Dimineaţa, august 1908 (Anul 5, nr. 1600-1630)
1908-08-05 / nr. 1604
4 ^.uui V»—Wo. 1004 j WiaLMIMTM* a : r «obcedhtA excluși« Rg«n|las da Rublloltite CAROL SCHULDER * Co, BUCUREȘTI libKui ede,idis—Telelit 8 £ 9 Birourile ziarului: —. * ----Str. Sărindar No. ft DIRECTOR CONST. MILLE Abonamente cu premITi Un an: ....... Lei It • Inni ........ .11 final................................... « TELEFON* Direcțiunea No. 1499 Capitală „ 14110 Provincie și Străinătate No. 1340 °»öcccocccccccccccacccoxcccccco APARE ZILNIC CU CELE DIN URMA ȘTIRI ALE NOPȚEI oo^cccc^xcccx^oxcccccco EVENIMENTELE DIN MACEDONIA ANCHETELE ZIARULUI „DIMINEAȚA* Be ce i avem serien ín Oapiíaíö r— In jurul actualelor biurouri de plasare — E mai bine de un an, de când Capitala trece printr’o mare lipsă de servitori. Criza a devenit In ultimul timp acută, de unde, alarma stăptnilor: „Nu avem servitorii.« Ce ne tracem.... S'a căuta si se afla cauzele acestei crize si a se dovedi vinovatul. Toată lumea aruncă vina pe autorități și societatea „Cultura si ajutorul femeei" căreia i s’a încredințat din Februarie a. c.. serviciul de plasare pentru servitori. Pornirea aceasta a publicului, a făcut pe zisa societate să ne solicite o anchetă care să stabilească adevăratele cauze ale lipsei de servitori. Un reprezentant al ziarului, nostru, însoțit de d. avocat Eugen N. Ionescu, secretarul biroului de asistentă juridică de pe lingă zisa societate, au întreprins o anchetă minuțioasă. .... Chiar dacă rezultatul cercetărlor nu remediază criza și nu satisface pe stăpini, totuși, credem, că autoritățile ținînd seamă de cele constatate, vom fi contribuit la ameliorarea unul râu. Desființarea fostelor birouri de plasare.—Propunerea d-lui prefect al poliției Cu începere dela 1 Februarie a. c., printr’o dispoziție polițienească, s’au desființat birourile de plasare pentru servitori.. * D. Emil Petrescu, In urma numeroaselor plîngeri ce primise și constatărilor personale ce făcuse, ajunsese la concluzia că a mai tolera birourile de plasare, așa cum funcționați, însemna a încuraja un trafic necinstit și rușinos. (Agent» de la fostele birouri de plasare momeau servitor», propunindu-le locuri mai bune (?) In scopul de a încasa o taxă de plasare de la servitor și a sili pe stăpîn a solicita vreunui birou un alt servitor, pentru care solicitare desigur, se lua o nouă plată). Hotârtt a pune capăt unei asemenea stări de lucruri, d. prefect propune societăței „Curtea și ajutorul femeei“ a lua asupră și serviciul de plasare pentru servitoare, propunere, care a venit după ce d. prefect se convinsese că biroul de plasare existent ..este foarte bine organizat". . . . . Propunerea de mai sus a fost însoțită de asigurarea că „poliția va da tot concursul societăței pentru plasarea în mod cinstit . Cinci birouri de plasare. — Personala 1. " Consiliul de administrație al societatei de sub preșidenția d-nei Elena Pherekyde, a înștiințat pe d. prefect că, cu toată organizația bună ce o are biroul de plasare afiliat societățea, totuși nu poate răspunde tuturor cererilor. Pe ziua de 1 Februarie a. C„ a apărut „Ordonanța“ de desființare a birourilor de plasare particulare și, știința,că se înființează cinci nouă birouri de plasare, sub auspiciile societăței „Cultura și ajutorul femeei". Localurile au și fost fixate în cinci puncte ale Capitalei, așa fel ca ele să fie la îndemîna celor interesat. Personalul angajat este compus din funcționare desemnate de consiliul de administrație al societătei și din agenți speciali plătit de societate, cari au însărcinarea de a cerceta moralitatea servitoarelor ce sunt angajate de birou, cum și competiția în meseria de servitoare. Explicația crizei de servitoare Ancheta întreprinsă ne-a pus în măsură de a explica, în parte, criza. Trebue să se știe că lipsa de servitori datează de cîțva ani; nu s’a simțit, din cauză că vechile birouri de plasare traficau plasarea; agenții acelor birouri aveau