Dimineaţa, mai 1909 (Anul 6, nr. 1868-1895)

1909-05-04 / nr. 1868

Anul VI.—No. 18iî PUBLICITATEA. C ONCEOATĂ EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER & Co. BUCUREȘTI Str. KarSgeorgcTlcI 13—Telelőn SIS Birourile ziarului Str. Sărindar No. 11 DIRECTOR CONST.­UINLE Abonamente cu premii: Un an. ........ Lei 20 • iani . 11 • ioni .... • • • c n TELEFON I Direcțiunea................No. 14/1 Capitală.....................­­13/10 Provincie și Străinătate/^­12/40 APARE ZILNIC CU CELE DIN URMA ȘTIRI ALE NOPȚEI Lunai feMaiu 1909 Cursurile profeso­rilor secundari Dacă într’o școală secundară cînt dnul sau mai mulți profesori de aceeași specialitate, pot—potri­vit nolui regulament— prin con­­simțimînt comun să­­ alterneze în­tre dînșii la diferite clase. Pentru aceasta se cere aproba­rea ministerului, dată în urma a­­vizului directorului și inspectora­tului. Alternarea se poate face și în­tre profesorii de materii diferite, dacă eî posedă specialitățile ne­cesare pentru a preda acele ma­terii. Aternarea nu se poate începe de­cît la începutul anului școlar, ea nu se poate­ stabili numai pen­tru o parte a anului. Alternarea se stabilește pe fie­care an în parte. La finele anu­lui fiecare profesor are­­ dreptul a reveni, dacă vrea, la­­ situația anterioară. Pentru concentrarea studiului în clasele inferioare in mina a­­u­ mai puțin profesori, se poate ad­mite gruparea materiilor în două sau patru grupe, care sa se încre­dințeze fiecare cite unui profesor. Aceasta nu se poate face de­cît în urma cererei adresate ministe­rului prin direcție de către pofe­­sori cari vor să facă experiența și în urma aprobărei ministeru­lui care se va acorda pe temeiul avizului inspectorilor. A­facerea lopușkin Actul de acuzare în această afacere.— Activitatea lui Azef.— Lopușkin și Burțev.— Condamnarea lui Lopușkin . In zua de 28 Aprilie a început la Petersburg judecarea procesu­lui Lopușkin, fostul director al ministerului de poliție, care a fost acuzat de a fi avut legături cu re­­­­voluționarii. Telegramele ne-au dat la timp știrile referitoare la acest proces, precum și ne-au în­științat că Lopușkin a fost con­­­damnat la cinci ani muncă sil­­­nicâ.­­ Ziarele rusești sosite az î în Ca­pitală ne aduc detalii asupra a­­­cestui proces care a fost urmărit spre reporterii presei europene și Intre altele este și actul de acu­zare, care ocupă mai bine de ze­ce coloane de ziar. NI vom spicul Scăd­-În acest act sunt detalii foar­te­ însemnate asupra mișcărei re­voluționare și în special a acti­­vității lui Azef. Activitatea lui Azew . După ce actul de acuzare vorbe­ște de partidele revoluționare cari de l­a un rînd de vreme țin sub teroare toată Rusia, ajunge la ac­tivitatea de spion a lui Azef.­­ Evghenie Filipovici Azef șî-a în­ceput relațiile sale cu poliția ru­sească în 1892 pe cînd era stu­­ident la școala politehnică din Karlsruhe. Fiind bun prieten cu șefii mișcărei revoluționare de ,pe atunci cu Movșa Gotz și Gher­­șem Gherșuni, Azef a putut ști­­ut ce se petrece în cîmpul revoluțio­nar. Și iată după actul de acuzare serviciile pe cari le-a adus poliției rusești și asta ga­­sries din 1901 cînd a putut­­ iluși să se aleagă ca membru al comitetului central j'al partidului revoluționar rus și j a­ organizației de luptă. I In 1901 este confiscată tipografia j'din Tomsk în care se tipărea „Ru­sia revoluționară“. I In același an denunță pe om­ori­­­torii lui Sipiaghin, Mihail Melini­­pcov și Pavel Kraft din care primul a fost imediat arestat și arată că atentatul fusese întocmit de Ger­ Șani. Tot în același an denunță pe Remiani­ova, o teroristă care era desemnată de comit doi revoluțio­nar a omorî pe Pobiedenovzef. De altfel toate arestările făptu­ite în anul acela s s-au făcut după desemnările lui Azef. 1902—1903 reușește a