Dimineaţa, iulie 1909 (Anul 6, nr. 1924-1954)
1909-07-01 / nr. 1924
/ Anul VINo. 1924 PUBLICITATEA. CONCEDATĂ EXCLUSI? Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER & Co. BCCUBEȘTI Mr. Karigcoberlei 13—Telefon ||| Birourile ziarului Str. Sărindar No. fi Cu un Cupon Gratuit APARE ZILNIC CU CELE DIN URMA ȘTIRI ALE NOPȚEI ANCHTELE ZIARULUI „DIMINEAȚA1 Copii orfani și găsiți Institutele de binefacere.— Copii asistați prin mahalale de către comună. — Cum se face educația copiilor găsiți—Cu cheltuește comuna cu întreținerea lor — Ce devin acești copii la o anumită viteză.—Inițiativa particulară. Una dintre chestiunile mai importante car frămîntă autoritățile comunal și mai toate societățile de biffacere, este chestiunea copiilor găsiți și orfani. Acești mici nenorociți, lăsați la voia soartei la o vîrstă cînd nu duc grija zii de mîine, unii prin pierderea prinților, alții părăsiți de mame mnorocite, sînt crescuți de primării și de societățile de binefacere, pînă ajung la vîrsta la care-și at cîștiga singuri existenta. Indeosesc om creșterea copiilor orfani și astil se ocupă primăria. Orfelinatl Radu-Vodă, care este condus de l-na Laurentia Gribincea, și unde se găsesc 55 de fete, este subvationat de primărie. De asemenea tot de primărie este subveționat și institutul din strada Funăverei 27, condus de d-na Bolitineanu. In acest institut se găsesc 20 băeți și 2|de fete. Societățlor „Materna“ și „Leagănul“ pimăria le acordă subvenții anale de cite 5000 de lei. Dar nu nrinnî prin institute și asiluri prin întreține copiii găsiți și bfani, ci și pe la familii de prin diferite mahalale. Astfel 11 băeț și 139 de fete sunt crescute din mahalale de familii cărora li se plătește 14 franci lunar de focare copil, afară de îmbrăcămnte și cărțile cari sînt date tot de pimărie copiilor. Tot pe la mahala 57 de băeți și 50 fete sunt asistat de primărie cu cîte 8 fr. lunar, plus cărțile și imbrăcămintea. In general, primăria Capitalei, cheltuieșe cu copiii găsiți și orfani mai bine de 100.000 de franci anual, afară de diferite subvenții cari sunt date societăților de binefacere. Oriși ce copil găsit, este dus la primul moment, la azilul Cantacuzino din strada Buzești. Aci se află în permanență un medic și două doici. Copilul adus este constatat de -------J . „t . ~ ~,4- ~ /.«Xr... ’K/O,« r..r NHJtUU, Ultuța cote oau un mu’alj.div , iar apoi, după o zi sau două, este dat unei doici, in mahala, spre a fi crescut. în ce privește educația, acești copii o capătă deja familia unde se află internați, sau la orfelinatul Radu Vodă. D-na Laurentia. Gribincea, directoarea acestui orfelinat, se interesează de aproape de bunul mers al acestei instituții vni. Cînd ajung la etatea de școală, copiii găsiți, dat prin mahala, întoat la școală, cu cheltuiala comunei și ținuți pină termină clasele primare. După terminarea claselor primare, cea mai mare parte dintre dlnșii sînt dați pe la meserie. Sunt însă cazuri excepționale cînd familia la care este internat copilul, prinde o atît de mare dragoste de el încit fără să mai primească subvenția de la comună, cu cheltueala ei, proprie, trimite pe copil în școalele secundare, și î Intreține pînă termină liceul sau facultatea. Chiar anul acesta unul din aceștia termină liceul. Din nenorocire însă, cu cea mai mare parte din acești copii se întîmplă