Dimineaţa, mai 1909 (Anul 6, nr. 1868-1895)
1909-05-04 / nr. 1868
Xunf 4 Waiff 1909 fISTFIZI. 3(16) Marü. 1909 CALENDAR brodos: Timokî și Maura Catolic: Horatiu Episcopul, MEMENTO Autorități. — Toate autoritățile închise. Judiciare. — Toate tribunalele închise. Expoziții.—In str. Cometa No. 24 .expoziția de lucru de mină și stofe, naționale a societăților „Munca" și „Țesătoarea”. Deschisă de la 2—6 d. a. 1— In palatul Ateneului expoziția cusături și alesături romînești a societății „Furnica". SPECTACOLE farî anume: Duminicile și sărbăto- Matinca cu intrarea gratis. Grădina terasă a berăriei și restaurantului „La Carpați“. — In toate serile,dela 7—12 și jum. seara și Duminica dela 5—7 d. a. concert dat de profesorul Ercule Pifferi de la Conservatorul din Milano. Restaurante la carte și preț de 160, 4 feluri. Specialitatea casei: bere ă la Pilsen, din fabrica Czell. Muzee Muzeul zoologic (șoseaua Iviselef). Deschis Duminica și sărbătorile, de la 10 dim.—4 d. a., și Joi de la 11 dim.—3 d. a. — Muzeul de geologie și paleontologie. (Universitate). — Pinacoteca Ctatului (Palatul Ateneului, intrarea prin str. N. Golescu). — Ateneul român, (vizitarea localurilor și colecțiilor sale). Deschis în fiecare zi 9—12 dim. 2—4 d. a., Taxa de intrare 50 bani. Muzeul de antichități, (Universitate). Deschis Duminica și Joia de la 11 dimineața pinâ la 3 d. a., iar pentru vizitatorii străini sau cei din provincie, în toate zilele între aceleași ore. Muzeul etnografic și de artă națională (Monetăria statului, șoseaua Kiselef). Nefiind inaugurat încă e deschis publicului numai cu învoirea direcțiune!. < PARCUL OTETELIȘANU. — Parii elan vorbitor. Hipodrom.—Alergări de cai, la orele 2 p. a. Teatru de varietăți Imperial, str. Cimpliteanu 16.—In toate serile reprezentațiuni pentru familii. Program artistic, acum foarte variat. Debutează S. Bernardo, primul și Cunoscutul cupletist și comic român. Iulian, comic romin cu originalul Său program de scene de mahala. Jrupa Ionescu canto și dansuri pationale. Vocarea, comic german, și alti artiști și artiste anga Co nu mai vreai ranguri și măjiri d’astea! Abia cu mare greutate se potolesc lucrurile, însă registrul constată că de la apel lipsesc toți iPpivozii de la descălecătoare încoace,căci au pornit în corpore conduși de Mihai Viteazul, și de găsite Lupu, pină la berăria Gambrinus, și acolo au hotărît să se pună în grijă, și astfel se realizează un lucru neprevăzut în programul de la Erfurth: Greva voierozilor și a domnitorilor români. A trebuit regisorul să promită să dă voivozilor greviști un butoi sib bere pentru a-i convinge să-și reia.... domnia! '■l' VASILE. POP Cazul locotenentului Hermeziu / BIRLAD, 1 Maiu.—Interesîndu-m.a să cunosc rezultatul primelor cercetări făcute de către d. comisar flenițescu, de la serviciul siguranței, cu privire la încercarea de sinucidere a locot. Hermeziu, am putut sufla cu multă satisfacție că,—conjform coituiicărei mele telegrafice în această privință și contrar cregărei unora—, numitul ofițer a scăpat, din fericire, cu totul neatins de lanțul pornit din țeava revolverului cu care, într’un moment de rătăcire, a încercat să’și curme firul junetei. Bineînțeles că, în urma grozavei semoțiuni prin care a trecut, starea sale fizică e întrucîtva zdruncinată, se va reculege însă foarte curînd. Asupra cauzei care a determinat destul Hermeziu să îndrepte asupra și revolverul, circulă diferite ersiuni. Cea mai întemeiată însă și pe care autoritățile au pus temeditte vecinicul.......cherchez le tempre!“... Cu complectarea anchetei se ocuacum autoritatea militară.—Sulf. Chestia măcelarilor ieșeni o delegație de măcelari ieșeni (compusă din Nastule Roller și Bac Aron, s’a prezintat azi dimitirul N. Săveanu, secretarul general al ministerului de interne, pentru a reclama In contra ordonanței administrației comunale ieșene, prin care li se impune să vîndă populației israelitte carnea ji în 35 bani mai scump la bilă debit la creștini. In același timp, delegația a mai cerut libertatea exercitărea comerțului, dreptul de a tăia vitele pe pari le au azi ln abator și egalitatea prețurilor. 