Dimineaţa, septembrie 1909 (Anul 6, nr. 1985-2014)
1909-09-01 / nr. 1985
Anul VI.- No. 1985 PUBLICITATEA. CCSCEDATÄ EXCLUSIV Agenției de Publicitate CREOL. SCHULDER & Ca BUCUREȘTI Mi.Karl KC«tg«Tid ]3—TelefentW Birourile ziarului: Str. Sărindar No. H Cu UN CUPON GRATUIT. APARE ZILNIC CU CELE DIN URMA ȘTIRI Aniversarea zilei de 30 August Veteranii romîni la Plevna și Grivița — (Prin fir telegrafie dela trimisul nostru special) % La PLEVNA PLEVNA, 30 August,—Pentru comemorarea aniversărea a 32-a a luărei Plevnei, membrii societaț1 ,,Crucea trecere! Dunărei“, in număr de 40, între care și zece doamne, au făcut un pelerinagiu pe cîmpiile din războiul de la 77. Ei au plecat din T.Măgurele la orele 8 dimineața, traversînd Dunărea cu vaporul românesc. ■ Cu un tren mixt au sosit la Plevna la orele 11 jumătate. La gară, care era împodobită cu steaguri românești și bulgărești, au fost întîmpinați de primarul orașului, de cîteva persoane oficiale și de un număr restrîns de cetățeni. Printerul a rostit o cuvîntare de bună venire, felicitînd pe veterani pentru pioasa lor călătorie. A răspuns din partea veteranilor romîni d. Fahaitescu, care a mulțumit primarului pentru primirea,1 'făcută și șefului stației Plevna,dare le-a ieșit în întâmpinare de la hotarul bulgăresc și i-a însoțit pînă la Plevna cu multă amabilitate. .... MASA.SE.TIMA-------- Veteranii au fost găzduiți la trei hoteluri. Aseară, a avut lo o masă intimă , la restaurantul hotelului ,,Balcani“, la care, afară de veteranii romîni, au asistat președintele societatei veteranilor bulgari și șeful stației Plevna, , S’au ridicat mai multe toasturi din partea d-lor Hergot, Panaitescu și Demetriade, veterani romîni, a președintelui socțietăței veteranilor bulgari și a șefului stației Plevna. S’a închinat pentru popoarele și armatele celor două țări, Bulgaria, și Romînia. Masa a fost amabilă și animată. La GRIVIȚA Azi dimineață, la ora 7, cu un tren special, veteranii romîni, însoțiți de președintele societăței veteranilor bulgari din localitate și de ofițerul maior Eleftero, au plecat la Grivița, Unde au depus o coroană pe osemintele ostașilor romini și ruși, căzuți în războiul de la 77. S’a oficiat apoi un servicu divin de către preotul bulgar Anton. Slujba religioasă a fost făcută de preot jumătate în limba slavă și jumătate în limba romînă, în capela care adăpostește osemintele. Să spun în treacăt că aceasta capelă e socotită ca teritoriu românesc. Ene, sub, dependena civilă a legațiunei române din Sofia, dar în ce privește serviciul religios el depinde de , eparhia bulgară.In fața capelei se întinde un loc, care te fost numit, * valea, plin serilor“. După oficiarea serviciului divin , s’au rostit discursuri. •Veteranul Demetriad a spus: „Am‘ venit aci astăzi ca să depunem.. tributul nostru, de recunoștință, pentru acele cari ,și-au jertfit viața,, romîni ,și ruși, apărînd interesele patriei lor. Voi, eroi, carii v’ați dat sîngele pentru mîntrirea celorlalți, odihniți-vă la pace. Fapta voastră nu se va șterge, nici odată din memoria românilor la a căror propășire a-ți contribuit cu viața voastră“. .. . ■ .