contrariul. După terminarea claselor primare, stau cîtva timp la meserii, iar apoi, fie din cauza mediului, fie că nu sînt supraveghiați de aproape, părăsesc stăpînul, se înhaită cu alte haimanale, și prin faptele ce săvîrșesc, devin spaima Bucureștiului. * Atît primăria Capitalei, cit și societățile de binefacere, sînt preocupate cu găsirea unei mondialitătî pentru combaterea acestui rou. Intr'una din ședințele trecute ale consiliului comunal, un domn consilier ridicînd chestia copiilor găsiți, a arătat ce devin aceștia după terminarea claselor primare și a cerut primăriei să ia măsuri pentru o mai bună educație a acestora. Atît d. primar cit și d. dr. Botescu, ajutor de primar, au trebuit să recunoască cele susținute de consilier, dar, au răspuns însă că autoritățile comunale nu pot supraveghea educația copiilor pînă la majorat. D. dr. Botescu a opinat că numai inițiativa particulară ar putea rezolvi cu succes această chesiune, adică să se formeze o societate care să aibe sub supravegherea ei pe copii, de la gă 1.» imp 1nv *1 + 0XX CCü AVAL yxilCLUII inuíiv.r.u.1. După cum am mai spus, la început, atît autoritățile comunale cît și societățile de binefacere sînt preocupate cu rezolvirea acestei interesante chestiuni. De altminteri, lucrul nu este atît de greu, doamnele din societatea înaltă, puțind foarte bine pune bazele unei societăți al cărei scop să fie protecțiunea copiilor găsiți pînă la majorat. TELEGRAME PRELUNGIREA SESIUNEI PARLAMENTULUI TURCESC Constantinople, 29 Iunie—Consiliul de miniștri care s’adimit ori a hotărît prelungirea sesiunei parlamentare pînă la 13 August. LUPTE IN MACEDONIA Constantinopole, 29 Iunie.—Ziarul „Tanin" află că în apropiere de Adrianopol a avut loc o ciocnire între trupe și o bandă grecească. Trei jandarmi au fost uciși. MISIUNE MAROCANA LA REGELE SPANIEI Madrid, 29 Iunie—Regele a primit în audiență astăzi misiunea marocană. Șeful misiunei a rostit o cuvîntare spunînd că sultanul Marocului dorește să păstreze relațiile cele mai cordiale cu regele Alfons și afirmînd intenția Marocului de a-șî îndeplini toate obligațiunile sale față de Spania.Regele Alfons în răspunsul sau a accentuat de asemeni asupra neclintitei prietenii dintre ambele state și a mulțumit sultanului pentru lealitatea ce o observă în legăturile sale cu Spania. LUPTE IN PERSIA Teheran, 29 Iunie. — Un detașament de 1200 soldați din trupele guvernului s’a ciocnit, în apropiere de Teheran, cu trupele revoluționarilor raționaliști. S’a dat o luptă sângeroasă, care a durat mai multe ore. Nu se cunoaște încă rezultatul ei. EXPLOZIE MINIERA Iușowska, 29 Iunie.—Intr’o mină din apropiere de Iușowska (Rusia) s’a produs o explozie minieră din cauza aprinderei gazelor. Sunt 15 morți și numeroși răniți. FRANTZ-IOSEF ȘI-A AMINAT PLECAREA LA ISCHL Viena, 29 Iunie.—rmpăratul Frantz Josef și-a amînat din nou plecarea la Ischl care fusese anunțată pentru mîine. In cercurile bine informate , se spune că împăratul voește să lase la plecare o situație politică bine clarificată atît în Austria cît și în Ungaria. Se mai afirmă că plecarea la Ischl va avea loc abia la sfîrșitul săptămînei. TRECEREA CANALULUI MINECEI IN AEROPLAN i Londra 29 Iunie.—Din Dover se anunță că aviatorul Latham are intențiunea de a trece azi cu monoplanul sau canalul Mînecei. ÎNTREVEDERE INTRE SUVERANI Viena, 29 Iunie.