Dimineaţa, iunie 1909 (Anul 6, nr. 1897-1923)

1909-06-11 / nr. 1905

•Anul Vi.—Inv. 19u5 PUBUALATEA» COMPARATĂ ,S2S:CL.USIV Agenției de PriBicitate CAROL SCHULDER Si Co. BtretrESȘU Bír. Barageor C»Vj dt 13 J Telefon s;# Birourile ziartî&l: = Str. Sărindar No. 11 mmmmmmsmnmnmm, . mftECÎQR CONST. MILLE Aconamente cu premii: Tznan ........ . Lei 20 6 Iuni ......... „ 11 S Inni................................... 6 Pentru străinătate prețul este îndoit TELEFON . Direcția și Administrația No. 14/10 Redacția cu Capitală. . „ 14/10 „ „ Provincia . „ 14/99 „ „ Străinătatea „ 12/40 APARE ZILNIC fC UN CELE DIN*« URMA ȘTIRI A LI E NOPȚEI Joi 11 Iunie 1909, TELEGRAMEI BIRTAȘ ACADEMICIAN HSsscel Pens Un cunoscut birtaș din Paris care se ocupă și cu literatura candidează pentru locul de la Academia franceză rămas vacant prin moartea lui Francois Coppée. Razziile sanitare Bucureștenii au luat duioștito fată cu uimire de rezultatele pe care i le-au dat „razzile“ întreprinse de primărie pe la birturile și localurile de consumație din Capitală. ‘Cele mai multe din aceste localuri au fost găsite într’o stare higienică deplorabilă. Frigoniera nu există aproape nicăeri, iar cele cari există, sunt adevărate cuve pentru, cultura microbilor. Și nu se poate să fiu altfel, cînd alimentele, carnea, mezelurile, etc., sunt puse in contact direct cu ghiața, care fiind luată dela suprafața bălților, e plină de necurățenii și microbi. Ca un restaurant mai practic a găst mijlocul de a transforma un frigorifer... latrina. Nu e mirare, dar, că sunt așa de dese cazurile de intoxicație alimentară și de boli contagioase (luate in urma1 consumărea șnițelurilor cari au stat mai întiin inite trei zile în ghiață murdară. La cele mai multe din restauranttele noastre, odată cu, porția ce mincăre se servește și o doză de microbi și substanțe toxice cu ajtt mai periculoase, cu cit porția a fost mai scumpă. In adevăr, se șitie că nu numai birturile mărginașe, bragageriile și localurile pentru muncitori au fost găsite contravenind la legea sanitară, ci ihiar restaurantele mari din centru, unde porția de mîncare costă 1.50—2 lei. Cauza acestei îngrijitoare stări de lucruri e, cum s’a spus, dorința de cîștig a comercianților de la noi. Birtașii și restauratorii nu numai că pun în consumație, fără nici o jenă, carnea și mîncăruile alterate din ajun, dar sunt unii cari nu cumpără de la măcelari decît carne veche. Carnea care nu se mai poate vinde în hală din cauza semnelor vădite de putrefacție, e cumpărată cu preț redus de unii birtași cari o gătesc și o pun apoi în consumație, fără să le pese de sănătatea consumatorului. Disprețul acesta pentru sănătatea publicului cum și lipsa complectă de cele mai elementare noțiuni de higiena și de cunoștințe sanitare, explică îndeajuns marele număr de comercianți cari ar fi fost prinși că au atentat la sănătatea publică. Pentru mulți din birtașii noștri, prescripțiile sanitare sunt simple mijloace de șicană din partea agenților sanitari și, din nenorocire, se găsesc destul agenți cari lasă să se acrediteze asemenea păreri. . Ar trebui deci cît mai mult popularizate aceste cunoștințe sanitare, fie prin ordonanțe explicative, fie Prin broșuri anume scrise. Odată cu aceasta însă să se continue sistemul binefăcător al ..raziilor“ care au marele avantagitt <te a prinde pe contravenienți asupra faptului. Mai ales