• Veteranul Hergot a făcut un scurt istoric,al războiului, reamintind, faptele eroice ale românilor. Ofițerul Eleftero a rostit o alocuțiune mișcătoare în franțuzește. „ După ce veteranii, sau fotografiat în corpore, sau înapoiat la Plevna și seara cu trenul de 5 au plecat la Sofia. Dobrogeanu ministerul de interne, Emil Petresc prefectul Capitalei, col. Pretorian comandantul pieței, colonel Socec, maior Moscu, colonel Basarabescu colonel Topliceanu și foarte mulți ofițeri din garnizoana București. Onorurile au fost date de către o companie din batalionul 2 vînători sub comanda d-lui căpitanoiculescu.1 [UNK]< — Mausoleul ridicat de națiunea bulgară la Plevna în amintirea soldaților noștri In Capitală ■ Te-Deumul de la Mitropolie Erj fiind a 32-a aniversare a lui Tel Griviței, un Te-Deum a avut loc la mitropolia Capitalei. La orele 10 a. m., un serviciu religios a fost oficiat de către vicarul mitropoliei arhiereul Theodosie Ploeșteanu, înconjurat de întreg clerul metropolitan. Au luat parte la acest Te-Deum, d. general Boteanu, secretar general al ministerului de razboiu, I. Ghica, locțiitor de secretar general la. In țară CRAIOVA CRAIOVA, 30 August. Astăzi 30 August, veteranii constituiți în societatea „Smirdan“, au voit ca odată cu serbarea oficială să facă și dînșii o serbare prin care să glorifice pe camarazii cari și-au pierdut viața pe cîmpiile de la Grivița. La ora 8 și jumătate,veteranii în număr de vre-o 400, s’au adunat la sediul societăței de unde cu muzica militară și drapele în frunte au parcurs străzile principale ale orașului pînă la catedrala Madona Dudu. Aci au format dmai multe fTriJuri in curtea bisericei. ■ Tot odată sosește și o companie din regimentul 26 Rovine, sub comanda d-lui căpitan Trușculescu. La ora 10, sosesc la biserică d-nii: General Zossima, comandantul corpului I de armată, d. prefect Vercescu, d. general Gigurtu președintele de onoare al societății veteranilor .,Smirdan“, toți ofițerii superiori și inferiori din garnizoană, d. ajutor de primar Nicolae Boboc și d. prefect al poliției Caton Călugăreanu. Se oficiază mai întîî un parastas pentru odihna sufletelor eroilor cari șî-au vărsat sîngele pentru patrie la Grivița. Apoi se oficiază un Te- Deum. După terminarea serviciului religios d nni reprezentanți ai autorităților civile și militare trec trupele și veteranii în revistă și se îndreaptă spre hotelul „Minerva“, din strada Unirei pe a cărui terasă se află expusă macheta monumentului Independenței. Puțin după aceea începe defilarea care se fac în ordinea următoare : întîî gornișii batalionului de vînători și ai regimentului Rovine 26, apoi muzica militară reg. I Dolj, muzica comunală, veteranii, societatea comercianților, ofițerii din garnizoană și trupa. La orele 8 și jumătate seara veteraniî in sunetele, muzicei militare au făcut o retragere cu torțe parcurgînd , străzile Lipscani, Unirei, Kogălniceanu, Buzești și Cuza-Vodă.— Cor. IAȘI IAȘI, 30 August. —"Astăzi fiinf ziua luării Griviței, iin Te-deum s’a oficiat la mitropolie, la care au luat parte consulii străini aflători în oraș și autoritățile noastre militare și civile. — Dan. GALAȚI GALAȚI, 30 August.— Cu ocazia aniversării luării Griviței, a avut loc un Te-deum la catedrală. O companie de soldat a dat onorurile militarre. — Rom. BRAILA BRAILA, 30 August. — Cu prilejul aniversarei luărea Griviței, la biserica catedrală sf. Nicolae, s’a oficiat un Te-Deum la orele 10 și jumătate. Au luat parte toate notabilitățile orașului, toți șefii autorităților, corpul consular și ofițerii superiori și inferiori din garnzoană. Slujba religioasă s'a terminat la orele 11 și un sfert. — Per. PLOEȘTI PLOEȘTI, 30 August.