Dimineaţa, noiembrie 1908 (Anul 5, nr. 1693-1722)
1908-11-01 / nr. 1693
t r N y T Ann! V—'No. 1688 OOOOJOCOvOîOCîCCOOCOOÎOvOîCJCCwIO PUBLICITATEA I QONCCDRTÂ EXCLUSIV! Agenției de Publlcitete CAROL SCHULDER & C«, BUCREȘXI ■tr. Kara®«or|ieTlcI It-Velrtn Sjt Birourile ziarului:..........: rr=1 Str. Sărindar No. 11 LtmbSta 1 Noembrie 1908 DIRECTOR CONST. MILLE Abonamente cu premii: Un an . Lei 29 • Inni..............................I 9 Inni................................... 1 TELEFON« Direcțiunea No. 1499 -Capitals * 1410 Provincia si Străinătate No. 1340 APARE ZILNIC CU CELE DIN URMA ȘTIRI ALE NopPȚEI 3/WWAWwWS WWWWWWiS WW WWA/WlăMWA /wwwvwwwvwvwww V/ Reforma electorală ungară . Părerea presei vieneze Viesa, 30 Octombrie.—Toate aiareia se ocupă pe larg de ședința furtunoasă care a avut loc eri în Camera ungurească, cu ocazia depunerei proectului Andrássy pentru reforma electorală. Majoritatea presei combate această reformă, dar pină și ziarele favorabile reformei nu pot tăgădui că sistemul propus nu va putea dăinui. Ele arată că proectul propus azi este primul pas, după care va trebui să urmeze, neîntîrziat, votul universal. * „Neue Freie Presse“ scrie că reforma actuală nu va avea de efect înlăturarea naționalităților din parlament. Ziarul crede chiar că numărul reprezentanților naționalităților va fi sporit acum. Speranțele lui Andrássy sunt greșite, proectul va avea un efect , cu totul contrariu decit acel pe care îl așteaptă guvernul. In parlamentul ungar vor pătrunde acum mai mult deputați ai națiunilor, ei vor forma o putere formidabilă și vor menține pe tapet mult mai aprig lupta națională.V. „Arbeiter Zeitung“, organul partdului social democrat, publică un atac înverșunat înpotriva proiectului lui Andrassy. Ziarul socialist spune că eri a fost ziua cînd s'a îndeplinit promisiunea împăratului; el a promis popoarelor dreptate, egalitate și libertate, și le-a dat clavie și despoiere. Ziua de eri va rămîne o zi neuitată pentru popoarele Ungariei, sfirșește „Arbeiter Zeitung“ . Ziarul „Reichpost“ combate proectul. El arată că Andrassy a propus un proect sub motivarea salvărei intereselor Ungariei, or, acest efect nu va atins, ci din potrivă, Ungaria va suferi enorm pe urma reformei. Oficiosul „Fremdenblatt“ apără proectul. „Extrablatt" recunoaște că ungurii nu pot să renunțe, în mod benevol, la putere. Sforțările lor sunt însă zadarnice. Chiar proectul de azi înseamnă un pas decisiv pentru transformarea Ungariei, din stat național în alte forme, a căror desăvârșire nu va putea fi împiedecată. Este un proces istoric ce-și urmează drumul contra maghiarilor și fără voia lor. Autorul proectului reformei Budapesta, 30 Octombrie. Contele Hadig, autorul proectului prezentat de Andrassy a fost ridicat la rangul de consilier intim pentru munca pe care a depus-o. Ziarele ataca reforma electorală Budapesta, 30 Octombrie. Pasacrul din proectul de lege pentru reforma electorală, prin care acei cari vor fi fost condamnate pentru agitațiune împotriva statului ungar, nu vor putea fi aleși timp de zece ani, a produs cea mai mare indignare în cercurile naționalităților ca și la social-democrațî. „Népszava“, organul social-democraților, publică un articol de o violentă nemaipomenită, intitulat: „Belgarismul în legislațiune“, care produce mare senzație, în cercurile politice s’a remarcat împrejurarea că ori, din cauza apostrofărilor și a întreruperilor, ministrul de interne, Andrassy, abia a putut să vorbească, și trebuind să răspundă argumentelor puternice ale opoziției, cuvîntarea lui a fost cu