Dimineaţa, august 1908 (Anul 5, nr. 1600-1630)

1908-08-05 / nr. 1604

4 ^.uui V»—Wo. 1004 j WiaLMIMTM* a : r «obcedhtA excluși«­ Rg«n|las da Rublloltite CAROL SCHULDER * Co, BUCUREȘTI libKui­ ed­­e,id­is—Telel­it 8 £ 9 Birourile ziarului: —. * ----Str. Sărindar No. ft DIRECTOR CONST. MILLE Abonamente cu premITi Un an: ....... Lei It • Inni ........ .11 final................................... « TELEFON* Direcțiunea No. 1499 Capitală „ 14110 Provincie și Străinătate No. 13­40 °»öcccocccccccccccacccoxcccccco APARE ZILNIC CU CELE DIN URMA ȘTIRI ALE NOPȚEI oo^cccc^xcccx^oxcccccco EVENIMENTELE DIN MACEDONIA ANCHETELE ZIARULUI „DIMINEAȚA* Be ce i avem serien ín Oapiíaíö r— In jurul actualelor biurouri de plasare — E mai bine de un an, de când Ca­pitala trece printr’o mare lipsă de servitori. Criza a devenit In ultimul timp acută, de unde, alarma stăpt­­nilor: „Nu avem servito­rii.« Ce ne tracem.­... S'a căuta­ si se afla cauzele ace­stei crize si a se dovedi vinovatul. Toată lumea aruncă vina pe au­torități și societatea „Cultura si a­­jutorul femeei" căreia i s’a încre­dințat din Februarie a. c.. serviciul de plasare pentru servitori. Pornirea aceasta a publicului, a făcut pe zisa societate să ne soli­cite o anchetă care să stabilească a­­devăratele cauze ale lipsei de ser­vitori. Un reprezentant al ziarului, nos­tru, însoțit de d. avocat Eugen N. Ionescu, secretarul biroului de asis­­tentă juridică de pe lingă zisa so­cietate, au întreprins o anchetă minuțioasă. .... Chiar dacă rezultatul cercetărlor nu remediază criza și nu satisface pe stăpini, totuși, credem, că auto­ritățile ținînd seamă de cele consta­tate, vom fi contribuit la ameliora­rea unul râu. Desființarea fostelor birouri de pla­sare.—Propunerea d-lui prefect al poliției Cu începere dela 1 Februarie a. c., printr’o dispoziție polițienească, s’au desființat birourile de plasare pentru servitori.. * D. Emil Petrescu, In urma nume­roaselor plîngeri ce primise și con­statărilor personale ce făcuse, ajun­sese la concluzia că a mai tolera bi­rourile de plasare, așa cum funcțio­nați, însemna a încuraja un trafic necinstit și rușinos. (Agent» de la fostele birouri de plasare momeau servitor», propunindu-le locuri mai bune (?) In scopul de a încasa o ta­xă de plasare de la servitor și a sili pe stăpîn a solicita vreunui birou un alt servitor, pentru care solicita­re desigur, se lua o nouă plată). Hotârtt a pune capăt unei ase­menea stări de lucruri, d. prefect propune societăței „Curtea și aju­torul femeei“ a lua asupră­ și ser­viciul de plasare pentru servitoare, propunere, care a venit după ce d. prefect se convinsese că biroul de plasare existent ..este foarte bine organizat". . . . . Propunerea de mai sus a fost în­soțită de asigurarea că „poliția va da tot concursul societăței pentru plasarea în mod cinstit . Cinci birouri de plasare. — Perso­nala 1. " Consiliul de administrație al so­cietatei de sub preșidenția d-nei Elena Pherekyde, a înștiințat pe d. prefect că, cu toa­tă organizația bună ce o are biroul de plasare afi­liat societățea, totuși nu poate răs­punde tuturor cererilor. Pe ziua de 1 Februarie a. C„ a apărut „Ordonanța“ de desființare a birourilor de plasare particulare și, știința,­­că se înființează cinci nouă birouri de plasare, sub auspiciile societăței „Cultura și ajutorul fe­­meei". Localurile au și fost fixate în cinci puncte ale Capitalei, așa fel­ ca ele să fie la îndemîna celor interesat. Personalul angajat este compus din funcționare desemnate de con­siliul de administrație al societătei și din agenți speciali plătit de so­cietate, cari au însărcinarea de a cerceta moralitatea servitoarelor ce sunt angajate de birou, cum și com­­petiția în meseria de servitoare. Explicația crizei de servitoare Ancheta întreprinsă ne-a pus în măsură de a explica, în parte, criza. Trebue să se știe că lipsa de ser­vitori datează de cîțva ani; nu s’a simțit, din cauză că vechile birouri de plasare traficau plasarea; agen­ții acelor birouri aveau