specialitatea ca prin fel de fel de momeli să scoată servitoarea de la un stăpîn pentru ca a doua zi să o plaseze la altul. Cu modul acesta se făcea un fel transferare, pe spinarea stăpînilor și a servitorilor, fără ca lipsa să se cunoască. Apoi, în majoritate, servitoarele noastre, sînt de origină străină mai ales, unguroaice. Venirea lor în țară, în ultimii ani, a devenit mai mică din cauză că guvernul unguresc a condiționat sau a oprit cu desăvîrșire emigrarea femeilor din Ungaria, pe cari se bănuia că vin sa se plasese Ia țară ca servitoare. Femeile maghiare din elită ți din burghezie, au fondat „Asociația femeilor maghiare“ care astăzi, numără 21.000 membre. Scopul acestei societăți este de a convinge pe femeile din popor de a nu mai emigra in „Valachia“ deoarece pot găsi plasament bun și în țara natală. Pe de altă parte membrele din zisa asociație au triplat salariul dinainte al servitoarelor, majorîndu-l pînă la suma de 25—30 coroane lunar. In loc de 8—10 coroane. De ce nu avem servitoare romtnce? Cu drept cuvînt s’ar pune întrebarea: dacă străinătatea —e mai drept Ungaria, — nu ne mai dă servitoare, romuncile nu ar putea împlini lipsa? O altă anchetă ce am făcut In această direcție ne conduce a da un răspuns negativ. Și iată de ce: Țărancele romînce nu se „bagă la stăpîn“, pentru că, motivează ele, nu vor să intre „slugă“. Femeile dela oraș, preferă a lucra pe la diferite fabrici și stabilimente industriale — fie particulare, fie ale statului,— pe preturi derizorii. Sînt în Capitală peste o sută de asemenea fabrici și stabilimente. In cari ,s’a calculat că sînt ocupate peste 30.000 femei și fete. Multe lucrătoare întrebate de ce nu vor sa servi la stăpîn, s’a primit răspunsul: „Suntem mai mulțumite a lucra prin fabrici cu 60 de bani pină la un leu și 50 pe zi, pentru că suntem funcționare la stat, apoi avem nopțile și sărbătorile libere. Cauzele pentru care plasarea sa face cu greutate Concursul promis societăței de către d. prefect, lipsește cu desăvîrșire, anume samsari continuă să-și exerciteze meseria de a plasa, chiar sub ochii agenților polițienești, chemați a opri traficul; mai mult Încă, prefectura poliției a permis, in ultimul timp, redeschiderea citorva birouri de plasare. In asemenea conditiuni controlul lipsește și plasarea întimpină greutăți. Servitoarele plasate prin societate, au avantajul că li se cunoaște moralitatea și corespund angajamentului și condițiunilor cerute. Moralitatea și aptitudinele se cercetează și constată de către anume persoane și agenți retribuiți de societate, cari lucrări necesită timp, ținînd seamă că sunt unii stăpîni cari dau referințe greșite despre foștii lor servitori, sau refuză cu totul a le da. Să revenim la vechile birouri? — Ce s’ar putea face. Neajunsurile pe cari le au stăplnii de pe urma birourilor de plasare, i-ar face, să dorească înființarea vechilor birouri, cari, dacă, nu le asigură moralitatea și aptitudinele servitorilor, l-ar satisface pentru moment sau pentru un anumit timp. A reveni la vechile birouri de plasare, ar fi o greșeală, și atît stăpinul cit și servitorul ar fi din nou expuși speculei și traficului despre care am vorbit. Ce s’ar putea face dar spre a se îndrepta actuala stare de lucruri ? Concursul conștiincios al autorităților polițienești, exterminarea samsarilor, un control serios asupra servitorilor și a femeilor fără căspătîifl care mișună prin grădinele publice și, în sfîrșit, înființarea unul cazier special, ar fi de mare folos și de ajuns societățel, care, desinteresat, patronează birourile de plasare. Pentru mai târziu, societatea își propune a înființa o școală practică de servitoare, din care să iasă specialiste: menajere, bucătărese, sufagioaice, spălătorese, fete în casă, etc. Societatea de altfel a instituit numeroase premii în bani, spre a încuraja munca,buna orînduială și supunerea, premii, acordate servitoarelor cari au dovedit cinste, ascultare