Dimineaţa, martie 1909 (Anul 6, nr. 1807-1833)
1909-03-01 / nr. 1807
'i ■i VI— No 1807 PUBLICITATEA i conce.da.tA exclusiv Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER & Co. BUCUREȘTI Str. Karageorgevlcl 13—Telelőn 3,'« Birourile ziarului: == Str. Sărindar No. ti S = O :APARE ZILNIC CU CELE DIN URMA ȘTIRI ALE NOPȚEI : = ■ ÄenziuSl flomnului Alex. Marghiloman contra Ministerul de Razboiu RĂSPUNSUL D-LUI GENERAL AVERESCU Sinuciderea din stația B. M. Jeanne Christescu nenorocita elevă, în vîrstă de 17 ani în cercul colegelor sale deja externate de fete. In această ilustrație vedem sus, la stingă, portretul nenorocitei copile care a fost găsită la stația B. M., tăiată de tren, iar jos un grup de eleve din clasa VI-a de la externatul de fete din strada Gloriei, cu care Jeanne Christescu s’a fotografiat, ca amintire la îi Maic 1908. In acest grup Jeanne se găsește în picioare, prima la dreapta ilustrației. In jur Leon?eipel isireloiîili si Austria fa Budapesta, 17 Februarie. — Comitetul reuniunei agrarienilor din Ugaria a trimis astăzi o delegatiune la ministerul agriculturei Daranyi. Marchizul Eduard Pallavicini a expus ministrului situația agrarienilor ungari față de convențiile comerciale cu statele balcanice, prin cari se periclitează interesele agriculturei ungare. El a rugat pe ministru ca să apere in mod energic aceste interese,prin aplicarea strictă a tarifelor de protejare, cari au fost create In anul 1906 tocmai pentru a apăra agricultura Ungariei. Marchizul Pallavicini protestează contra reducerei taxelor vamale minimale pentru cereală. Vite și producte animale cil si contra importului de vite vii, fie chiar pentru cele aduse la pășune. Agrarienii ungari privesc cu ingrijorajre tratativele ce se uormează în privința indicerea convenției comerciale și recomandă ministrului de a protesta cu ocaziunea tratativelor cu Romînia,contra unor concesii mai mari în ce privește importul de carne tăiată. Ministrul Darangi a răspuns că 'dispozițiunile care interzic importarea vitelor vii din Balcani, trebue neapărat menținute. Cererea agrarienilor în privința târnei tăiate, ministrul o consideră ca nefondată. Dansul este de părere că cererile formulate in această privință de către Romînia nu se pot respinge în mod brusc, după cum pretind agrarienii, căci din considerațiunî de natură politică, situația geografică a Ungariei nu-i permite o emancipare, cu toate că ministrul admite punctul de vedere că condițiunea de existență și progres a agriculturei nu trebue lăsată sub influenta șanselor schimbăcioase ale politicei. Ungaria a dat probe că ține cont de împrejurări, cină guvernul a făcut Romîniei concesii extreme, căci numai situația nesigură a politicei externe și interne a creat dificultăți în ce privește apărarea energică a intereselor agriculturei ungare. Ministrul a promis că va face tot posibilul In interesul agrarienilor. Răspunsul ministrului a fost primit cu strigăte de „Eljen“ la• Budapesta, 27 Febr.—Contele Esterhazy, fel de secție în ministere de esterne. cars a sosit azi aice, a avut o întrevedere cu ministre agriculte ce„ Darangi relativ la convenția comercială cu Romînia. INDUSTRIAȘII AUSTRIECI ȘI CONVENȚIA CU ROMANIA Viena, 27 Februarie.—Un comitet de industriași și comercianți vasonvoca o conferință spre a discuta asupra convențiunilor comerciale cu statele balcanice, în special asupra vepției cn Brasisiș: „ CONVENȚIA COMERCIALA CU AUSTRIA — O ședință a comitetului agricultorilor — Budapesta. 