acum, după ce începutul s’a făcut, e bine ca anchetele autorităților să se continue cu și mai multă energie pentru a țintui la stîlpul infamiei pe otrăvitori, și, în deosebi, pe cei ce vor cădea în recidivă. Pînă cînd vor ajunge să înțeleagă însemnătatea reală a prescripțiilor sanitare, comercianții noștri să fie siliți să aplice regulamentele de teama razzilor și a publicitate rezultatelor acestora. Calea pe care a apucat o primăria nu poate să dea decît rezultate bune. Cărazzile sunt un mijloc de reclamă pentru cei din fruntea administrației comunale? Se poate și a-in lucrul însă n'are nici o importanță. Se cade oare să respincem niște rezultate așa de bune pe motiv că au fost provocate de un mobil egoist? Căci, ceea ce interesează mai presus de toate, sunt rezultatele măsurilor luate de primărie—și aceste rezultate sînt admirabile. Cum n’avem noi parte d... un ministru doritor de reclamă, care ru ia in mîinî chestiunea scumpire! traiului, să desființeze cartelurile, să ia măsuri contra intermediarilor de tot soiul, să stîrpească plaga antreprenorilor de case, etc. ? I-am ierta bucuroși motivul care-l face să lucreze, căci, în cazul acesta, mijloacele ar scuza scopul. Im> " 1 .‘ișcarea dela răsboiul Următoarea 1 mișcare s’a făcut în armată pe ziua de 1 Iunie. Au fost mutați în corpul jandarmeriei rurale dr. locot. Marinescu I. de la liceul militar din Iași și lt. Stamati Ștefan, din corpul grănicerilor. S’a primit demisiunea pe ziua de 1 Iunie a căpitanului Ceandu Ioan din reg. 2 Romanațî. Locot. Opreanu V. și căp. Petra,nau Mircea din reg. 35 Matei Basarab, au fost trecuți în poziție de retragere pe ziua de 1 Iunie. Căp. Anghelescu este rechemat în activitate pe ziua de 1 Iunie la reg. 5 Călărași. Căpitanul Zaharia M. din reg. 5 Călărași este mutat de la depoul de remonte Cislan în corpul jandarmeriei rurale, în locul căp. Rîureanu Benedict. Căpitanul Rîureanu Benedict este trecut in corpul jandarmeriei rurale. Locot. îj Nicolescu P. din reg. 2 călărași a căpătat un concediu de 7 luni în țară și străinătate. Întrunirea muncitorilor de la C. F. R. Pentru or, la orele 6 p. m. muncitorii de la depoul de mașini al C. F. R. au fost convocați la o întrunire spre a li se comunica rezultatul obținut de la direcțiune. A prezidat d. Ion Oprescu care a criticat faptul că direcția nu acordă plata salariului de 2 ori pe lună. A mai vorbit și despre alte greutăți ce au de îndurat muncitorii de la C F R. Au luat cuvîntul lucrătorii Ene Grigore delegat, Fragula Ștefan al 2-lea delegat, Petre Mihai, Theodorescu, Alex. S. Ștefan, Filip Iosef, M. Viforeanu cu toții vorbind despre ultima deriziune de a nu ceda. S’a citit apoi următoarea MOȚIUNE :.Muncitorii căilor ferate române întruniți în număr mare In sala sindicatelor astăzi Marți 9 Iunie 1909 orele 6 seara. Ascuțind cuvintările tovarășilor lor. Hotărăsc că nu vor ceda și vor înota pînă cînd micele lor pretențiu,nî vor fi satisfăcute. Indignată de răspunsul ce onor. direcție l’a dat prin d. inspector general Dragu prin care se respinge dorința muncitorilor din depoul C. F. R. de a li se da regulat salariul de 2 ori pe lună, pretențiune de altfel provocată din cauza scumpire a traiului și modului de exploatare al tuturor acelora ce în numele națiunei ne speculează în modul cel mai nemilos, după bunul lor plac. Hotărăsc să continue și să nu cedeze pînă nu vor dobîndi salariul de 2 ori pe lună. Protestează contra licențierea mecanicului Dinculescu V. Gheorghe licențiat sub ridicolul motiv că dela locomotiva, ce conducea, s’ar fi aprins economatul C. F. R.