totul alta de cum îl pregătise. Boicotarea mărfurilor austriace Constantinopol, 30 Octombrie. — Sindicatul care s’a constituit pentru boicotarea mărfurilor austriace, nu a îngăduit debarcarea mărfurilor sosite cu vapoarele Lloydului și cari erau de proveniență austriacă. Sindicatul a poruncit comercianților ca să afișeze pe ușile și ferestrele magazinelor lor că mărfurile ce vînd nu sînt de proveniență avatrir îă. Contravenienții au fost pedepsiți cu amenzi. In același timp sindicatul a poruncit negustorilor să rezilieze contractele ce au cu societățile de asigurare austriaca. Ziarele germane și dezbaterile din Reichstag, Berlin, 30 Octombrie. — Ziarele, comentind rezultatele dezbaterilor din parlament, constată că deși aceste rezultante sunt slabe, ele sunt mulțumite, deoarece poporul german a dovedit că știe să vorbească împăratului său. Aseară, consiliul de miniștri al Prusiei, s-a întrunit sub prezidenția lui Buelow și a discutat chestiunile internationale, interviewul împăratului, și dezbaterile parlamentare in aciași chestiune. Diseutră are loc o ședință a comisiunei externelor din comitetul federal. „Frankfurter Zeitung“ presupune că d. Buelow va căuta acum să întilnească pe împărat, spre a vedea dacă e de acord cu cele susținute in perbaiment,\ TELEGRAME !Din străinătate — Tratativele turco-bulgare — Delegatul bulgar se va reîntoarce la Sofia.—înțelegerea e cu neputință — Sofia, 30 Octombrie.— Tratativele din Constantinopol nu avansează deloc. Pe de o parte turcii nu cedează din pretențiunile lor,, iar pe de altă parte, cum se anunță din Constantinopol, compania orientală cere o sumă fabuloasă ca despăgubire, anume 80.000.000 lei. Față de aceste fapte, se poate afirma azi in mod precis că negocierile nu vor avea nici un rezultat pozitiv. Chiar cercurile oficiale exprimă azi această părere anunțînd că, după toate probabilitățile, Liapschev nu va mai rămîne la Constantinopole decit maximum o săptămînă. Situația cabinetului bulgar nu se crede ca nereușita misiune a lui Liapschev va avea vreo influentă hotărîtoare asupra situației cabinetului. Cel mult dacă acesta își va schimba atitudinea. Șeful de cabinet al țarului, d. Dobrovicî, a plecat la Varna, pentru a raporta suveranului. Plecarea aceasta a lui Dobrovicî la Varna a dat naștere la bănuiala că a izbucnit criza ministerială, deoarece se știe că Dobrovicî este omul care conduce tratativele intre suveran și șefii partidelor pentru alcătuirea noului cabinet. Chestia liniei orientale . Milne pleacă la Constantinopol de Fanta, reprezentantul companiei orientale. După cu se afirmă misiunea lui este in legătură cu negocierile turco-bulgare, și că el are instrucțiuni de a nu ceda nimic din pretențiile companiei. D. Consfătuirea politică 9e asează Sofia, 30 Octombrie. — Aseară după ședința sgomotoasă de la Sobranie — despre care am comunicat — a avut loc o consfătuire a majorităților. Consfătuirea aceasta a fost și ea foarte sgomotoasă și a durat mai bine de 3 ore. Erau de față miniștrii, a. fără de d.nii Paprikos și Nicolaief. S'a discutat chestia realizărea promisiunilor guvernului. S'a făcut următoarea declarație din partea cabinetului: „Promisiunile nu vor fi călcate, ci vor fi îndeplinite nu toate odată, ci treptat. Nu trebuie uitat că pînă acum guvernul nu a avut nici liniștea, nici timpul necesar, fiind preocupat de evenimentele de pîn’acum“. Declarația a fost primită cu aplauze și s’a promis guvernului concursul unanim al deputaților. S’a discutat apoi cîteva chestiuni și afaceri de partid, și in special conduita citorva