—O corespondență locală afirmă că atît în cercurile Curiei cît și în cercurile diplomatice se lucrează la aranjarea unei întrevederi între regele Victor Emanuel și împăratul Franz Josef cu prilejul prezenței monarhului la Bregenz. Germania susține cu căldură acest plan. SUCCESORUL LUI BUELOW Berlin, 29 Iunie.—Reichstagul va lua vacanță probabil Marți. Mîine sau potimîine se va face probabil” și numirea cancelarului în persoana lui Bethman Hollweg. CAMERA UNGARA DA VOT DE ÎNCREDERE guvernului Budapesta, 29 Iunie.—Camera a ținut azi o scurtă ședință în care s’a discutat situația cabinetului reconfirmat. Ministerul a obținut un vot de încredere, pe care, l’au dat toți membrii coalițiunei. Naționaliștii, democrații și socialiștii au votat contra. Deputatul Georg Naghy a interpelat pe ministrul președinte asupra împrejurărilor în cari s’a făcut reconfirmarea cabinetului cum și asupra faptului că publicațiile ministerului n’au fost încă depuse în Camera magnaților. Primul ministru Wekerle a răspuns că el s’a prezentat în persoană în Camera magnaților anunțînd în mod verbal reconfirmarea lui, rămănînd ca actele scrise să fie înaintate iniine. In urmă parlamentul a fost prorogat pînă la 28 Septembrie. TRAGEDIE FAMILIARA Salzburg, 29 Iunie.—Franz Koffer, în etate de 60 de ani fiind, cuprins de un acces de nebunie și-a împușcat soția, douî copii și s-a sinucis apoi, CALATORIA ȚARULUI Londra, 29 Iunie.—Țarul Nicolae al Rusiei va sosi la 2 August la Kowes I Presa austro-ungară și întrevederea de la Sinaia ! Budapesta, 29 Iunie.—Ziarul Pester Lloyd scrie în legătură cu vizita arhiducelui Franz Ferdinand în Romînia: Căldura care emană din toasturile schimbate era la «astelul regal din Sinaia își are sursa nu numai în raportulÜB dintre cele două case» domnitoare ci și în bunele raporturi ce se întrețin de ani de zile ambele slute. Viena, 29 Iunie.—Ziarul Semi-oficios „Mi Hagszedung’’ scrie sub titlul „Manifestațiile din Sinaia“ asupra cordialitate celor două toase tari. Ziarul spune că toasturile pronunțate la Sinaia sunt animate de cel mai cald spirit de cordialitate, exill primind sentimente politice cum numai între reprezentanții alianței Austro-Germane se obicinuește. Aci alianța statelor nu e asigurată de reflecții ci de simpatii diplomatice. De aceea întrevederea de la Peleș prezintă mai mare importantă ca orice contracte sau convenții scrise. * OBSTRUCȚIA SLAVILOR DIN AUSTRIA Praga, 29 Iunie — Ziarele cehe critică și dezaprobă atitudinea opozițiunei slave. * Viena, 29 Iunie.—Azi s-a prezentat la primul ministru Biennert o deputațiune însărcinată de misiunea slavă a cere lămuriri asupra tratativelor cu șefii partidelor obstrucționiste. Se pare că membrii ligei slavilor de la sud nu aprobă grupul lui Suterski. PROCES DE CALOMNIE Roma, 29 Iunie.—Deputatul socialist De Felice primarul din Catena a intentat proces de calomnie ziarului „Tribuna” care a făcut destăinuiri asupra unor pretinse fraude din fondul adunat pentru victimile cutremurului. Destăinurilie ziarului „Tribuna" erau foarte compromițătoare pentru autoritățile din Catena. Se declară că din 150000 lire rezervate pentru victimele din Messina nu s-au împărțit decît 10.000 lire, iar restul ar fi intrat în buzunarele membrilor administrației. LUPTELE DIN PERSIA Theran, 29 Iunie.