-Filaret. Mai protestează contra tuturor nelegiuirilor ce se săvîrșesc la această instituțiune a statului ca: bătăi, insulta, amenzi. Atrag atențiunea celor în drept că nepăsarea d-lor este condamnabilă de către toți cari mai simt omenește“, întrunirea a luat sfîrșit la orele 10 seara,anunțîndu-se pentru Joi orele 8 seara o nouă mare întrunire a lucrătorilor de la C. F. R. ’ "* '''VlVL.jîmJ.l MffeWft» trapek imstin HIM Cilästa plinopo!, 9 Sonic. — Din Văsineb sosește știrea că general lui Djavia Frișa, care conduce acțiunea militară împotriva albanezilor la Ippek și Jakova a trecut prin mari greutăți. Trupele voind sa ocupe o strîmtoara o cupidă de albanezi, au fost raspinsa. Din partea turcilor au căzut 17 ofițeri și 300 soldați. Intre mosi se află și cunoscutul șef tînăr turc Kiamil bay, maior al statului major. Din Sîonastir și Tetovo s'au timis «seni ajutoare trupelor turcești. Numărul rebelilor a de 4.500. Aceștia au comunicat lui Djavid pașa că nu vor depune armele pînă cînd nu se va acord«» autonomia Albaniei și guvernul nu va pune in libertatea pe toți albanezii axei"*'• ' * Viena, 9 Iunie. — In loc bina informat nu sa știe nimic cu privire la înfrîngerea lui Djavid pașa în Albania. Sa știa numai că Djavid pașa a fost avizat da Poartă să nu procedeze cu vehemență contra albanezilor pentru a nu strica situația. Pentru un moment nu se poate ști dacă acest aviz poate fi interpretat ca un ordin de retragere* OR FACE REGELE FERDINAND LA VIENA —O versiune interesantă a unui ziar bulgar — Sofia, o Iunie. — „Den“, organ rusofil, atribie o importantă extraordinară ședere a regelui, a primului ministru și a ministrului de războiu bulgari la Viena. Ziarul spune că nu poate fi vorba numai de o simplă încheere a unui tratat comercial, căci pentru atîta n’ar trebui o adevărată strămutare a guvernului la Viena. Se plănuește, probabil, ceva nou, ceva fenomenal spune ziarul. Același organ publică declarațiile unor juni turci, după cari între regele Ferdinand și guvernul austriac se alcătuește un aranjament secret pentru împărțirea Turciei. —D. CURȚI CU JURI ÎN SIBERIA Petersburg, 9 Iunie. — In viața politică a Siberiei s’a întîmplat un eveniment important. Guvernul a hotărît a înființa instituția Curtei cu juri în Siberia. O comisiune specială a plecat în acest scop în Siberia. NENOROCIRILE DE PE MAREA NEAGRA Petersburg, 9 Iunie.— De cîtva timp nenorocirele flotei Mărei Negre se înmulțesc. După naufragiul vasului ,„Kompok“ în care au perit 25 persoane se anunță acum înecarea vasului de transport „Nigul“ care a costat de asemenea cîteva vieți omenești. Un alt vas s’a înfsipat lîngă Sebastopol. Poliția portului nu are nici o bănuială și crede că nenorocirile se datoresc numai unor accidente. EXARHUL BULGAR IN GARA SOFIA _ Declarațiila sale asupar filsasisi din Macedonia — Sofia, 9 Iunie. — Azi dimineață la orele 8, a trecut cu trenul prin gara locală exarhul bulgar, care vine din Constatinopole și pleacă spre Viena. La gară a fost întîmpinat de membrii sinodului și de mai multe rude ale sale, cari au rugat pe înaltul prelat ca să rămîe pentru cîtva timp la Sofia. Exarhul a răspuns că va face aceasta la întoarcere