înlătura un atentat împotriva lui Pleve. Tot în același an denunță pe un terorist Haim Levit care venise din străinătate să atenteze la­ via­­­ța țarului . Levit e arestat la O­­h­el. In 1904 denunță congresul socia­list revoluționar de la Hermance­n (Elveția) la care a luat parte. Tot în anul acesta sînt arestați doi revoluționari: Ștefan Sretov și Maria Seliik. In același an face suări de seamă exacta de ședințele secrete ale congreselor revoluțio­nare din Amsterdam și Paris și reușește să fie arestați cîțiva re­voluționari. D in 1905 denunță pe Vladimir Vol­­*ki și preîntimpină asasinatul j gubernatoratul din Babinsk­ii printul Nakașidze. Tot în anul a­­­cesta pune în curent politia rusă­­ de mișcarea revoluționară agrara a revoluționarului rus prințul Di­­mitrie Hilkov, care denunță de a­­semeni organizarea unui labora­tor de explozibile în Bulgaria, a­­rătînd persoanele desemnate de a trece bombe în Rusia. • In Iulie, același an, denunță pe Zinaida Komaplianikov care totuși o reușește a ucide pe generalul Mi­sim, dar e arestată la Smolensk.­­Tot atunci denunță pe Ivan Ma­­lîsanțev venit să atenteze la viața lui Trepov. In 1905 denunță politiei rusești scom­gresu­l socialiștilor revoluțio­nari din Nijni Novgorod. ■De la 1906 intrînd în organizația Ip­e luptă denunță toate atentatele puse la cale, și împiedică­ un a­­tentat la viața țarului. Din aceas­tă perioadă el e de un mare folos poliției căci împiedică toate aten­tatele. Lopușkin și Burțev El e cunoscut ca Lopușkin care era directorul departamentului poliția și care știa foarte bine de unde provin toate aceste denun­țuri. Totuși din 1907 Azef începe să fie bănuit de către revoluționari și co­mitetul central al partidului II și supună unei urmăriri, dar Azef reușește să se dezvinovățească. Totuși după ce Bakai declară lui Burțev că Azef e un spion — Ba­kai servise și el în poliția secre­tă— Burțev reușește a vedea pe Lopușkin, fostul director­ al poli­ției care Îi­­ spune că într’adevăr Azef a fost tot timpul cît a stat în mișcarea revoluționară și agent polițienesc. Aflind de întrevederea aceasta dintre Lopușkin, Azef s’a prezen­tat la Gherasimov, actualul șef al departamentului cfu­cii­ei cu că­re Azef fusese in ultimii ani în corespondență, și l-a întrebat cum să iasă din situația critică pe ca­re i-a creiat-o Lopușchin, denun­ți­n­d­u-l re­voluț­i­o­n­arilor. Gherasimov la sătuit pe Azef să-l vadă pe Lopușkin. Acesta l-a negat că ar fi vorbit cu Bui­u­fev, dar i-a refuzat să-i dea o hîrtie prin care să declare că nu e ade­vărat că Azef a fost spion poli­țienesc. A urmat o întrevedere apoi în­tre Gherasimov și Lopușkin, dar nici de data asta cel din urmă nu a voit să dea înscris că nuu e a­­devărat că Azef a fost spion. Cu­­ to­ate amenințările lui Gherasi­mov, Lopuhin a rămas neschim­bat în părerea sa ceea ce i-a con­vins și pe Azef și pe Gherasimov că Lopușkin avusese o întrevedere lui Burțev și că ii făcuse declara­țiile pe care cei de mai sus ce­­reau ca să le dezmintă. Azef atunci a căutat să se con­vingă singur dacă­ Lopușkin a a­­vut relații­­ cu Burțev ' și pleacă în străinătate unde reușește a a­­fla că într’adevăr Lopușkin a de­nunțat partidului revoluționar toate uneltirile poliției rusești și în special pe ale sale; ba mai mult a reușit să arate revoluționa­rilor, vizita,pe care i-a făcut’o, el, Aref ca să-i ceară o rectificare. Arestarea lui Lopușkin Urmează apoi în actul de acuza­re­ detalii despre arestarea­ și pri­mele interogatorii luate lui Lopuș­kin. Acesta declara că a cunoscut toată activitatea lui Azef ca po­lițist, dar că nu l-a denunțat re­voluționarilor, și că a vorbit nu­mai cu un prieten al lui despre rolul dublu pe care’l aveau unii polițiști: acela de revoluționar și de spion, dar că n’a­­ spus nici un nume, că a avut