speciali­tatea ca prin fel de fel de momeli să scoată servitoarea de la un stă­pîn pentru ca a doua zi să o pla­seze la altul. Cu modul acesta se făcea un fel transferare, pe spina­rea stăpînilor și a servitorilor, fără ca lipsa să se cunoască. Apoi, în majoritate, servitoare­le noastre, sînt de origină străi­nă mai ales, unguroaice. Venirea lor în țară, în ultimii ani, a deve­nit mai mică din cauză că guver­­nul unguresc a­ condiționat sau a oprit­­ cu desăvîrșire emigrarea femeilor din Ungaria, pe cari se bănuia că vin sa se plasese Ia ța­­­ră ca servitoare. Femeile maghiare din elită ți din burghezie, au fondat „Aso­ciația femeilor maghiare“ care astăzi, numără 21.000 membre. Scopul acestei societăți este de a convinge pe fem­eile din popor de a nu mai emigra in „Vala­­chia“ deoarece pot g­ăsi plasa­ment bun și în țara natală. Pe de altă parte membrele din zisa asociație au triplat salariul dinainte al servitoarelor, majo­­rîndu-l pînă la suma de 25—30 coroane lunar. In loc de 8—10 co­roane. De ce nu avem servitoare romtnce? Cu drept cuvînt s’ar pune între­barea: dacă străinătatea —e mai drept Ungaria, — nu ne mai dă servitoare, romuncile nu ar putea împlini lipsa? O altă anchetă ce am făcut In această direcție ne conduce a da un răspuns negativ. Și iată de ce: Țărancele romînce nu se „bagă la stăpîn“, pentru că, motivează ele, nu vor să intre „slugă“. Femeile dela oraș, preferă a lucra pe la diferite fabrici și sta­bilimente industriale — fie parti­culare, fie ale statului,— pe pre­turi derizorii. Sînt în Capitală peste o sută de asemenea fabrici și stabilimente. In cari ,s’a calculat că sînt ocupa­te peste 30.000 femei și fete. Multe lucrătoare întrebate de ce nu vor sa servi la stăpîn, s’a primit răspunsul: „Suntem­ m­ai mulțumite a lucra prin fabrici cu 60 de bani pină la un leu și 50 pe zi, pentru că suntem­ func­ționare la stat, apoi avem nopți­le și sărbătorile libere. Cauzele pentru care plasarea sa face cu greutate Concursul promis societăței de către d. prefect, lipsește cu desă­vîrșire, anume samsari continuă să-și exerciteze meseria de a pla­sa, chiar sub ochii agenților poli­țienești, chemați a opri traficul; mai mult Încă, prefectura poliți­ei a permis, in ultimul timp, re­deschiderea citorva birouri de pla­sare. In asemenea conditiuni contro­lul lipsește și plasarea întimpină greutăți. Servitoarele plasate prin socie­tate, au avantajul că li se cunoa­ște moralitatea și corespund an­gajamentului și condițiunilor ce­rute. Moralitatea și aptitudinele se cercetează și constată de către­­ a­­nume persoane și agenți retribu­iți de societate, cari lucrări ne­cesită timp, ținînd seamă că sunt unii stăpîni cari dau referințe greșite despre foștii lor servitori, sau refuză cu totul a le da. Să revenim la vechile birouri? — Ce s’ar putea face. Neajunsurile pe cari le au stă­­plnii de pe urma birourilor de plasare, i-ar face, să dorească în­­ființarea vechilor birouri, cari, dacă, nu le asigură moralitatea și aptitudinele servitorilor, l-ar sa­tisface pentru moment sau pentru un anumit timp. A reveni la vechile birouri de plasare, ar fi o greșeală, și atît stăpinul cit și servitorul ar fi din nou expuși speculei și traficului despre care am vorbit. Ce s’ar putea face dar spre a se îndrepta actuala stare de lu­cruri ? Concursul conștiincios al auto­rităților polițienești, exterminarea samsarilor, un control serios asu­pra servitorilor și a femeilor fă­ră căspătîifl care mișună prin grădinele publice și, în sfîrșit, în­ființarea unul cazier special, ar fi de mare folos și de ajuns so­­cietățel, care, desinteresat, patro­nează birourile de plasare. Pentru mai târziu, societatea își propune a înființa o școală prac­tică de servitoare, din care să iasă specialiste: menajere, bucă­tărese, sufagioaice, spălătorese, fete în casă, etc. Societatea de altfel a instituit numeroase premii în bani, spre a încuraja munca,­­buna orînduia­­lă și supunerea, premii, acordate servitoarelor cari au dovedit cin­ste, ascultare și