de guvernul român în Macedonia pentru recunoașterea elementului român distrugindu-se astfel o muncă de 40 de ani a Romîniei. Romînii macedoneni și-au exprimat într’o întrunire de protestare indignarea lor in contra atacărei sentimentului lor național și au făcut apel la guvernul român să nu refuze nici pe viitor sprijinul acordat pină acum aromînilor. De altfel acei cari au citit „Cartea verde“ publicată în timpul conflictului greco-romîn au putut să-și capete convingerea că cererile guvernului român pentru independența politică și economică a romînilor din Macedonia sunt drepte. Acest interes al Romîniei față de conaționalii săi din Macedonia n’a fost ținut în secret ci era foarte răspîndit în public. Guvernul român a aprobat subvenții pentru școalele românești din Monastir, Bitolia, Salonic, etc. cu toate că în Camera grecească s’a protestat în contra acestor deriziuni și s’au făcut interpelări. * Străduințele Romîniei au fost încoronate de succes cinci în ziua de 10 Maiu 1905, Turcia recunoscu printr’o iradea națiunea romina în imperiul turcesc și o eliberă de sub presiunea grecească acordînd școalelor, bisericilor, comunităților și tuturor instituțiilor românești recunoașterea legală. Guvernul turcesc a comunicat în mod oficial patriarhatului această iradea. In afară de motivele politice de care a fost condus guvernul român în acțiunea sa în chestia macedoneană a jucat un important rol și valoarea numerică a aromînilor. Intre locuitorii acestei țări se află sute de mii de romîni cari sunt expuși celor mai îngrozitoare persecuții din partea grecilor pentru simplul motiv că nu vor să renunțe la limba, moravurile și obiceiurile lor. Ținuturi Întregi cari se numărau printre cele mai frumoase reședințe naționale ale aromînilor au fost helenizate cu forța. Poarta a dovedit cea mai mare bunăvoință faă de romînii macedoneni neopunînd niciodată rezistentă guvernului român in chestia subvențiilor școlare și trimiterea de institutori din regatul român în Macedonia. Contrar declarațiilor lui Carp se stabilește în presa romînă că primul ministru roman Sturdza a conferit cu ministrul de externe austro-ungar baronul Aerenthal asupra rolului Romîniei în cazul pacificărei Macedoniei. In urma ultimelor evenimente din Turcia însă, acest plan a căzut. Turcia a devenit acum un stat parlamentar și se înțelege că din ziua cînd Constituția va intra in vigoare influența puterilor străine în Macedonia va fi îngrădită de nu chiar făcută imposibilă. In noul parlament turc aromînii vor avea reprezentanta lor proprie. Campania se aproprie de sfîrșitul ei și Strebue spus că nu a eșit în favoarea lui Carp care a anunțat în mod semi-oficial apropiata sa retragere de la șefia partidului conservator. Cine crede însă că cu chipul acesta întreaga chestiune va fi scoasă din ordinea de zi a discuției publice, se înșală. Politica noastră necesită întotdeauna un anumit stimulent din afară. De data aceasta s’a abordat o chestiune care nu este numai națională. Ea ar putea chiar să fie intitulaă: Speranțele și aspirațiile României în Balcani. Oricare ar fi în viitor desfășurarea lucrurilor în Macedonia, Romînia va fi împinsă spre o politică energică și activă în Balcani și declarația neprevăzătoare, a bărbatului de stat junimist atît de popular, altă dată, o vor plăti, el și partidul său cu ani, din dezvoltarea lor, căci pe nimic nu este mai gelos romanul ca pe prestigiul statului român în străinătate. Fapte din Capitală Nenorocirea de pe bul. Dreptului Copilul Nicolae de 10 ani și jum., fiul lui Dumitru Dumitrescu, din str. Nicu Florea , trecînd cri pe bulevardul Dreptului, colț cu str. Miron Costin, a fost victima unei nenorociri. O căruță ce venea în goana cailor și era condusă de Costică Isior din șos. Bona Parte 20, a dat peste copil și roatele căruței au trecut peste el rănindu-1 grav. In stare gravă copilul a fost transportat la spitalul de copil. Circumscripția 13 a arestat pa căruțaș, încercare de sinucidere D-na Elvira Rossieri Bănășianu, de 18 ani, din strada Virgiliu 30, soția plutonierului din reg. 35 Bănășianu a încercat aseară să-și curme zilele înghițind o cantitate de 200 grame spirt denaturat. Cuprinsă de dureri atroce de stomac tînăra femee a început să țipe cerind ajutor. Loc. de salvare fiind avizată, d. drd. Roșianu a sosit imediat la locul sinucidere! dind grabnice ajutoare otrăvitei. In urmă starea ei, fiind în afară de orice pericol, ea a fost lăsată la locuință. O ceartă familiară pare a fi cauza acestei Încercări de sinucidere. Otrăvit cu esență de oțel Pe ziua de ezi încercările de sinucidere au fost deasemenea numeroase. Sobarul Carol Strejiș, din calea 13 Septembrie 79 după ce a chefuit cu cîțîva prieteni pe la circiumile din împrejurimi s’a dus acasă să se liniștească. Găsind o sticlă și crezind că e tot cu vin a pus-a la gură și nu s’a lăsat pină ce nu i-a băut tot conținutul. Dar pasă-mi-te. In sticlă nu era vin ci cu totul altceva: era esență de oțet. Atunci își dădu bețivul seama de ceea ce pățise și fără să maî stea pe gîndm’î s’a dus la circ. 16 unde a cerut ajutor. Loc. de salvare a transportat fie otrăvit la Colțea. Simulare de sinucidere 1 "Alexandru Teodoreanu, de meserie ferar, de 42 ani, din calea 13 Septembrie 71 a vrut orl să-și sperie nevasta. Intr’un timp cînd se afla singur în odae a început să țipe cerind ajutor. Nevastă-sa care era într’o cameră alăturată sosi imediat și ișî găsi bărbatul culcat pe pat și cu o sticlă pe jumătate plină cu o substanță albăstrie, in mină. El îi spuse că băuse spirt denaturat cu scop de ași curma zilele. Adus la șoc de salvare Teodoreanu susținea sus și tare că el vrea să moară cu orice preț și va încerca din nou să se sinucidă. Totul însă era o simulare de sinucidere în urma unei certe cu nevasta: «Ja» —v*-*—. - —wuiiiwn—i.