Dimineaţa, iulie 1908 (Anul 5, nr. 1570-1599)
1908-07-22 / nr. 1590
Anul V.—NO. 1590 PUBLICITATEA! CONCEDATA EXCLUSIV Agenție? de Publicitate CAROL SCHULDER & Co. BUCUREȘTI Bt*. K»rnffeorgevici 18—Telefon 84 Birourile ziarului: Str. Sărindar No. 11 APARE ZILNIC CU CELE DIN URMA ȘTIRI ALE NOPȚEI TELEGRAME Din străinătate Evenimentele din Turcia Conflict intre Said-pașa și Hiamil-pașa 1 Constantinopol, 20 Iulie. Marele vizir și-a făcut aparițiunea la Poartă de abia la ora 4 după amiază, de aci s’a răspîndit zvonul că s’ar fi ivit o criză ministerială. Zvonul acesta n’a fost confirmat de nicăeri. Se afirmă însă că eri a avut loc o scenă violentă între marele vizir Said-pașa și Kiamil-pașa, ministrul fără portofoliu. Kiamil-pașa a pus chestiunea de încredere, înaintind sultanului un memoriu prin care arată că actualul cabinet nu e numit pe baza Constituțiunei și ca atare nu se poate înfățișa înaintea parlamentului. Din această cauză se impune un cabinet puternic, care să poată face față tuturor eventualităților. Pe cînd se ducea astăzi la Poartă, marele Vizir, n’a fost aclamat de mulțime. La ora aceasta are loc un consiliu de miniștri care, după cum se zvonește, va stabili data cînd se vor face alegerile. Știri din ziarele turcești Constantinopol, 20 iulie.— Ziarele turcești publică următoarele: „Cerkez Mehmet pașa și Bizar Tsevat, cari se refugiaseră la Brussa, au fost arestate acolo. Kiamil-bey a primit ordinul să nu-i mai calce piciorul in Ildis- Kiosk. Căpitanul de vapor Hami- Bey, care fusese numit In locul lui Fehid-pașa, după exilarea acestuia, a fost îndepărtat de la palat și din slujba ce o avea la ministerul de razboiu. . Mutesariful din Scutari, Hamdibey, pe când se ducea Vineri la Selamlic, a fost fluerat și huiduit de mulțime. Conform cu porunca sultanului, agenții secreți nu mai au voe să intre la Ildiz-Kiosk. După întrunirea parlamentului, guvernul va începe să se ocupe cu organizarea sublimei Porți. Ambasadorul persan din Constantinopol, a felicitat pe sultan în numele coloniei persane din acest oraș. Circulă zvonul că israeliții au silit pe marele rabin să-și dea demisiunea“. Chestiunea macedoneană Colonia, 20 iulie. — „Koemische Zeitung“ publică un articol intitulat „Germania și Turcia”. Articolul se ocupă de urările aduse sultanului de către ambasadorul german. In numele împăratului Wilhelm și arată că momentele actuale nu sunt nimerite pentru un amestec al puterilor în chestiunea reformelor din Macedonia. Doarece Turcia a luat în mina rezolvarea acestei chestiuni, trebue să i se lase timpul spre a se vedea dacă el îl va reuși aceia ce n’a reușit puterilor europene. Pentru acest scop n’ajunge numai bunăvoință și putere de muncă, ci și păstrarea unei juste măsuri în toate chestiunile Demisiunea lui Hilmi-pașa Sofia, 20 Iulie. — Se anunță din Salonic că inspectorul general al Macedoniei și-a dat demisiunea. Opinia publică e împotriva sultanului Berlin, 20 Iulie.