pricepere. In curînd societatea va începe a desvolta o mare activitate în di­recția birourilor de plasare, și cunoscut fiind zelul și interesul ce-i depun doamnele din fruntea societăței, credem că, tot „Cultu­rea și ajutorului femeei“ îi e dat a organiza corpul servitorilor, pe care la zeci de ani nu l-a pu­tut organiza autoritățile. C. Dancașiu Poștă și Geografe La congresul geografic din Gene­va, a venit la ordinea zilei o ches­tiune, care de ani întregi e discu­tată, fără a i se fi putut da cuveni­te rezolvare, și care în special pen­tru poșetă, e de mare Însemnătate. E vorbă de desemnarea, de indi­carea uniformă a numelor geogra­fice. Pînă în momentul de față, fie­ce popor pronunță și scrie numele unei localități dintr’o țară străină, cum îî vine lui mai la îndemină— fapt care provoacă bine înțeles o zăpăceală continuă, un adevărat Babel. Așa s’a putut întîmpla — cum relatează ziarul italian „Corriere della Sera" — ca un englez scriind adresa pe o scrisoare „Venice (Ita­ly)“ — să o primească înapoi cu observația că e necunoscută în Ita­lia, localitatea „Venice“. Dar în ca­zul de față există tot o oarecare a­­semănare cu „Veneția“. Mult mai greu de înțeles, de dezlegat era un alt nume dintr’o adresă engleză, a­­nume „Leghorn". Se cerea o mare agerime de spirit pentru a se ghi­ci că e vorba de orașul italian „Li­vorno" — agerime ce nu se poate cre­de la fiecare funcționar poș­tal. Sunt acestea, mici greutăț pe cari le întimpină funcționarii poștei, greută» și mai mari însă au el de întîmpinat cu denumirile turcești și­­ macedonene: nimenea nu are si­guranța în a alege numele Iscander sau Ishkobzdia, Scadia sau Scutari, Monastir sau Bitolia, Uescub sau Scoplic, Rusciuc sau Roschuk sau Rouchtschouk — pentru ca scrisoa­rea să-șî ajungă a nta. Și mai enigmatic stau lucrurile cu numirile exotice. O scrisoare cu destinație spre India, să fie adre­sată la Karaki, Caraci, Carache ori Karatschi cînd avem afaceri de re­zolvat în portul indian al reședin­ței indo-britanice „Bombay, care e denumită de oficialitatea engleză Carradhe”. Dezlegarea acestei probleme e a­­tît de dificilă, iicit înțelegem les­ne acum de ce e amînată de la un congres geografic la celalt.... Evident că dezlegarea cea mai utilă ar fi, ca fiece popor să de­numească o localitate după cum e denumită ea în țara în care se află. Și aici iară găsim o dificultate în felul de exprimare, care foarte probabil va urma legile vorbire­ a fiecărei țări. Se­­ poate întîmpla ca un francez care la cursul de geo­grafie a învățat cuvîntul „Cuxh­a­­ven" și cînd vine să-l exprime fa­ță de un german, localitatea aceas­ta îî apare acestuia din urmă, cu totul necunoscută și dacă s'ar a­­puca să scrie o adresă după cum a auzit greșit cuvîntul — ar expedia scrisoarea la o localitate ce nici nu există­: Cuque savant sau Cux a veni. iceste provocate de Telefon In ultimul număr al revistei me­dicale „Berliner Klinische Wochen­schrift“, profesorul dr. M. Bern­hardt publică o serie de observați­­uni foarte interesante privitoare la accidentele telefonistelor de profesie. Intr'un interval de 2 ani și jumă­tate d-sa a văzut și a tratat 149 de telefoniste suferinde în urma ac­cidentelor survenite în timpul exer­cițiului funcțiune­­lor, făcînd ace­leași constatări ca și profesorul da­nez Biegrad care a tratat în Ko­­penhaga 300 de telefoniste suferin­de. S-a constatat o contractare a timpanului la urechia care este în­trebuințată la telefonat, la a patra parte a numărului total de telefo­­niște cu auzul normal. S'a făcut în același timp obser­vația, că telefonarea de profesie nu cauzează nici o perturbare a au­zului, bineînțeles, la persoanele cu urechi sănătoase. In schimb însă nu se poate admite că telefonatul as­cute auzul, cu toate că mare par­te dintre telefoniste susțin aceasta, ceea ce se explică prin faptul că urechia acomodîndu-se și obicinu­­indu-se cu zgomotele accesorii din telefon prinde și înregistrează cu mai multă ușurință convorbirile. In străinătate s’au constatat