1 Cu alte cuvinte, delegația măcelarilor a cerut să se fixeze la un leu kilo de carne cm?er și trif de-o potrivă.La orele 4 p. m., alegația sa prezentat din nou d-lui Săveanu,căruia i-a remis un memoriu, în care expun detailat dorințele lor. Ministrul va interveni pentru a rezolvi conflictul dintre administrația de la Iași și măcelarii. Plecarea prințului Carol-Anton de Hohenzolern -Erl dimineață, prințul Carol Anton de Hohenzollern, care venise în țară ca să participe la serbările jubileului de 70 de ani al regelui, a părăsit Capitala, cu expresul de Berlin. ■ Prințul Carol-Anton a fost condus la gară de prințul Ferdinand, la salonul regal veniseră ca să-l salute d-nii miniștrii Morțun și i Stelian, generalii Mavrocordat și Bobescu, mareșalii curților regală și princiară, maiorul Berindei,adjutant princiar, d-rul Antipa, C. Al. Cottescu, directorul general j al c. f. r., comandantul pieței, lt.polonelul Iliescu, comandantul statului major al corpului II, etc. Prințul a luat loc într-un vagon regal, atașat la expresul de Berlin. Prințul Carol-Anton e însoțit de căpitanul german von Werner. Accident de automobil Eri pe la orele 7 s’a întîmplat, pe șoseaua București-Glenița un grav accident de automobil. D-nii dr. I. M. Stoenescu, medic expert pe lingă parchetul de Ilfov, d. Anghelovici și dr. Ștefănescu-Zănoagă, se duceau într’un automobil, condus de un șofeur anume Petre, în comuna Bragadiru pentru a examina pe locuitorul A. Valicu, dement. In dreptul km. 20, roata din partea stingă de dinainte, se întoarse în mod brusc din cauza pietrișului de pe șosea, și persoanele din automobil au fost aruncate la o depărtare de 6—7 metri. D. dr. Anghelovici s’a rănit ușor la mină, șofeurul s’a ales cu mai multe confuziuni interne și a fost readus în Capitală într’o căruță pentru a fi internat într'un spital. Celelalte persoane din automobil s’au reîntors în Capitală in trăsuri. Sosirea d-lui Nicolae Filipescu la Brăila BRAILA, 2 Maiü. — Cu trenul de 2 și jumătate a sosit în localitate astăzi d. Nicu Filipescu, însoțit de d-nii Mișu Rahtivan și Gheorghe Gianni, spre a lua parte la agapa politică a conservatorilor carpiști din localitate, care va avea loc astă seară la grădina Monumentului. Au fost întîmpinați pe peronul gărei de către mai mulți conservatori carpiști. De la gară, d. Niculae Filipescu, însoțit de amicii săi politici, a făcut vizite pe la mai mulți cetățeni din oraș. Tot astăzi a sosit în localitate, la orele 6,15 după amiiazi, d. Al Cuza, profesorul universitar din Iași, în scop de a tine inline Duminică, o conferință în sala teatrului Regal, tratînd despre „Clasa mijlocie". . . 4 loiniștii In cercurile politice1 de. dîs țulă, cu multă aprindere această coincidentă ciudată, și se fac diferite presupuneri, Per. Cronica judiciară Crima din comuna Lunca . Vestea unui oribil asasinat, petrecut pe teritoriul comunei Luica, a fost comunicată parchetului Ilfov, era dupre amiază. La punctul Valea Rea, locuitorul Ion Voicu Lixandru, a fost atacat de frații Gheorghe, Paraschiv și Tudor Dincă și ucis de aceștia cu lovituri de topoare și sape. Motivul crimei ar fi vecinica ceartă pentru încălcarea de ogor, care costă atîtea vieți țărănești. Criminalii au fost arestați și din ordinul parchetului ei vor fi aduși în Capitală Luni. Administratorul de plasă a primit instrucțiuni de a face ancheta cu privire la împrejurările locale și să dea ajutor medicului legist al județului însărcinat cu facerea autopsiei cadavrului, Diverse Curtea de Casație, în secțiuni unite a respins recursul d-lui căpitan Duțescu, contra deciziei apelative prin care i se respinsese ca inadmisibilă acțiunea intentată contra ministerului de războiu. Ministerul îl trimisese înaintea comisiunii de medici a consiliului de reformă cu nerespectarea termenului de 6 luni concediu în disponibilitate așa cum prevede legea poziției ofițerilor. Procesul bonurilor Hagi Moscu a continuat era înaintea tribunalului secția I-a. Este acum în discuție opoziția făcută de Frantz Samuel. Dezbaterile au fost amînate în continuare pentru 5 Maiü. Escursioniștii bulgari la Craiova CRAIOVA, 2 Maiü.— Astăzi dimineață la orele 8 escursioniștii bulgari au vizitat liceul Carol X. Au fost primiți de d. Mihalache Dumitrescu, directorul liceului,care le-a urat bună-venire. A răspuns d. Sletcoi, mulțumind pentru frumoasa primire. . Profesorii bulgari au admirat mult modul cum e aranjat și condusă școala. Profesorul Gheorghel, a vorbit în limba rusă, exprimînd sentimentele de fericire ale profesorilor romîni, veseli că colegii lor bulgari se află în mijlocul l er. Pe coridoarele liceului erau înșirate elevii, cari cîntau ,,Șumi Miorița”. Escursioniștii au vizitat cîteva clase, asistînd la cîteva lecțiuni. De aci s’au îndreptat spre gimnaziul militar, unde au fost primiți de comandantul școalei d. maior Viitoianu, Ion Florescu, director de studii, de toți ofițerii profesori și pedagogii, și de elevii gimnaziului, în frunte cu muzica regimentului 26 Rovine. Fiind conduși de maiorul Viitoianu au vizitat infirmeria, sufrageria, sala de teatru, clasele și dormitorul, exprimîndu-și admirația pentru ordinea și curățenia găsită. După aceea au fost Invitați în Sala de recepție