— Vossische Zeitung află din Salonic; Un fapt care denotă aversiunea populațiunii pentru sultan s'a petrecut aci. Anume, s’au rupt toate actele și hirtiile cari purtau pe linsele numele lui Abdul Hamid. In acelaș timp s’au făcut manifestațiuni în favoarea prințului Iussuf-Izetin, fiul mai mare al sultanului Abdul-Aziz. Prințul Iusuf se bucură de mari Simpatii. Poporul se gindește foarte serios la schimbarea moștenitorului tronului. _ Sultanul foarte abătut Londra, 20 Iulie. — „Times" află din Constantinopole. In urma nouilor știri primite, Sultanul este foarte abătut. Corespondentul află ca Abdul-Hamid suferă de o nervozitate acută și astfel se explică și starea sa sufletească actuală. Deja o întrunire publică Colonia, 20 iulie. — Koelnische Zeitung află din Constantinopole. Aseară a avut loc în parcul municipal o întrunire publică la care un orator s-a manifestat în chip fățiș împotriva Germaniei. Oratorul a fost nevoit însă să părăsească tribuna, deoarece publicul nu împărtășea părerile sale. Manifestațiuni contra sultanului Londra, 20 Iulie. — „Daily Telegraph“ află din Constantinopole: Mulți cunoscători ai situației, oameni pesimiști declară că prin restabilirea Constituției, sultanul vroește să înșele poporul. El are numai intențiunea de a readuce liniștea, pentru a reîncepe domnia absolutistă. Un fapt care dovedește acest lueru e că poliția secretă și-a reînceput activitatea, ceia ce e un semn foarte rău. Cercurile radicale sunt indignate că reformele cari trebuiau aduse de mult la îndeplinire, nu au fost încă realizate. Din cauza aceasta, trupele corpului III-a de armată și-au pierdut răbdarea. Soldații și ofițerii ar avea intențiunea să pornească asupra Constantinopolului pentru a sili prin mijlocul acesta ca să li se împlinească dorința. In cazul când garda imperială și s’ar opune trupele corpului de armată ar face uz de arme. In vremea aceasta radicalii cer detronarea Sultanului și înlocuirea prințului moștenitor Heșad, care e un om bătrân și bolnav, si prințul Iusuf. In favoarea acestuia din urmă au și avut loc mai multe manifestation semnificative. Tinerii turci cântă alianță cu bulgarii Berlin, so Iulie. Vossische Zeitung află din Sofia: Enverbey își dă silințele ca să stabilească o înțelegere cu organizațiunea revoluționară de sub conducerea lui Sandansky, dar încercările sale n'au reușit până în prezent. Mișcarea tinerilor turci face progrese mari. El iși dau silințele să câștige pe bulgari în partea lor. Greutățile fugei lui Izzetpașa Constantinopol, 20 iulie.—Izzetpașa, n’a plecat încă de aci. Eri, el și-a făcut aparițiunea la ambasada germană, exprimțndu-și dorința de a fi condus pe vaporul german pe care și-l închinase. Cererea lui a fost respinsă. In urma acestei vizite s’a răspindit zvonul că Izzet-pașa s’ar fi refugiat la ambasada germană. El a plecat apoi cu șalupa ambasadei franceze și s’a îmbarcat pe vasul închiriat de dânsul. Vasul n’a ridicat încă ancora. Constantinopol, 20 iulie. — Eri pe la ora 10 s’a răspîndit zvonul că Izzet-pașa s’ar afla pe bordul unui vapor al companiei Kediviale, care urma să ridice ancora la ora 4 după amiază. Imediat o mare mulțime se adună pe cheiul dela Galata. Mulțimea creștea necontenit. Mulți din cei de față, Însoțiți de un funcționar al portului, se urcară pe un vaporaș, pentru a cerceta vaporul companiei mediviale. Cu toată asigurarea căpitanului că, Izzetpaif» nu se află pe bordul vaporului, mulțimea cotrobăi pe vapor fără să dea de urmele lui. Cum se aude. Poarta a luat măsuri pentru a împiedica plecarea vaporului și pentru a cere predarea lui Izzet. Cu toate acestea, vaporul a părăsit portul la ora 4 d. a. In acelaș timp se răspîndi zvonul că Izzet-pașa s-ar afla pe vapor, deghizat ca preot și că mai mulți funcționari al portului i-ar fi înlesnit fuga. Lucrul acesta înfuria mulțimea și cîteva mii de oameni se adunară In fața prefecture!, RURALA Er a avut loc adunarea