după această vorbire cu prietenul sau și care a predat’o probabil revoluționari­lor, o întrevedere cu Burțer, dar că n’a declarat acestuia nici un nume. Și acum iată concluziile actului de acuzare: Lulnd în vedere cele de mai sus, Alexei Alexandrovici Lopuș­kin, consilier de stat, în vîrstă de 45 de ani, e acuzat de faptul că știind de mișcarea revoluționară care are drept scop de a nimici forma actuală a statului rus prin revoluție și a omorî chiar pe îm­părat, a denunțat acestor revolu­ționari pe inginerul Evghenie Fi­lipovici Azef pentru că acesta ar fi servit între anii 1902—­1905 pe cînd Lopușkin era directorul po­liției de a fi trădat interesele re­voluționarilor statului și deși a­­ceste denunțări ale lui Azef ser­viseră a îndepărta o mulțime de acte de terorism, pă cu­ toate că a fo­st ru­gat de Azef să dea o dez­mințire primelor sale declarații făcute lui Burțev și cu toate sfa­turile date de Gherasimov, el, Lo­­pușkin, a denunțat și aceste între­vederi și a făcut imposibilă pen­tru mai departe activitatea dublă a lui Azev. In baza acestora­, Lopușkin e su­pus pedepsei prevăzute în artico­lul 102, paragraful 51, 52 și 53 din codul penal“. Condamnarea lui Lopușkin Apărătorul lui Lopușkin a fost unul din cei mai mari avocați ruși Pasover, dar cu tot talentul lui, afacerea era dinainte judeca­tă și Lopușkin a fost condamnat la cinci ani de muncă silnică. Această sentință va fi supusă grației împăratului, dar se crede, că ea are să fie menținută, de­oa­rece partidele centrului și extre­mei drepte cer­­ absolut ca Lopuș­kin să-și ia pedeapsa peplin că ar fi zădărnicit o situație din care și prin care poliția rusească își a­­vea ființă.­­A 11».A Mișcare la lucrările publice La ministerul lucrărilor publice s’a făcut următoarea mișcare: „D. inginer ordinar cl. III An­drei Ionescu, aflat în disponibili­tate, a fost rechemat în cadrul de activitate și numit controlor me­canic la serviciul navigației flu­viale. D. Șt. Mușat, actual controlor mecanic la navigația fluvială, a fost trecut, din auza sănătatei sa­le, în postul vacant de mecanic cl. I. S’a primit demisia din corpul teh­nic a d-lui conductor cl. I Ion Busuioc, actual arhitect desena­tor In serviciul de noduri și șo­sele al județului Vîlcea. D. inginer ordinar cl. I, Marin Stroescu, a fost trecut în cadrul de disponibilitate al corpului teh­­nic, pe ziua de 10 Aprilie, cînd a demisionat din serviciul comunei București. D. Gh. Milea, mecanic cl. I de remorcher în serviciul hidraulic, a fost suspendat din funcțiune pe timp de o lună ca măsură disci­plinară, fără drept la salar. D. Traian Stoianovici, impiegat la serviciul șantierului naval din T.-Severin, înaintat în aceiași ca­litate cu salar de 200 lei lunar, conform noului buget. D-nil T. Zamfirescu, T. Voicu­­lescu, Tom­a Carianopol, Mihai Apostol și P. Scîntee, picheri cl. I în serviciul exterior de poduri și șosele, au fost înaintat! picheii principali. D, Ion St. Lepădatu, mecanic conductor de locomotive la căile ferate, a fost înaintat șef de de­pozit. Au fost înaintate în direcția ser­viciului de poduri și șosele d-m-ii Ion Binder, mecanic de automo­bil cu 300 lei lunar; Caramfil Ni­­culescu, ajutor mecanic cu­ 150 lei; C. Mehedințeanu, mecanic cu 125 lei; Niculae Marin, ajutor me­canic, cu diurnă de 100 lei lunar. Serviciul hidraulic D. G. Adamescu, actual căpitan pilot cl. I, în postul de căpitan principal de remorcher cu 300 lei lunar.­­D. M. Șurculescu, avansat căpi­tan pilot cl. I cu­ 250 lei­ lunar. D. Dobre C-tin, avansat meca­nic cl. I de dragă cu 250 lei lu­nar. D. G­. Dumitru, avansat mecanic cl. II de remorcher a 215 lei lu­nar.