27 Febr. — Comitetul direcțiunea rea mimei agricultorilor din Ungaria a ținut astăzi ședință sub preșidenția d-lui I. Rubinek S'a discutat chestiunea convențiilor comerciale cu Romînia și Serbia. Președintele a expus situația agricultorilor ungari și a spus că Ungaria nu are nici un motiv să se teamă că Romînia va denunța convenția actuală. Prin denunțarea convenției, Unagria nu ar perde mult, Romînia însă va trebui să renunța la cazul acesta la întregul export de câine tăiată. Președintele propune să se trimită o delegations la ministrul agriculturei și să-i recomande interesele agricultorilor ungari, rugîndu-i ca să nu facă Romîniei concesii prea mari în ce privește importul de vite vii. Propunerea președintelui a fost primită cu unanimitate de voturi. PRIETENIE TURCO-AUSTRIACA Constantinopol. 27 Febr. — Ziarul „Turque" anunță că ministrul de externe voind a întări și mai mult relațiunile amicale cu Austria, a hotărit să înființeze patru consulate turcești In Bosnia, UNGARIA ȘI NOTA SERBIEI Budapesta, 27 Febr. — Contele Paul Eszterhazy, șef de secție la ministerul de externe din Viena a sosit aici și a avut conferințe îndelungate cu primul ministru Wekerle și cu ministrul de interne Andrassy. Aceste conferințe sînt în legătură cu nota Serbiei, SIRBH BOICOTEAZĂ VAPOARELE AUSTRIACE Semiin, 27 Februarie.—Tinerimea din Șabetz invită populația ca să boicoteze societățile austriace de navigație. Ziarele din Belgrad recomandă aceasta ca exemplu pentru celelalte orașe. SPIONI RUȘI IN AUSTRIA Lemberg, 27 Februarie.In ședinședința de astăzi a consiliului municipal ziaristul Liskovinski a atras atențiunea consiliului asupra faptului că în Lemberg și Cracovia se află mulți spioni polițienești, din Rusia. Relativ la spionul Osarovski, care a fost arestat , Linskovinski a comunicat că el era în serviciul fostului consul rus Guszkobinski, care fusese destituit pentru fapte incorecte. Numitul ziarist adresează președintelui consiliului o interpelare relativ la agitațiunile germanilor împotriva polonezilor. Președintele consiliului a promis că xa cercat* ...„Mst Tittoni ga demisiona \ .^jr___t /fi Roma, 27 februarie.—De două zile circulă zvonul că ministrul de externe Tittoni va demisiona încă înainte de a se întruni corpurile legiuitoare. Cu toate desmințirile oficiale zvonul se menține în cercurile politice. Urmașul lui Tittoni va fi probabil San Giuliano, care se află de mai mult timp aci. O INTERPELARE ASUPRA NOTEI SERBIEI Budapesta. 27 Febr. — Deputatul Mihail Polit va adresa mîine primului ministru o interpelare relativ la nota circulară a Serbiei cit și asupra proectului conferinței europene. De ATACUL UNEI DILIGENȚE ■ POȘTALE Constantinopol, 27 Febr. — 10 bandă de albanezi a atacat lîngă Janina diligența poștală. Punînd pe fugă escorta,, de jandarmi, bandiții au furat patru saci, conținînd 10000 de lire turcești. ANULAREA MANDATULUI UNUI DEPUTAT SIRS Budapesta, 27 Februarie.—Comisia Nea de validare a anulat astăzi mandatul deputatului sîrb Milan Ivanca din circumscripția Razin. Milan Ivanka a fost condamnat să plătească cheltuelile, în suma de 8137 coroane.Colegiul electoral din Pazifil va fi convocat pentru a alege un nou disputat.. NOUI TRANSPORTURI PENTRU SERBIA Salonic, 27 Februarie.