lezi­uni ale urechei foarte serioase, sau­ zale prin trăznet sau prin­ trecerea unui puternic curent electric in conductul telefonului. Absolut aceleași urmări are și sunetul prea violent, iar cauza a­­cestor simptome nu este de­cit spai­ma sau o lovitură puternică și ne­prevăzută. De altfel, telefonatul nu produce durere de cap, de urechii vîjăituri in urechi, de­cit persoanelor nervoase. E de remarcat că telefonul atașat de cap produce mai lesne pertur­bări, care se manifestă prin exeme la urechi, mincărime în canale, etc. Profesorul Bernhard a constatat puține cazuri cauzate de un curent slab electric. Majoritatea telefonis­telor se ptingeau de pocnitura straș­nică care le lovește urechia, cînd a­­paratul este deranjat, sau în cazul unei descărcări atmosferice. In general s’au constatat tot mai mult dureri locale, decit perturbări ale auzului. COPII IN ÎNCHISOARE — 55 copii ruși arestați fără motiv . In luna Februarie a anului a­cesta, autoritățile locale au făcut o per­chezițiune în școala comu­nală din Piescau, Rusia, după care au fost declarat arestat 55 copii și patru profesori. Ei au fost încarcerat în închisoarea o­­rașului învecinat, unde zac încă și astăzi, fără a bănui d­­uși de puțin motivul deținerei lor. Despre starea copiilor întemni­țat, aflăm următoarele, din pe­­tițiunea adresată deputatului so­cial-democrat din Dumă,­­ Belii­­ss­in, de către părinții copiilor: „Copiii noștri stau din luna Fe­bruarie în închisoare, fără ca vreo plîngere, ca vreun proces să vie să lămurească cauzele acestei a­­restări. Starea micilor deținut­e înfricoșătoare... Atmosfera din pușcărie are o influență ucigă­toare asupra sănătătei copiilor, copii mai mici de cincisprezece ani. Nu de mult a murit unul din el, altul zace acum cuprins de chinurile pneumoniei. Băeții mai tineri de abea că se mai pot miș­ca, iar învățătorii arestati îndură nespus de mult. Mamele copiilor, cari au venit din jocurile cele mai depărtate, rătăcesc noaptea, în preajma în­­chisorei și de disperare sunt a­­proape să-șî pună capăt vieței. Toate lugile noastre, toate peti­­țiunile noastre adresate autori­tăților superioare din Petersburg, au rămas fără răspuns, iar auto­ritățile locale răspund la lacri­­mele noastre numai cu rîs și bat­jocură. Din altă sursă mai aflăm ur­­m­ătoarele: La 9 iulie, 38 de cop» de la școala comunală din Ples­­caü, încarcerat în închisoarea corecțională, au declarat greva de foame, fiindcă au perdut orice speranță într'o eliberare neîntîr­­ziată. Ceilal« 19 cop» au făcut cunoscut directorului închisoarei, că se vor asocia la hotărîrea co­legilor lor, dacă șeful jandarmi­lor nu le vor da promisiunea că afacerea lor va fi rezolvită în­­tr-o săptămînă, două. DIN MUNȚII NOȘTRI BREZOIU Rezemat de un colț de stîncă priveam în față piscul înalt de munte unde fîlfîia în vîrfu­l tri­colorul romînesc, un steag pe care vizitatorii o privesc în fie­care an. Jos la poalele muntelui se desfășoară panorama micului sat Brezoiu, străbătut prin mijloc de Lotru a cărui apă limpede ca cristalul șoptește printre stîncile primejdioase, ducînd în vale spre fabrică bătrînii brazi din V vîrful muntelui despuiat de coaje spre a fi făcut blăni. Mai la vale Oltul, bătrînul rău, ale cărui valuri repezi și spumoa­se lovesc în stînci de pare că ar voi s­ă le spargă, trece repede la vale duelnd cu el, plute con­duse de munteni cari cîntă ve­seli printre trecătorile strimte ale rîului. In spre seară, e liniște com­plectă, nici un zgomot, numai șuerul valurilor, deșteaptă pe că­lător din visul făurit de aceste pozițiuni fermecătoare. Drumul ce duce spre Călimă­­neș» este din cele mai plăcute, munții par’că își împreună coa­mele, iar bradul cu virful plecat spre vale, par’că jelește liniștea în care trăește. Vizitatorii trec în rîndurî pen­tru a admira priveliștea naturei din aceste păr» și sînt mulțumit că pot avea și în aceste pări muntoase ale țarei noastre, ve­deri și impresiuni ca și în alte țârî. Dar soarele apune, începe să se însereze și călătorii obosit de drum se înapoiază pe la case. A apărut No. 36 din romanul de aventuri Cei trei Mușchetari 02 $lex. Jumas-tatăl — 5 băni exemplarul — Intrunirea patronilor din Ploești PLOEȘTI, 3 August.