generala a cm»«.. rurale In vederea alegerea consiliului de administrație. Legea Casei Rurale, care face parte din nenumăratele legi întocmite și votate de corpurile legiuitoare, în primăvara trecută, este considerată, ca aceea care va avea mai multă influență asupra îmbunătățirei soartei țăranului nostru. In cîteva rinduri s’a încercat mai înainte întocmirea și votarea unei asemenea legi, dar ea întâmpinase o rezistență din partea multora dintre cei chemați să legifereze. % Azi, legea Casei Rurale este un fapt împlinit și în curînd vom fi în măsură să vedem roadele ce le va aduce. S’au adus multe critici legei Casei Rurale, chiar în timpul din urmă și ea a dat naștere chiar la violente discuții, să sperăm iASĂ Că aplICS, . .. |------x | .. Dacî o ami ». Totul depinde însă de acei cari vor conduce această instituțiune, de la care se așteaptă fericirea aproape întreagă a țăranului nostru. Cei cari vor conduce Casa Rurală sunt cei de cari depinde toată reușita aplicărei legei. In asemenea chestiuni de interes general pentru țara noastră, politica trebuește cu totul izgonită, căci altfel aplicarea legei ar suferi șî țăranul nostru nu s’ar alege cu nimic. Rezultatele aplicărei legei Casei Rurale vor lăsa să se vadă de partea cui e dreptatea. Așteptăm deci să să vedem această instituție la lucru. Xzet-pașa scoțînd strigăte ostile. Cîtiva inși reușiră să pătrundă în localul prefecturei, puseră mina pe secretarul general Ali-bey, pe care-l bătură grav. Bătăușii erau conduși de un individ care striga mereu: „Eu sunt președintele comitetului“. Se crede că Ali-bey nu va mai scăpa cu viață, din cauza gravitatei rănilor căpătate. In timpul acestei manifestațiuni, un ofițer vroi să aresteze pe un pungaș de buzunare. Din această cauză se iscă o panică enormă. Mulțimea fugi în direcțiunea spre Galata, magazinele din această suburbie și din piața din Pera fură închise în grabă. Vreo treizeci de persoane săriră în apă, din cauza iritațiunei care domnea. Nu s’a înecat nimeni. Peste patruzeci de persoane s’au îmbarcat pe diverse vapoare, pentru a continua cercetările și urmărirea lui Izzet-pașa. Se organizase și o demonstrațiune înaintea sublimei Porți. Se auzeau strigătele: — De ce l-ați lăsat pe Izzet-pașa să fugă? Marele vizir a declarat manifestanților ca să se liniștească, arătînd că lucrează pentru binele țarei și va face ce-i va sta în putință. Enver Bey și ambasadorul englez Milan, 20 iulie.— Corriere della Serra află din Constantinopole. —Enver bey, a rostit următoarele cuvinte, adresîndu-se ambasadorului englez: In numele tuturor otomanilor salut pe ambasadorul marei națiuni engleze, care, cea dinții din lume, a ținut seamă de ideile liberale de guvernamint. „ In numele intregei națiuni, mulțumesc Excelenței voastre care ați susținut întotdeauna cauza poporului otoman“. Interview cu Șeik-ul-Islam Paris, 20 Iulie — Le Temps află din Constantinopole: Seicul islam, care a comunicat sultanului atitudinea și dispozițiunea populațiunei, a declarat următoarele corespondentului ziar rului francez: — Sultanul mi-a zis: „Suspendasem constituțiunea pe care o acordasem, poporului la suirea mea pe tron, pentru că națiunea nu era încă pregătită. De data aceasta o proclam din nou, pentru totdeauna, și doresc ca ea să contribue la fericirea, țarei. Jur în fața șeik-islamului că singura mea grijă de azi înainte va fi menținerea Constituției“, .,Jurămîntul acesta, sultanul mi -a