la o gustare. La șampanie vorbește d. .maior Viitoianu, care mulțumește pentru cinstea ce i s’a făcut vizitînd gimnaziul, și toastează pentru suveranul bulgar. Muzica Intonează imnul bulgar. Răspunde d. Stoianof, care închină pentru regele Romîniei și pentru dinastie. După aceea au fost fotografiați cu toții de d.căpitan Niculescu. Dela gimnaziul militar profesorii bulgari au vizitat internatul central de fete. Act corul internatului și al externatului secundar au intonat imnuri și cîteva cîntece noul. D. Stoianof, mulțumește maeștrilor de muzică atrăgind atenția colegilor săi, asupra corurilor. Au urmat apoi dansuri naționale sub conducerea d-șoarei Partenie și a d-lui Tudorică Georgescu. Au fost mult admirate costumele nationale. De la internat s’au dus la muzeul Aman cu muzica în frunte. Aci au fost primiți de primarul Craiovei, d. l Ciocazan și de d. Teodor Popescu, directorul muzeului și al bibliotecei Aman. D. Popescu a ținut o cuvîntare de bună venire. Profesorii bulgari vizitează muzeul și biblioteca, după care la orele 12, cu d-șoarele în trăsură și cu muzica în frunte, se duc la parcul Bibescu unde li s’a oferit o gustare de către comună. Aci a toastat d. Ciocazan, pentru țarul Bulgariei. S’au ținut și alte numeroase toasturi. De la parc s’au îndreptat spre hipodrom, unde societatea „Viitorul“ de sub conducerea maestrului de gimnastică Tudorică Georgescu, s’a produs cu diferite figuri, cari au fost mult aplaudate. Serbarea s’a sfîrșit cu o horă. La orele 6 s’au întors în oraș,spre a-1 vizita. Diseară la orele 8 se va da în onoarea escursioniștilor la restaurantul „Minerva“ un banchet de către profesorii locali. După banchet, va urma un festival la Teatrul Național Xam. Procesul dirigintelui poștei din Burdujeni Botoșani, 2 Maiü. — Azi, s’a înfățișat înaintea tribunalului local procesul d-lui Dimitrie Negruzzi, fost diriginte al oficiului poștal din Burdujeni, acuzat de delapidare. După ce s’au ascultat martorii cari au fost toți favorabili acuzatului cum și controlorul care a făcut verificarea și experții, procesul s-a amînat pentru 25 Maiü. Albu. Conflict între primăria și Camera de comerț din Iași IAȘI, 2 Maiü.—Lumea se’ntreabă de ce d. Șerban, președintele Camerei de comerț, nu a făcut parte din comisiunea de ziar spre a se stabili prețul cărnei. Iată ce s’a întîmplat: Camera de comerț a intervenit acum o lună de zile la comună, cerînd a-i da lămuriri cu privire la negoțul ce se face la abator, căci Camera socoate că e în drept de a se ocupa și cu acest negoț și a vedea de nu cumva populațiunea este spoliată de negustorii de acolo. L La aceasta a răspuns administrația comunală cum că nu recunoaște amestecul Camerei de comerț, deoarece administrata comunală singură este un drept de a se îngriji de prețul alimentelor. Acum în urmă Camera de comerț, Invitată de administrația comunală de a face parte din comisiunea de ziar, a refuzat sub motiv că ea i-a tăgăduit dreptul de amestec.— Dan. UN REGE SENIL Leopold! Acum vreo cîteva zile, „Le Temps“ a publicat o știre, transmisă apoi în toată lumea, că regele Leopold al Belgiei și-a vîndut interesanta sa colecție de tablouri vechi, adevărate capod operă, unor colecționari de tablouri din Paris. Știrea a produs în Belgia mare indignare și fruntașul socialist Vandervelde a adresat ministrului belgian de științe și de arte întrebarea dacă e permis să se înstrăineze patrimoniul ar ai EBei pes listic al țarei. Dar bâtrînul rege nu s'a mărginit la această înstrăinare. O telegramă ne anunță că a vîndut și alte obiecte antice ale castelului regal, pînă și portretul soției sale și al regelui Angliei. Regele Belgiei căzut în cea mai degradatoare senilitate, pe care o exploatează negustorii de antichități din Paris, vrea ca familia lui să nu-i poată moșteni nimic și se grăbește să-și lichideze averea, țul de băutură și caută, vrînd-nevrînd, gîlceavă cu nerodul adunat. Intre nuntași se afla și un flacau anume Chiriliuc, de care se temeau toți în sat, deoarece era cunoscut ca teribil bătăuș. Grupul de flăcăi zărindu-l pe Chiriliuc, s’a depărtat, deoarece n’au îndrăznit a intra cu dînsul în conflict. In acest moment însă Chiriliuc devine furios și smulgînd un cuțit din brîul unui țăran, se repede la loan Cușniriuc și la fratele sau Anufrei și îl înfige în pieptul lor. Sărind mai mulți țărani în ajutorul celor răniți din mcoarte, s’au ales și ei cu lovituri grave de cuțit. După cîteva zile de dureri cumplite, frații Cușniriuc și-au dat sufletul. Criminalul a negat crima, căuttnd a învinovăți pe un altul de aceasta faptă odioasă. De notat e că ferocele asasin a mai înjunghiat acum un an pe consăteanu sau G. Ungureanu, însă