și pricepere. In curînd societatea va începe a desvolta o mare activitate în direcția birourilor de plasare, și cunoscut fiind zelul și interesul ce-i depun doamnele din fruntea societăței, credem că, tot „Culturea și ajutorului femeei“ îi e dat a organiza corpul servitorilor, pe care la zeci de ani nu l-a putut organiza autoritățile. C. Dancașiu Poștă și Geografe La congresul geografic din Geneva, a venit la ordinea zilei o chestiune, care de ani întregi e discutată, fără a i se fi putut da cuvenite rezolvare, și care în special pentru poșetă, e de mare Însemnătate. E vorbă de desemnarea, de indicarea uniformă a numelor geografice. Pînă în momentul de față, fiece popor pronunță și scrie numele unei localități dintr’o țară străină, cum îî vine lui mai la îndemină— fapt care provoacă bine înțeles o zăpăceală continuă, un adevărat Babel. Așa s’a putut întîmpla — cum relatează ziarul italian „Corriere della Sera" — ca un englez scriind adresa pe o scrisoare „Venice (Italy)“ — să o primească înapoi cu observația că e necunoscută în Italia, localitatea „Venice“. Dar în cazul de față există tot o oarecare asemănare cu „Veneția“. Mult mai greu de înțeles, de dezlegat era un alt nume dintr’o adresă engleză, anume „Leghorn". Se cerea o mare agerime de spirit pentru a se ghici că e vorba de orașul italian „Livorno" — agerime ce nu se poate crede la fiecare funcționar poștal. Sunt acestea, mici greutăț pe cari le întimpină funcționarii poștei, greută» și mai mari însă au el de întîmpinat cu denumirile turcești și macedonene: nimenea nu are siguranța în a alege numele Iscander sau Ishkobzdia, Scadia sau Scutari, Monastir sau Bitolia, Uescub sau Scoplic, Rusciuc sau Roschuk sau Rouchtschouk — pentru ca scrisoarea să-șî ajungă a nta. Și mai enigmatic stau lucrurile cu numirile exotice. O scrisoare cu destinație spre India, să fie adresată la Karaki, Caraci, Carache ori Karatschi cînd avem afaceri de rezolvat în portul indian al reședinței indo-britanice „Bombay, care e denumită de oficialitatea engleză Carradhe”. Dezlegarea acestei probleme e atît de dificilă, iicit înțelegem lesne acum de ce e amînată de la un congres geografic la celalt.... Evident că dezlegarea cea mai utilă ar fi, ca fiece popor să denumească o localitate după cum e denumită ea în țara în care se află. Și aici iară găsim o dificultate în felul de exprimare, care foarte probabil va urma legile vorbire a fiecărei țări. Se poate întîmpla ca un francez care la cursul de geografie a învățat cuvîntul „Cuxhaven" și cînd vine să-l exprime față de un german, localitatea aceasta îî apare acestuia din urmă, cu totul necunoscută și dacă s'ar apuca să scrie o adresă după cum a auzit greșit cuvîntul — ar expedia scrisoarea la o localitate ce nici nu există: Cuque savant sau Cux a veni. iceste provocate de Telefon In ultimul număr al revistei medicale „Berliner Klinische Wochenschrift“, profesorul dr. M. Bernhardt publică o serie de observațiuni foarte interesante privitoare la accidentele telefonistelor de profesie. Intr'un interval de 2 ani și jumătate d-sa a văzut și a tratat 149 de telefoniste suferinde în urma accidentelor survenite în timpul exercițiului funcțiunelor, făcînd aceleași constatări ca și profesorul danez Biegrad care a tratat în Kopenhaga 300 de telefoniste suferinde. S-a constatat o contractare a timpanului la urechia care este întrebuințată la telefonat, la a patra parte a numărului total de telefoniște cu auzul normal. S'a făcut în același timp observația, că telefonarea de profesie nu cauzează nici o perturbare a auzului, bineînțeles, la persoanele cu urechi sănătoase. In schimb însă nu se poate admite că telefonatul ascute auzul, cu toate că mare parte dintre telefoniste susțin aceasta, ceea ce se explică prin faptul că urechia acomodîndu-se și obicinuindu-se cu zgomotele accesorii din telefon prinde și înregistrează cu mai multă ușurință convorbirile. In străinătate s’au