făcut de două ori. Atunci cină califul face de două ori acest jurămînt în fața celui mai mare preot al islamizmului, nu trebue să ne mai îndoim de seriozitatea lui". Ziaristul întrebă apoi pe șeiiul islam despre eventualitatea unei schimbări a moștenitorului tonului in favoaea fiului lui Abdul Aziz Șeikul islam , răspunse: „ Această schimbare e împotriva legilor și era cu neputință chiar mai înainte, cînd nu exista încă Constituțiunea. „Astăzi, succesiunea la tron e sancționată printr'o lege scrisă, așa că e cu neputință ca ea să fie schimbată“. Entuziasmat și bucuria în Turcia Salonic, 20 iulie. Peste patru sute de persoane din comuna Venesa, au sosit la Salonic pentru a exprima tinerilor turci recunoștința lor pentru munca rodnică depusă în scopul obținerei Constituției. Din Gergheni, Catarina, Crevena și Seres, pleacă trenuri speciale cu numeroase delegațiuni din care fac parte și soldați și ofițeri, pentru a mulțumi sultanului pentru restabilirea Constituției. Un grup de soldați din Cavale, s’au și dezbrăcat de uniform, spunînd că numai acela care lucrează pentru birjele poporului și care respectă Constituția și legile, are dreptul să o poarte. Printr’o iradea se permite străinilor să cumpere terenuri din Salonic și să clădească case pe aceste terenuri. Noul patriarh sîrb Carlovitz, 20 iulie. Alegerea noului patriarh sîrb s’a făcut cu unanimitatea membrilor congresului, ceea ce produce o oarecare senzație. După alegere, membrii clubului radical s’au dus la locuința episcopului Smeanovici, pentru a-l felicita pentru alegerea sa. Noul patriarh a mulțumit în cîteva cuvinte, declarînd că va căuta să se arate demn de încrederea ce i s’a arătat. Radicalii s’au dus apoi la comisarul regal și președintele congresului, dr. Mladinovici, se adresă ministrului de justiție, rugîndu-l să stărue pe lîngă împărat pentru sancționarea alegere!. Deputatul Nuzicki vorbi în acelaș sens, în limba ungară. Ministrul, de justiție răspunse că va supune regelui actele și dosarul alegerea, pentru ca Coroana să ia o hotărîre, pe baza deciziunei consiliului de miniștri. O deputațiune a clubului a plecat la Budapesta pentru a interveni pe lîngă ministrul de comerț Kossuth și pe lîngă persoanele politice influenței pentru confirmarea alegerea lui Smeanovici. întrevederea dintre regele Angliei și Wilhelm II Berlin, 20 iulie. Cu privire la apropiata întrevedere dintre regele Angliei și împăratul Wilhelm la Cronberg, se anunță în mod oficial că împăratul Germaniei va fi însoțit de un reprezentant al ministerului de externe, probabil de secretarul de Stat von Schön. Regele Eduard va fi însoțit de secretarul de Stat Harding. Vizita regelui Eduard la Berlin, care a fost amânată de atîtea ori, nu va avea loc înainte de primăvara viitoare, înarmările Angliei Londra, 20 iulie. — Intr’un discurs rostit aseară, ministrul de război Haldane a declarat că intențiunea guvernului e de a întări cu mai mult flota engleză. De asemenea, și pregătirile pentru trupele de uscat trebuesc să fie tot atît de bune, pentru ca dușmanul să fie nevoit să vie cu trupe numeroase în Anglia. Cu cât trupele dușmane vor fi mai numeroase, ele vor oferi un țel mai mare flotei engleze. Haldane a declarat că e ferm încredințat că flota engleză e încă destul de tare pentru a respinge un eventual atac ce s’ar îndrepta împotriva Angliei. Chestiunea croată Budapesta, 20 iulie. — Baronul Rauch, banul Croației, însoțit de secretarul