­­ D. inginer ordinar cl. III Vasile Ioan, director al școalei de maeș­tri sondori de la Cîmpina, a fost trecut în corpul teh­nic detașat. D. Otto Hahn a fost admis în corpul teh­nic­­ cu gradul de ingi­ner stagiar. D. inginer ordinar cl. I Marin Stroescu, a demisionat de la co­­­muna București. Lopușkin Azew A. Passover Mișcarea de la primăria Capitalei Următoarea mișcare s’a­ făcut la primăria Capitalei pe ziua de 1 Mai. D­ni. Alex. Emanuel și St. Cons­­tantinescu, agenți controlori la servi­ciul de percepere; T. Armașu, magaziner ajutor la ate­lierele comunale; Moraru Zamfir, grădinar-florist la sectorul I; Cons­tantin Berechet­, grădinar ajutor cl. 1 la Grozăvești; Irimescu la secto­rul I; Toader Dumitru, grădinar fio­rist sectorul II; Sava Goglea, gră­dinar arborist la sectorul II și N. Teodoru, grădinar florist clasa I la Grozăvești. lacercarea de sinucidere a unui copil TIRGOVIȘTE 2 Maiü.—Băiatul Gheorghe S. Ionescu, în vîrstă de­ 13 ani, era după amiază, pe la orele 4 și jumătate, a Încercat să se sinucidă dînd o soluție de acid oxalic și să­ruri (sare de măcriș). A fost transportat la spital, unde îi s’a dat un antidot, iar peste o jumătate de oră se afla în afară de orice pericol. Cauzele care au împins pe preco­cele sinucigaș la hotărîrea de a’șî curma firul viaței se atribue perse­cuției ce o suferea de la stăpîmul sau Alexandru S. Mihăescu și fratele­­ sau, Alexe Ionescu, ambii cizmari. --....— ■»*<■ [UNK] [UNK] ---- Uneltirile poliției ruse" RiVol"tia uin Portugalia Cum se țin la cale atentatele — Petresburg, 2 Main. — Strinnul Urusof a declarat că a făcut o călă­torie la Paris pentru a se informa asupra uneltirilor lui Azev. Cu a­­ceastă ocazie a putut afla dă toate atentatele din ultimii patru ani au fost organizate de Azev în persoană. El a uns la cale și un atentat în contra tarnb­î. Lopușkin nu putea să facă pen­tru că el aflase de toate aceste u­­neltiri. Declarația aceasta senzațională a prințului Urusof a fost respinsă de către tribunalul care a judecat afa­cerea Lopușkin. Familia lui Lopușkin speră că el va fi grațiat. ÎNTREVEDEREA DE LA BRINDISI — Ce s’a făcut acolo — Roma, 2 Maiü. —­ întrevederea de la Brindissi, dintre împăratul Germaniei și regele Italiei, a a­­vut un caracter foarte cordial. In convorbirea asupra chestiunei o­­rientale, ambii suverturi au fost de acord­ că evenimentele din Turcia nu sînt de natură a da loc la neliniște. In­ ce privește Kreta s’a hotărît ca să se lase mînă liberă puteri­lor protectoare. PROPAGANDA CATOLICA IN AN­­GLIA . Londra, 2 Maiü.— Propaganda catolică în Anglia face progrese. Irlandezul Redmond.a cerut ridi­carea mai multor legi anticato­­lice. Propunerea a fost­ admisă cu 133 contra 123 voturi. BANCHET DIPLOMATIC Sofia. 2 Maiü."—"Aseară s’a dat în sala Union club un banchet în­ onoarea reprezentantului englez sir Bukhanan cu ocazia plecarei sale din Sofia. A asistat întregul corp diploma­tic și din partea guvernului d. Pa­­prikos, apoi cîțiva foști­ miniștri și diplomați bulgari. A ridicat un toast fostul minis­tru Ghenadief, care a­­ făcut urări întregei familii a­ lui sir Bukhanan. Reprezentantul englez a răspuns cu următoarele cuvinte:,­­ Bulgaria a­ trecut prin momente critice și a fost pună pe pragul unui räzboiu­ cu vecinii ei turci. Noi, cari dorim binele Bulgariei, trebue să mulțumim Engliteze, că a ferit-o de un räzboiu ruinător. Doresc pace Bulgariei, căreia nu-i rămîne de­cît să se ocupe de dezvoltarea ei in­ternă. D. REGELE BULGARIEI ATACAT DE PRESA RUSO-FILA Sofia 2 Maiü. — Ziarele ruso­file atacă pe regele­­ Ferdinand pentru a­­titudinea sa anti-rusă. Ele spun că regele *hu* este, îndreptățit a purta titlul de țar al Bulgarilor, deoarece el m­ai ajută încă și acum pe cana­liile stambuloviste. CRIZA DIN UNGARIA Budapesta,­­g Main., •— Situația continuă să fie foarte critică. Co­roana și guvernul austriac conti­nuă a se opune In modul, cel mai categoric pretențiilor ungurilor. In cercurile politice agitația este mare. Nimeni nu știe in ce fel se va rezolvi această criză, care amenință a se prelungi pentru mult timp. SITUAȚIA IN ASIA MICA — Declarațiile lui Schefket-pașa — Constantinopol, s Maia— Genera­lisimul Schefket Pașa declară că știrile asupra turbur­arilor din A­­sia Mică sunt exagerate. Guvernul procedează acum cu cea mai mare energie pentru a restabili ordinea și în restul imperiului. 