—Meseriașii patroni, membri ai cercului din lo­calitate, din toate breslele, s’au În­trunit azi la orele i în sala liceului vechiu. A prezidat d. Ștefan Bărbulescu. D. C. Nicolescu, zidar, arată că legea meseriașilor e o ficțiune, de­oarece meseriaș» romul nu sînt privilegiat de autorități. Lucrările în loc să se dea la meseriaș» ro­­mîni se dau numai la străini. Pro­testează contra administrației co­munale locale, pentru diferitele lu­crări ce s'au efectuat în vara acea­sta și cari au fost date străinilor, în urma intervențiilor arc­itectului comunei. Numai cu reparatul bulevardului, spune r/-sa, s'a furat 14.000 lei. Vorbește de nedreptatea adusă zilele trecute meseriașilor români. cari conform legei, s’au format în asociație pentru a lua in antrepriză lucrările legei municipale. Și aci numitul architect a urmat același sistem, riu’­nd a da lucrarea In regie, îndeamnă pe colegii patroni să nu dezarmeze până ce nu se va face dreptate. D. Haral. N­ădulescu, tapițer, ca și predecesorul d-sale, protestează contra sistemului urmat la comună. D. I. Cristescu, caval, arată im­portanța cercului meseriașilor pa­troni, și foloasele realizate de la în­ființarea lui. Critică legea meseri­ilor care împovărează pe mici pa­troni și lucrători. Toate cotizațiile vărsate la corporații, spune d-sa, nu sunt pentru folosul meseriașilor, ci pentru funcționarii cari fac jocul politicianilor și a agenților e­­lectoral. Atacă administrația co­munală și propune să se protesteze cu ultima energie contra ei. D­r. Ionescu, legător de cărț, asemenea protestează contra ar­hitectului comunei. Se dă apoi citire unei moțiuni, care va fi înaintată primăriei din localitate. întrunirea s’a terminat în lini­ște la orele 5 jum.—Stavăr Furtuna din Craiova Craiova, 3 August.­­ Astă noap­­te, pe la orele 12 și un sfert, o fur­tună îngrozitoare, însoțită de o ploae torențiala s'a dezlănțuit a­­supra orașului. Troznetul a căzut în mai multe părți. Furtuna, care a durat o oră, a spart geamurile multor case, fă­­cînd m­­ari stricăciuni. De asemenea multe case au fost dezvelite. Fotografia se la distanță Mereu face progrese fotografia de la distanță, cu ajutorul telegra­fului. Dăm mai sus o asemenea fotografie a reginei Wilhelmina a Olandei, luată de la o distanță de zeci de km. TRAIUL FIRESC Primim următoarele cu rugă­mintea de a le publica: Scopul pe care îl are vegetaris­­mul e cheia fericire­, după care o­­mul se zbate din vremuri prea în­depărtate ca să o găsească. Ca să știm cum să trăim și să ne folosim de tot ce natura poate să ne dea, e adevărata mulțumire și lucrul acesta îl urmărește­ și ve­­getarismul. A ști cum să trăim în­seamnă a face ca viata noastră să se manifeste în toată vigoarea și sănă­tatea ei, care ne dă dor de a lucra pentru binele nostru și al aproape­lui, pentru tot ce e măreț, frumos și folositor. Prin vegetarism scă­păm de boalele trupului și ca con­secință și de ale sufletului, astfel ca să fie „Minte sănătoasă în­­ trup Bănufeiori“­.­­Așa­dar v­egetarismul­­nu este traiul unor am­piț» oa­meni, ci al tuturor: tînăr sau bă­­trîn, bogat sau sărac, sănătos sau bolnav. Nu este vreun chin sau lipsă de plăcere, ci din contră, trăind con­form cu natura și mîncînd produ­sele eî vegetale atît de deosebite și de plăcuta, folosindu-se de aerul ei, de apa ei, de soarele ei, de frumu­sețile ei, de puterea pămîntului și mișcare, lipsindu-ne to­t deodată de mîncarile ațîțătoare de carne și de băuturile alcoolice, vom simți du­pă o vreme viata altfel, trupul mai vioiu, mintea mai limpede, sufle­tul mai liniștit, vom simți în sfîr­șit că trăim cu adevărat. Astăzi lumea a început să­ se gîndească mai serios la viață și zil­ alonul după catastrofa fie la Eord­ertlingei» nie se recrutează suta se mii­­ de noi vegetarieni în toată lumea. Căci