sau, a sosit la Budapesta, pentru a continua tratativele privitoare la fondul de investituțiune. Banul a declarat între altele, unui ziarist, următoarele: — Politica mea este acela de a sprijini economicește populațiunea din Croația și a evita orice conflicte personale și politice. Am satisfacțiunea că sforțările mele sunt recunoscute și ținute în seamă de populațiune. Deja congresul misionarilor ruși Petersburg, 20 iulie. — Congresul misionarilor ruși, la care au participat totî mitropolitiî, 7 archiepiscopî, 26 episcopî, și 500 congresiști, a hotărît începerea unei puternice agitațiuni împotriva manifestului din Octombrie prin care se acordă toleranță deplină tuturor culturilor și credințelor religioase. Procurorul general al Sinodului rus, Isvolsky a rostit un discurs foarte straniu prin care arată că libertatea cultului, acordată prin manifestul din Octombrie, amenință religia ortodoxă. S’au constituit opt comisiuni care au însărcinarea de a combate confesiunile ne-ortodoxe. Cunoscutul agitator și dușman al confesiunilor străine din Rusia, misionarul Skvorsov, este acela care stăpînește congresul. Sînt temeri că congresul acesta va avea o influență vătămătoare asupra guvernului. Restabilirea Constituției în Haiti Port au prince, 20 Iuluie.— Președintele republice Haiti a ordonat suprimarea tuturor consiliilor de războiu și restabilirea Constituției— aceasta în urma stăruințelor președintelui Statelor Unite. In acelaș timp s’a acordat o amnestie generală a condamnaților politici. Darea în judecată a unor funcționari sîrbi Belgrad, 20 iulie.— Consiliul de miniștri tinut eri a hotărît darea în judecată a tuturor funcționarilor cari au comis abuzuri de putere în timpul guvernului Pasid, împotriva unora din acești funcționari sta și deschis acțiunea publică. Situația se agravează în Persia Budapesta, 20 iulie. — Pester Lloyd află din Teheran. Situațiunea se agravează din zi iu zi, deoarece și evenimentele din Turcia au influență asupra stărei da aoi. Peste două sute de persoane s'au refugiat la ambasada turcă. E iminentă o criză ministerială. Reprezentațiile festive din München München, 20 Iulie.—Astăzi au început în Residenz Theater ,reprezentațiile festive, ciclul Mozarth. S'a cîntat Nunta lui Figaro. Reprezentația, care a fost dirijată de Felix Mottl, a avut un succes desăvîrșit. Mari inundații la Moscova Moscova, 20 Iulie. O furtună însoțită de o ploae torențială a cauzat pagube enorme. Expozițiunea deschisă acum cteva zile în parcul Alexandru a fost inundată și complectamente distrusă de apă. Subteranele Băncii naționale, unde se păstrează tezaurele statului, au fost de asemenea inundate. Tramvaiul și lumina electrică nu mai funcționează. Multe case stau sub apă. Numeroase vite s’au înecat. Pagubele trec de două milioane ruble. Interview cu Hilmi-Pașa Ziarul „Le Progrès de Salonique“, publică un interesant interview pe care un redactor al sau l-a avut cu Hilmi pașa. După ce redactorul felicită pe Hilmi pașa pentru frumoasa atitudine pe care a avut-o în zilele critice, și acesta Îi mulțumește arătînd că nu și-a făcut decit datoria, Hilmi pașa spune: — „Dacă ați ști în ce situație dificilă m’am aflat timp de mai bine de o lună! Pe deoparte eu eram acuzat la palat că a-și fi instigatorul acestei mișcări liberatoare; iar aici eram considerat ca ceva cu totul opus. „Puteam eu, date fiind funcțiunile mele, să-mi arăt fondul gîndurilor mele, atita timp