și cu drept cuvînt, căci nici regele, nici cel mai mulți din membrii guvernului nu se află aci. La gară se afla și ministrul de externe, Paprikos, care s-a întreținut cîteva clipe cu exarhul. Relativ la chestia învățămîntului, dacă aprobă programul didactic al tinerilor turci, anume: ca învățăm!ntul primar să se facă în limba maternă a fiecărei națiuni, iar cel secundar și superior în limba turcă, înaltul prelat a declarat că nu se poate pronunța decît doar că acest program se va realiza. Exarhul va lupta numai ca cursul primar să fie de 6 ani în loc de 4, ca pînă acum. Exarhul a stat în gară 10 minute. In străinătate va sta vreo cinci săptâmîni și va consulta diferite celebrități medicale, deși sănătatea lui nu pare zdruncinată. COMUNICAȚIE TELEFONICA INTRE, SERBIA ȘI BULGARIA Sofia, 9 Iunie.— Ministrul plenipotențiar sîrb a vizitat azi pe ministrul de externe Paprikos, căruia i-a declarat că guvernul său e gata pentru indicerea uniunei vamale sîrbo-bulgare. Paprikof a răspuns că in chestia aceasta va hotărî consiliul de miniștri. Directorul serviciului poștei a plecat la Belgrad pentru a încheia o convenție de comunicație telefonică între ambele țări— C. CHESTIA EXPULZAREI PROFESORULUI IORGA Viena, 9 iunie.— Ministrul de justiția Kestî, în urma intermelarei „Uniunei latine“ in chsilia expulzării profesorului Iorga din Bucovina, a cerut informațiuni autorităților bucovinene-Ministrul a declarat unui deputat român că este în priviriumn contra unor asemenea expulzări. F, posibil deci ca după raportul autorităților bucovinene ministrul de justiție să revie asupra est pulzăieri Chestia Cretană Puterile protectoare ișî retrag trupele.—In Grecia se cere convocarea Camerei.— Turcia iaca pregătiri de mobilizare. Berlin, 6 Iunie. — Se afirmă că Germania ar fi dat Turciei asigurări în privința mențiinerei statului quo în insula Creta.. Turcia speră că și Anglia se va asocia acțiunei germane. Paris, 9 iunie.— „Petit Parisien“ află că ministrul de externe a hotărît a retrage trupele din Creta la 27 iulie imediat ce-și vor fi retras trupele și celelalte 3 puteri protectoare ale insulei. Inițiativa a luat’o Anglia, Franța, s’a asociat imediat și Italia după un scurt timp. Atitudinea Rusiei nu se cunoaște. Se crede însă că și Rusia îșî va retrage trupele. Londră, 9 Iunie. — Ziarul „Times“ află din Constantinopol că ministrul de externe al Turciei a invitat Anglia, Rusia, Franța și Italia să rezolve chestia cretană în sensul ca drepturile legitime ale Turciei să nu fie atinse. Germania și Austria vor fi și ele încunoștiințate de această convocare. Ziarele turcești află că știrea că puterile protectoare nu vor mai retrage trupele, a provocat mare agitare în Creta. Atena, 9 Iunie.— Știrile cu privire la înarmarea și întărirea Turciei, provoacă mare agitație aci. Eiarul „Emiros“ cere convocarea imediată a Camerei în sizigme extraordinară. Alte ziare atacă în mod violent piansrii fnrei. Știrile care sosesc din Orala încurajează nanii pa greci și airanța că populația de pe insulă a prevăzută cu arme. HSalonic, 9 Iunie.