— Aniversarea de azi a fost sărbătorită în orașul nostru în mod cu totul excepțional, datorită faptului că batalionul 2 de vînători a fost format din soldați prahoveni în frunte cu bravul maior Gandiano-Popescu Pentru eternizarea memoriei eroilor căzuți pe cîmpiile Bulgariei, cetățenii ploieșteni au fost singuri din toată țara cari au ridicat un măreț monument eroilor din batalionul 2 vînători pe bulvardul Independenței. La toate casele particulare și edificiile publice fîlfîia încă de dimineață tricolorul național. Veteranii cari au făcut parte din batalionul 2 vînători, rămași în viață, au sosit dimineața în oraș purtînd decuiațiile m EÎep.h - La orele 10 dimineața s’a oficiat un Te-Deum la biserica-catedrală sf. loan, în prezența autorităților civile și militare. Dintre persoanele prezente am notat pe d-nii: C. D. Anghel, prefectul județului, Ionescu-Quintus, deputat, Petre Cinta, ajutor de primar, Al. Delladecima, prim procuror, dr. Zaharia Popescu, medic primar colonel Radian, maior Cringureanu, Traian Popescu, polițaiu, etc. Onorurile militare au fost date de cite o companie cu muzică și drapel, din regimentul 7 Prahova și 32 Mircea. Parada a fost comandată de d. maior Dumitrescu din regimentul 7 Prahova. De la biserică, persoanele oficiale și armata s’au dus pe bulevard, la monumentul vînătorilor. Aci s’a oficiat o rugăciune în memoria eroilor din batalionul 2 vînători. D. maior Rășcanu a ținut un discurs relevînd eroismul desfășurat de armata romînă în războiul de la 1877. D. Nicolae Prușan a vorbit în numele comitetului pentru ridicarea monumentului vînătorilor. După aceea a urmat defilarea, în fața d-lui colonel C. Badiup, în modul următor: ofițerii, vaspi rănii, companiile din regimentele 7 Prahova și 32 Mircea, secția de pompieri. La orele 12 a avut loc masa veteranilor la restaurantul ,,Moldavia“, oferită din partea primăriei și prefecturei. — Stavăr. CONSTANȚA CONSTANȚA, 30 August.—La catedrala Cțrasaustul s’a officiat un Tedeum, la care au asistat d-ni inspector Manolescu, locțiitor de prefect, generali Culcer și Boerascu, autoritățile civile, și militare. Onorurile militare au fost date de batalionul 5 vînători, în frunte cu drapelul și muzica. Orașul este pavo’azat.—Sylvian. MONUMENTUL comemorativ al războiului Se știe că la Craiova s'a constituit un comitet pentru stringerea unui fond necesar ridicării unui monument comemorativ a războiului.. Monumentul va reprezenta clipa istorică a tragerei primului foc de tun la Calafat.D. colonel în retragere N. Boerescu ne trimite un apel prin care face următoarele propuneri, pentru a se putea aduna mai repede fondul necesar ridicărei monumentului : 1) Pe timp de 4—5 zile toate ziarele de 5 bani să fie vîndute cu 10 bani—imprimat chiar acest preț—cred că nici un cititor nu-șî va scumpi traiul dacă va da un supliment de 50—60 bani; sindicatul ziarelor va rezolva chestia. 2) Persoanele binevoitoare vor putea TIWITBI9.’"O subscripție de la comitetul din Craiova. 3) Toți comandanții de corpur și serviciuml. cum și autortățile civile și eelesiastice, vor starui prin subalternii lor a contribui numai cu 50 bani la sută din leafă. 4) Iar noi veteranii, în județe prin ad-ția financiara, în București prin casa pensiunilor și credita ofițerilor,să contribuim care cu ce va putea, nouă, nu n se poate cere mult, căci am contribuit destul cu faptul pe cîmpul de luptă, care mai mult, cureaua puțin. Să lucrăm cu toții. .,Pentru marele monument“! Colonel în retragere N. Boerescu Noul regulament al școalelor secundare — Modificările adass actualului regulamemt— Examenele de corigeală — Pe ziua de 1 Septembrie, s’au introdus următoarele modificări în regulamentul școalelor secundare:. La art. 46 s’a introdus un nou aliniat în cuprinderea următoare La începutul primei secțiuni de dimineață și la finele ultimei secțiuni de după amiază, in fiecare zi, unul dintre școlari va rosti scurtă rugăciune, pe care și profesorii și școlarii o vor asculta în picioare. La capitolul relativ la promoți și corifertțe s-au introdus următoarele modificări: Școlarul din clasa I care are cel mult la trei obiecte de studiu media anuală