din cauza lipsei de indicii suficiente a fost achitat. Curtea cu jurați din Cernăuți judecind era procesul lui Chiriliuc pentru lovire care a cauzat moartea, l-a condamnat la 8 ani închisoare. Alfa Povestea. A fost, ă, fost odată... departe’n altăară O palidă fecioară cu sufletul senin. In ochi avea lumina din zi de primăvară In zimbet voluptatea parfumului de crin. Senină Î era viața cu albele iluzii Cu tainicul lor farmec, cu rîsete zglobii. Tot sufletul copila și-l închinase muzic Cîntînd în nopți senine duioase melodii. Dar cînd veni străinul cu fruntea gînditoare Pieri adînca pace din sufletul robit. Iubirea fu cu dînșiî din nou triumfătoare Cînd zîmbitorî, alături, în lume i-a pornit! Trecut-ați ani de atuncea... In groapa fără cruce El și-a găsit limanul, amarul vieței rost... Iar ea ? Ca de o poveste aminte și mai aduce. Ea n’a iubit vrodată, nici tînăra na fost! Ana Holda fg?........ w'Mșssrssm Serlsorl din Bucovina Isprăvile unei bande internaționale de pungași în Cernăuți. O nuntă sîngeroasă.— CERNĂUȚI, 1 Maiü.— Trei pungași din speța cea mai rafinată, cari s’au pripășit în Cernăuți, venind din Romînia, formează în prezent obiectul discuției generale.. Cu toată vigilența aparatului polițienesc, descoperirea pungașilor, cari operau în Cernăuți pe o scară foarte întinsă, a întîmpinat mari greutăți, din cauza rafinamentului extraordinar al bandei de coțcari. Căpitanul bandei se numește Toader Avram iar tovarășii săi sînt frații Herman și Meier Landes, toți originari din Galați. toti au venit adesea în conflict cu polițiile romînești, avînd fiecare la activul său vreo 12 condamnări la închisoare, pentru furturi și spargeri comise în Romînia. La început, Meier Landes sosește în Cernăuți, unde se decide a deveni om cinstit. Fiind dezertor din armata romina și cuprins de teamă de a nu fi expulzat părăsi meseria neonorabilă, pentru a-și putea asigura în Cernăuți o existență onestă. El îmbrățișase aci meseria de văpsitor. . Dorul de a trăi însă mai ușor, fără a munci, îl frămînta. mierea.. Intr’o bună zi Landes “vrea să-și pună la încercare vechile cunoștințe în arta buzunăritului și reușește a fura portofelul unui voiajor, care se plimba pe peronul gării. Portofelul conținea suma de 7000 ruble în bancnote. Convins că vechea meserie e mai rentabilă, el invită pe Toader Avram și pe fratele säu la Cernăuți. Seria furturilor încape acum să preocupe poliția și toată populațiunea Cernăuțului. Pungașii vizitau cafenelele cele mai elegante, unde era adunată eiia orașului, și la plecare își îmbrăcă și cele mai scumpe blăni, lăsînd în locul lor niște pardesiurî fără valoare. Furturile și spargerile s’au succedat un timp îndelungat, pânăi cînd poliția a dat de urma pungașilor. Făcîndu-se o percheziție la locuința fraților Landes, s'a găsit o mare sumă de bani, precum și cîteva blăni scumpe, cari erau deja tăiate și croite după măsura lor. Luat! din scurt, frații Landes au declarat mai intíiu că banii provin de la o moștenire rămasă de la tatăl lor. Ceva mai târziu, ei au depus că această sumă de bani au găsit-o pe malul Dunărei, în Galați. Poliția locală cerînd informațiuni de la poliția din București, aceasta a răspuns, că tatăl fraților Landes a murit sărac, și că el ar fi niște periculoși spărgători, caii sînt urmăriți de autoritățile din Romînia. Meier Landes și Toader Avram au dezertat de trei ori din armată și fiind arestați în închisoarea militară, au evadat plecînd în străinătate. Pungașii au mai comis furturi și spargeri însemnate în Viena, Budapesta și Lemberg de unde, după ispășirea pedepsei, au fost expulzați. Tustrei au apărut erî înaintea Curței cu jurași din Cernăuți, care a condamnat pe Avram la 3 ani închisoare, iar pe frații Landes la citei ani. După ispășirea pedepsei, ei vor fi expulzați. O nuntă sîngeroasă ! In comuna Rarancea s’a celebrat căsătoria unei perechi din sat. Spre seară apare un grup de flăcăi ame- Reducerea chiriilor Foarte mult s’a discutat asupra acestei chestiuni, s’au propus diferite soluțiuni, însă fără nicîun rezultat practic, chiriile se urcă necontenit astfel că o casă care se închiria acum trei ani cu 500 lei, azi se închiriază cu 900. Pentru contribui la remedierea răului,, cel putin ca un început Banca Sf. Gheorghe, societate cooperativă din București,calea Griviței No. 211, s’a decis a face primul pas. Dispunînd de un capital de 80.000 lei s’a sporit încă cu 50.000,prin emiterea a 2.000 acțiuni nominative a 25 lei una, capital pe care-l va întrebuința numai pentru construcțiuni sau cumpărări de imobile pînă la o valoare de 4.000 lei persoanelor cari vor deveni acționarii băncei. Subscripțiunile de acțiuni se primesc cu