—Comandantul de comdanci a trimis o depeșă circulară tuturor comandanților corpului III de armată învitîndu-i să facă pregătiri pentru concentrarea tuturor rebililor și rezerviștilor. RETRAGEREA TRUPELOR Uru? CRETA EOTAPITA Atena, 6 iunie. — La ministerul de externe a sosit azi știrea că cele i puteri protectoare au hotăărît în mod definitiv retragerea trupelor din Creta la 1a iulie. Ministerul de externe a fost apoi încunoștiințat că între puterile protectoare au loc acum tratative pentru a se stabili modul cum populația insulei va putea trimite deputați în Camera grecească. Rusia nu ia parte la aceste tratative. In cercurile politice se crede însă că și Rusia se va asocia hotărîria celorlalte puteri care va fi aprobată apoi ele Germania și Austria. Hotărea se va lua probabil în sensul ca Turcia să aibă dreptul a menține în apele cretane drapelul turcesc, și cele 4 puteri protectoare vor menține câte un val de războiu în apele cretane pentru susținerea drapelului. In cercurile politice grecești se declară că oricum se vor desfășura lucrurile. Grecia îșî va păstra liniștea, aceasta nu atît in vederea Turciei cît în vederea puterilor protectoare. DIZOLVAREA REICHSTAGULUI Berlin, 10 Iunie. Cercurile bine informate cred că e posibil ca Reichstagul să fie dizolvat peste cîteva zile. Votul din ședința de er a indispus pe cancelar și l-ar fi îndemnat să ia această hotărîre. *'r ■W Miisl «mia austro-romîni Viena, 9 iunie. — Uniunea agrară șî-a ținut ședința anunțații, pentru seară, la orele d. a. Ședința nu a durat mult timp. Agrarienii germani au păstrat rezerva. Agrarienii cehî au declarat că cu nici un preț nu vor permite dezbaterea convenției cu Romînia în cursul acestei seziuni. La toamnă vor admite o pocite dacă pînă atunci guvernul va acorda agrarienilor alte concesiuni. După conferință am vorbit cu deputatul Udrz’ Al, șeful agrarienilor cehî, care mî-a repetat declarația făcută de agrarienii cechi in timpul ședinței, că nu va admite dezbaterile convenției cu j L Romînia. Guvernul e pus într'o situație neplăcută, întrucît dorește ca convenția cu Romînia să fie reallizată înaintea vizitei arhiducelui Franz Ferdinand la Sinaia. Cine cunoaște însă moravurile parlamentare din Austria îșî poate ușor închipui că agrarienii cehi au luat această atitudine, numai pentru a smulge guvernului concesiuni, și că nu e exclus ca în ultimul pigment să cedeze totuși EXPERIENȚELE BALONULUI PARSEVAL Berlin, 9 iunie. — Experiențele balonului Parseval II n’au avut încă succes. Ele au lucrat 100 de mecanici pentru repararea motorului. La orele 8 balonul a făcut o ascensiune și s’a ridicat pînă la 100 de metri fiind silit a se coborî însă imediat din cauza defectuozii fetei motorului. / : EXPLOZIE MINIERA — Morți și răniți —• Deva, 9 Iunie. — In minele de lângă Vulkan s-a produs azi dimineață o puternică explozie de gaze. Sunt 7 morți și 8 răniți. După o altă versiune numărul morților ar fi 8 iar acel al răniților 10. ♦Mirea unui artist Azi se face înmormîntarea argretatului fost sub-director al teatrului național din București. ——— ........... Const. 1. Sîâssîisssa COLONIA ROMINA DIN VIENA ȘI MOARTEA LUI MURAȘIANU Viena, 6 Iunie. — Colonia romînă de aci a hotărît să trimiată la Brașov pe Coriolan Pop și Nicolae Baila, pentru a duce două coroane la înmormîntarea lui Aurel Murășianu« HYGIENA LA PARIS t’ilins du apă Australia aceasta arată cum se procură publicului ava, de băut t&riwmrite din Paris Criza din Ungaria Viena, "10 iunie. — "Audiența primului ministru Wekerle la împărat a durat opre fi jumătate. Wekerle a raportat asupra punctului său de vedere pentru rezolvarea crizei, care exclude orice provizorate și cere numai aranjări definitive, bineînțeles cu concesiuni militare. Monarhul respingînd această propunere, primul ministru Wekerle a cerut în numele său și al colegilor săi concediarea definitivă a cabinetului. In vedere că afacerile țării nu pot rămîne fără conducători, molnarohul a rugat pe Wekerle să mai rămîe cîteva zile, pînă cînd se va lua o hotărîre definitivă. 