10 batali­oane și un tribunal marțial se a­­flă la Adana cu instrucțiuni de a proceda în mod sumar cu agita­torii. El mai declară că 10.000 de oa­meni, din garda desființată, au fost expediați în Macedonia. DEZMINȚIRE Berlin, 2 Maiü.—Ziarul „Berliner Tageblatt“ a primit de la genera­lul Von der Goltz o depeșe în care spune că pînă în present nu a pri­mit invitațiunea de a intra în ser­viciul Turciei, (A. R). DECLARAREA STAREI DE ASEDIU LA LISABONA LISABONA, 2 MAIU. — POLI­­ȚIA SE AFLA PE URMELE UNUI COMPLOT CARE A ORGANIZAT O REVOLUȚIE IN TOATA REGULA. ÎNTREAGA GARNIZOANA A FOST CONSEMNATA. IN ULTIMELE ZILE AU FOST A­­RESTAȚI FOARTE MULȚI REPU­BLICANI. ASTA NOAPTE S’A DECLARAT STAREA DE ASEDIU LA LISA­BONA. SITUAȚIA PARE A FI DIN CE­LE MAI GRAVE. RELAȚIILE TURCO-BULGARE Sofia, 2 Maiü. — Se comunică din Constantinopole: D. Liapcef a declarat că pînă în t­rei patru zile relațiile diploma­tice turco-bulgare vor fi restabilite și pe deplin consolidate. Liapcef și­ directorul căilor ferate bulgare se strădăruesc pentru apla­narea­ chest­pî căilor ferate orien­tale din care cauză delegatul bul­gar va sta cîteva zile la Constan­­tinopole. —D ANIVERSAREA PRINȚULUI BORIS Sofia, 2 Maiü. — Ast­ăzi s’a săr­bătorit ziua onomastică a prințului moștenitor Boris și patronul școalei militare. La' catedrală’ s’a făcut un servi­­ciu divin în prezența membrilor gu­vernului afară de cea a ministrului de rāzboiu, care era ocupat la școa­la militară. Au azistat la serviciul divin și persoane de ale palatului. D. PRESA ENGLEZA ȘI ÎNTREVEDE­­DEREA DIN VIENA Londra, 2 Main. — Presa engleză vorbind de întrevederea da la Vie­­na spune că această­ întrevedere a contribuit la întărirea Triplei alian­țe, care a eșit victorioasă din ulti­mele evenimente. Anglia avînd în vedere hegemo­nia germană pe continent va tre­bui să se înarmeze și să-și întă­rească flota neutra că sunt lanumite probleme cari nu vor putea fi rezol­­vite fară vărsare de singe. TERORISMUL SIRBILOR multe atentate în perspectivă Mai Belgrad, 2 Main., — „Slovenski lag" anunță că au­­­ avut loc zilele acestea ședințe de ale naționaliștilor teroriști. Au participat și trei ofițeri. La aceste ședințe s-a hotărît a­­sasinarea mai multor persoane. Intre alții au fost condamnați la moarte: prințul Nikita și Vueotici din Ge­ringe, Nastici din Sarajevo și doai funcționari din Agram. Toți aceștia sunt acuzați de trădare de neam. O AFACERE DE SENZAȚIE LA PARIS Paris, 2 Main.—Afacerea de co­­repțiune care se cercetează nu are un caracter politic și nu are nici o legătură cu greva poștașilor. Este vorba de un funcționar care trafica in funcțiunea sa. S’au operat trei perchizițiuni. Es­te vorba de operațiunile făcute de o oficină care sa lăuda că prin aju­torul bfmilor poate să acorde gra­țieri și micșorări de pedepse. (A. R). TEMERI DE TURBURARI IN TURCIA Constantinopol, 2 Mai. — Poli­ția se află pe urmele unei întinse organizațiuni care încearcă să pro­voace tuiburări cu caracter antise­mit. S’a stabilit că ‘actualii provocă­­tori sînt reacționarii cari la intrarea ia Capitală a arm­atei din Salonic au declarat c­ă vin evreii. Pe de altă parte sînt temeri că armenii se vor răzbuna instigînd la revoltă. NOUA LEGE ELECTORALA IN PERSIA Teheran, 2 Maiü.