deputați guvernamentali. * In unele cercuri politice nu se atribue mare importantă atacurilor aduse erî în Sobranie guvernului și Sobranieî. Ziarul oficial „Vreme" se arată nemulțumit cu atitudinea citorva deputaß din majoritate cari au atacat cu asprime guvernul și pe suveran, și le face observația că înainte de a vorbi in Cameră să se informeze de politica guvernului. — D. Lupta între bande Sofia, 30 Octombrie. — Un zvon necontrolat anunță din Cuibnița, că o luptă a avut loc între partizanii lui Sandanski și o bandă adversă. Generalul Agura a plecat la fața locului. — D. Sosirea unui terorist Sofia, 30 Octombrie. — S’a reîntors din exil din Africa, teroristul Boschev, care a comis în 1903, atentatul contra vasului francez „Guadalquivir“, în timpul răscoalei din Salonic. — D. Primar socialist Sofia, 30 Octombrie. — La Kazamlîc (Bulgaria de Sud) a fost ales primar un socialist, anume Constantin Bozoliev.—D. Moartea unui șef de banda Sofia, 30 Octombrie. — La spitalul de aici a încetat din viață Saralinov, fost șef de bannía în Macedonia.—D. Legea electorala bulgară Sofia, 30 Octombrie. — Guvernul a prezentat Camerei un proeict de lege electorală prin care se introduce sistemul proporțional pentru alegerile consiliului comunal și a celui județean.—D. Bulgaria concentrează pe rezerviști Viena, 30 Octombrie.— „Corespondența Politică“ află din Sofia că ministerul de război și vrea să cheme la 15 Noembrie pe rezerviștii cari urmau să se prezinte la primăvară. Tratativele turco bulgare Viena, sau Octombrie. — „Corespondența politică“ publică un rezumat al tratativelor turco-bulgare, care confirmă în totul comunicările corespondentului din Sofia al „Ciminelei“. Anglia dorește pacea Constantinopol, 30 Octombrie. Ambasadorul englez a vizitat pe agentul diplomatic bulgar, sfătuindu-l să fie împăciuitor față cu Turcia. țarul Bulgariei atacat in Sobranie Sofia 30 Octombrie.In ședința de eri a Camerei, deschisă la orele 2 și jumătate după amiază, la ordinea zilei find dezbaterile răspunsului la mesagiu, au luat cuvîntul trei oratori, partizani ai guvernului, cari au vorbit cu o violență ne miau pomenită contra actelor guvernului. Ședința a fost furtunoasă și senzațională. Deputatul Bolernarof a spus, între altele: „ Se pune întrebarea dacă momentul pentru îndeplinirea actului independenței era bine ales. Fără îndoială, independență e consecința unor cauze bine determinate, dar ea a venit în momentul cînd în Turcia se producea un nou regim. Nu trebuia proclamată regalitatea în același timp cu independența. Țara noastră putea prea bine să rămînă un principat independent. Schimbarea făcută nu e de competința Camerei ordinare. Noi fsim făgăduit poporului Tefarme, nu titluri, și cum ne vom întoarce la alegătorii noștri, dacă n’am realizat nimic? termină oratorul în mijlocul unei mari agitații la membrilor Camerei. D. dr. Nakof, deputat al Plevna!, fost procuror, ia cuvântul. Suveranul, spune d-sa, putea să se gândească mai mult la popor decît la sine. Aceasta era datoria lui; aceasta e și acum, căci prinț sau țar, el trebue să respecte Constituția, conform jurământului pe care l-a făcut. Constituția însă nu e de la acord cu suveranitatea, cu Etiomarhia constituțională pe care ne-a adus-o prințu,l Rolul [UNK] reprezentanților națiune e de-a controlai respectarea constituției, cînd puterile nerăspunzătoare n’o respectă. Ü Președintele: Țineți seama la, vorbe! (mare zgomot în sală). (D. dr. Nakov, giiü ce vorbesc. No! nu vrem monarhia după clan nu avem de ce ne amesteca în afacerile interne ale Turciei. Aprob