—Azi a fost adus un nou transport de material de războiu pentru Serbia. Turcia a încuviințat trecerea acestui material. FIUL LUI MILAN OBRENOVICI IȘI ÎNTRERUPE REPREZENTAȚIILE Berlin, 27 Februarie. — Milan Cristicî, fiul natural al regelui Milan, și-a suspendat reprezentațiile în circul Schumann. In urma intervenției ambasadorului sîrb și a protestului artiștilor germani,reprezentațiunile lui Cristicî nu mai erau așa de bine vizitate ca mai înainte și de aceea direcțiunea circului a renunțat la ele. AFACEREA MIHALOVICI Opinia publică ia partea ofițerului Budapesta, 27 Februarie.—In public se vorbește foarte mult de afacerea fostului căpitan Mihalovici. Opinia publică este foarte nemulțumită și se ridică voci, cari protestează contra pedepsei prea aspre ce s’a aplicat lui Mihalovici. Ziarul „Uj Hirek“ scrie următoarele: Este lucru cert că arhiducele Iosef și căpitanul Mihalovici au stat față în față nu ca arhiduce și ofițer, ci ca bărbat față de bărbat, însă atît arhiducele din palatul imperial cit și ofițerul degradat tace pe ctnoi unde va plinge o femee. GRECII ȘI CHESTIA CULTURALA IN MACEDONIA Salonic. 27 Februarie.—Guvernul a orînduit o anchetă in chestiunea școlilor și bisericilor grecești și bulgare din Macedonia. Grecii se tem că această anchetă va fi favorabilă bulgarilor și de aceea amenință că acțiunea bandelor va începe din nou. INTILNERE INTRE ȘEFI DE STAT LA MONACO Paris. 27 Februarie.— „Petit Parisien" anunță că președintele Fatères se va duce la primăvară la Monaco, unde se va întîlni cu regele Italiei. Este probabil că atunci se vor afla și alți monarh la Monaco. NOUĂ AEROPLANE Londra, 27 Februarie. — Frații Wright vor sosi la Londra în Mai spre a face mai multe ascensiuni cu aeroplanele lor. Se lucrează acum la construirea a șase aeroplane sistem Wright. Ele se vor termina peste șase săptămîni. ASCENSIUNEA BALONULUI ZEPPELIN Friedrichshafen, 27 Febr. . Astăzi la orele 9 dimineața, balonul „Zeppelin I“ a făcut o ascensiune, avînd în nacelă pe contele Zeppelin și pe maiorul Sperling. Balonul a făcut mai multe evoluțiuni înspre uscat, apoi, revenind pe apă, s-a ridicat la o înălțime de 900 de metri. La orele 11 s’a înapoiat în golf. Aci, balonul s’a lansat din nou la o înălțime de 1200 de metri și a făcut mai multe evoluțiuni foarte reușite. La ora 1, balonul s'a coborât fără de nici un accident. SITUAȚIA LUI BÜLOW 1 Berlin. 27 Febr. — După ziarul „Lokalanzeiger“, criza de cancelariat este pe cale de a se aplana. Cancelarul Bulow a fost primit ori în audiență de către împărat. Audiența a durat 2 ore și jumătate. Numitul ziar crede că criza nu se va sfirși pînă nu se va rezolva chestiunea reformei impozitelor. FRAUDELE DIN RUSIA Lemberg, 27 Febr. — Ziarul „Novo Reforma" anunță că la manutanța din Moscova, s'au descoperit mari fraude, cari întrec suma de un milion de ruble. Funcționarii manutanței primeau de la toate furniturile un provizion de 8 la sută. Efectul notei Sîrbești istria nemulțumita nu trimite un ultimaicia Rusia face grabnice pregătiri de războiu Ce spune baronul Aerenthal AUSTRIA NEMULȚUMITA DE NOTA SIRBA Berlin, 27 Febr. — „Lokal Andzeist“ pflă că in cercurile oficiale se comentează cu aprindere nota circulară a guvernatul sîrb. In general se consideră că această notă nu poate mulțumi pe Austro-Ungaria. Se crede că Austria va fi silită să trimeată un ultimatum Serbiei. PREGĂTIRI DE RĂZBOIU IN RUSIA Odesa. 