începere de la 1—31 Maiu 1909 la sediul băncei din București, calea Griviței 211, la sucursala din Ploești strada Pantelimon 16 și la sucursala din Galați ,strada Spitalului No. 93. Odată cu subscrierea se va depune primul vărsămînt adică lei 2.50 de acțiune, restul se va complecta în rate lunare de 2.50, pînă la achitare. Subscrierile sînt scutite de orice taxe. Orice persoană poate deveni membru acționar și pe baza acțiunilor vărsate are dreptul a fi ajutat la cumpărarea sau construcțiunea de imobile. Banca în ultimii ani a făcut împrumuturi membrilor peste 250.000 lei. Ultimele împrumuturi pentru construcțiuni de imobile s’au făcut prin următoarele acte autentificate de tribunalul Ilfov secția de notariat: No. 8852 lei 4000, No 10718 lei 2100, No. 12453 lei 2500, No. 12452 lei 5000, precum și altele de 2000, 2500, 1300, 3500 și 5000 cari se află depuse în cursul acestei săptămîni spre efectuare. Aniversarea lui 3 Maiu 1843 „Viitorul” cerc de cultură al muncitorilor romînî, transilvăneni va sărbători pe 3 Maiü, cînd se împlinesc 61 de ani de la adunarea națională de pe cîmpia libertăței dela Blaj, printr’un mare bal popular la Eforie. Venitul balului este destinat pentru înființarea de biblioteci romînești în satele și orașele de peste munți. Balul se dă sub patronajul d-lui Const. Mille. Vor participa la bal și d-nii G. Coșbuc, Liciu și Mihăescu ,de la Teatrul Național, cum și d-nii I. Dordea, elev al conservatorului, I. U. Soricu, care va vorbi despre însemnătatea lui 3 Mal. NUMIRI D. D. Carmen, a fost numit impiegat cl. II la serviciul secretariatului din ministerul de finanțe în locul d-lui Fortună, înaintat. * D. P. Dragomirescu, impiegat auxiliar cl. I, în direcția contribuțiunlior și fondului comunal, a fost trecut în funcția de agent auxiliar cl. I în serviciul exterior al vămilor. D. Const. Pohl, doctor în științele politice și financiare de la universitatea din Haidelberg, a fost numit agent cl. I la navigația fluvială. Conferința de la Poștă ori după amiază, în sala de conferințe a poștei, d. dr. Petrini- Galați, a ținut o conferință în fața unui mare număr de funcționari, vorbind despre „Tuberculoză“. D-sa începe prin a arăta gravitatea tuberculozei, modul cum se propagă această boală, ușurința cu care germenul boalei se răspîndește și se desvoltă la persoane dacă găsește terenul bun. D-sa a insistat mult asupra mijloacelor de prevenire a boalei. Conferința a fost însoțită de proecțiuniî. URATE ȘI NEURATE Lelea Manda Lirele poeților noștri nu stau, netrebnice,atîrnate în cui; condeele prozatorilor de așișderea.. Se cîntâ, se scrie, se produce. Se riridică imnuri de slavă florilor sau puternicilor zilei. Luna e pusă, ca’n totdeauna, la contribuție și nici stelele nu scapă, nici valurile mare sau ochii iubitei nu găsesc îngăduire. Ertaz nu-i nici unul din motivele cari ar putea pune în mișcare coardele lirelor. Șarje aprige, săgeții cari pătrund, se îndreaptă înpotriva pălăriilor cucoanelor și monoclului celor cari bătătoresc, din meserie, podul Mogoșoaei. Scăpare nu e nicăei. Și e bine așa, e sănătos și folositor.,Numai tu,lele Manolo, n’ai găsit cîntărețul credincios, care să te cunoască, să te înțeleagă și deci, iubindu-te, să-țî înalțe și ție un imn, fără de fraze meșteșugite, fără de rime din cale afară de bogate, dar un imn sincer și cu drag instruiat, imnul pe care îl meriți, lele Mando, care ți se cuvine mai pe sfînta dreptate de cum s’ar cuveni mincinoșilor ochi al ibovnicei sau frunzelor trecătoare ale plopilor. Piere și lelea Manda, se duce și ea. Ca inline n’o mai vedem. Și rău o să ne pară după ea, și o să-i ducem dorul. Abea o mai găsești și acum. Intre zece pălării cu tot păsărelul de pe lume pe ele și cu belșug de răsaduri de toate neamurile, abia mai răzbește ici colo, tistimelul alb sau barișul cafeniu al lelei Manda. Femeea muncitoare dar și bună de gură, adevăratul stîlp al mahalalelor noastre, nu’și mai poate trage sufletul de cotropirile civilizației, cari oi ucid pe ea și îi transformă de nu și le mai cunoaște, fetele și nurorile. Lelea Manda dragă trebue să ne fie, că ea d’ale noastre e, mai mult decît tot coconetul sclivisit de pe străzile de la Centru, înfățișare simplă dar suflet bogat, ea, lelea Manda—consoarta legitimă a lui Nea Ghiță,—ține o parte, și de ispravă parte, din sufletul, din caracteristica romînului nealtoit cu cîte alea toate. Ea duce greul casei, casă săracă de om nevoiaș și nerăsplătită îi este munca. Bucătura de pîîme și dărăceala „dumnealui” cînd îl răzbesc,necazurile— asta-î tot cu ce se alege. Vremurile de amarnică sărăcie, de împilare și de vorbe grele cari au năpădit-o acum, cînd a trecut tinerețea