independența, iar în ce privește chestia căilor ferate orientale cred că va fi manșată ușor. Nu era insă indispensabil să se acorde un nou titlu suveranului odată cu proclamarea independenței. S’a făcut un act compromițător de acel care n’are nici o răspundere. Președintele: Nu d,ați voe să se spue asemenea cuvinte. D. dr. Nakof (continuând): Odată cu independența nu trebuia ,să se introducă la noi monarchizimuri. Veți vedea că constituanta se va pronunța pentru independență și conta titlului de țar. Ministrul Takef: Independența e un act al guvernului; suveranul nu are nicî un amestec, nici de drept, nici de fapt.j * D. Gheref, deputat guvernamental. Ceea ce spune d. ministru Takef e în contradicție cu principiile sale din trecut, cînd era deputat. Ministrul Takhef: De loc. V.Gheref: In această Sobranie d. ministru Takef strigă „să trăiască republica". (Zgomot mare). Politica guvernului în evenimentele petrecute nu e numai a guvernului, ci și a păstorului neresponsabil. Președintele. N’aveți voe să attacați pe suveran. D. Gheres: Aprob independența, dar nu și declarația pe care a făcut-o suveranul ziarului „Le Matin". Blamez pe suveran pentru această declarație. Ea dezavurază pe miniștri săi. El a îndemnat pe guvernul säu <să precipite toate evenimentele pentru propriul lui folos. Nu aprob răscumpărarea independenței. Mai bine era ca țara nostră,să rămână dependentă,decit să caidă într’o altă dependență. Țara nostră era de fapti independentă, declararea independentei s’a făcut numai și numai pentru coroana țarului. Tot ce s’a făcut în jurul independenței a fost pentru coroană. Un guvern democrat trebuia să aibe grija de a vege pe prinț să respecte Constituția. ■find d. ministru Sarabașef a acuzat pe un fost ministru de acte cari implicau pe stambuloviști, prințul a eliberat următorul rescript:.... Președintele. Nu distü voe să citiți rescriptul. Un deputat: Aceasta e o dezonoare.... D.Gheref: N’am să citesc rescriptul, dar trebue să știți ce fel de factor nerăspunzător avem. Nu, guvernul nu trebue să acorde coroana tarului. Coroana tarului a creat o situație primejdioasă. V’ați pretat ambițiilor coroanei, dar trebuia să consultați mai însii țara și cea ce democra.tizmul indica guvernului. •Credința s'a ridicat la orele 7 și un sfert Seara, într’o atmosferă foarte Încărcată. Dobrogeanu l lupta pentru votul universal în Ungaria ARADUL Duminică a avut loc aci un mare meeting al uniți cu romînii socialiștilor Evenimentele din Balcani Serbia Delegație din Bosnia la împărat Belgrad, 30 Octombrie.— Din Viena se anunță că autoritățile din Bosnia au dat ordin ca toate comunitățile să trimeată cite o delegație de 10 fruntași cari să se prezinte împăratului spre a-i mulțumi pentru anexare.—Pera. Austria cere scuze Serbiei Belgrad, 30 Octombrie. — Reprezentantul Austro-Ungariei a prezintă guvernului scuze in numele monarhiei pentru faptul că acum cîteva zile vasul sîrbesc „Stig“ a fost întors din cursă, pentru că pe atunci făceau manevre monitoarele austriei. Această primă scuză a Austro-Ungariei a produs mare satisfacție la Belgrad. In același timp reprezentantul Austro-Ungariei a comunicat că guvernul sau a luat măsuri severe pentru interzicerea spectacolelor cari sunt considerate ca jignitoare pentru dinastia sírba.—FER& Pregătirile de războiu ale sîrbilor Viena, 30 Octombrie.