27 Febr. — Comandanții supremi ai corpurilor de armată din Odesa, Varșovia, Kiev, Vilna, precum și guvernatorii generali din guvernămintele de la frontiera austriacă și germană, au primit ordin telegrafic să ia măsuri ca arhivele militare secrete, arhivele de stat, și toate actele imperiale să fie transportate din orașele de graniță. Toate aceste arhhive să fie duse in orașe din interiorul țării. Din cercurile militare se anunță că mereu sa transportă trupe spre frontieră. O mare agitație sa observă la ministerul de războiu. Din toate aceste fapte se deduce că Rusia se pregătește de războiu. Se afirmă că în cercurile militare superioare domnește mara nemulțumire,deoarece armata rusă lu-ar fi in stare să sustiie un războiu. Berlin. 27 Febr. — Se anunță din Petersburg că contele Berchtold, ambasadorul austro-ungar, a predat era niște documente importante ministrului de esterne îsvolsky. La granița de apus a Rusiei, in guvernământul Vilna, se fac mereu pregătiri militare. Situația se consideră ca foarte critică. Petersburg, 27 Febr. — In populație nu există mari temeri de un războiu. Se crede că Austria ar avea aspirațiuni teritoriale în prejudiciul Serbiei. • rusia vrea cu orice preț TERITORIU PENTRU SERBIA Berlin. 27 Febr. — Ministrul de externe rus Isvolsky la sfătuit pe Rifaat-Pașa, ministerul de externe al Turciei, ca aceasta să intervie în favoarea Serbiei și Munte Negrului și anume, Turcia să renunțe la o parte din Novi Bazar, în schimbul căreia ambele state să-i plătească foOO.OOO de pfunzi turcești. Riffat-Pașa a respins această propunere. încercările lui Isvolsky de a zmulge pentru Serbia și Munte Negru o parte din Sandiaa, produc mare indignare în cercurile diplomatice germane și austriece. O DECLARAȚIE A PRINȚULUI GHEORGHE AL SERBIEI Belgrad. 27 Febr. — Comitetul apărării naționale a ținut erî ședință la care a luat parte și principele George, împreună cu ministrul de război și și mai mulți ofițeri. Ofițerii au declarat că vor face demonstration contra guvernului, in caz dacă va renunța la pretențiunile Sârbiei. Principele George a răspuns că guvernul nu va face nimic ce ar fi în contrazicere cu voința poporului. Ministrul de räzboiü JRvcovici a declarat că armata sîrbă este perfect pregătită. Mai rămîne numai a se lua încă cîteva măsuri de mică importanță, dar și aestea se vor lua peste cîteva zile. Principele George a comunicat comitetului că în ctteva zile va avea plăcerea de a saluta mai multe mii de voluntari ruși la Belgrad. „SITUAȚIA NU S’A CLARIFICAT" SPUNE AEHRENTHAL Paris, 27 Febr. — Baronul Aehrenthal, într'o audiență pe care i-a acordat-o ieri corespondentului ziarului Matin, s’a exprimat astfel asupra situației: Cu plăcere trebue să constat loialitatea cu care Franța privește politica Austro-Ungariei. Franța a avut într’adevăr o atitudine dreaptă țn această situație. Vă pot asigura că noi am mers pînă la sacrificiu pentru aplanarea conflictelor. Politica noastră nu este un secret, ea se face la lumina zilei. Trebue să recunoaștem că datorită acestui fapt, și mulțumită influenței mari pe care o are, Franța a înlesnit tratativele ce se fac în prezent. De asemenea ne-a bucurat că guvernul din Petersburg s'a silit să liniștească satele slave din Balcani și să aducă politica lor în concordanță cu scopurile pacinice ale marilor Puteri. In chestia notei sîrbești, baronul Aehrenthal s’a exprimat aartfel: — După opinia noastră nota circulară a guvernului sârb este lipsită tocmai de acea lămurire care ar fi fost necesară pentru clarificarea situației, și ceia ce vă pot comunica este că noi nu dorim altăceva decit clarificarea situației. CONSILIUL DE MINIȘTRI DIN BELGRAD Belgrad, 27 Febr. — Aseară tîrziu s’a ținut un consiliu d miniștri la care s’a citit raportul reprezentantului sîrb la Viena. Simicl. asupra conferinței pe care a avut-o cu baronul Aehrenthal. " La oficiul de externe din Belgrad s’a anusnțat cum că cercurile competente din Viena fac multe obiecțiuni cu privire la nota guvernului sîrbesc. Ministrul de războiă a declarat în acest consiliu că armata este bine pregătită acum și armamentul complectat. VOLUNTARI PENTRU SERBIA Belgrad. 