cu ale ei, cînd „ce-a fost verde s’a uscat” vremurile asttea ea le duce cu adevărat, pe umerii ei, căci „dumnealui“ se mai ia toată ziulica cu treaba, se mai dă la un ciocan de rachiu, ba—Doamne, iartă-mă, își mai aruncă ochii prin muerile oamenilor— ce să-l faci, bărbat nu î?. Dar acasă cine face echilibristică ca să ajungă prin ea, cine spală, cine lipește, cine descîntă și oblojește, cine coase și împletește, cine mustruluește pe băiat și tine din scurt pe fată, cine se rupe la zece ca să fie la îndemînă la toate și tuturor, cine dă pe brînc,i ca să astupe toate găurile, toate nevoile . Cine 7 Lelea Manda,săraca. • E doborîtor greul șî pentru „ dumnealui” dar vezi că pe „dumnealui” îl cunoaște lumea, îl mai întreabă una una—alta alta, se mai scrie cîte ceva de dînsul, îl mai laudă unii, îl mai scutură alții, vorba-i că se ocupă lumea de creștin. Ba și gazetă cu numele dumnealui a avut: „Nea Ghiță”, de i s’a dus vestea ca de popă tuns. Acuma, nu că lelea Manda ar fi geloasă—ferească sfîntul ! Că, la adică, de ce ar fi? Bărbatu î fruntea casei, și dacă bărbatul lăudat, e casa toată lăudată. Dar par’că așa, ca ani fel de jale o prinde cînd stă și socotește cum e lăsată ea In părăsire și zilele trec și nu mai vine nici una, de leac, înapoi. Cînd s-o crește iarba pe groapă poate să se scrie din scoarță pînă-n scoarță de ea, că, ce folos ? Acu, cît mai vede soarele, să s’aștearnă slova neagră pe hîrtie albă și să se spue cui o vrea s’asculte,cum 1i e boiu, cum îi e felul, să se povestească cîte are ea pe suflet. Să pue și ea pe cîte o nepoată să-î citească —că ea, din păcate, n’a învățat carte— și să se bucure și să lăcrămeze, să lăcrămeze și să se buciure, că miare-i mîngîierea cînd știi că n’ai făcut degeaba umbră pămîntului, fără să te întrebe un suflet de creștin cum te chiamă, ce te, doare... * E, a fost și ea odată la teatru, a dus-o dumnealui în gălărie, dar de mult, și erau acolo oameni mai de mahala, un chiristigiu chiabur, unui Dumitrache, căruia îi mai zicea și Titircă Inimă Rea, nevastă-sa Veta și un flăcăoan Chiriac, care era tejghetar la chiristigiu. Și ăsta se ținea cu nevasta jupănului, și jupînu era prost de să-l legi la esle să-I dai paie. Acum muerea chiristigiului purta catiștimel și cațaveică, dar nu era belea Manda, cum nu-î urzica busuioc. Că ea nu rîde de cinstea bărbatului și nici Ghiță al ei nu-i așa de aglamia ca Dumitrache ăla. O fi șezînd și aceia pe la mahala, dar altă lume, alte apucături...» Și s’a întors și de acolo amărîtă. Nu-î ea aia de la teatru și viața ei o să treacă așa, nebăgată’n seamă. Acu, departe de ea lauda, dar numai felul cum înoadă și desnoadă ca trebile mahalalei, după ce și le-a gătit pe ale ei, numai asta și tot ar face să’țî pierzi un ceas s’o privești și s’o asculți. Dar e lucru pe care să nu-l știe, să nu-l afle ea? Și să-ți spună ea ce se ascunde în toate alea, să-țî despice ea firu de păr în patru,’ cînd e vorba sa o adică! Că pe ea n’o leagă la gardulte cine. De Cum te-a zărit—te-a și cîntărit și știe cît îți poate calu și cu ce terezie vinzi. Ehei! ? Acest suflet, în toate manifestările lui, dacă n’a fost redat în mod fidel, în vre-o operă literară, un tînăr artist, d. Ștefan Iulian, îl face să trăiască în fața noastră, cu o naturaleță, cu o sinceritate cu adevărat binefăcătoare. Artistul modest de care vorbim, căci împrejurările nu l-au ajutat încă, să ne bucure cu arta lui de pe scenele teatrelor mari, mulțumindu-se să se producă pe scenele varieteurilor,a studiat viața mahalalelor și în special traiul și sufletul rele Manda și posedînd un foarte fin spirit de observație, ne-o înfățișează pe aceasta, ferindu-se de a o idealiza, ceea ce ar fi fost ridicol, și mai mult încă căutînd să n’o trivializeze, cum se face de obicei, ceea ce ar fi fost nespus de trist. In mici bucăți în proză, alcătuite tot de d-sa, cari sînt mediocre ca valoare literară, dar cari îi dau totuși prilejul de a exterioriza sufletul lelei Manda, Șt. Iulian face adevărată artă, care ne bucură cu atît mai mult cu cît ea slujește faptului prețios de a ne face să cunoaștem întreg felul de a gîndi și de a simți ultime categorii de femei de ale noastre, ultimele femei din orașe, cari mai au ceva caracteristic românesc în simțirea și în portul lor—indiferent dacă e bun sau räu. Ajutat de o mască fericită—un tip de femee de mahala frumoasă în vremea ei—Sf. Iulian o pune pe lelea Manda să defileze înaintea noastră în cele mai variate împrejurări ale vieței ei în care alături de lacrămile cari sapă zbîrcituri pe obraji, tremură, uneori, și rîsul sănătos și alungător de necazuri. ....De-acum, lele Mando, să-țî iei grija. Te cunoaște lumea, tai