—O nouă luptă s’a dat între revoluționarii și saracii persani. Trupele șahului au fosti respinse. Sunt numeroase victime. Amănunte lipsesc. VIZITA REGALA Berlin, 28 Iunie.—Perechea regală daneză pleacă la 17 iulie în Rusia. Suveranii Danemarcei vor fi însoțiți de cele două fiice Thiera și Dagmar. Se zvonește că marele duce Mihail Alexandrovici fratele țarului se va căsători cu una din cele două principese daneze. ACCIDENTUL DUCELUI DE CUMMERLAND Gmunden, 28 iunie.—Trăsura lui Don Alfons de Bourbon s’a ciocnitt elî Cn automobilul ducelui de Cumberland. Ambii s'au ales cu ușoare contazinni. Vizitiul lui Don Alfons a fost rotuit mortal. -----------■—' Moartea profesorului Ion Crăciunescu Aseară a încetat din viață la locuința sa din calea Călărașilor No. 23, profesorul Ion Crăciunescu, de la Universitatea din București. Defunctul suferea de mulți ani de o boală de gît, din care cauză vocea-i era stinsă aproape cu desăvârșire. Ion Crăciunescu e unul din cei mai vechi profesori al Universitatea din București, la care a predat timp de 28 de ani cursul de „Pedagogie și Psihologie“. Rămășițele mortuare au fost transportate și depuse în capela de la cimitirul Bellu. Inmormîntarea va avea loc azi la ora 5 p. m. Decanatul Universităței, roagă pe toțîi studenții cari iu au părăsit încă Capitala ă asiste la înmormintare. Buletinul Sindicatelor Timplari.—Sindicatul lucrătorilor de tîmplărie ține astăzi la orele 8 ședință publică în sala sindicatelor din calea Victoriei 91. Tapițeri.—Astăzi la orele 8 seara ține ședință publică sindicatul lucrătorilor tapițeri cu sediul în sala sindicatelor. Serbarea „Mancei”.—Duminica 28 Iunie cor., a avut loc o serbare ccîmpenească a societăței generale de ajutor reciproc „Munca“ în grădina de „Dare de semn“. A azistat un numeros public precum, și toți membrii societăței. Serbarea a luat sfîrșit la orele 12 noaptea.Banii rezultați după urma serbățea se, vor utiliza la mărirea fondului societăței. SERBĂRILE DE LA SINAIA »OUA TERASA A CASTELULUI PELEȘ De la facultatea de drept Rezultatul examenului al 11-lea și al III de licență Iată numele celor reușiți ’ ziunea de Iunie" la: Examenul al Il-lea Bogdan René, Calmuschi Ioan, Cătănescu Alexandru, Cerchez Teodor, Chirițescu St. Virgiliu, Dănescu M. George, Diana F. Nicolae, Dimoftache Gr. Ioan, Friedmann Romulus, Ghika Eugenii, Ghițescu Vasile, Iacovescu H. Alexandru, Ioanid D. Constantin, Imeu Gheorghe, Michel Isidor, Minei C. Vasile, Negrețu Gheorghe, Palie, A. Lapsa, Păunescu Gruia, Poenaru St. Cană Petrică, Virgiliu, Rotzmann Adolf, Săvescu C. Emil, Săvoiu Emanoil, Semen Vasile, , Ștefănescu Priboi Bem., Trișcă ,C. ,,Petre, Țigoranu Mihail, Vasilesci, G., Vasile. La examenul al III-lea de licență au reușit următorii candidați: Anastasii Vasile, Apostolici! D., Bărbuceanu Iori, Bîsceanu S.l Dimitrie, Becherescu I. George, Boscoff I. Mihail, Brănescu I. Ion, Bubucachi D. Al., Buzescu Mihail Chelner M. Filip, Constantinescu L Argeș, Crutzescu Alfred, Carp L George, Dorin C. Alexandru, Dogeanu Ion, Demetrian A. Mircea, Dimitriu Otto, Diaconu P. I., Dobrescu I. Toma, Dorcescu M. Ioan, Teușanu Dumitru Frunzescu1 Const., Gecăleanu St Matei, Georgescu I. Ștefan, Glasberg Felix, Grigorescu Andrei, Ionescu A. Constantin, Ionescu Grigore, Ionescu M. Teodor, Ionescu V. Tivoranu C. T., Jitianu C. Onoriu,Tugureanu