constatat leziuni ale urechei foarte serioase, sau zale prin trăznet sau prin trecerea unui puternic curent electric in conductul telefonului. Absolut aceleași urmări are și sunetul prea violent, iar cauza acestor simptome nu este decit spaima sau o lovitură puternică și neprevăzută. De altfel, telefonatul nu produce durere de cap, de urechii vîjăituri in urechi, decit persoanelor nervoase. E de remarcat că telefonul atașat de cap produce mai lesne perturbări, care se manifestă prin exeme la urechi, mincărime în canale, etc. Profesorul Bernhard a constatat puține cazuri cauzate de un curent slab electric. Majoritatea telefonistelor se ptingeau de pocnitura strașnică care le lovește urechia, cînd aparatul este deranjat, sau în cazul unei descărcări atmosferice. In general s’au constatat tot mai mult dureri locale, decit perturbări ale auzului. COPII IN ÎNCHISOARE — 55 copii ruși arestați fără motiv . In luna Februarie a anului acesta, autoritățile locale au făcut o perchezițiune în școala comunală din Piescau, Rusia, după care au fost declarat arestat 55 copii și patru profesori. Ei au fost încarcerat în închisoarea orașului învecinat, unde zac încă și astăzi, fără a bănui duși de puțin motivul deținerei lor. Despre starea copiilor întemnițat, aflăm următoarele, din petițiunea adresată deputatului social-democrat din Dumă, Beliissin, de către părinții copiilor: „Copiii noștri stau din luna Februarie în închisoare, fără ca vreo plîngere, ca vreun proces să vie să lămurească cauzele acestei arestări. Starea micilor deținute înfricoșătoare... Atmosfera din pușcărie are o influență ucigătoare asupra sănătătei copiilor, copii mai mici de cincisprezece ani. Nu de mult a murit unul din el, altul zace acum cuprins de chinurile pneumoniei. Băeții mai tineri de abea că se mai pot mișca, iar învățătorii arestati îndură nespus de mult. Mamele copiilor, cari au venit din jocurile cele mai depărtate, rătăcesc noaptea, în preajma închisorei și de disperare sunt aproape să-șî pună capăt vieței. Toate lugile noastre, toate petițiunile noastre adresate autorităților superioare din Petersburg, au rămas fără răspuns, iar autoritățile locale răspund la lacrimele noastre numai cu rîs și batjocură. Din altă sursă mai aflăm următoarele: La 9 iulie, 38 de cop» de la școala comunală din Plescaü, încarcerat în închisoarea corecțională, au declarat greva de foame, fiindcă au perdut orice speranță într'o eliberare neîntîrziată. Ceilal« 19 cop» au făcut cunoscut directorului închisoarei, că se vor asocia la hotărîrea colegilor lor, dacă șeful jandarmilor nu le vor da promisiunea că afacerea lor va fi rezolvită într-o săptămînă, două. DIN MUNȚII NOȘTRI BREZOIU Rezemat de un colț de stîncă priveam în față piscul înalt de munte unde fîlfîia în vîrful tricolorul romînesc, un steag pe care vizitatorii o privesc în fiecare an. Jos la poalele muntelui se desfășoară panorama micului sat Brezoiu, străbătut prin mijloc de Lotru a cărui apă limpede ca cristalul șoptește printre stîncile primejdioase, ducînd în vale spre fabrică bătrînii brazi din V vîrful muntelui despuiat de coaje spre a fi făcut blăni. Mai la vale Oltul, bătrînul rău, ale cărui valuri repezi și spumoase lovesc în stînci de pare că ar voi să le spargă, trece repede la vale duelnd cu el, plute conduse de munteni cari cîntă veseli printre trecătorile strimte ale rîului. In spre seară, e liniște complectă, nici un zgomot, numai șuerul valurilor, deșteaptă pe călător din visul făurit de aceste pozițiuni fermecătoare. Drumul ce duce spre Călimăneș» este din cele mai plăcute, munții par’că își împreună coamele, iar bradul cu virful plecat spre vale, par’că jelește liniștea în care trăește. Vizitatorii trec în rîndurî pentru a admira priveliștea naturei din aceste păr» și sînt mulțumit că pot avea și în aceste pări muntoase ale țarei noastre, vederi și impresiuni ca și în alte țârî. Dar soarele apune, începe să se însereze și călătorii obosit de drum se înapoiază pe la case. A apărut No. 36 din romanul de aventuri Cei trei Mușchetari 02 $lex. Jumas-tatăl — 5 băni exemplarul — Intrunirea patronilor din Ploești PLOEȘTI, 3 August.