1. Seara Wekerle se va întoarce la Budapesta. 1 . „ 1 Budapesta, 9 Îmni8.— Un comunicat oficial anunță că monarhul va comunica încă în cursul zilei de astăzi, primului ministru Wekerle, hotărîrea sa definitivă în chestia crizei. PROFESORI RUȘI IN BOEMIA Praga, 10 Iunie. — Ziarele cehe anunță că la 26 Iunie vor sosi în Praga un număr de 350 profesori și profesoare din Rusia, pentru a vizita instituțiile culturale din Boemia. O BROȘURA CONTțA PRINȚULUI GEORGE Belgrad, 10 Iunie. — Maiorul Okanovici, care a avut mai multe conflicte cu prințul George și care se știe că a fost scos la pensie, a declarat că va publica în curînd o broșură în care să destăinuiască toate isprăviile fostului moștenitor al tronului. MOARTEA DIRECTORULUI D. D. S. G. Budapesta, 10 Iunie. — Directorul societăței danubiene de navigație, Elia Eskenasy, plecînd azidimineață cu trenul la Viena, a murit subit un vagon. DISTANȚA PARIS-LONDRA IN BALON Londra, 10 Iunie. — „Daily Mail* anunță că pornirea în favoarea construirea unui balon uriaș de tipul lui Zeppelin II crește mereu. Ziarul spune că balonul a și fost comandat în Franța și va fi în curînd terminat. Peste, cel mult, două săptămîni balonul va încerca o călătorie de probă între Paris și Londra. SPION ARESTAT Milan, 10 Iunie.— Supusul austriac Talua, de profesie călăuză pentru străini, a fost arestat sub învinuirea de spionaj. Ministrul de razboiu a fost înștiințat despre aceasta. CHESTIA FACULTATEI ITALIENE DIN VIENA Viena, 10 iunie. — In urma propunerei deputatului Vucovicî, comisiunea Reichsratului a hotărit să ia azi în discuție proectul convenției cu Lloydul austriac. In urmă s’a luat în discuție proectul înființărea unei facultăți de drept, italiane la Viena; între alți oratori a luat cuvîntul și d-rul Adler, care a declarat, în numele partidului social-democrat, că reprezentanții acestui partid vor vota în favoarea proectului. • Se crede că slovacii vor să facă obstrucțiune pe această temă, deoare oe se reffuză Crearea unei universități slovace la Laibach. REFORMA FINANCIARA DIN GERMANIA Berlin, 9 Iunie.•• Comisiunea financiară din Reichstag a ținut azi prima consfătuire asupra nouilor impozite. • S’a discutat întîitt impozitul pe moșteniri care a fost respins cu 14 voturi contra 10. Pentru guvern acest vot nu înseamnă o înfrîngere deoarece n’a obținut decit o mică majoritate și s e speră că în parlament guvernul putea obține majoritatea necesară. [ ... < ' Berlin, 9 iunie. — Posibilitatea lisolvărei Reichstagului crește. Votulile Duminică a făcut o adâncă impresie asupra lui Buelow, care recunoaște că nu mai poate continua < Politica blocului. ( "UMULTURILE DE LA ALERGARILE DIN PARIS •" Paris, 9 Iunie — Cu prilejul ..ierterilor cari au avut locuri la Stilou, autoritățile au luat măsurile necesare pentru a evita repetarea Cumulturilor de Duminică. . Trăsurile cari transportau caii de furse au fost escortați de jandarm fălări. Acelaș metod se va întrebuința 11 Duminică. S’a format un comitet pentru aj rforarea