iubește, și te știe cum ești: hamnică, a,mărită și bună de gură! G. MILLIAN Cronicile „Dimineței“ MORAVURI STRĂBUNE Presa engleză în secoluji al XVll-lea Cînd domnia lui Jack Iill se anopia de sfîrșit, cînd Ben Jonson era poet laureat și prietenii personali ai lui Shakespeare îi plîngeau moartea întîmplată de curînd, cînd Cromwel era berar la Hutingdon, and Milton, băiat de șaisprezece mi, se încerca să scrie versuri latinești și cînd Hampen trăia pacînic la țară în Buckinghamshire, Londra a fost chemată să citească cel dintîun ziar al sau. Micul străbun al coloșilor ,pe cari îi vedem astăzi și-a făcut apariția in cetate în 1662 și cel mai eminent dintre speculatorii ingenioși cari au dat lumea noutatea asta a fost un oarecare Nathavill Butter. Colaboratorii lui s-au numit Nicolae Bourne, Thoma Ascher, Nathanel Newberry, William Sheffard, Bartholomew, Dearus și Edward Alide. Toate aceste nume se văd în primele numere ale acestui prim ziar, botezat „The Weekly News“ („Știrile săptămînei“). Numărul care pare mai vechiu poartă data de 23 Maiü 1622; sub titlu sunt numele lui Bourne și Ascher, dar cu cît cercetezi mai departe vezi că Butter devine cel mai important din ceață.Se pare că el a fost redactorul foii, pe cînd ceilalți nu erau probabil decît editori. Meritul lui Buster a fost de-a tipar ceea ce dînsul și ceilalți aveau obiceiul de-a vinde în manuscris; meseria lui era să scrie micile știri era unul din aceia cari furnizau celor ce aveau mijlocul să-șî permită acest lux o scrisoare periodică’ cu știrb Batjocurile noeților n’au scirbit publicul de ele și oricît s’ar părea de ciudat, pînă pe timpul părinților noștri au fost mereu știri de fapte diverse scrise cu mina. Urme despre această modă se mai văd în Irlandă, unde există ziare intitulate „Saruidert News-Letter‘" și »„The Belfast News-Letter”. Deci, presa engleză era fondată, dar era lipsită de libertatea de acuma al cărei privilegiu îl are corporația noastră... cu condiția să nu treacă de o anumită margine și să meargă înainte sau să dea înapoi după împrejurări. De cum apăru „Weekly News“ se și făcu rost de un cenzor și sie și porniră decrete, cari să fie în frâu pe acest nou-nascut care era ziarul. N’au lipsit ..nici procesele. Vă vom povesti unul foarte curios, pentru a vă arăta lămurit ce era libertatea presei engleze la vreo patruzeci de ani după apariția ei. Sîntem în anul Domnului 1663. Pe o noapte de Octombrie cenzorul Estrange, primind niște înștiințări secrete, porni în căutarea unor pmblicațiuni nelegale. Era însoțit de patru oameni numiți Dickinson, Mabb, Wilham și Story. Aceștia, convocați după miezul noptei, primiră instrucțiile lui Estrange și se duseră la Cloth-Fair. Aci se ascunsese în vremuri rele Miltonaci trăia acum un alt cugetător eterodox, un tipograf, anume John Twyr, care fusese denunțat autorităților că propagă idei vinovate. Mai tîrziu, cînd fu chemat să-șî facă depoziția, Wickham povesti că venise cu Estrange pînă la casa lui Twyn, că bătuseră amândoi în ușe cel puțin o jumătate de ceas pînă să poată intra, că ascultînd la ușă auziseră un zgomot de hírul ce cad și ceva ca o învălmășeală. Ușa deschizîndu-se în sfîrșit. Wickham a fost postat la ușa din dos, pe cînd un altul stătea la cea din față, iar restul scotocea prin casă. Se cunoștea că, se făcuseră încercări de a se distruge foile incriminate; totuși, se găsiră destule pentru a autoriza o urmărire. Ucenicul lui Twyn a fost chemat ca martor contra stăpînuilui sau. Judecătorii declarară pe Twyn vinovat de trădare. Cartea atacată repeta argumentele ce se aduseseră în timpul republicei. Lucrurile de mai sus se petreceau după restabilirea regalitațea de către Monk. Twyn spunea că executarea sentințelor e tot atîta datoria poporului cît și a magistraților și că dacă magistrații nu le implinesc cum trebue poporul are datoria să execute sentințele fără ei și asupra lor. In apărarea sa, Twyn nu tăgădui că a tipărit foile în chestiune. Se cindise însă că face ceva bun, nu vedea unde-i răul. De altfel, a spus dînsul, el n’a făcut decît să tipărească manuscrisul, ce i s’a adus de servitoarea unuia anume Calvert și fiind sărac și cu o familie grea trebuea să-șî cîștige pîinea de toate zilele. Apărarea asta nu i-a servit la nimic și jurații l-au declarat vinovat. Cînd a auzit verdictul acesta groaznic, Twyn a exclamat: — Cer umilit,ertare! Sunt om sărac și am trei copilași. N’am citit nici o vorbă din cartea aceea. — Să lîs,ppn ce trebue să faci, răspunse președintele Hyde, căruia adresa acest apel, 'cere grație' celor cari pot să ți-o dea, adică lui Dumnezeu și regelui. — Vă rog adine să interveniți d-v, pe lîngă maiestatea sa, reluă tînguitor condamnatul. — Leagă-1 califi, fu răspunsul și Hyde rosti sentința Apoi adaugă: — Nî vorbesc Twyn din toată inima. Socot că e cea mai mare fericire să trăești sub un rege așa de îndatoritor și de bun—era vorba de Carol al II-lea!