între cinci și trei va fi declarat corigent la acele obiecte. In clasele II—VIII elevul va fi declarat corigent dacă numai la două dintre studii va avea nota între 5 și 3. Cînd un elev va avea la un singur obiect de studiu media între 4 și 5 iar la celelalte obiecte media superioară din 6.50, va fi declarat promovat de către conferința profesorilor. In calculul mediilor și numai pentru un obiect, media 4.75 va fi considerată In clasele VII și VIII, dacă la una din limbile franceză și germană elevul are media 7, el poate fi promovat chiar dacă la cealaltă limbă modernă media anuală va fi între 5 și 4. Ministerul instrucțiunei punînd în vedere direcțiunilor școalelor secundare aceste noi dispozițiuni. La invitat ca în zilele de 1 și 2 Septembrie să verifice situațiuniea, tuturor elevilor declarați, corigenți și repetenți -spre a o pune în concordanță cu noile dispozițiuni. Pînă în ziua de 3 Septembrie se va înainta ministerului un tablou de schimbările ce vor rezulta în situația elevilor. Elevii cari in urma aplicarea acestor dispozițiuni vor deveni din repetenți corigenți, vor trece examenele de corigentă pînă la a Sj £tembrie. TELEGRAME CONFLICTUL DE PESTE MUNȚI CONVORBIRE CU UN EPISCOP ROMÍN Budapesta, so August. — Corespondentul ziarului „Budapesti Hírlap“ a avut o convorbire cu episcopul romin din Arad care s'a exprimat astfel asupra conflictului dintre biserica romina și ministrul cultelor: Sinodul român a luat de curînd atitudine în chestia dispozițiilor ministrului Apponyi și a declarat că preoții cari vor preda religia in limba ungară, vor fi pedepsiți pe cale disciplinară. Punctul nostru de vedere nu s'a schimbat. In ianuarie trecut mitropolitul din Sibiu, a trimis ministrului cultelor un memoriu care a rămas fără răspuns. Congresul românesc de la 1 f1 Octombrie se va ocupa din nou de această chestiune, luind atitudine în contra dispoziției și amenințărei ilegale de a se retrage preoților romîni congrua care aparține bisericei. La întrebarea cînd se va retrage preoților congrua, episcopul roman a răspuns: — La 1 ianuarie cînd urmează a fi din nou împărțită congrua, se va hotărî dacă amenințarea contelui Apponyi se pune în aplicare. Noi vom face apel pe cale pacinică și eventual și la împărat. Dacă sforțările noastre vor rămine fără rezultat vom renunța la congrua dar nu vom ceda. Preoții noștri au trăit și pînă acum fără congrun și nu vor muri de foame nici în viitor. Mai degrabă ne întoarcem la plug decit să cedăm. CONGRESUL INTERNAȚIONAL AL RADIUMULUI Bruxelles, 30 August. — Anul viitor va avea loc aci.un congres internațional al radiumului sub patronă,giui belgian. S'au anunțat pentru participare cei mai de seamă chimiști din lume, între alții, d-na Curie Williams Dawse și E. Rutheford. DE LA MANEVRELE AUSTRIACE Grossmeserstach, 30 August. — Ziarele, din Viena și Budapesta au publicat știrea că noana trecțâtă.. caii regimentului 6 dragoni speriindu-se, au trântit pe călăți^lor .iücind numeroasa vic^pie. ’ In foc'competente se declară câ știrea e exagerată. Sunt îrntr'adevăr țițiva răniți, dar nici unul grav sau mortal. v,_ ,... Grossme-seriis.ch. 30 August. — Azi s’a răspîndit zvonul că șeful de stat major, contele Scepticky ar fi încercat să se sinucidă. In loc competinte știrea se dezminte în mod categoric. AERONAUTICE ASCENSIUNILE LUI ORWILLE WRIGHT Berlin, 30 August. — Eri Orwille Wright a făcut două ascensiuni cu aeroplanul său. Prima ascensiune a durat 42 de minute și 16 secunde ridicîndu-se pînă la o înălțime de 110 metri. Vîntul care în regiunile de jos era foarte puternic, era mai liniștit la înălțimea de 100 metri. La a doua ascensiune s-a urcat și un căpitan în aeroplan. Din cauza unui defect al motorului aparatul a fost silit să se scoboare după trei minute la citeva sute de metri distanța de locul de descindere. CONCURSUL DIN BRESCIA Brescia, 30 August.