—Meseriașii patroni, membri ai cercului din localitate, din toate breslele, s’au Întrunit azi la orele i în sala liceului vechiu. A prezidat d. Ștefan Bărbulescu. D. C. Nicolescu, zidar, arată că legea meseriașilor e o ficțiune, deoarece meseriaș» romul nu sînt privilegiat de autorități. Lucrările în loc să se dea la meseriaș» romîni se dau numai la străini. Protestează contra administrației comunale locale, pentru diferitele lucrări ce s'au efectuat în vara aceasta și cari au fost date străinilor, în urma intervențiilor arcitectului comunei. Numai cu reparatul bulevardului, spune r/-sa, s'a furat 14.000 lei. Vorbește de nedreptatea adusă zilele trecute meseriașilor români. cari conform legei, s’au format în asociație pentru a lua in antrepriză lucrările legei municipale. Și aci numitul architect a urmat același sistem, riu’nd a da lucrarea In regie, îndeamnă pe colegii patroni să nu dezarmeze până ce nu se va face dreptate. D. Haral. Nădulescu, tapițer, ca și predecesorul d-sale, protestează contra sistemului urmat la comună. D. I. Cristescu, caval, arată importanța cercului meseriașilor patroni, și foloasele realizate de la înființarea lui. Critică legea meseriilor care împovărează pe mici patroni și lucrători. Toate cotizațiile vărsate la corporații, spune d-sa, nu sunt pentru folosul meseriașilor, ci pentru funcționarii cari fac jocul politicianilor și a agenților electoral. Atacă administrația comunală și propune să se protesteze cu ultima energie contra ei. Dr. Ionescu, legător de cărț, asemenea protestează contra arhitectului comunei. Se dă apoi citire unei moțiuni, care va fi înaintată primăriei din localitate. întrunirea s’a terminat în liniște la orele 5 jum.—Stavăr Furtuna din Craiova Craiova, 3 August. Astă noapte, pe la orele 12 și un sfert, o furtună îngrozitoare, însoțită de o ploae torențiala s'a dezlănțuit asupra orașului. Troznetul a căzut în mai multe părți. Furtuna, care a durat o oră, a spart geamurile multor case, făcînd mari stricăciuni. De asemenea multe case au fost dezvelite. Fotografia se la distanță Mereu face progrese fotografia de la distanță, cu ajutorul telegrafului. Dăm mai sus o asemenea fotografie a reginei Wilhelmina a Olandei, luată de la o distanță de zeci de km. TRAIUL FIRESC Primim următoarele cu rugămintea de a le publica: Scopul pe care îl are vegetarismul e cheia fericire, după care omul se zbate din vremuri prea îndepărtate ca să o găsească. Ca să știm cum să trăim și să ne folosim de tot ce natura poate să ne dea, e adevărata mulțumire și lucrul acesta îl urmărește și vegetarismul. A ști cum să trăim înseamnă a face ca viata noastră să se manifeste în toată vigoarea și sănătatea ei, care ne dă dor de a lucra pentru binele nostru și al aproapelui, pentru tot ce e măreț, frumos și folositor. Prin vegetarism scăpăm de boalele trupului și ca consecință și de ale sufletului, astfel ca să fie „Minte sănătoasă în trup Bănufeiori“.Așadar vegetarismulnu este traiul unor ampiț» oameni, ci al tuturor: tînăr sau bătrîn, bogat sau sărac, sănătos sau bolnav. Nu este vreun chin sau lipsă de plăcere, ci din contră, trăind conform cu natura și mîncînd produsele eî vegetale atît de deosebite și de plăcuta, folosindu-se de aerul ei, de apa ei, de soarele ei, de frumusețile ei, de puterea pămîntului și mișcare, lipsindu-ne tot deodată de mîncarile ațîțătoare de carne și de băuturile alcoolice, vom simți după o vreme viata altfel, trupul mai vioiu, mintea mai limpede, sufletul mai liniștit, vom simți în sfîrșit că trăim cu adevărat. Astăzi lumea a început să se gîndească mai serios la viață și zil alonul după catastrofa fie la Eordertlingei» nie se recrutează suta se mii de noi vegetarieni în toată lumea. Căci