intr’adevăr­­ul» — ca prin minune — au recăpătat sănătatea și liniștea sufletului, lucru ce i-au făcut să devie apostoli înfoca» ai vegetarismului. Străinătatea e plină de stabilimente în care se practică traiul firesc și mii de bolnavi și curioși din toată lumea le vizitea­ză.Ar trebui ca Io» să se intereseze de vegetarism căci pe lingă că ne învăța cum să mîncăm și să bem, a­­poi ne învață cum să ne îmbrăcăm, cum să locuim, cum să dormim și celelalte nevoi. Prin aceasta se Înlătură orice ne­ajuns, suferință și plictiseală, reve­nind mulțumirea liniștea și ferici­rea.Așa­dar rog pe tot­ ca să bine­voiască a intra in aceasta socie­tate.In primul rtnd mă adresez „Fe­­meiei române” căci pe dînsa o va interesa ca mamă creșterea copii­lor săi pentru binețe viet­ei lor și al tărei. In al doilea rînd mă adresez pre­sei care luptă cu mari jertfe pen­tru luminarea poporului și binele general. Și un al­­ treilea rînd, cetățenilor cari muncind și-au agonisit ceva, sâ-șî asigure moștenitori prin copiii vrednici urmași și buni patrioți. De­sigur că sunt mul» cari s’au ocupat serios cu naturalismul, mă adresez și lor ca să ne întrunim, căci a sosit momentul să conlu­crăm, în această direcție. In toate zilele de lucru de la 5—7 vom­ tine o serie de conferințe în strada Polonă No. 236 despre traiul firesc și bucătăria vegetariană, și asupra măsurilor pentru înființarea unei ospătării vegetariene și unui stabiliment și despre tot ce s’a fă­cut în străinătate despre vegetarism fiind membru activ al societatei vegetariene din Franța, Germania, Engliteza și Italia, vizitind parte din stabilimentele și resturantele na­turaliste din Germania. Tot la mine doritorii vor găsi și o mulțime de cărț naturaliste în limbile franceză, germană, italiană și română precum și diferite ta­blouri, modele și ori­ce deslușire. Vasile Golișteanu căpitan pensionar nium­irii a --------­ Mișcarea pieței Galati in luna iulie Bursa noastră de cereale în cur­sul lunei Iulie se pre­zintă re­lativ bine față cu tranzacțiile în­cheiate în luna trecută. Așa, a­­vem de înregistrat in cursul tu­nei curente, tranzacțiuni ce trec peste cantitatea­­ de 1000 vagoa­ne, pe cînd in luna Iunie maxi­mul de afaceri nu atinsese can­titatea de 700 vagoane. Din noua recoltă de grân avem de notat în cursul acestei luni primele vânzări cu preț de lei 1050—2100 vagonul, marfă de gre­utate 79-200—79-500 kilo pe hec­­ta Se specifică că prețul obținut este cu 300 lei mai mult la va­gon, comparativ cu prețurile, ob­ținute in luna corespunzătoare a anului trecut. De asemenea s-au efectuat mici tranzacții și în­secări noul, pen­tru care se oferă pînă la lei 1830 de vagon, după calitate. In urma ploilor căzute, se aș­teaptă la o frumoasă recoltă de porumburi. Din cauza revărsărilor apelor Prutului, se face cu foarte mare anevoință sosirea șlepurilor de pe acest rîu, fapt ce produce stag­­m­ație în afaceri. Iată cantitățile de cereale în­registrate la bursă, care formea­ză totalul de 1000 vagoane arătat mai sus, precum și greutățile și prețurile obținute: Griul, s’a vîndut în cantitate de circa 90 vagoane, din care: 18 va­goane grin nou de greutate 79 pe 200 kilo pe hecto cu preț de lei 2100 vagonul, marfă dela ma­gazie, 62 vagoane cu preț de lei 1835 pînă la­ 1940 vagonul dela șlep, precum și 10 vagoane gril roș nou de greutate 79-500 kilo pe hecto cu lei 2050 vagonul, marfă vîndută dela magazie; Cincantina, circa 185 vagoane din care: 25 vagoane de greu­tate 79—80 kilo pe hecto cu preț de lei 1385—1475 vagonul, marfă vîndută dela magazie; 130 vagoa­ne cu preț de lei 1375—1455 va­gonul de la șlep; 12 vagoane de greutate 79-81-500 kilo pe hecto, cu lei 1400—1450 vagonul, marfă vîndută după linie, precum și 18 vagoane cincuantină corcită de greutate 79—81-500 kilo pe hecto de lei 1382 50-100 vagonul, marfă vîndută de la șlep. Porumbul, circa 470 vagoane precum se specifică: 150 vagoane cu preț de lei 1382 jum­­pină 1440 vagonul, marfă vîndută dela șlep; 10 vagoane de greutate 78—79 kilo