băeților de grajduri cari se află în grevă. Se crede că tumulturile de Dmlinică au fost aranjate de sindicatul revoluționar. BOICOTAREA TURCILOR LA SALONIC ț Salonic, 9 flunie. — Mișcarea intra turcilor crește. Mărfurile turcești sunt boicotate. c Din Xanti se anunță că o ciocnire a avut loc între greci și bu’îri. DIN PERSIA , Teheran, 9 iunie. — Agenția euter află că Sardarassad, care înltimul timp era în relațiuni permanente cu forțele naționaliste din asavia, a părăsit Ispahanul cu 100 imenî. Sfetnicii șahului sunt ri Î QÎStli —^ ~ ' ' NUVELELE „DIMINEȚEI’V r ., ^ ----------------- -• " „V ' ' ' nterview cu moșleii fâ ; de RADU D. ROSET?£ í Nu e meserie în care să-țî pierzi mai mult timp ca’n avocatură.. De multe ori stai de la 12 pînă la 6 seara la ușa secției tribunalului, ca procesul tau să se amine „fiind ora legală“; pînă atunci ascult! pledoariile altora dacă mai a! răbdare, te plimb! fluerînd printre dinți de colo pînă colo sau trag! cu ochiul la sexul slab venit să se divorțeze—după temperament. Erî, ca să-mî omor timpul, am stat de vorbă cu moș Ioniță, aprodul Curte! cu jurat! și „decanul“ personalului de serviciu al palatului de justiție, mărturisesc că am petrecut un ceas foarte agreabil, nici n’am simțit cînd a trecut vremea. Ma! íntiiü, moș IonitS, e ca înfățișare foarte simpatic. De n’ar fi uniforma-i umilă, văzîndu-1 de departe ras frescofresco, încărunțit, cu barbetele albe și cu Serviciul Credincios pe piept, l’aî lua drept un amiral, făr 'doar și poate. — Bine că veniși, cu oane Radule, mă întîmpină moș Ioniță, surîzînd. De cînd mî-a promis să-mi fac un articol la gazetă! S’a nimerit taman la pont. Tocmai lucrează comisia de pensiuni. Poate că dacă ’ei aminti boerilor de mine, s’or milostivi să-mî dea și mie vr’un ajutor. Spune d-ta, nu-î păcat? Am servit cu credință 35 de ani, și acu, la bătrînețe, sînt amenințat să rămîn pe drumuri... — Bine moșule, cu dragă inimă. Ai acu răgaz să stai cîteva minute de vorbă cu mine? — Și asta s’a nimerit bine. Boerii m’a trimes să le aduc casele,și’n momentul de față deliberează. — Atunci... Dar n’apucat să-mi încep interviewul și, spre neplăcerea lui miss Ioniță, soneria se puse în mișcare, așa că bietu om fu nevoit să se îndrepte spre Camera de punere sub acuzare. —■ Ce e moșule? îl întreb, cînd îl văd reapărînd morocănos. — Iaca, mă duc să mai aduc o cafea pentru d. Procopescu. Așteaptă-mă că nu stau mult, într’un minut sínt înapoi. După ce și-a făcut datoria, e iar alături de mine, de astă dată nu ne mai supără nimeni. . . — Cum ți-e numele de familie, moșule? — Ioniță Petrescu. — Și ești de mult în serviciu? — He! He! D-ta să fii sănătos ! De pe la 73. M’a pus în slujbă Radu Stanian — Dumnezeu să-l ierte. Am slujit la tribunalul de Prahova cu 44 de franci pe lună de la 73 pînă la 81. La 81 „mai roagă ea“ pe : Grigore Petroniu, fost secretar general la justiție, mai pe ] ăla oacheșu — cum naiba îi zice, am uitat, bată-l să-l bată—a! Costică Cătuneanu, pe - atunci prim-procuror, vorba e c’am fost înaintat cu 50 de franci pe lună, în București, la Curtea de apel, secția H-a, „unde era un loc vacant.“. La Curte am stat pînă la 1885. Aprilie 1, cînd socotit ca cel mai „capabel“ am fost înaintat din nou „la alegere" în cele din urmă la Curtea cu jurat, unde funcționez și azil cu 80 de lei pe lună. Vezi d-ta că eu n’am fost așa un aprod ca alții „la doisaru și du-1 dincolo L Mie ■ „ .