intr’adevărul» — ca prin minune — au recăpătat sănătatea și liniștea sufletului, lucru ce i-au făcut să devie apostoli înfoca» ai vegetarismului. Străinătatea e plină de stabilimente în care se practică traiul firesc și mii de bolnavi și curioși din toată lumea le vizitează.Ar trebui ca Io» să se intereseze de vegetarism căci pe lingă că ne învăța cum să mîncăm și să bem, apoi ne învață cum să ne îmbrăcăm, cum să locuim, cum să dormim și celelalte nevoi. Prin aceasta se Înlătură orice neajuns, suferință și plictiseală, revenind mulțumirea liniștea și fericirea.Așadar rog pe tot ca să binevoiască a intra in aceasta societate.In primul rtnd mă adresez „Femeiei române” căci pe dînsa o va interesa ca mamă creșterea copiilor săi pentru binețe vietei lor și al tărei. In al doilea rînd mă adresez presei care luptă cu mari jertfe pentru luminarea poporului și binele general. Și un al treilea rînd, cetățenilor cari muncind și-au agonisit ceva, sâ-șî asigure moștenitori prin copiii vrednici urmași și buni patrioți. Desigur că sunt mul» cari s’au ocupat serios cu naturalismul, mă adresez și lor ca să ne întrunim, căci a sosit momentul să conlucrăm, în această direcție. In toate zilele de lucru de la 5—7 vom tine o serie de conferințe în strada Polonă No. 236 despre traiul firesc și bucătăria vegetariană, și asupra măsurilor pentru înființarea unei ospătării vegetariene și unui stabiliment și despre tot ce s’a făcut în străinătate despre vegetarism fiind membru activ al societatei vegetariene din Franța, Germania, Engliteza și Italia, vizitind parte din stabilimentele și resturantele naturaliste din Germania. Tot la mine doritorii vor găsi și o mulțime de cărț naturaliste în limbile franceză, germană, italiană și română precum și diferite tablouri, modele și orice deslușire. Vasile Golișteanu căpitan pensionar niumirii a -------- Mișcarea pieței Galati in luna iulie Bursa noastră de cereale în cursul lunei Iulie se prezintă relativ bine față cu tranzacțiile încheiate în luna trecută. Așa, avem de înregistrat in cursul tunei curente, tranzacțiuni ce trec peste cantitatea de 1000 vagoane, pe cînd in luna Iunie maximul de afaceri nu atinsese cantitatea de 700 vagoane. Din noua recoltă de grân avem de notat în cursul acestei luni primele vânzări cu preț de lei 1050—2100 vagonul, marfă de greutate 79-200—79-500 kilo pe hecta Se specifică că prețul obținut este cu 300 lei mai mult la vagon, comparativ cu prețurile, obținute in luna corespunzătoare a anului trecut. De asemenea s-au efectuat mici tranzacții și însecări noul, pentru care se oferă pînă la lei 1830 de vagon, după calitate. In urma ploilor căzute, se așteaptă la o frumoasă recoltă de porumburi. Din cauza revărsărilor apelor Prutului, se face cu foarte mare anevoință sosirea șlepurilor de pe acest rîu, fapt ce produce stagmație în afaceri. Iată cantitățile de cereale înregistrate la bursă, care formează totalul de 1000 vagoane arătat mai sus, precum și greutățile și prețurile obținute: Griul, s’a vîndut în cantitate de circa 90 vagoane, din care: 18 vagoane grin nou de greutate 79 pe 200 kilo pe hecto cu preț de lei 2100 vagonul, marfă dela magazie, 62 vagoane cu preț de lei 1835 pînă la 1940 vagonul dela șlep, precum și 10 vagoane gril roș nou de greutate 79-500 kilo pe hecto cu lei 2050 vagonul, marfă vîndută dela magazie; Cincantina, circa 185 vagoane din care: 25 vagoane de greutate 79—80 kilo pe hecto cu preț de lei 1385—1475 vagonul, marfă vîndută dela magazie; 130 vagoane cu preț de lei 1375—1455 vagonul de la șlep; 12 vagoane de greutate 79-81-500 kilo pe hecto, cu lei 1400—1450 vagonul, marfă vîndută după linie, precum și 18 vagoane cincuantină corcită de greutate 79—81-500 kilo pe hecto de lei 1382 50-100 vagonul, marfă vîndută de la șlep. Porumbul, circa 470 vagoane precum se specifică: 150 vagoane cu preț de lei 1382 jumpină 1440 vagonul, marfă vîndută dela șlep; 10 vagoane de greutate 78—79 kilo pe