cit guvernul nu-mi dăduse nici un ordin? Eu nu aveam în tot acest timp decit un singur gînd: să evit vărsarea de singe, să împiedic ca nu cumva, prin ordine rău interpretate sau prin măsuri inoportune spiritele să fie surescitate, căci altfel gîndiți-vă ce s’ar fi întîmplat. „Cînd am primit dela palat telegrama care m’a anunțat că Constituția a fost acceptată, am aplaudat cu amândouă mîinile, am avut o bucurie imensă, și vă asigur că vom veghea ca toate articolele din Constituție să fie respectate și ca, mai cu seamă, alegerile să se facă în deplină libertate“. Prima adunare generală a acționarilor Casei rurale Prima adunare generală a acționarilor Casei rurale a avut loc ori în sala cea mare a Băncii Naționale. Adunarea a început la orele 3 p. m. sub preșidentia d-lui Anton Carp, ministru de domenii. In sală se observă un mare număr de acționari între cari și cîtiva săteni. Discursul d-nul Anton Carp D. Anton Carp, ministru de domenii, luînd cuvîntul vorbește despre însemnătatea institutiunei ale cărei baze acționarii o pun în această primă adunare generală. DTsa declară că institutiunea a fost regulat constituită conform legei, cu un capital de zece miloane lei împărțit în 20.000 acțiuni, de 5000 lei fiecare, din care cinci milioane au fost vărsate de către stat iar cinci milioane prin subscriere publică. Capitalul acesta va putea fi sporit după trebuință în urma deciziunei adunărei generale. Totalul acțiunilor este de 15.924 dintre cari 10.000 apartinînd statului iar restul de 5924 acționarilor. Trecînd mai departe, ministrul de domenii spune că institutiunea Casei rurale este bazată pe principii solide cari vor înlătura greșelile din Marți 22 Iulie 1003 Abonamente cu premii . Un an ....... . Lei sa 6 Inni ........ .11 t Inni ........ .6 TELEFON» Direcțiunea No. 1499 Capitală „ 14110 Provincie și Străinătate No. 12'40 trecut. Casa rurală dă posibilitate tuturor acelora cari muncesc, să-șî cumpere pămint din economiile ce-șî vor agonisi. Pentru a-șî ajunge scopul însă, ministrul de domenii spune că este nevoe de concursul tuturor. Prin alegerile ce se vor face, trebue să se dea institutiunei prestigiul de care are nevoe. Pentru aceasta trebue să domnească între tot o bună întelegegere, ca astfel Casa rurală să fie pusă pe baze tot atît de solide ca și celelalte institutiuni similare. D. Anton Carp termină dînd instrucțiuni acționarilor de modul cum trebue să voteze, si roagă pe d-niu Columbeanu și Victor Antonescu, ca să distribue buletinele de vot. Votarea La orele 3 și jumătate s’a Început votarea. Biroul era compus din d-nii Anton Carp președinte, Raducan Popescu și Dinu Brătianu, scrutători. In sala de vot circula o singură listă, aceea a guvernului, compusă din d-nii: C. Costescu-Comăneanu, M. Orleanu și Vintilă Brătianu, ca membri în consiliul de administrație și d. Teodor Ștefănescu- censor. In sală, printre numeroșii acționari se afla și d. Ionel Brătianu, ministru de interne. La orele 6 fără un sfert, terminîndu-se despuierea scrutinului d. Anton Carp anunță rezultatul, care este următorul: Votanți 233 cu 1053 de acțiuni de vot,corespunzînd la 5265 de acțiuni ale Casei rurale. An întrunit: D. C. Costescu-Comăneanu 806 voturi, ales; D. M. Gh. Orleanu, 807 voturi ales ■ ales. D. Vintilă Brătianu 1006 voturi. Au mai întrunit puține voturi alte cîteva persoane, și anume d-nii: dr. Petrini-Paul 36, D. Sturdza 28, P. Carp 28, Take Protopopescu 20. I. Poenaru-Bordea. In ce privește alegerea de cenzor, a întrunit 899 voturi și a fost proclamat ales de Theodor Ștefănescu. Și la această alegere s’au împrăștiat multe voturi, și anume d-nii: dr. Petrini-Paul, N. Rîmniceanu, G. Grigorescu, Dim. Popovici, Sava Grigorescu și C. Alimănișteanu au primit cîte un vot, iar d. Take Ionescu, 17.