27 Febr. — Mline sosesc la Belgrad mai mulți ofițeri ruși și un mare număr de cazaci cari vin să se înroleze în rândurile voluntarilor. Comitetul de apărare națională pregătește o frumoasă primire acestor voluntari. Ei vor fi salutați de prințul George. EXPERIENȚE CU NOUILE TUNURI ENGLEZE Londra. 27 Febr. — încercările făcute cu nouile tunuri de marină, cu calibru de 12 țoli, n’au reușit. Mai multe țevi a crăpat cu ocaziunea încercărilor. DEZARMAREA NAVALA A AMERICEI ȘI ANGLIEI .— O propunere a lui Carnegie — Roma. 27 Febr. — ..Corriere della Sera“ află din New York că miliardarul Carnegie a depus in Cameră Proectul unei înțelegeri între America și Anglia relativ la dezarmarea flotelor acestor state. După propunerea lui Carnegie, ar urma ca America și Anglia să încheie o convenție pe cirnci ani în baza căreia Anglia ar fi obligată să-și ia asupra sa apărarea insulelor americane din oceanul Pacific, iar America să facă acelaș lucru în ce privește teritoriile engleze din America. Astfel, flotele ar deveni aproape inaniție și s’ar face economii foarte mari. PROCESE INTERESANTE IN BULGARIA Sofia, 27 Febr. — In ziua de 5 Martie se va judeca senzaționalul proces dintre deputatul Nișet și fostul ministru Gudel care a fost acuzat de fraude. Ambele părți s’au pregătit cu numeroase documente. La Plevna au început de cîteva zile dezbaterile în procesul intentat fostului consiliu municipal stambulovist, care a fost dat in judecată pentru fraude în sumă de 190 mii lei. — D. TRIMIS SPECIAL AL LUI MULAT HAFID LA BERLIN Berlin, 27 Febr. — „Vossischie Zeitung” anunță că un văr al sultanului Musey Hafid a sosit la Berlin în misiunea specială. farat turcolor Negocierile de la Petersburg.— Chestiunea căilor ferate orientale Sofia, 27 Februarie. — Aseară tîrziu s’a convocat un consiliu de miniștri extraordinar în legătură cu agocierile dintre Isivolski și ministrul de externe al Turciei Rifaat Pașa, care se află la Petersburg. S'a hotărît să se dea instrucțiuni agentului diplomatic bulgar de la Petersburg pentru tranșarea definitivă a chestiuiunei. Azi dimineață primul-ministru a făcut o vizită legațiunea ruse de~ aci. Din Petersburg se telegrafiază că era a avut loc la legațiunea bulgară de acolo un prînz diplomatic la care au participat și ministrul de externe turc Rifaat Pașa cum și ambasadorul Durham Pașa. Sofia. 27 Februarie. — Cu reeferire la negocierile ruso-turce, despre cari vom telegrafiat era, ziarul oficios Vremea reamintind că în suma de 82 milioane oferite de Bulgaria intră și despăgubirea către compania căilor ferate orientale, continuă . Lucrul cel mai important , ca în decursul tratativelor de la Petersburg guvernul bulgar să insiste ca chestiunea drumului de fer să fie definitiv tranșată și compania orientală să se declare satisfăcută. Din partea guvernului nostru s-au dat informații la Petersburg că din suma de 82 milioane, o parte să fie socotită drept despăgubire pentru calea ferată luată de noi în stăpânire. In privința modului cum se va împărți despăgubirea între Turcia și compania orientală, Bulgaria nu ia nici un angajament. Armata sîrbă Sositspaäisa Pistnic D. Șeful statului major al armatei sîrbești TURCIA ȘI AUTONOMIA MACEDONIEI Sofia, 27 Februarie.