—și nu meriți nici o ertare, dacă ai avut în inimă atîta venin ca să-l calomniezi. După, alte cîteva lingușiri către rege și după ce declară ca e timpul de a îngrozi printr’o pildă pe acei cari îndrăznesc să justifice regicidul—cel al lui Carol I din ordinul lui Cromwel—Hyde porunci ca Twyn să fie dus pe o targă la locul de execuție și să fie spînzurat, dar că pînă nu-șî dă viața, să fie luat din ștreang și mutilat într’un chip pe care buna cuviință nu ne îngădue să-l pomenim apoi să i se scoată măruntaele din corp și—a continuat președintele — „măruntaele să fie arse înaintea ochilor tăi apoi, tot în viață, să ți se tae capul și de capul și de corpul tău să se dispue după cum o fi bunul plac al majestății sale“. .. — Vă rog cu umilință a strigat în disperare Twyn, să vă gînditî la starea mea și să interveniți pentru mine. — In așa împrejurare, răspunse singurosul judecător, nu ași interveni nici pentru tatăl meu, dacă ar trăi. Nenorocitul scriitor-tipograf fu dus înapoi la închisoarea din Newgate, pe care n’o părăsi decît ca să meargă la Tyburn, unde sentința fu executată întocmai. Locuitorii Londrei putură să-i vadă capul și corpul putrezind pe Ludgate, Aldersgate și pe alte părți ale cetățe. Vremurile vechi aveau desigur, poezia, originalitatea lor, dar lipsa lor de bună voință față de bieții ziariști nu ne îndeamnă să-l regretăm—nu-i așa confraților englezi? Paris. Pani Ghaumet CĂRȚI si REVISTE Antlromaca, tragedie de Racine, tradusă, de D. Nanu. No. 57 „Biblioteca enciclopedică Socec“. Prețul 30 bani. Dumineca, revistă literară, de familie. Anul V, No. 18. 3 Maiu 1909. Un număr, 15 bani, rj/iFf/ta Sosește! Sosește! Sosește! COCO UNIVERSITARE Universitatea din București dispunînd ca din fondul Hillel să dea un premiu și pentru o lucrare juridică, în anul 1910, consiliul facultății de drept fiind sesizat, se va întruni în ziua de 5 Mai, la orele 5 d. a. spre a fixa subiectul tezei. Acest premiu se va acorda pentru cea mai bună lucrare din istoria dreptului roman, sau pentru, cea mai bună teză de doctorat. Condițiunile de admitere sunt: să fie student al facultății de drept din București sau licențiat de cel mult doi ani. Premiul constă din suma de 500 lei. Tot în această ședință se va hotărî asupra premiului Dancovici, care constă dintr-o medalie de aur și suma de 500 lei, și se va fixa subiectul tezei. Maestrul turnător ambulant Ministerul instrucțiunei publice a angajat un maestru turnător, care învață atît pe maeștrii lăcătuși, cît și pe elevii din atelierele de ferărie, lăcătușerie, de la școalele inferioare de meserii, cum se execută diferite piese mici din metal alb și din diferite compoziții fuzibile, pentru lagăre, roti, etc. . Maestrul turnător face serviciul cu rîndul succesiv la toate școalele, cîte 2-3 luni la fiecare școală. îndată ce maestrul turnător se prezintă la o școală, dirigintele întocmește, după lămuririle date de :dînsul, o schiță și un deviz pentru instalarea unui mic cuptor pentru topit compoziție la oală și înaintează acest deviz ministerului, cerînd aprobarea. Cuptorul va fi instalat, pe dî posibil Intr’o cameră separată, într’un șopron, ori chiar în interiorul atelierului de lăcătușerie, într’un colț mai retras p mtru a nu împiedica lucrările atelierului. Toți elevii atelierului de fieră, fie-lăcătușerie sînt obligați a face practică cu rîndul la lucrările de turnătorie, întocmai după cum sînt obligați a trece succesiv la foc, și la strung. Ei sînt învățatați în modul cum se prepară materialul de topit, cum se aprinde și c conduce focul, cum se pregătesc și usucă tiparele, cum se toarnă piesele și cum se curăță apoi înainte de a fi date spre ajasta.e la strung. Maestrul lăcătuș este obligat a se iniția complect în toate acestea lucrări pe timpul cu turnătorul stă la școală, așa că după plecarea lui să poată executa el însuși cu elevii din atelierul sau, orice fel de lucrări de această categorie. Pe timpul cît maestrul turnător face serviciu la școală, dirigintele înaintează un raport la minister, un stat separat de plată salariului ce i se cuvine. îndată ce maestrul turnător se prezintă, școala înaintează ministerului o listă de cheltuelile necesare, cerînd aprobarea de cumpărare. In ce privește materialele necesare, dirigințiî se vor procura singuri pe cale obicinuită. Maestrul turnător nu participă la beneficii. Rezultatele date prin întrebuințarea acelor maeștrii au fost foarte frumoase