„Io • In?.îla Plăcut să mă ocup, să știu sa răspund cînd mă întreabă cineva ceva... Uite-te și acum cînd nu e „grafieru“ aici, cine descurcă arhiva? Moș Ionită. Cine găsește temem și lucrările? Moș Ionită. Moș Ionița in sus, moș Ionită in jos. Și după atîția ani de serviciu să rămîn pe drumuri? Ba nu, Zău, să judece on ce om, drept e asta? , zic?frește nu, moșule draga, i-am răspuns, mai ales ca vei fi avînd -i familie grea! — trei fete, domnule, trei am avut de hrănit ,pînă mai zilele trecute. Chipurile două le-am măritat. Una după un asprod de la Domenii—am și :Pșa după Marinică, a lui Ochi albi, măcelar din hala Ghica. Ala stă bine, n’am ce zice. Da’ a treia, tot pe capu mei a rămas, e bolnavă săraca, are screfule. Așa e că daca rămîn ,pe dinafară nu mai are cine să-î dea să mănînce? Figura lui moș Ioniță se întistă. I mîngîiat, îi dăduî curaj, ii făgăduii să spun toate ,,la gazetă“, cînd îl văzui mai liniștit, profitai de ocazie sa-i de scos și asupra instituției pe care o servește de atîta a« mar de ani. /. ~ Unde era Curtea cu jurați cînd ai fost numita mea . Ionița? . / * — Unde se judecau procesele vrei să zici? Apoi, unde se judecau și apelurile, în gura Cișmigiului. Pe urmă s’au mutat localul in strada Brezoianu, la Orfeu, pe urmă la prefectura de Ilfov, și tocmai în urmă de tot peste drum de hotel da France, în clădirea construită anume și dărîmată acum, ca să se facă loc Casei de Depunere. —Nî mai aduci aminte cîteva din procesele celebre la cari ai asistat? " Cum să nu! Procesul bandei lui Enache Marcu al lui Iorgu Serdaru, al Alexandrinei Dumitrescu, otrăvitoarea din Giurgiu, al lui Niculae Miulescu, al lui Iosef Oroveanu și Alexandrescu care a vrut să omoare pe Ion Brătianu, al lui Zdrelea și Mărunțelu, al lui... da’n-aiba mai știe este șiii au trecut pe di naintea ochilor! — Aș putea să spui care te-s impresionat mai mult? fi Impresionat? Adică mișcat mai mult vrei să zici?' Drept să-ți spun, ăl de-a fost vorba în el de încercarea de omor asupra lui Brătianu. "S’a început „procestu“ la 17 Decembrie, și s’a isprăvit la 24 seara în ajunul Crăciunului/. Douăzeci de apărători eram înscriși, era prăpădenie. Să fi văzut pe Dumitru Brătianu vorbind contra lui frate-sau, mamă Doamne! Mînca foc, nu altceva. Da d-nu Bagdat — Dumnealui prezida pe atunci, după Veropol — nu l’a lăsat „Scurtează-o Domnule, că intrăm în sărbători!“ numai ne-am pomenit că î ia vorbei din gură. Și așa a fost. Pe Oroveanu l’au achitat, dar pe Alexandrescu l’au condamnat la 20 de ani muncă silnică. Știți c’a fost „procest“ frumos ăla! —Dacă te-ar întreba cineva ce procuror mai strașni f ai auzit, ai putea să spui? — Apoi, după mine, mai No.i ca Costică Cociaș nu cred să fi fost alții. Asa zic și eu că era procuror! Mai era bun domnu Populeanu, săracul (probabil moș Ioniță îl sărăcește fiindcă fostul magistrat e de cîtva timp bolnav). — Dar de cei tineri ce zici? — Mai țeapăn socotesc pe c’om Costică Cernescu. Și ăla înjura bine. După el vine unu măruntei—cum naiba îi zice, iute l’am uitat și pe el, vezice va să zică bătrînețea?—m d. Lilică Antonescu, acum Secretar la Domenii, de Mici mic, da’o aducea bine... — Și dintr’ăștia de-acu sunt „Fotoglob“ Mo? Ioniță Feirescu . Azi punem vînzare Voi. Îi Lesa ciai s LETOPISIȚI de CONST. MINE 200 pagini. Copertă ilustrată de îi bantu.