Stavri, I.auteyr„ Lehrer Victor, Luca Gheorghe, Marinescu Virigiliu, Mateescu Capețineanu I.. Mihăilescu Grigore, Mihăilescu I. Ion, Moisă N. Alexandru, Moise F. George, Xegulescu Demetru, Nicolescu I. Nicolaide, Orezeanu Romulus, Otescu I. Ion, Panaitescu X. Mirceia, Peșacov St. V’laidimir, Pilișteanu G. Al., Pop G. Xicolaide, Popescu C. Alexandru, Popescu Constantin, Popescu St. Constantin Petrescu Eliade, Popescu Pîrvan, Popescu Gr. Xicolaide, Popescu X. Nistor, Popescu Nicolaide Godinești, Rădulescu Victor, Raicoviceanu Nicolae, Răsucianu , Dumitru, Săulescu T. George, Șiiulescu Nicolaide, Sighinașî G. Grigore Silberman Isac, Safia C. Ștefan, Stănescu C. Ștefan, Stîrcea Alexandru, Stoica St. Petre, Stoicescu C. Virgiliu, Strelicescu N. Alexandri, Sturza, Gh. Eugeniu,, Toma,zi George, Tomescu G. Traian, Tudor S. Dumitru, Turnescu XT. Nicolaide, Tutunaru F., Vasilescu Constantin, Vîlner Nicolae, Witting Eugeniu, Zosner Baruch. >*'j- A se citi în corpul ziarului Lista Premiilor Gratuite ce acordăm pe zina «le azi tuturor cenzorilor și abonaților noștri, precum și REZULTATUL TRAGERE! de ER! Greva cizmarilor întrunirea de aseară Aseară Luni ora 9 a avut loc la „Cercul Romînia Muncitoare", o întrunire a lucrătorilor cizmari, sub prezidenția d-luî .N. Dumitrescu, care a îndemnat pe greviști să nu se dea învinși, mai cu seamă cînd primesc din ce în ce mai numeroase ajutoare de la sindicatele lucrătorilor din străinătate. D. Anton Romanovski arată progresele grevei, care de altfel grație patronilor s’a dezvoltat, deoarece lucrătorii s’au văzut nevoiți să înființeze societatea „Cooperativa", pentru confecționarea încălțămintelor. D. Dinescu, directorul „Cooperativei" expune succesele acestei societăți,, care numără peste 40 de lucrători avînd o clientelă tot mai crescîndă. D".sa, încurajează pe greviști, spunînd că numai prin unire se poate ajunge ajunge la scopul dorit. D. H.. Ionescu îșî expune dragostea deosebită pentru mișcarea lucrătorilor cizmari, și îndeamnă la rîndul său ,pe greviști să fie tot atît de fermi, ca pînă acum. Criza din Germania O dată cu retragerea cancelarului Budorf se anunțase și demisiunea ministrului de externe von Schoen. După ultimele știri, ministrul de externe rămâne la postul său. W. de Schoen Afacerea Harting — DESTĂINUIRILE REVOLUȚIONARULUI ffiURZEV — Pans. 38 Iunie. — Revoluționarul Burzev.îșî continuă în ziarul ,,,înlatin" destăinuirile asupra organizației poliției rusești Aceste destăinuiri devin,cu atît mai interesante cu cît laures va cere azi în Cameră desființarea polițiilor străine din Paris. Din aceste destíiniri reese ca predecesorul lui Harting,' Batichkovsky era, și,el introdus' în cercurile revoluționare și cu Harting n’a făcut decit să-i urmeze școala. In Rusia Batsenkovsky era în legătură cu'revoluționarii,' a scris chiar articole revoluționare și apoi tot el a denunțat pe colaboratorii ziarelor revoluționare. Batschkovsky a luat parte și la înscenarea mai multor atentate. In 1903,el a fost destituit dar după asasinarea lvii Plehve a fost numit șef al poliției secrete din Petersburg, iar Harting a fost trimis la Paris. Burzev știe că polițiștii ruși vor să-l asasineze, dar nu crede ca planul lor să poată fi realizat deoarece e sigur că poliția secretă rusă din Paris va fi desființată. Oullesrea anilor de pensie