— O mulțime imensă a luat și el pare că zborurile aeroplanelor cari n'au putut începe decit spre seară. Au zburat Blériot, Rougier și Curtis pentru premiul înălțime. Curtis a făcut 50 km., în 49 m. și 24 secunde și a fost primit cu aclamații la scoborîre. Rougier s-a urcat pînă la o înălțime de 130 m., și a fost de asemenea primit cu mari ovații la seoborîre. Azi concursul ia sfîrși, IN JURUL GREVEI DE LA SPITZBURG Spitzburg, 30 August. Afacerea grevei de la Steel Car Companie a intrat într'o nouă fază. In urma cererea consiliului austroungar din Y Washington, guvernul din Washington a dispus ca un detectiv să pătrundă în atelierele societăței pentru a cerceta direct cele petrecute. Detectivul a stat timp de cîteva zile în atelierele societăței și și-a prezentat acum raportul, prin care nu numai că confirmă declarațiile greviștilor ci merge cu acuzațiunile contra societăței atît de departe încît declară că paznicii au fost trimiși pentru a corupe pe lucrători și au comis chiar crime. INTRE FRANȚA ȘI GERMANIA Paris, 30 August. — Mai multe ziare se ocupă cu știrea după care împăratul Wilhelm s’ar fi exprimat față de reprezentantul Elveției la manevrele din Moravia,că ar dori să cunoască inovaținile «în* apărarea națională elvețiană. Ziarele cred că Franța ar trebui să desichidă ochii și să nu considere ca un act Inttmplător de politețe faptul că după călătoria împăratului Franz Iosef pe iacul Bodensee a urmat atît de repede o altă manifestțiune în scopul de a se cîștiga Elveția în favoarea Germaniei. CRIMA DIN IAȘI — Mărturisirile culpabililor — IAȘI, 30 August. — Am arătat, în numărul nostru de ori,cum că ambii criminali au intrat pe calea mărturisirilor. Iată cum s'a petrecut, faptul : La interogatoriul ce s’a luat lui Constantinescu, tovarășul principalui asasin, primul procuror îl luă cu binișorul, arătîndu-i dovezile ce s’a acumulat împotriva lui și cerîndu-i o mărturisire francă. De astă dată Constantinescu a mai stat pe gîndurî și a povestit astfe fs piele: —De mult Nicu Popovicî, umbla cu sotia de ia-șî ucide pe tatăl săi și mi îndemna să-i tot dau ajutor. Eu însi am refuzat mereu. Dar pe noi ne lega o prietenie strînsă, de multe ori am împărțit pîinea zilnică cu dînsul, dormeaa mine adesea, așa că, la stăruințele lui din noaptea crimei, nu i-am mai putut rezista și am promis să-l întovărășesc. „El mi-a spus să nu vin cu mîinile goale,ci să iau cu mine iataganul turcesc al tatălui meu. „Așa am și făcut: „De cu seară ne-am dat întâlnire pe cîmp, în drumul ce ducea spre Kir țea. , După ce am petrecut cîteva minute cu amanta mea Maria Codreanu, am luat iataganul și m’am dus pe cîmp unde m’am întâlnit cu Nicu Popovici: „Înoptase de-a binelea „Nu, trecu . mult și iată că preotul Popovicî venea din oraș, spre Jlințea.Ajungînd în apropierea noasă, Nicu Popovicî ța tras un foc de revolver iar eu m'am repezit asupra preotului și i-am dat două lovituri cu iataganul. „La țipetele preotului noi am fugit. ,Eu m’am dus spre amanta mea, iar Popovici, s’a dus de s’a culcat în odăița caselor mele părintești. Revolverul l’am luat cu mine și Tam, ascuns în odaia metresei mele“. întrebat de primul procuror cum de a putut da ajutor la o ■asemenea drimă, Constantinescu nu găsește altă explicație decît c’a făcut un act de înaltă prietenie. Constantinescu a fost apoi adus și confruntat cu Nicolae Popovicî, care continua să nege faptul. La un moment dat însă Constantinescu