—In cssrcurile guvernamentale se asigură că minstrul de externe al Turciei î Rifat Pașa a fost însărcinat ca, odată cu tranșarea chestiunilor dintre Turcia și țările învecinate, să stăruie pe lîngă marile Puteri ca să se șteargă din tratatul din Berlin articolul 23 prin care se prevede că în viitor se va aproba autonomia Macedoniei și să se recunoască astfel această provincie ca parte integrantă a imperiului otoman. — D. A se ceti in pag. 11-a amănunte complecte asupra interesantei ședințe care a avut loc ieri la Cameră, interpelarea d-lui Marghiloman, răspunsul d-lui general Averescu, declarația d-lui Ionel Brătianu. INUNDAȚIILE DIN IAȘI Vederea Pahluiului din Iași și ît.șesului acestui rîu, după inundație NUVELELE „DUMINEȚEV* De dorul unei sărutări — Ah ...Angelica Întoarse capul și văzu cum trece prin mulțime, cel care o sărutase. ..Vai ce îndrăsnealăt, se «îndea Angelica, cu obrajii roșii, arzători de rușine. O clipă, simți ură nemărginită împotriva străinului care avusese abta curaj. Dar, cînd surioara ei o întrebă de ce a tresărit, ea răspunse: — Nimic... mi-a căzut un gindac pe mină și m’am spartet. Și nu mai vorbiră de asta". Muzică din pavilion începu să cînte o doină tristă. Bărcile se încrucișau pe lac. In lumina globurilor electrice și alunecau pe subt pod, se invârteau In prejurul bufetului și se pierdeau în fund, spre părțile neluminate ale tecului din Cișmigiur. Era o Duminecă de vară. Pe aleile grădinei și mai cu seamă lingă pavilionul muzicel, o impestrițare de lume forfoteai de colo pină colo, urmărind cu ochii vri o barcă neminată bine sau privind spre cei din ..Montecarlo“. Acolo, în insulița aceia cochetă era multă lume. Pălării mari, rochii bogate, gulere albe și cârcei scumpi străluceau în revărsarea de lumină. Mesele curate, sorile de pe lîngă ele, se rasfarau în raze și păreau, celor de pe mal, niște lucruri din vr’un palat împărătesc, din basme. Și muzica aceea tristă, care înfășură totul într’o ceață de vis, și lumina lunei, care plutea sus de tot, de-asupra întunericului dintre stela și lămpile electrice, și foșnetul tînguios al pomilor înalți, purtau atîta farmec, că sufletul Angelica se topea într'o metan, colie dulce, neînțeleasă.» Rezemată cu un cot de umărul surioarei, cu altul de Jenică, sa privea spre lac, dusă ,pe gînduri. Deodată, simți că ceva fierbinte îî atinge“ cotul gol, tresări, ghici un cap care se ridică de pe brațul ei, și cind să întoarcă ochii, nu mai văzu nimic .In furnicarul de oameni, unul din ei părea mai grăbit să piară. Cine să fi fostt. După licărirea de ură din pieptul ei, Angelica se întrebă—așa, în treacăt—cine să fi fost îndrăznețul ? Apoi, nu se mai gândi la el. Jenică, logodnicul Leliei, II arătă un băiat cu mîinele roșii, care nu putea să întoarcă o luntre. Printre mesele din insulă, o pălărie mare de cucoană trecea ca o umbră, tărînd o pană mare, albă, iar subt sabcia cea mai apropiată, o lebădă păta întunericul cu lumina fulgilor ei. Atît văzu Angelica, în mintea ei se lăsase o îngrămădire de lucruri care de care mai ciudate. Parcă nici nu mai trăia. Nici Jenică, nici Lelia nu-i băgară în seamă ochii duși pe gînduri, fata vinovată, fruntea strînsă. Și nici ea nu-șî dădu seamă ce are. Abia tîrziu, cînd mintea i se însemină puțin. începu să deslușească ce,a fost. Da, o sărutase cineva pe cot, între mănușa albă, lungă și mineca scurtă, dantelată.