hecto cu preț de lei 1360—1400 vagonul, marfă vîndută dela linie și dela magazie obor; 20 vagoane porumb colorat de greutate 78-400 kilo pe hecto cu lei 1460 vagonul dela șlep; 30 vagoane porumb dinte de cal cu lei 1485 vagonul de la șlep, precum și 250 vagoane porumb de proveniența rusă, de greutate 77—78 kilo pe hecto cu lei 1395—1427 jum. vagonul, marfă vîndută tot de la șlep. Secară: circa 270 vagoane precum se specifică: 165 vagoane cu preț de lei 1627 jum. pînă 1765 vagonul, marfă vîndută dela șlep; 100 vagoane cu preț de lei 1800 vagonul dela magazie, precum și 5 vagoane de greutate 72— 05 kilo pe hecto cu preț de lei 1825—1840 vagonul, marfă vîndută după linie. Sinuciderea unei ordonanțe Roman. 3 August. — Hristide Sflică, fost ordonanță la d. căpitan Mihăilescu, s'a sinucis azi trăgîndu-și un glonte de revolver in inimă. Moartea i-a fost instantanee. Cauza e necunoscută pînă acum S'a deschis o anchetă.Fernanda O' AoIj iu vj .1 Ő REVOLUȚIA DIN INDOChInA Din Indochina sosesc știri foarte grave. O armată chineză evaluată la 10.000 oameni, se află la frontieră. Ceva mai mult, soldații indigeni dau mult de bănuit francezilor, cari nu mai au de loc încredere în eî. Zilele acestea s-a descoperit la un număr oarecare de soldați, bucăți de stofă, cu inscripțiuni revoluționare, pe cari ei le aveau cănite în vestminte. Acele bucăți de stofă trebuiau să le servească ca mijloc de recunoaștere. Gravura de mai sus reprezintă toate ziarele chineze revoluționare, cari apar atît în China cît și în Japonia și prin care se propagă ura în contra europenilor. Francezii sunt foarte îngrijiți de această stare de lucruri, mai cu seamă că de citva timp, numeroase bande chineze trec peste hotarele Indochinei, atacînd, omorînd, prădînd și fugind în urmă iar peste graniță. Indigenii se fac că nu ștă nimic. In Indochina sînt numai cîteva mii de soldați, incapabili să reziste unei truffe de 10000 de revoluționari bine înarmați, ca acea earî se află acum la graniță, se știe, că cei de rasa galbenă nu se tem de loc de moarte și nu odată începînd acțiunea, ei nu se dau ușor îndărăt. «Situația agricolă . Foaia de informațiuni comerciale“ care apare sub controlul ministerului industriei și al comerțului, publică Următoarele știri cu privire la situația agricolă, in țară și în străinătate:___ . In țară Starea semănăturilor în întreaga țară se prezintă în general bine. Timpul variabil mai mult ploios, afară de jud. Brăila unde se simte nevoe de ploae. Grindina a căzut numai în cîteva localități din nordul Moldovei. Treeratul griului continuă: în unele locuri este deja terminat, recolta este în general bună. Orzul și ovăzul se seceră și se trează; recolta este potrivită. Porumbul se prezintă pretutindeni în foarte bune condițiuni și se speră că va da o recoltă îmbelșugată. Meiul este asemenea foarte bun. Viile și pomii fructiferi se prezintă foarte bine și vor da o recoltă abondentă. Fînețele și imașurile s’au îndreptat în urma ultimelor ploi. Arăturile de toamnă au început și se urmează în toată țara. Insecte nu s’au mai ivit nicăeri. Instruimente Ministerul agriculturei din republica Argentina publică raportul oficial și definitiv asupra recoltelor din 1907—908 arătînd următoarele cifre de producțiune: grin 5.238.700 T evaluîndu-se cantitatea pentru export la 4 mil. T in, 1.100.7000 T, evaluîndu-se cantitatea pentru export la 1 mil. T, ovăz 492.800 T, evaluîndu-se cantitatea pentru export la 4 mil. T. Perspectivele recoltei noul de grin sînt bune. In Austria, recolta orzului, se prezintă cantitativ mijlocie, dar calitatea este defectoasă. In toată Canada perspectivele recoltelor sunt excelente. In Danemarca,a început secerișul griului și al secării, timpul este ploios și recolta va fi mijlocie. Orzul și ovăzul vor fi în mai mică cantitate ca anul trecut. In Franța, recoltele de cereale sunt rele și inferioare anului 1907; la aceasta au contribuit mult furtunile din