—Neue Freie Presse află din Belgrad că pregătirile de războia continuă cu febrilitate. in toate satele s’a poruncit rezerviștilor chemarea a doua, adică milițiilor, ca să fie gata pregătiți cu hainele, încălțămintea și caii prevăzuți pentru caz de războia. Li s’a interzis să părăsească satele, în același timp li s’a explicat tuturor importanța anexărei. Trupele din chemarea a treia, adică gloatele, au căpătat arme și munițiuni. Artileria face exerciții cu tunurile noui, sosite zilele trecute. Trupele pun mine pe Dunăre și pe fluviul Sava, ori pe unde se crede că vor trece austriacii. Totuși corespondentul ziarului vienez află că aceste măsuri se iau numai pentru liniștirea publicului, guvernul nedorind războiul. în schimb, Serbia lucrează serios la născularea Bosniei. Voluntarii animit arme și fac toată ziua exerciții. La primăvară vor pleca în Bosnia, iar în cursul ernei vor merge în provinciile anexate, bande macedonene a căror organizare a și început și se urmează cu activitate, mai cu seamă la Kragujevatz. Turela și Kijisia înarmările Serbiei Paris, sa Octombrie. Ziarele anunță că la Pistrovatz au sosit transporturile de tunuri și de material de război și comandate de Serbia. Autoritățiile turcești au fost foarte curtenitoare, trimițînd soldați de pennă cari au întovărășit pină la granița sârbă aceste transporturi. Serbia admonestată puteri de Viena, 30 Octombrie.— „Fremdenblatt zice că știrea dată de ziarul „Petit Parisien“ cu privire la demersul identic al Angliei, Rusiei și Franței la Belgrad, trebuește rectificată și complectată. Lucrurile stau astfel: Guvernul francez a dat acum cîtăva vreme sfaturi pacifice Serbiei. Demersuri identice au fost făcute acum în urmă nu numai de Franța dar și de reprezentanții celorlalte mari puteri. Guvernul austro-ungar a mulțumit pentru aceasta puterilor. Admonestările puterilor erau cu atît mai justificate cu cît Serbia încă de mult ia măsuri militare însemnate, făcînd în special mari comande de arme și de material de război, fără a mai vorbi de armarea pe față a bandelor cu scopul de a răzvrăti Bosnia și Herzegovina precum și de discursurile provocătoare ale persoanelor politice sîrbești. Asupra acestor motive s’a atras atențiunea puterilor declarîndu-se în același timp că ar fi de dorit ca rereprezentanții lor la Belgrad să continue sfaturile lor în interesul menținerei păcei. __ Un demers direct pe lingă guvernele acelor puteri spre a le cere să intervină la Belgrad nu s’a făcut dorr de către guvernul austro-ungar. (A. R.) Manifestațiile din Budapesta Una din străzile mai principale din capitala Ungariei, unde au loc d.c . obiceiu demonstrațiile. Luni au avut loc mari tulburări pe acest bulevard poliția căutând să impedice întrunirile socialiștilor contra votului plural. Cum se începe acuma abia campania dorira guvernului desigur că bulevardul acesta va fi în curând teatrul unor evenimente de mare însemnătate pentru Ungaria. Bulevardul Andrassy Rezultatul alegerilor din Turcia înfrângerea complectă a romînilor Salonic, 29 Octombrie.— Infrîngerea rominilor se datortește faptului că au fost părăsiți de comitetul junilor turci, cu toate asigurările inspectorului școalelor rominatti N. Balaria, că d-sa fiind membru în comitetul junilor turci, candidatura d-sale este asigurată. Salonic, 29 Octombrie.— Iată cum explică junii turci părăsirea candidaturei d-lui N. Balaria: „Am promis că vom sprijini pe d. Balaria, întîift pentru că voiam ca toate naționalitățile să fie reprezentate în parlament, și al doilea fiindcă voiam să arătăm simpatia noastră față de român!. Cînd am văzut însă că romînii n’au putut să aleagă în tot vilaetul decit doi delegați, îmbrățișarea mai departe a candidaturei d-lui lt. Satana ar fi constituit un adevărat scandal, căci ar fi trebuit să terorizăm ICO delegați de alte naționalități să-i voteze, ca să ajungă să obție o majoritate relativă, ceea ce era absolut imposibil“. Salonic, 29 Octombrie.