—O comisiune de 21 de membri a fost însărcinată a elabora o nouă lege electorală. Proclamățiunea consiliului de mi­niștrr sfătuește populațiunea de a reintra în liniște. Este interzis a purta arme. S’a proi­clam­at justiția sumară. (A. R) Hgn­afia din Paris Paris, 2 Main.—Comitetul admi­nistrativ al sindicatului amploiaților călor ferate a convocat pentru Lunî o întrunire pentru a discuta atitudi­nea ce trebue luată față de greva funcționarilor poștali. Consiliul de miniștri va stabili azi textul proectulii de lege asupra sta­­tutului funcționarilor. (A. R). Paris, 2 Main. — După toate a­­parențele greva funcționarilor poș­tali n’a reușit. Din provincie continuă a sost știri favorabile guvernului. Intre organizatorii grevei se ob­servă o nervozitate disperată. Un șef l al comitetului grevei a de­­clarat că funcționarii vor vedea în cele din urmă că numai prin puterea lor pot să-și obțic reformele și se­­ vor asocia la greva generală, care­­ v­a avea atunci caracterul unei re­­­­voluții. Dacă guvernul ne va sili dă eșim­ta stradă sperăm că primele gloanțe vor fi trase asupra lui. Numărul greviștilor a scăzut. Afară de factorii poștali aprofate toți funcționarii își cântă de ser­viciu. Guvernul declară ca numărul gre­viștilor este de 2009 și că din aceș­­tia, 200 au reluat azi lucrul. * Se zvonește că deputatul naționa­list Pungh­esi-Conti, va propune îni ședința de Luni a Camerei o rezo­luție­ cerînd Camerei să invite gu­vernul a propune președintelui Re­publicei disolvarea Camerei. E vor­ba se înțelege numai de o demon­strație a naționaliștilor. Astăzi consiliul de miniștri se va ocupa cu proectul de lege cu pri­vire la funcționarii statului. Pro­ectul e alcătuit din două părți, pri­ma ocupîndu-se de atitudinea indi­viduală a funcționarilor statului, iar a doua de asociațiile lor. Funcționarul poștal care la ma­rea întrunire în care s’a hotărît greva, a venit cu un aparat tele­fonic portativ cu ajutorul căruia s'a comunicat imediat în provin­cie deciziunea întrunirea. ÎMPĂRATUL germaniei Viena, 2 Maiü.—împăratul și îm­părăteasa Germaniei au depus azi dimineață niște admirabile coroane pe mormintele împărătesei Elisabeta și arhiducelui Rudolf. Suveranii germani au fost acla­mați cu entusiasm de mulțimea în­grămădită pe străzi. (A. R). 1-Viena, 2 Main.—împăratul Wil­helm a primit azi dimineață în au­diență pe d. baron d’Aehrenthal care a avut în urmă o conferință de o oră cu ambasadorul german d. Tschirsky. Perechea imperială germană înso­țită de arh­iducele Carol a vizitat expozițiunea, fiind aclamată pretu­tindeni de mulțime. La prînz a avut loc un dejun la Hofburg la care au luat parte în]­­­păratul Frantz Iosef, și perechea imperială germană, arhiducii și ar­hiducesele și suitele respective. (A. R) Fauron NOUI CONSILIERI LA CURȚILE DE APEL D. G. A. Mavrois consilier la Curtea de Apel din București, C. Em. RÜ. Și roiul consilier la Curtea de Apel din Galați 0. Avel Procopiu consilier la Curtea de Apel din București secția IV In curând în „DIMINEAȚA44 ). "(DUZA - 2013) Hare roman popular ODALISCE PARAȘIND HAREMUL După transportarea lui Abdul-Ham­id la Salonic, toat­e femeile din haremul fostului sultan au fost invitate să pără­sească Yidizul și să-și găsească aiurea adăpost, unde și după cum le va plăcea. Ilustrația noastră reprezintă un transport de odalisce cu acest prilej. CornareaM>ia«ia»«Milliw»<«» I—i———mwș— NUVELELE vDIMINETEI<‘ domente din „Povestea Neamului’' de VASILE POP și note la­ După date autentice are la fața locului. Scena se petrece în anul Expf­­­ziției, în Arenele romane (Fila­­ret). Director de scenă, regizor, su­liera, și de multe ori și figu­rant, este u­n bărbat simpatic, ras de mustăți, cu profilul achilin. Persoanele principale sunt: Tra­ian împăratul romanilor, Decebal regele dacilor, Dragoș-Vodă, cel cu dăscălicătoarea, Mircea cel Bă­­trîn voevodul Munteniei, Radu Negru, Radu cel Frumos de la