Și sărutarea—aceia, abia acum s’o simtă. Simțea ace de foc, suliți de ghiață, cari o înțepă în locul acela. I se părea că trebue să aibă o rană acolo, o rană care n’o dotare și totuși o chinuește, întoarse capul și-și privi mîna rezemată de umărul Leliei. N'avea nimic. Mîna ei era albă, netedă, părsea roză lîngă mănușa albă; mina ei părea galbenă lîngă mîneca de catifea roșie, sfârșită cu spuma de singe a dantelelor. Sărutarea aceia fugară, dată de cine știe ce necunoscut nebuna tec. Îndrăgostit în treacăt, ispitit de albeața plăpîndei mini—o plutese pe gînduri. De zeci de ori sa întrebă: cine a fost, își închipuia povești, întegi de dragostțe, cu nopțile de nesomn, cu hotărîrile grăbite, cu sinciunile vr’unui nebun înarmorat de dînsa. N vedea cum o urmărește pas cu pas, în fiecare zi, îl vedea cum astă seară a plecați după dînsa', a contemplat-o, a vrut să I spuie ceva dar n'a ’ndrăznit și abia acum, cînd o vedea furată cu totul de priveliștea lacului, s’a apropiat curagios și a sărutat-o.. Acum, cine știe unde va fi eu. Negreșit, el e fericit acum. Dar ea... O, dar ea nu e fericită. De ce nu s’a arătat el măcar o clipă, să-l vadă, să-l țină minte tot dauna. Da, să.l fi văzut... cine știe dacă nu l-ar fi oprit ea în drum, cînd ar mai fi întîlnit, să-I spuie că nu s’a supărat fiindcă a sărutat-o, și că ar vrea să fie prieteni. De ce nu s’a arătat? Ar fi știut cel puțin, că el e băiatul acela de liceu, cu care se întîlnea în fecare zi în drumul spre școală și se priveau lung, sau că e elevul de la Bellearte, care stă alături de ei, sau tinărul acela cu buclele blonde, răsucite subt pălăria mare. Și rînd pe rînd, toți cei cari o priviseră mai lung sau îi strecuraseră o șoaptă cîndva, și treceau acum prin minte, fiecare înconjurați de o lumină tainică, mai prietenoasă decît a celorlalți, fiecăruia îi dădea o parte din sufletul ei. Se gîndea la ei, cum de atitaa ori se gîndise altădată, închipuindu-si alături de unul din ei, — suflet blind, sfios da, al unei fecioare și plin de dragoste... Se gîndea ea ca în nopțile cînd nesputind domnU* visa, gi sfl Inț'mirit de VICTOR EFTIMIU tainic^, scrisori parfumate, tram tainice, stringeri de mină, despărțiri duioase, scrisori parfumate, trandafiri ofiliți și versuri triste. Voia să aibă o inimă care să bată pentru dînsa, un suflet care s’o înțeleagă, un, prieten care s’o alinte — cum aveau toate celegete de școală, cum avea și surioara ei Lelia. Ah, Lelia.. ce fericită trebuie să fie ea. Se cunoaște doar, după rîsul zglobiți, după fața ei de bujor, după ochii ei veșnic scînteetori. Vezi Lelia are cine s'o minge pe frunte, să șî culce capul pe finul ei, s’o sărute , pe degete, pe gît, pe obraji... Pe dud, ea... Ea de ce n’ar sta alături de cineva In ceasurile dulci, ale serii, cînd umbrele nopții se furișează tainic în jurul lămpii, nesprinse, cînd orașul vuiește ■ mai liniștit ca peste zi, ea de ce n’are drept să iasă la brațul cuiva, capă să-i vorbească, numaii cuvinte calde, s'o sprijine cînd e obosită, s'o stringă de mină cînd i-ar trece fiori de dragoste, s’o sărute cind i ar fi dor de o sărutare. .... Și Angelica se gîndește mereu, și uneori se aprinde și alteori parcă.I vine să plîngă și prim ceațal lacrimilor zărește un băiat cu mîinile roșii, care mai poate să întoarcă o luntre, și o pălărie mare de cucoană, care trece