— Din cei 245 delegați aleși în vilaetul Salonic, romînii n’au putut alege decît doi delegați. Iată cum se repartizează delegații, după naționalități: 100 greci, 95 turci, 33 bulgari, 15 evrei, 2 romini, cari au fost aleși de cazana Vsria. Salonic. 29 Octombrie. — Sosește știrea din Monastir că la Carita candidatul român doctorul Mișea a căzut. Singura speranță ce mai rămîne este aceea în reușita candidaturei d-lui Metta la Bitolia, susținută de junii turci. Totuși contrariul nu trebue să ne surprindă, dat fiind că romînii din cazana Bitoliei n’au putut să aleagă nici un delegat. Mormîntul exploratorului Copenhaga, 30 Octombrie. Căpitanul unui schooner danez a adus știrea că comandantul Chalker al vasului american „Pelops“ navigând în apele polare, a găsit la nord de peninsula Labrador, lângă capul Mugora, o simplă cruce pe care era săpat numele lui André; sub cruce era îngropat cadavrul exploratorului și o ladă conținând hîrtii. Despre soarta celor doi tovarăși al lui André cari Taü însoțit în balon la polul nord, nu se știe nimic, poate că hârtiile aflate vor da mai precise lămuriri. (A. R). DIN SCUPȘTINĂ Belgrad, 30 Octombrie. — In ultimele ședințe secrete cari sau linul în scupștină, s'a discutat, după cum st șlie, chestia dacă trebui să se declare sau nu războia. Deși nu s'a putu lua vre-o decizie în acest sens, s a hotart însă votarea unor mai credite pentru sporirea armamentului. Intr'adevăr înarmarea Serbiei a luat proporții îngrijitoare, ceia ce a făcut puterile să adreseze guvernului o admonestare în această privință. E vorba acum să se convoace o nouă ședință a scupștinei în care să se discute situația creată de această admonestare. lezatatul elan. Nie fu Azî dimineață s’a dat rezultatul examenului II de drept. Au reușit următorii studenți: Almageanu Ilie, Apăteanu loan, Gh. Apostol, Gh. Bălan, loan Rădulescu, Pompiliu Băbeanu, Const. Bunescu, Alex. Bubukakis, Ilie Bărbulescu, Cornel Bălănescu, Gh. Burcă, Const. Burdea, D. Berbescu, Pantelimon Corciovescu, St. Copescu, Const. Ciodeanu, Virgiliu Călin, Gh. Constantinescu, Nicolae Cristescu, N. Constantinidis, Th. Colțescu, Filip Chelner, Petre Calomfirescu, Dem. Cosac, Const. Chiriacescu, Filip Constantinescu, Vasile Chesarie, Petre Crăciunescu Ion Crătunescu, Oliviu Cornea, Nicolae Carap, Paul Danielescu, Ion Dogeanu, Ion Desea, Ion Dobrescu, Ion Duță, Const. David, Fabiu Popp, C Petrescu, Alex. Paraschivescu, Nestor Popescu, Alex. Popescu, Ion Popovici, Ion G. Popescu, Dem. Pasculescu, Nicolae Popescu, Const. Panaiodor, Anton Parizianu, Ion A. Popescu, Victor Rădulescu, Ion Rădescu, Dem. Rosuceanu, Moritz Repert Stelian Rădulescu, Petre Stoica, Radu Stoicescu, preotul Gheorghe Șerbu, Panait Steriu, Dem. M. Ștefănescu, Const. Satmari, Aurel Ștefănescu, Const. Sotirescu, Mircea Sfat Adrian Stroe, Ștefan Soita, Eugen Sturdza, Octav Stăncescu, Alexandru Șișman, Alex. Săvescu, Ion Sachelarie, M. Dragomirescu, N. Dicescu, Const. Dimitrescu, Iacob Deleanu, George Dumitrescu, St. Dragnea, D. Enescu, P. Frumuzache, Matei Gepaleanu, Ion Georgescu, Virgil Gabrielescu, Dem. Ghițescu, Nic. Gabrol Gr. Gheorghiu, Hariton Gh., Ion Hurmuz, Nic. Ionescu, Gh. Isvoranu, I. Ionescu, Mihail Ionescu, Const. Epure, Dem. Ivanciu, Dem. Lungu Alcibiade Melas, Alex. Mazăre, Dem Mironescu, Duță Mihăescu, Const. Medeanu, Gh. Marinescu, Filip Mărgărit, Paul Marinescu, Mateescu