se adresă lui Popovicî, zicîndu’î: Nicule, uite, .. . procuror e așa de blind cu noi. Eu am spus totul; tu la ce să mai tăgăduești? Atunci Popovici, izbucnind ln lacrimi, confirmă în totul scena petrecută, zicînd c'a săvirșit crima nu numai din răzbunare pentru persecuțiile ce le îndura de la tatăl sau, dar mai ales pentru că mama sa era foarte rău tratată de preot, care o bătea și maltrata în mod îngrozitor. Popovici pare zdrobit de remușcări, pe cînd Constantinescu își păstrează calmul. Cercetările minează. Preoteasa continuă a fi arestată pînă se va dovedi dacă are sau nu un amestec direct în această crimă. — Dan. Adunarea lucrat, Kippli Erî dimineața stefl întrunit în sala ,,Aurora“ fostă ..Pomul Verde“ din calea Văcărești un însemnat număr de lucrători, tip», grafi membri ai societăței „Gutenberg“ pentru a cerceta neregularitățile comise de actualul comitet de administrație al societăței. Adunarea a fost declarata descchisă ’la orelectr. a Dimitrie Papazolu a propus pentru dirijarea lucrărilor adunărei un bucat compus din d-nii: Dumitru Constantinescu I (Moca), ca președinte și d-nii Iorgu Constantinescu și Cristache Cristescu ca secretari. D.. președinte a citit cererea făcută de 50 de membri ai societăței pentru cercetareea neregularitâților. D. Ghiță Ioniescu casierul societatei „Gutenberg“ a făcut apelul nominal. Nefiiind de față numărul reglementat de membri președintele adimarei a anunțat că din cauză că se lucrează la, mai multe ateliere suspendă ședința pînă re vor veni lucrătorii din atelierele vitate. De la începutul întrunire și în tot timpul cît a fost suspendată ședința, partea acuzată în frunte cu, d. Tache Georgescu, staționa la intrare și împedecat, pe membrii cari veneau, ca să pătrundă în sală. In sală, alți 2 membri: Daniil Oprescu și Radu Constantinescu au avut o atitudine din cele mai provocătoare, ceea ce a dat loc la vii nemulțumiri printre ceilalți asistenți. Din aceste cauze—cu toate că mai sosiseră membr — totuși neîntrunindu-se nici pînă la orele 12, membrii ceruți, s’a votat următoarea MOȚIUNE „Membrii societăței „Gutenberg“ adunați in siua.dj- 30 August 1009, ,z a? JÍ IT-ri—----- Marti 1 Septembrie 1909 DIRECTOR. CONST. MINE Abonamente cu premii. ®»» *..........................Lei SC • Iont............................. .11 • Iani ........... 6 pentru străinătate prețul este îndoit TELEFON . Direcția și Administrația No. 14/10 Redacția cu Capitală. . „ 14/10 „ „ Provincia . * 14,99 „ „ Străinătatea „ 12/40 ALE NOPȚEI ==•■ [UNK] In sala „Aurora“ (fostă Pomul Verde). Avînd în vedere că d. președinte al acestei societăți Tache Georgescu, însoțit de d-ni. Al. Ionnescu II, mașinist;, Ștefan Marinescu, Ardeleană și alți indivizi străini de societate, s’au postat la intrarea sălii bruscîn d. insultînd și îndepărtînd pe membrii societăței cari vroiau să intre în sală. Protestăm energic contra acestei purtări și dăm delegațiune d-lor Gr. Cociu, C. Georgescu I și D. Papazolu cari să dea pe mina justiției la facerea strivitoare la neregulile, petrecute cu tombola de la jubileul societăței. Mai hotărâm ca în curînd să se ție o nouă adunare“. întrunirea a luat sfîrșit, la orele 12 a. m. Poiliția ia foslt concentrată în jurul localului în tot timpul întrunirea. — Alb. Un ipșan în Capitala —IMPRESIILE UNUI REPORTERV. IAȘI. — Amabilitatea caracterizează pe comercianții din Capitală. Am putut constata acesta îndese linduri. Exista o bererie în Capitală, condusă de doi comercianți romîni, dintre cari unul și licențiat în drept. La cea mai mică întîrziere a chelnerului, însuși proprietarul aleargă singur și nu se sfiește a-ți servi „halba