A­­fumați, Neagoe Basarab, Alexan­dru cel Bun, domnul Moldovei, Vlad Țepeș, domnul Munteniei, Mihai Viteazul, cunoscut luptă­tor pentru unirea celor trei țări surori: Ștefan cel Mare, Matei Ba­sarab, Vasile Lupu și alții. Toți aceștia sunt îmbrăcați In costumele epocelor respective, și Statt unii de o parte, alții mai în față, iar alții așteaptă după o draperie, să le vină rîndu). In mijlocul Atenei regisorul gesticulează, strigă și caută să convingă pe marele împărat Tra­­ian să nu-și mai sufle nasul cu degetele. — Ai înțeles, mă mocQfane, cînd te-ol mai prinde odată că-ți sufli nasul, te fac praf, nu știi tu ce ești? tu ești împărat roman mă! spune, mă, ce ești tu ? — Eu sunt împăratul Traian, re­plică întrebatul. — Unde e Decebal? mă Decebal! strigă din nou regisorul, unde ai­­ plecat­ ia.)­, gipo încoace Decebal! unde dracu ai aplecat ?! — Porunciți! strigă un găligan ! care se repede de după draperie înăuntru. Porunciți domnule di­rector. Mă dusesem nițel pînă a­­fară pentru o daravelă. — Bine mă, d’aia te plătesc eu aici, d’­aia ești tu angajat tu aici, ca Decebal, ca să ai „daravele” pe afară? strigă registrul. Treci la locul toü lingă Traian, că te fac praf. — Domnule director, zice Dece­bal cu glasul coborît, eu, o spun, nu mai stau lingă Traian, că el pe motiv că e împărat mi-a ars ori două g­hiomturi și era să vin să-l red­am la d-voastră. •— Așa mă? mă Traiane, te-am apucat să bați lumea pe aici? —­ Să avem pardon, zice marele împărat, dar nu spuneți că scrie și la carte că Traian a bătut pe Decebal? — El, l’a bătut , l’a bătut acum 1800 de ani, dar ăsta nu e u­n mo­tiv ca și tu să-l bați aicea, că te la mama dracului acuma. Stați drept acolo la locul vostru și aș­teptați pînă fac semn că alt­fel vă cotonogesc. — Am înțeles, să trăiți ! replică Traian și Decebal, trecând la lo­curile ce trebuiau să ocupa în cor­­tegiul lui Traian. Glasul regisorului răsună iar în Arene. — Vestalele! unde sunt vesta­lele! — Joacă chindia pe după per­deaua aia. — Ia chiamă-le înăuntru, ia stri­­gați-le, hei vestalelor! veniți în­coace ! Vestalele își fac apariția cu o iuțeală pe care costumele lor flo­tante le-o ușurează foarte mult. — Bine fă, ticăloaselor, strigă registrul din nou, d’aia vă plă­tește Statul? ca să trageți chin­dii? vă jucați pe afară, și um­blați p’acolo în­ loc să stați aici? ce tot câutați zdrăngălăil ăia prin mijlocul vostru?­­— Ia glumeam și noi că d-aia sîntem tinere, zice o vestală. — Vaca dracului, asta crezi tu că e vestală, d’aia te duci și tu cu ăilalți afară? Și tu, aia de colo, mare preoteasă a vestalelor, să știi că de te-ol mai prinde că Iți lași postul și te duci afară să­ joci sau să faci nebunii cu zmin­­­titele alealalte, te tîrnuesc de roade, am înțeles? *— Am înțeles,­­sărut mîna, re­plică foarte umilă marea preo­teasă a vestalelor. • — Acuma, zice din nou regiiso­­rul, dînd ordin cortegiului să, por­nească, după ce mai întâi le-a a­­rătat cum să defileze, cu­ n. sa­ se încline în­ fața lojei regale goale, acum începe evul mediu. Poves­tea neamului de la , descălicare încoace. Să vie Dragoș Vodă, cu oamenii Iu! — Nu e aci, zice unul îmbrăcat ca un oștean de pe vremea lui Mihaiu Viteazul. Da unde dracu e Dragoș Vodă ? — Să trăiți domnului director, e afară joacă rișca cu Ștefan cel Mare­ și cu Neagoe Basarab. Regisorul se repde furios pînă afară, și se aude un țipăt, cîteva înjurături și imediat el reintră în arene cucinil cu fi mina de ji­reche pe Dragoș Vodă și cu ceas­laltă de o ureche pe Ștefan cel Mare, și s­triglnd la el cît îl țină glasul : 1 — Bine mă măgarilor, eu îmi sparg pieptul aicea și voi stați afară și jucați rișca, al? D'aia îmți sparg eu pieptul cu voi ? Să tres­ceți la locurile voastre că vă ia­­­ toți dracii acuma ! Unde e Matei Basarab ? — Matei Basarab, zice