Capetineanu, Moraru Christache, Octav Nicolaescu, Dem. Neculescu, Marin Nicoloff, Ion Nicolau, Const Oseceanu, Gh. Onesie, Ion Otescu, Simion Popovici, Alex. Strelicescu, Dem. Tudor, Const. Tîmpeanu, Mihail Tancovici și Gh. Voican. Accidentul din strada Fecioarei era dimineață la orele 8 și jumătate pe cînd tăclorul de lemne Niță Crăciunescu, domiciliat în strada Marginea No. 24, tăia lemne îin curtea fabricei de ape gazoase Sanitas din strada Fecioarei No. 9, ferăstrăul de la mașină i-a retezat degetele arătător și mare de la mina stingă. Pornindu-se o emoragie mare și neputîndu-i-se da ajutoare la timp, în stare gravă nenorocitul lucrător a fost transportat la spitalul Colentina. rt apăru! * #LETOPISIȚI# de CONST. MILLE 1 vel.în 8 de 265 pag.1,50 exempl. NUVELELE „DIMINEȚEI, PAMANȚII (Dialoguri moderne) ■ ALEXIS DUMBRAVA, autor dramatic Mă duc și eu. Nu mai pot rămîne o clipă aici. Spune d-ta te rog soțului d-tale, că mi-e absolut cu neputință să îmi tiu făgăduiala. Vă urez la tot o petrecere bună la Constanța. VALERIA VILLARA Cum? nu mai mergi cu noi? ALEXIS Nu, adio doamnă! (vrea să iasă). VALERIA (tăindu-i drumul) ALexIs! ALEXIS ! ■ VALERIA Nu, noi nu ne putem despărți așa... ALEXIS Orice inzistență e zadarnică. Plec și pentru totdeauna. VALERIA Va să zică totul s’a sfîrșit între noi? Tu vrei să se sfîrșească? ALEXIS Vezi că îmi dau toată silința, că fac sforțări supraomenești să-mi înving durerea și mînia. Lasă-mă să ies, dacă nu vrei ca greșeala noastră să se termine printr’o dramă. VALERIA Tu știi că n’am să te las să pleci, așa cum ești, că nu pot să te las singur în criza aceasta. Și astfel m’ai mințit 6 luni de zile: ochi în ochi inimă pe inimă! Te-am ținut în brațe caldă încă de sărutările celuilalt, și i te dai nedesmeticită bine din mîngîerile mele. Ce fel de femee ești d-ta? VALERIA Doamne, Doamne! ALEXIS Și eu ca un prost te credeam. Chiar adineauzi aveam naivitatea elevului de liceu convins de fecioria primei sale amante. Și sunt autor dramatic. Și critica, laudă pătrunderea psihologiei mele, și seara mii de dobitoci vin să aplaude talentul cu care scrutez inima femeilor. Eu, dar, n’am avut nimic din tine pe care să nu-l fi împărțit cu cel care ne desparte... găsește d-ta un cuvînt ca să califice infamia aceasta... VALERIA Vai, ce nenorocită sînt! ALEXIS Și mai spuneai că Reviața expusă! La mare pericol te expunea în adevăr din partea aceluia pentru care i-am cizelat sufletul și ți-am înebunit firea. Nebunii aceia cari ne mai invidiază pe noi amanții,—hoții unor plăceri pe cari stăpînul le disprețuește, strîngătorii de firmituri ce cad din patul bărbatului. N’o să înțeleagă nimeni neantul și mizeria noastră? Și pentru asta mi-am jertfit cu tot ce era voință, curaj, mîndrie și poate geniu în mine? Cînd mi-ar fi fost destul să fiu un simplu domn Villara oarecare... VALERIA (într’o lacrimă) Alexandre! ALEXIS Da, așa e! Oare a muncit el ca mine cu gîndul nopți întregi, a țipat el sub chinurile îndoelei, a suit el calvarul după care gloria îi întinde cununa de spini, a plătit el fiecare sărutare cu frica de moarte? Totuși, noi suntem egali în fața d-tale... Ah uite, voi femeile, n’avea uneori nici o rușine, nici un desgust. VALERIA (plîngînd) Dumnezeul meu! ALEXIS . Dar dacă nu aveai nici măreția, nici puterea de suflet a unei amante trebuia să-mi fi spus-o. Te-aș fi înțeles și iertat, și nu mai îmi jucam viata pe o singură carte! VALERIA (ridicînd capul deodată) O faci, tu nu știi... nici nu , pot bănui suferința și lacrămile mele. N’am luptat eu? Nu , mi-am expus viata