—Tis. _ Societatea „Sfînta Cruce“ din Iași IAȘI, 20 Iulie. — Azi dimineață a avut loc serbarea sfințire! drapel,,i,,în« .ălta societaltea, do Wno facere Sf. Cruce. Au participat societățile „Fraterna Romînă“, „Moldova", „Frăția“, „Jubileul Carol I“ și a funcționarilor de tramvaie. Drapelul a fost sfințit la biserica „Zina Crucei", unde au rostit cuvîntări d-ni: Cărămidaru, Țurcaș, C. Ionescu, Haierin și Tomescu, predențiî societăților ce au participat. Membrii societătei Sf. „Cruce“ au nnrt invița le un handh pt. C6 3. aVUt Consiliul Creditului Funciar D. I. Poenaru Bordea Se crede că d. I. Poenaru-Bordea va fi cooptat ca membru al consiliului de administrație al Creditului funciar rural, in locul d-lui Vintilă Brătianu, demisionat. D. Poenaru-Bordea e născut ln Călărași la 1842. Licențiat în drept, mare propritear. Autor, al mai multor scrieri juridice. In mai multe rînd și ales deputat. Veterinare_____ _ _____ _ In comunele Pangarati din jud. Neamțu, cătunul Sillescani comuna Mihălășeni din județul Botoșani, s’a declarat brînca infectioasă; în comunele Armășești din jud. Ialomița, s’a ivit pneumonia infectioasă, iar în comuna Dichiseni, acelaș județ, cîrciagul la oi. Intre rîmătorii din comunele Manoleasca și Sîrbi din jud. Dorohoi, s’a declarat scabia (rîia). In comuna Căscioarele din jud. Ilfov s’a constatat printre oi, dalacul. De asemenea în comunele: Cireșu și Pătulele din jud. Mehedinți s’a contatat cîrciagul la oi. In comuna Ivești din jud. Tecuci s’a constatat pneumonia enterită infecțioasă. In comuna Pipirig din jud. Neamtu și Mihălășeni din jud. Neamtu, s’a declarat febra aftoasă. In comunele Poiana și Tonca din jud. Ialomița s’a constatat hemoglobinuria. In comunele Ulmu din jud. Ialomița și Gorbănești din jud. Botoșani s’a declarat antraxul. In comunele Aurești, Orlești din jud. R.Vîlcea și Balușeni din jud. Botoșani s’a declarat brînca infectioasă, iar în comuna Drînceni, acelaș județ s’a stins brînca infectioasă. In comuna Vasilați-Gîrlogani din jud. R.Vîlcea s’a constatat epizootia de septicemie hemoragică la bovine. In comuna Streini-Dobrenî din județul Ilfov s’a constatat brînca infectioasă la rîmătorî. Vatra Luminoasă Proces-verbal SubscrișiY G. G. Assan și I. Ilf Saita, c-tiul M. Blank fiind în concediu în străinătate, în calitate de censori, numiți de M. S. Regina pentru verificarea operațiunilor Fundațiunei Vatra Luminoasă Regina Elisaveta, neam prezentat astăzi 14 | 27 iulie 1908 in localul Fundațiunei din calea Moșilor 142, și în prezența directorului Fundațiunei, d-nul F. Monske, am procedat la verificarea scriptelor de la 1 August 1907 pînă la 30 Iunie 1908 și am constatat următoarele: Scriptele fundațiunei sînt ținuite in perfectă regulă. Numele tuturor donatorilor sînt trecute în registrul-jurnal zi cu zi și operațiunile Fundațiunei de asemenea zi cu zi trecute. Am stabilit că încasările de la 1 August 1907 până la 80 Iulie 1908 se compun din: Vînzarea produselor atelierelor .. „ Lei 60.432.25 Donațiuni „ 103.27150 Gotizațiuni anuale prin societ. region: „ 35.338.70 Doblnz* „ 14.408.00 Total