Prin modificările ce s'au adus legei generale de pensiuni, s’a dat drept tuturor funcționarilor cari au servit la stat, județ sau comună fără rețineri, să verse reținerile cuvenite pentru timpul în care se poate da orice lămurire în asă-și unifice anii serviți. Cei interesați se pot adresa biroului nostru de informațiuni care se pote da orice lămurire în această chestiune _și se însărcinează a îndeplini toate" formalitățile necesare. Onorariile biroului sunt moderate. A se scrie, d-lui L. Voinea, directorul biroului de informațiuni al ziarului „Adeveriri“, București, srada Sărindar No. 11. Piața pescăriei BRAILA, 29 iunie.—Au sosit 6000 kgr. pește și s’a vîndut cu următoarele prețuri: Crap 93; Ciorto crap 94; Ciortan 95—60; Șalău mare 100—85; Cîrjancă 46—31; Plătică 40; Lin 70; DIRECTOR CONST. MINLE Abonamente cu premii: Cn an . Lei 20 • luni ••••••... „11 • luni „ 6 Pentru străinătate prețul este îndoit TELEFON. Direcția și Administrația No. 14/10 Redacția cu Capitală. . „ 14/10 „ „ Provincia . „ 149? „ „ Străinătatea 12/40 Miercuri 1 Iulie 1909 NUVELELE^IMINEȚEI* .Alt soi de negustorie... te ' de AL ț’AZABAN Cînd am intrat în bărbierie^Și, cel mai bun bărbier din Pitești— aproape n’am fost băgat în seamă, nici de patronul prăvăliei, nici de calfa saț așa erau de ocupați ,amîmdoi S’ascultte pe un domn care le povestea cine știe ce întîmplare grozavă, sau, cine știe ce afacere însemnată. A trebuit să tușesc de cîteva ori, să mișc cu zgomot un scaun, ca să le atrag luarea aminte că a venit un mușterin. Cu oarecare părere de râu că fusese deranjat, calfa veni să mă servească. Și pînă să-mi pue prostirea la gît, și pică să fac clăbuciî de săpun, bărbierul îmi spuse că domnul care povestea, sosise chiar în ziua aceia, după o lipsă de 15 ani și că fusese în localitate pe vremuri, un comerciant de vază, dar că în timpul din urmă scăpătase râu de tot. In alergarea lui după pline, fostul comerciant trecuse prin, multe, și trecutul lui era un lanț întreg de tot felul de întimplări și de pățanii. Cutreerase toată țara, se încurcase cîtva timp și prin București, și acum In urmă se adăpostise la Craiova, unde își găsise la sfîrșit un rost. Fostul negustor—să tot fi avut 50 de ani —avea fața deschisă, o vorbă cam trăgănată, dar caldă, căreia îi dădea un accent de atâta sinceritate în cit te cucerea chiar de la început. Și de cite ori scăpătatul spunea cum a scăpat din vre-o încurcătură, de atîtea ori patronul exclamă : — Da prin multe mal” trecuși și d-la vene Nae iar talfa care îmi atacase barba, îmi șoptea : — Da domnule !... Nici nu-ți închipui cîte a tras... Și ce negustor era ! . Fostul negustor nedlnd seamă exclamațiilor, urmă cu povestirea peripețiilor din viața sa... Era așa de curgător la vorbă, și zugrăvii așa de bine oamenii și locurile In cît patronul bărbieriei, într'un moment de adevărată încinnare. II zise: 1 — Da parcă le aduci din condei, așa le Înșiri de bine, nene ! Eu In locul d-tata le-așî seri la Universul și chiar la Veselia. Nenea Nae, zîmbind cu mulțumire. !Sapiijn Sil'■: — Numai d-ta crez! Că mă sfătuești... Cici nu m’a sfătuit !... Și i-am ascultat. Dar ascultă numai cum s’au invirut lucrurile . Intr’o seară, eram la Café Concordia din Craiova, împreună cu Tănase Florian—tot negustor, care mă ajutase de piuite prin nevoe —stăteam cu el de