pe hecto cu preț de lei 1360—1400 vagonul, marfă vîndută dela li­nie și dela magazie obor; 20 va­goane porumb colorat de greutate 78-400 kilo pe hecto cu lei 1460 vagonul dela­ șlep; 30 vagoane po­rumb dinte de cal cu lei 1485 va­gonul de la șlep, precum și 250 vagoane porumb de proveniența rusă, de greutate 77—78 kilo pe hecto cu lei 1395—1427 jum. vago­nul, marfă vîndută tot de la șlep. Secară: circa 270 vagoane pre­cum se specifică: 165 vagoane cu preț de lei 1627 jum. pînă 1765 vagonul, marfă vîndută dela șlep; 100 vagoane cu preț de lei 1800 vagonul dela magazie, pre­cum și 5 vagoane de greutate 72— 05 kilo pe hecto cu preț de lei 1825—1840 vagonul, marfă vîndută după linie. Sinuciderea unei ordonanțe Roman. 3 August. — Hristide Sflică, fost ordonanță la d. căpi­tan Mihăilescu, s'a sinucis azi trăgîndu-și un glonte de revolver in inimă. Moartea i-a fost instantanee. Cauza e necunoscută pînă acu­m S'a deschis o anchetă.Fernanda O' AoIj­ iu vj .1 Ő REVOLUȚIA DIN INDOChInA Din Indochina sosesc știri foarte grave. O armată chineză evaluată la 10.000 oameni, se află­ la fron­tieră. Ceva mai mult, soldații in­digeni dau mult de bănuit fran­cezilor, cari nu mai au de loc în­credere în eî. Zilele acestea s-a descoperit la un număr oarecare de soldați, bu­căți de stofă, cu inscripțiuni revo­luționare, pe cari ei le aveau că­nite în vestminte. Acele bucăți de stofă trebuiau să le servească ca mijloc de recunoaștere. Gravura de mai sus reprezintă toate ziarele chineze revoluționare, cari apar atît în China cît și în Japonia și prin care se propagă ura în contra europenilor. Francezii sunt foarte îngriji­ți de această stare de lucruri, m­ai cu seamă că de citva timp, nume­roase bande chineze trec peste ho­tarele Indochinei, atacînd, omorînd, prădînd și fugind în urmă iar peste graniță. Indigenii se fac că nu ș­tă ni­mic. In Indochina sînt numai­­ cîteva mii de soldați, incapabili să reziste unei truffe de 10000 de revolu­ționari bine înarmați, ca ace­a earî se află acum la graniță, s­e știe, că cei de rasa galbenă nu se tem de loc de moarte și nu odată începînd acțiunea, ei nu se dau ușor îndărăt. «Situația agricolă . Foaia de informațiuni comer­ciale“ care apare sub controlul ministerului industriei și al co­merțului, publică Următoarele știri cu privire la situația agricolă, in țară și în străinătate:­­___ .­­ In țară Starea semănăturilor în întrea­ga țară se prezintă în general bi­ne. Timpul variabil mai mult plo­ios, afară de jud. Brăila unde se simte nevoe de ploae. Grindina a căzut numai în cîte­­va localități din nordul Moldo­vei. Treeratul griului continuă: în unele locuri este deja terminat, recolta este în general bună. Orzul și ovăzul se seceră și se trează; recolta este potrivită. Porumbul se prezintă pretutin­deni în foarte bune condițiuni și se speră că va da o recoltă îm­belșugată. Meiul este asemenea foarte bun. Viile și pomii fructiferi se pre­zintă foarte bine și vor da o re­coltă abondentă. Fînețele și imașurile s’au în­dreptat în urma ultimelor ploi. Arăturile de toamnă au început și se urmează în toată țara. Insecte nu s’au mai ivit nicăeri. In­struimen­te Ministerul agriculturei din re­publica Argentina publică rapor­tul oficial și definitiv asupra re­coltelor din 1907—908 arătînd ur­mătoarele cifre de producțiune: grin 5.238.700 T evaluîndu-se can­titatea pentru export la 4 mil. T in, 1.100.7000 T, evaluîndu-se can­titatea pentru export la 1 mil. T, ovăz 492.800 T, evaluîndu-se can­titatea pentru export la 4 mil. T. Perspectivele recoltei noul de grin sînt bune. In Austria, recolta orzului, se prezintă cantitativ mijlocie, dar calitatea este defectoasă. In toată Canada perspectivele recoltelor sunt excelente. In Danemarca,­­a înc­eput sece­rișul griului și al secării, timpul este ploios și recolta va fi mijlo­cie. Orzul și ovăzul vor fi în mai mică cantitate ca anul trecut. In Franța, recoltele de cereale sunt rele și inferioare anului 1907; l­a aceasta au contribuit mult fur­tunile din