Lei 213.450.25 Cheltuelile pe aceeași epocă sau ridicat la cifra totală de Lei 97.316.03 In îngrijirea Fundațiunei au fost admise 123 persoane pentru că,ri azi pentru hrană cite 45,3 bani de om pe zi. ,Tun arerea Fundatiunii la 30 iunie 1908 este repartizată precum urmează: In păstrare la The Bánk of Roumania Ltd.: In numerar Lei 146.649.30 ín îiîiuri , 21.700.00 In titluri pentru înzestrarea fetelor „ 62375 Pe termen fix „ 100.000.00 In păstrare la casa de depuneri „ 2.000.00 In casa Fundațiunei numerare 535 73 In prod, fabricate ” 40,723.70 In imobile și învestitimne „ 208.6S8.2X Total lei 021.030.85"* Din contul „The Bank of Rommania, depuneri pe termen fix cu un an“ s’a transferat la aceeași bancă pe contul ordinar suma de lei 100.000 (una sută mii) spre a plati restul de lei 64.000 asupra casei cumpărate pe bulevardul Carol No. 31- Cu această sumă de lei 64.000 s’a ridicat contul imp înăcut astăzi 14 / 27 iulie 1908. Censori: (ss.) G. G. Asan. (ss.V ) G. Saita. Față de constatările d-lor censori, dau descărcare de gestiune d-lui director R. Monske, Sinaia, 16 / 29 iulie 1908. (ss.) Elisaveta Ofițerii romîni decorați cu ordine străine Următorii ofițeri au fost autorizați să poarte, însemnele de mai jos: D. colonel Tănăsescu Constantin, comandantul pieței București, însemnele ordinului „Legiunea de Onoare“ în gradul de ofițer, ca i s’a conferit de d. președinte al republicei franceze. D. maior C. Angelescu, deja șef de artilerie și geniu, insemnela ordinului „Osmanie“ cl. III, ce i s’a conferit de sultanul Turciei. D. căpitan Vasiliu-Năsturel (Vasile), din batalionul 5 vînători, însemnele ordinului „Osmanie“ cl. IV, ce i s'a conferit de sultanul Turciei. D. căpitan I. Prodan, din regimentul 4 roșiori, însemnele ordinului „Medjidie“ clasa III, ce i s’a conferit de sultanul Turciei. D. locotenent Costescu (Sterea), din batalionul 5 vînători, însemnele ordinului „Medjidie“ cl. IV, ce i s’a conterit de sultanul Turciei, D. colonel Pătrașcu I, ordinul „Soleil Levant“ în gradul de comandor, căpitan Trantomir Lucian, ordinul „Tresor Sacré“ în gradul de ofițer, și locotenent Naum T, acelaș ordin în gradul de cavaler, ce li s’a conferit de împăratul Japoniei. recolta Producțiunea recoltei generale a griului nu poate fi considerată ca rea. Ținînd seamă că s-a semănat în total griu pe o întindere de 1.751.648 hectare, deci 3.503.296 pogoane și calculînd media producțiunei numai la cinci hectolitri la pogon, avem o producțiune totală de griu de 17.516.480 hectolitri față de 14.884.307 în anul 1907, de 40.116.507 în anul 1906, de 36 milioane 412.747 în anul 1905, de 18.937.153 în 1904 și de 25.971.610 hectolitri griu în 1903. Precum se constată, avem localități de dezastre, dar și de belșug. Dacă în unele județe s’a terminat cu treeratul și s'a treerat aproape numai piele goale, în altele mai e de treerat Încă mult timp. Cu privire la calitatea griului, agricultorii au aceiași soartă ca și cu cantitatea produsă. Unde s’a făcut griu puțin, calitatea griului este inferioară, ușoară, de kgr. 79—76, avînd în mare parte boabe pălite iar în localitățile de belșug, griul este de o superioară calitate, frumos, bobonat, curat, în greutate pina la 83 kilograme hectolitrul. Prețurile griului nou sînt din cele mai mari, și agricultorii în genere găsesc sub acest raport o frumoasă compensație. BIBLIOTECA AVENTURILOR CELEBRE • a 20 bani 22 Iulie (linuniie fachirului exemplarul