vorbă. I povesteam nenorocirile mele și necazurile viețeî... La o masă de lîngă noi, erau mai mulți tineri, toți băețî deștepți, de cei de la gazete și de la reviste... Nie nu-țî închipui, nene Costache— (așa I chema pe bărbier)— nici nu-țî îichipuești ce lucruri luminate vorbeai tinerii ceva. Numai de literatură și chiar cum să-i zic, de filozofie, vorbiau. Ei, cînd vorbeam eu cu Tănase, își lungiseră urechile și rămăseseră gură cască la mine... Tocmai spuneam de o întîmplare de la București, cînd am dormit la Azilul de ’Noapte. — Și acolo ai dormit ? 11 întrerupe mirat bărbierul. — Numai acolo... și In Cișmegiu am dormit..... Dar cum îți spuneam de tinerii ceva.. Ce să vezi, frate, cînd am isprăvit de vorbit, mă pomenesc că se amestecă în vorbă și nici una, nici alta, mă poftesc la masa lor ca să mă cinstească/ Am primit!... Cum să nu primești mai ales pe așa timpuri! M’a fi rugat să le povestesc înînumiplări din viața mea. Le-am făcut pe plac. La urmă, unul mi-a spus: „De ce nu le scrii domnule, d-ta al talent de povestitor!“ Cum să le scriu? i-am răspuns, par’că m’am îndeletnicit cu lucruri d’astea? Atunci altul, unul cu ochii bulbucați și cu părul cam lung, mă roagă: „Să vii la mine, d-le, d-ta să povestești și eu să scriu... Nu’ți va fi pe degeaba!“ A doua zi, m’am dus la el., și așa a făcut după cum am spus: Eu am vorbit și el a scris după mine, aidoma. — Și ți-a plătit în calte? II întrebă bărbierul cu interes. — Atunci nu... Peste o săptămînă îl întîlnim. Cînd m’a văzut mi-a dat o carte, adică o revistă, pe atunci nu știam cum îi zice— și mi-a pus sub ochi foaia unde era scrisă pățania mea.. și dedesubt numele meu: Nae CostăchescU... Da eü ca omul nedeprins cu așa negustorie, eram gata să-i mulțumesc, cînd îl văd că scoate două piese de cinci, și mi le dă, și.. încă ,se scuzează: „Acum atîta, mai tîrziu poate mai mult.... Eu ce să zic! Bucuria mea. Să iei bani fără să dai marfă, bună socoteală!.. La despărțire domnul cercii ochii bulbucați, mă roagă: „Vezi pentru numărul viitor să îmi povestești una, tot așa cu schepsis!“ Și o sută! i-am răspuns; ce perdeam eu? Mă duseau fălcile?... Așa băețî, mă duceam la el, și după ce îi povesteam cîte , ■ Bto ífiéva, umlaiamv Cele două piese... îi miră: ‘“Ca știî câși asta « o burau socoteală! — Așa am crezut și eu la Inceput — urmă fostul negustor — dar la urmă am stat de m’am gîndit: Mă, de ce îmi plătesc așatia? Așa de „dorul lelei“ nu; eu cred ca trebue să fie la mijtore un interes. De ce să cîștige alții pe spinarea mea, și să nu-mi vîndau marfa de adreptul la cumpărători ? De ce să nu le scriu cu prețurile mele!!... P’arcă n’am învățat și eu a scie la școală? Și m’am pus nene, pe treabă. La început, cam greu că nu’mî era dată mina per condei... De la urmă am scris o drăcie așa cium mi-a trecut prin minte. Cînd m’a întîlnit domnul cu ochii bulbucați, și cînd m’a poftit la el să-i mai spui o năz-idrăvănie, i-am răspuns: Apoi am scris-o singur. Ăla, a început să se bucure: „Bravo! Bravo! ado încoace ! ..i-am dat hîrtia scrisă, ce era să fac? Da l-am rugat să-mî plătească mai mult, că acu muncesc. Scriitorul zîmbi cam iepurește, și îmi răspunse: „Bine, bine, să citesc întîî, să văd* 'dacă face.“ A doua zi cînd m’a întîlnit, mi-a dat foile, zicînd: „Nu mai avem fonduri!