urmă, tot astfel vița de vie și arborii fructiferi. Insă lip­sa de cereale nu va fi mult sim­țită din cauza stocurilor însem­nate rămase din anul trecut. In Germania, în districtele de pe Saale, recolta orzului va fi bună, a ovăzului este sub mijlo­cie. Persistența ploilor ar putea ca să întîrzie mult secerișul. Din Italia (Neapole) se vesteș­te că timpul frumos și cald este foarte priincios secerișului în nor­dul și centrul țării. Se semnalea­ză lipsă de grâu în provinciile meridionale. In Rusia, recolta de secară este destul de bună; la sud timpul este cu totul defavorabil treeratului. Din cauza ploilor mari, Nistrul s’a revărsat pustiind numeroase lanuri. In regiunea Volgel, recol­tele s’au mai îndreptat; porum­bul este bun; recolta orzului este peste mijlocie; ovăzul bun. In Statele­ Unite, recolta griului de primăvară a suferit­ perderi mari. Timpul prea călduros și ru­gina au stricat recoltele din Da­kota. Porumbul nu are multe ne­voe de ploae decit numai în cîte­­va localități. Asupra ovăzului nu se poate face încă nici o prezi­cere. In Suedia, recolta de secară va fi mijlocie, dar calitatea exce­­lentă. In Turcia, an bun In regiunile Mărei­ Negre pentru orz, grân, o­văz și porumb, potrivit în regiu­nea Mărel de Marmara pentru ortü, orz, porumb, meiü și bob; mijlociu, in Asia Mică pentru grin, orez și porumb. In Tunis, recolta de grin va fi abia îndestulătoare ca să satisfa­că consumațiunea interioară­, a­­proape tot astfel pentru orz și ovăz, numai sămânța de nn va da o recolta destul de îmbelșuga­tă. In Ungaria, recolta orzului este de circa 0 milioane 459 quarter­ față de 7.500.000 din anul trecut, iar recolta ovăzului 7.100.000 t­uar­­teri față de 8.400.000 anul trecut. Congresul esperantist din Dresda DRESDA, 14 August—Duminică a avut loc aci deschiderea celui de al 4-lea congres internațional esperantist. De pe acum tot orașul e „espe­­rantizat“.­­ Pretutindeni se vad străini purtînd steaua verde, sem­nul esperantiștilor și este un semn distinctiv arătând­ țara lor de origină, căci altfel nu s-ar ști că toți acești oameni cari se întrețin, se plimb­ă și discută împreună în aceeași limbă, apar­țin diferitelor popoare ale Euro­pei, Americei și chiar ale Asiei și Africei. Mai mult ca toate afirmările teoretice practica dovedește aci că o limbă internaționala nu este un vis nerealizabil. Au slojit 200 de englezi și se mai așteaptă 100, apoi 400 de francezi, mul» danezi, polonezi, ruși, bo­­emieni și spanioli, patru japonezi, Inntre ca­ri delegatul oficial al guvernului, profesorul universitar Shimura. Romînia este pentru prima oa­ră reprezentată la un conmis ..es­perantist. Și d. Heinrich Fischer, președintele primei societăți es­­perantiste române din Gala», a fost primit cu bucurie ca detel­­gat al societăților din Gala», Bu­­cureșt, Brăila, Ploești, etc. Toate hotelurile sunt pavoazate cu steaguri verzi esperantiste și cu steagurile naționale al con­­­gresiștilor. Bursa cerealelo!» BRAILA, 3 August. — In urma știrilor din America, cari au adus scăderi, s’a remarcat pentru gri­­nele mijlocii oare­cari cereri, pe cînd pentru cele bune dispoziția continuă a fi animată. Cauza pentru care e aceasta dispoziție, este că sosesc puține grine, în urma ploilor cari au compromis calitățile. Prețurile obținute la grlnele de prima calitate variază între 20. 25—81 lei, la cele mijlocii între 18.40— 19.60. Oarzele, căutate cele de bună calitate și grele. S-a obținut 19.20 pină 19.50, pentru cele grele de 62—64 kg.; celelalte se vind cu 13.40— 13.60. Ovăzurile sunt neglijate; cele de calitate mai ușoară se vind­ cu 11 și 50, pină la 11.70; cele grele se vînd pînă la 13 pentru export. Răpi­tă sălbatecă 12—12.50. Naveta pen­tru semînță 40—45 kgr. Fasole veche s’a negociat cu 28 Pînă la 20.50, suta. La porum­buri sunt căutate mărfu­rile colorate pentru cari sunt cereri din Italia. Se plătesc 14,40 suta. Porumburile galbene din Moldova sunt mai puțin căutate. Au obținut 30—40 lei în minus la vagon, față de celelalte.

Next