eu? In ziua , cînd ai vrut să nu fiu decît, a ta știam bine că e ceva cu - i neputință. Am jurat totuși fiindcă nădăjduiam să ara des 1 tulă putere ca să-mi iit cuvîntul. Și în timp de trei luni, prin minuni de șiretenie și de prefacere, reușii să depărtez , scadența care mă pîndea. In- i zr’o seară, n’am mai avut în ] fața* mea decît fiară sălbatică , deslănțuită într’o minte spăi > Imîntătoare... Simțeam că-i tremură pe buze numele täu. Atunci... mi-a fost frică să nu te pierd... ALEXIS Și i-ai cedat (Valeria nu răspunde). I-ai cedat ca și cum nu m’ai fi pierdut astăzi pentru totdeauna. VALERIA Ce-mi pasă dacă prin minciuna mea tu ai avut cîteva zile vesele... ALEXIS (aprinzîndu-se) Va să zică în fiecare seară, cînd ne despărțeam, după o plimbare, după un prînz, după un spectacol, mina ta cînd atingea pe a mea plănuia o tradare mai mult... VALERIA (protestînd) In fiecare seară! ALEXIS Lasă că-i cunosc eu pe bărbații d-voastră! Veșnic în goană după un amănunt, după o impresie care să le reaprindă dorința. Emoiiunea, cînd mă intîlneai pe neașteptate într’o casă, într’un teatru, el ți-o liniștea... rochiile tale noî, puse ca să-mi placi mie, ele le scotea. Eu eram chibritul flacărei sale nepotolite. Și spune-mî, (se apropie de ea amenințător în furia unei minț crescînde) acum se face în mintea mea o lumină îngrozitoare, spune-mi, în seara cînd s’a jucat întîi piesa mea, după ce ai auzit scenele în care am pus toate zîmbetele și toate lacrimile sufletului meu chinuit prin iubirea ta nesigură și în care tot așa o femee se împarte între bărbat și între un amant, după ce am desfășurat în fața publicului nepăsător ca pe o masă de spital sufletele noastre goale, în seara acela mîndru de dreptul lui pe care îl biciuisem, te-a luat arzătoare și beată încă de triumful meu... „ * VALERIA O, lasă-mă! ALEXIS Te-a luat, nu e așa, răspunde-mă! VALERIA (își pleacă capul întrun gest de rușine). ALEXIS V' Nenorocito !O împinge cu violență. Ea cade și se izbește cu fruntea de o mobilă, apoi se ridică încet cu un plinset, vag, înăbușit, o pilitură de singe îi pătează fruntea caldă. Alexis se repede la ea).ALEXIS Valerio! Ce am furit? (O așează binișor pe un fotoliu! și rămîne îngenuchiat lingă dînsa). VALERIA (plină de iubire) Vai ce fericită sînt, tot mă iubești! ALEXIS (plînge) Valerio ! Valerio ! VALERIA Nu e nimic, nu e nimic. Privește (Ea șterge cu batista urma sîngelui). Cincinat PAVELESCU Sinaia Mîine. Adio! ALEXIS DRAGOSTE VECHE... de VICTOR EFXIăSIU Comisiuni interimare Au fost numiți președinți ai comisiunilor interimare ale comunelor: Batogu din județul Brăila, Bîclești din județul Mehedinți, Ruginești din județul Putna, Buznea din județul Iași, Rîjlețu din județul Olt și Purani din județul Putna, di-m: Nistor Bănică, la comuna Batogu, în locul lui Ion A. Buzea, demisionat: Ștefan Vlad, la comuna Ruginești, în locul lui Nicolae Postelnicu, demisionat: Floarea Petrescu, la comuna Rîjlețu, în locul lui Zaharia Moțescu; Constantin Drăghici, la comuna Purani, în locul lui Teodor Petrescu, demisionat; Simion a Privigihitoriței, actual membru în comisiunea interimară a comunei Buzneacia, președinției, în locul lui Gheorghe Hăbășescu; iar pe Gh. I. Gherasim ca membru, în locul lui Simion a Privighetorilor; Haralambie Mairinescu, actual membru în comisiunea interimară a comunei Bîclești ca președinte, în locul lui Ion Curelea, demisionat, iar pe Constantin Olaru ca membru, în locul lui Haralambie Marinescu. premiile „DIMINEȚEI” Tragerea poimline, Duminică 2 Noembre Casa din Strada Teilor No. 208 ^ ’