“ Am rămas cam încurcat, dar nu stătu! mult pe gînduri. Dacă n’aveau el fonduri, trebuia să aibă alții. Marfa nu rămîne așa nevîndu- te. M’am dus pe la alte gazete, da ce să vezi, frate, n’am vrut nimeni să-mî dea nici cinci parale pe munca mea.. Atunci știi ce m’am, gîndit nene? M’am gîndit de ce n’așî face eu revista! Un lucru mă stingherea: banii! Da mie cînd îmi intră ceva în cap, nu mă las, învins M’am dus la Costachel Grangure — mare negustor, cu 301 lei venit pe zi și cu bani strînșî la Casa de economie. M’a ajutat el în multe rîndurî, cu doar trei lei. Ca și eu l-am ajutat pe timpuri. L’am ținut un an la mine la prăvălie. De la mine a învățat el negustoria. Acu cine mai e ca el?!! Da cum îțî spuneam, m’am dres la el și i-am spus: Nene Costache nu, mă lăsa! Dă-mi o sută de lei să încep o negustorie. Dă-mî acu, suta și dacă te-ol mai necăji cum cerutul, să mă dai afară. După ce s’a mai codit puțin, mă întrebă: „da ce să faci cu ea?“ Cînd i-am spus scopul, a prins a rîde , da mi-a dat suta. TVTanv, dus cu ea în dinți la tipograf. Cînd T am întrebat cît, cere să mî tipărească o revistă, s’a uitat lung, la mine, parcă nu i-ași fi vorbit romînește. Cînd i-am repetat întrebarea, el făcu mirat: „Bine domnule ce fel de revistă vrei de la ?“ Fi î-am spus nunt . Cum te vei pricepe.. Eu Iți dau, banii și materialul! și ce se te pomenești, nene, că tipograful turnă, niște afișe mari de reclamă și toată lumea a aflat, a doua zi că în curînd va apare Căminul literar sub conducere«; Iui Nae Costăchescu !... Care mă întîlnea, unde se mira: Cum nene Nae, tu, și revistă ? — Și ți-a mers socoteala—îl întreba bărbierul. " —Cum să nu meargă!... De primul număr mi-a rămas 400 ] lei în buzunar ! Toți negustorii s’afl abonat și azî, mulțumesc' lui Dumnezeu nu mai duc grijai zilei de mîîne ! , Nenea Nae se ridică. Atunci văzul că ținea subsioara un ghiozdan încărcat de cărți. Și dintr bună ziua prietenului său bărbie» rul, zise : — Acu mă duc să fac abonamente. Am și aci destul negustori cu»! noscuți... Nu mai așa pot s’oy..' impun! ¥ AL. CAZABAN UNIVERSITARE In urma examenului din sesiunea de iunie a facultăței juridice din Iași, au fost proclamați licențiați următorii candidați: Corol C„ Dornescu Ghh., Decusară Eug., Eftimie C., Mironescu j Gh., Mitescu I., Mogîldea Gh., Teodorescu Justin, Scorpan I. C., Antonescu D., Teianu Barbuc, Brandia» Al., Bunescu I. inginer, Anghelescui M. Balaban A., Grigoriu Thh., Luipan B., Milu Matei, Pioneanu A., Chefneux Rob., Scriban Fr., Teodorescu C. C., Donici Eug., Gîdel P., Petrovici C., Beșteleî M. C., Cuțici D„ Kirilovici A., Hotnog I., Lambrino D. Gh., Lnpu Th. I., Neculaiu L, Pașcanu I, Sergiu Niță, Teodorescu V. M., Gabrielescu V. și Tobescu I. Știri din Brăila BRAILA, 29 Iunie. — Costică Enache, din strada Rahovei 411, provocînd un scandal în piața Galați, a fost arestat. — loan Busuioc, de la cantonul 143 al c f. r., a fost era internat? la spital, fiind rănit cu un glonte de un necunoscut. — Ciobani! Ilie Vrînceanu și Chiriac Tudor, fiind găsiți fără acte, au fost arestați. tmmm OMNOTfl acordat hi tuturor cititorilor săi precum și multe alte premii de MAKE VMKöARD, pe care le vom sanunța la timp. într’tm bon al Comunei București 4 ° 1« Păstrau bonurile ce distribuim zilnic, nn căzun cînd nu es la sorți, pentru a participa cu ele si la tragerea de QUMUU din 5 iule> a> c»