urmă, tot astfel vița de vie și arborii fructiferi. Insă lipsa de cereale nu va fi mult simțită din cauza stocurilor însemnate rămase din anul trecut. In Germania, în districtele de pe Saale, recolta orzului va fi bună, a ovăzului este sub mijlocie. Persistența ploilor ar putea ca să întîrzie mult secerișul. Din Italia (Neapole) se vestește că timpul frumos și cald este foarte priincios secerișului în nordul și centrul țării. Se semnalează lipsă de grâu în provinciile meridionale. In Rusia, recolta de secară este destul de bună; la sud timpul este cu totul defavorabil treeratului. Din cauza ploilor mari, Nistrul s’a revărsat pustiind numeroase lanuri. In regiunea Volgel, recoltele s’au mai îndreptat; porumbul este bun; recolta orzului este peste mijlocie; ovăzul bun. In Statele Unite, recolta griului de primăvară a suferit perderi mari. Timpul prea călduros și rugina au stricat recoltele din Dakota. Porumbul nu are multe nevoe de ploae decit numai în cîteva localități. Asupra ovăzului nu se poate face încă nici o prezicere. In Suedia, recolta de secară va fi mijlocie, dar calitatea excelentă. In Turcia, an bun In regiunile Mărei Negre pentru orz, grân, ovăz și porumb, potrivit în regiunea Mărel de Marmara pentru ortü, orz, porumb, meiü și bob; mijlociu, in Asia Mică pentru grin, orez și porumb. In Tunis, recolta de grin va fi abia îndestulătoare ca să satisfacă consumațiunea interioară, aproape tot astfel pentru orz și ovăz, numai sămânța de nn va da o recolta destul de îmbelșugată. In Ungaria, recolta orzului este de circa 0 milioane 459 quarter față de 7.500.000 din anul trecut, iar recolta ovăzului 7.100.000 tuarteri față de 8.400.000 anul trecut. Congresul esperantist din Dresda DRESDA, 14 August—Duminică a avut loc aci deschiderea celui de al 4-lea congres internațional esperantist. De pe acum tot orașul e „esperantizat“. Pretutindeni se vad străini purtînd steaua verde, semnul esperantiștilor și este un semn distinctiv arătând țara lor de origină, căci altfel nu s-ar ști că toți acești oameni cari se întrețin, se plimbă și discută împreună în aceeași limbă, aparțin diferitelor popoare ale Europei, Americei și chiar ale Asiei și Africei. Mai mult ca toate afirmările teoretice practica dovedește aci că o limbă internaționala nu este un vis nerealizabil. Au slojit 200 de englezi și se mai așteaptă 100, apoi 400 de francezi, mul» danezi, polonezi, ruși, boemieni și spanioli, patru japonezi, Inntre cari delegatul oficial al guvernului, profesorul universitar Shimura. Romînia este pentru prima oară reprezentată la un conmis ..esperantist. Și d. Heinrich Fischer, președintele primei societăți esperantiste române din Gala», a fost primit cu bucurie ca detelgat al societăților din Gala», Bucureșt, Brăila, Ploești, etc. Toate hotelurile sunt pavoazate cu steaguri verzi esperantiste și cu steagurile naționale al congresiștilor. Bursa cerealelo!» BRAILA, 3 August. — In urma știrilor din America, cari au adus scăderi, s’a remarcat pentru grinele mijlocii oarecari cereri, pe cînd pentru cele bune dispoziția continuă a fi animată. Cauza pentru care e aceasta dispoziție, este că sosesc puține grine, în urma ploilor cari au compromis calitățile. Prețurile obținute la grlnele de prima calitate variază între 20. 25—81 lei, la cele mijlocii între 18.40— 19.60. Oarzele, căutate cele de bună calitate și grele. S-a obținut 19.20 pină 19.50, pentru cele grele de 62—64 kg.; celelalte se vind cu 13.40— 13.60. Ovăzurile sunt neglijate; cele de calitate mai ușoară se vind cu 11 și 50, pină la 11.70; cele grele se vînd pînă la 13 pentru export. Răpită sălbatecă 12—12.50. Naveta pentru semînță 40—45 kgr. Fasole veche s’a negociat cu 28 Pînă la 20.50, suta. La porumburi sunt căutate mărfurile colorate pentru cari sunt cereri din Italia. Se plătesc 14,40 suta. Porumburile galbene din Moldova sunt mai puțin căutate. Au obținut 30—40 lei în minus la vagon, față de celelalte.