unul, a plecat aca­să, că î-a tras Alexan­dru cel Bun o pereche de palma Și s’a tîrnuit și de păr prin expozi­ție de s’a adunat lumea ca la urs, întreba unu­l dacă și tîrnuiala asta­ intră în t­axa dela poartă. — .Cum 1 ce­ exclamă regiso­­­rul dînd dramul urechilor ce ține­ în mînă, din ce pricină s’au luat­ la bătae, mă. . — ia din cauza Linei spălătoa­reasa care face pe preoteasa Ves­­­talelor, că ea e în maltratație cu­ Alexandru­­ cel Bun­ și Matei Ba­­­sarab îl trage și el curte, și acum, cînd l’a prins de juca chindia a­­fară, I-a tras și lui o chelfunea lui' cum a putut mai bine. Regisorul dă ordin cîtorva oș­teni pe cari îl știe că­î sunt mari devotați și le strigă : " — Duceți-vă îndată și să mi’l aduceți de unde știți pe Alexan­­dru cel Bun să-i trag­eți o bătut să se învețe minte cum să mai bată pe alții. Treci la loc Vlad­ Țepeș. Vlad Țepeș și cu Ștefan­ cel Afa­­re sînt doi soldați, cari au lu­at parte la cortegiul alegoric, cînd­ cu împlinirea celor 400 de ani de la moartea veritabilului Ștefan cel Mare. Intre ei există o­­ duș­­mânie vechie, și lucrul e foarte explicabil. Pe acele vremuri, Ște­fan cel mare, de­și era numai cam­­poral în armată, se crezuse auto­rizat să trateze mai de sus i­ar Vlad Țepeș, care însă era sergent în aceiași companie. Atunci se iscase chiar și o păruială între­ eî și sergentul pe motiv că deșfi­e mai mic în rang de domn, în­­să ca rang militar e mai mare da­cît Ștefan­ cel Mare, cîrpise aces­tuia o pereche de scatoalce, iar­­ Ștefan cel mare, fiind mai mare în rang ca domn t­e­cît Vlad Țe­peș, și știind din istorie că Vlad Țepeș mîncase odată bătae de Io Ștefan cel Mare, și crezînd că era obligat să mai mănînce încă o bătae la negoe, tăbărîse pe Vlad Țepeș, care era sergent și îl căl­case cu picioarele. Amîndoi do­m­­nul aceștia, mîncase pe acele­ vremuri fiecare cîte­va zile de carceră și acum cînd trebuiau săj figureze din nou în convoiul is­­toric cu ocazia Povestei Neamu­lui, dușmănia pe care și-o purtau­ odinioară a isbucnit din nou. Singura deosebire între starea de atunci și cea de astăzi e că a­­mîndoi sunt liberați, că sînt ci­­­vili și că nu mai au nici o teamă­ de legile nici regulele militare. Acum Vlad, Țepeș se uită chiorit la Ștefan Cel Mare și îi spune cam în­ surdină: — Auliu măi­neică, nu mă­ fac# că te cotonogesc! ... — Domnule Derector, strigi Ștefan Cel Mare, auzi Vlad Țepeș, zice că o să mă cotonogească! Ed Domnule Derector,­ dacă să poartă ăla mojic cu mine demisionez, eu­ nu am venit aci ca să mă batjo­­corească lumea și să fiu da, «ava copiilor,. ... î In acest interval apare pe ușe Alexandru cel Bun, adus de patru­ oșteni îmbrăcați de o .cam do la ca .simpli olteni,. < 4 — Bine mă jălvane’, strigă­­ di­­­rectorul, tu ăla de colb, tu Alexam,1 dru Cel Bun, nu­, ți-am mai spus eu să im mai faci scandal, vru­j sil te dau pe mîna comisaruluiÎL să te culci la secție mă? / >. — Da ce Domnule Derection, să îmi ia Matei Basarab mie pe ne­vasta mea,­pe Lina, Care face pa marea preoteasă a vestalelor, și "eu să stau" să mă uit la el ?! — Ea nu e bărbatul meu, in­tervine marea preoteasă a vesta­i­lelor, eu. m­ici nu sînt măritată.1 ce tot trăncănește Alexandru Cot Bun. Bine mă Ghiță, nu ți-oi scoate eu ochii ție, cînd te-oi prinde odată că mai vii pe iat mine. Nu pui eu pe frate-meu să îți trage l bătaie!... Regisorul se repede între cei su­­­părați și cearcă să-I împace stri­­ gînd: — Auzi vestala dracului, ea în loc să-și ție rolul în serios, ame­nință lumea?! Acu te dau tava de nu s’alege nici­ praful de oase,e tale! Marea preoteasă a vestalelor e ,atît de indignată de cele ce aude în­cît izbucnește în plins, își runcă vălul de pe cap și zice: < — Dar’ar boala în ea de Povestea­ Neamului să dea, că m'a ofticat* Poftim ia_țl papalele _ ci.

Next