ca o umbră, tîrind o pană albă, la mijlocul meselor din insulă.Ce repede a trecut vara pentru ani! și cît da încet a trecut pentru Angelica! ' Lelia s’a măritat cu Jenică, au umblat mult prin țari străine, de unde Lelia îi trimitea mereu cărți poștale frumoase, cu vederi minimnate, scrisori unde î spunea că a fericită și că ar fi și mai mult» dacă Angelica ar fi cu dînșii. La Întorseseră din călătorie, Lelia pare că era, și mai frumoasă. Dar Angelica nu mai era ca înainte. Angelica suferea, era oboinavă. Lelia o mîngîia ca o mamă pe un copil, nu ca înainte, cînd erau amindouă prietene. — Ce ai tu Angelico? De ce este tristă. Și ea nu știa ce să-i răspundă: lăsa ochii în jos — ochii mari, căprui, mai mari ca totdeauna. Să-l spuie? Parcă i era rușine... Prea sa purta Lelia cu dînsa ca o femeie în vîrstă. De-ar fi fost ca înainte, cine știe... poate că i-ar fi spus. Dar acum nici nu voia să știe nici Lelia, nici Jenică, nimeni... Toamna, cu tristeța ei veșnică, venise ca o prevestire rea. Ploile reci, lungi, nesfîrșite, nu mai conteneau; cînd nu ploaia» cerul era plumburiu, văzduhul umed, străzile negre. In grădină, copacii fără frunze sa chinuiau ca niște cerșatori zdrențăroși, bătuți de vînt; cite o cioară, cu panele muiate se ghemuiai în ette un colț de ramură și înbiăxmursa acolo. Angelica privea cerul, grădina și gindea la zilele de vară. O furau iarăși, amintirile. Nu putea dormi nopți întregi, de cîteva ori, auzise cocorii cum trec deasupra casei, i sa părea, că aude fîrfătul aripilor lor grecie, că zărește petele lor cenușii, ajunset nd pe subt cerul nopții. Și trecerea cocorilor o întrista, o chinuia. Fugea de la fereastră, își ascundea capul în perne și plîngea, un plîns care ii cutremura tot trupul, o zguduia și se sfirșea primtr’un somn adinc, plin de vise. Trecu și iarna, trecură și Cele dintîî luni ala primăverei. Angelică nu eșise din casă. Cîteva prietine din anul tracut, de la școală, veniră s-o vadă. Mai ales una —o copilă mititică, vioaie, cu ochii albaștri, senini—venia în fiecare zi și-î povestea toate nebuniile fetelor: o săruta, o ruga „să se facă bine“ ca să vie la școală și pleca zglobie, urmărită de privirile trista ale Angelicăi, de ochii blînzi ai mamei ei. Era atlta soare pe afară. Văzduhul era plin de ciripiri, da rîndunele, de cer senin, de noruleți albi, pomii încărcați cu frunze, grădina plină de flori. Angelica deschidea fereastrele, resufla adîncadierile primăvaratice. Dar durerea, durerea aceia din piept n’o părăsea și preît o chema la viață firea înviată, ea încerca zadarnic să suridă. — Mamă, o fi început că cînîfi muzica la Cișmigiu? .! — De ce mă 'ntrebi, puiule? ! — Aș vrea să mergem acolo.». ! ...In ziua aceia fu atîta veselie în casăî Lelia veni cu Jenică, fericiți că Angela începea să se însănătoșească. Pe înserat, cît așa trei porniră încet, spre Cișmigiu. O rază de speranță lumina fruntea copilei. Dorul de viață li umplea pieptul. Ajunseră în Cișmigiu noaptea, cînd luminele se aprinseră toate; petec, bărcile se încrucișau grăbite, insula era plină de pălării mari, de rodii bogate, de cercei strălucitori, caii seînteiau în lumina lămpilor electrice. In acelaș loc de unde priviseră anul trecut, ședeai el și acum. Angelica își răzimase o mînă de umărul Leliei și alta de all lui Jenică. Inima îi bătea cu putere. Parcă mai trăise odată aceleași clipe... Își ridica mai mult mâneca, înf să mănușa în jos și amândoul coated gl, aș fi Sfâtaă alb,* • ••••