dorită. D. Nae, antreprenorul ițe&taufrantului, care ospătează pe cei mai mulți dintre ziariști, e de o extremă amabilitate. Merge chiar cu sacrificiul pînă a servi cu „pepene"... atunci cînd pepenele e mai scump. Directorii cafenelelor, fac imposibilul pentru ca domnii clienți să fie cît mai bine serviți. In Iași, lucrurile nu s’au petrecut întotdeauna astfel. Am avut o berărie, situată în centrul orașului, condusă de doi tovarăși. Era tema. Local puțin încăpător, cuprindea două mese mai bune, adică situate lingă sobe. La una se așeza un tovarăș, la alta celălalt tovarăș. Lumea venea și trebuia sa părăsească localul, negăsind un loc potrivit fără ca cei doi tovarăși să se sinchisească de aceasta. Se înțelege că stabilimentul ajunse aproape de faliment. Astăzi situația e alta,—și în Iași s’a înțeles că pentru a atrage publicul, în primul rînd, sa le arăți amabil și îndatoritor față de dinsul. Teatrul de varietăți a dispărut din Capitală. Nu cunosc cauza, dar copilat, un fapt.. Acum cîțiva ani, teatrul Edison era templul acestei arte, cultivată cu o deosebită pricepere de către d. Lebel, fostul antreprenor al acestei săli. Toate „stelele“ Parisului, debutau la Edison. Aci am putut vedea pe Lescaut, Fougere, Otero, Amon, Mertens, tarady și alte celebrități, dintre cari unele de un talent extraordinar și cari meritau sacrificiile ce se făceai pentru aducerea lor la București. Astăzi acest teatru de varietăți a dispărut, făcînd loc unor teatre de mina a 3-a în care uneori găsești figuri plăcute și costume frumoase, dar nici umbră de talent. Asta nu împiedică însă sentimentul și posibilitatea de a petrece o seară plăcută. In Iași n’am avut nici o dată un „teatru de varietăți“, în sensul adevărat al cuvîntului. Cel mult aveam cite o daltă un „cafeu. Chantant"“ ,mai, sperfacționat, însoțit de o „chetă“ revoltătoare. Dar să vă spun una bună, știți că Bucureștiul s’a îmbogățit în vara aceasta de o nouă distracție Scaling Ring, în care se pot admira, cocotele Capitale patinînd și câte o dată luîndu-se de păr. Ei bine,—sînt douăzeci de ani cînd un cunoscut, architect, a întrodus acest sport în Iași, înființînd cui mari sacrificii un Seating- Ring în grădina caselor Reineke din strada Carol. E drept că n'a trăit decît o cli <ra din Iași a pornit,și această idee generoasă!..— Danc — TBl —--------- 0-niii Morțun la Constanța CONSTANȚA. 30 August—La orele 7 a sosit în localitate d. ministru al lucrărilor publice, V. G. Morțun, însoțit de d. Levy, directorul „Creditului Lyonez“ din Paris. Cari, după ce ii s’a servit un mic dejun pe vaporul „Dacia“ au vizitat lucrările portului,silozurile și instalațiile petrolifere. După aceea, cu un tren special au plecat la Canara, unde au vizitat carierile de piatră. La reîntoarcere, li s-a servit masa la care au luat parte d-nii inspector Manolescu, locțiitor de prefect, Delage, consulul francez și Francovici, președintele Camerei de comerț din localitate. Cu un tren special, au plecat la orele 5 la Cernavoda, unde au vizitat amănunțit podul peste Dunăre, iar la reîntoarece, d. ministru Morțun și d. Saligny, directorul comunicațiilor pe apă vor asista la ceremonia botezului copilașului răposatului ingiier Ioan Pîslea. Probabil că oaspeții vor vizita fabrica și instalațiunile petroliere ale societăței „Steaua Ro- Ioan Pîslă. Piața pescăriei GALAȚI, 30 August.— Au sosit 14448 kilograme pește și s’a vîndut cu următoarele prețuri : Crap 100, ci’orto-crap 109—89, ciortan 85—60, ciortănică 67—51, sală 5 mare 189—57, cîrjancă 37— 28, lin 57—34, caracudă 37—17, babușcă 25—10, somn pană 140— 133, iarma 140, iaplac 106—55, șo Sfotei 58—371, pareană 131—61, NUVELELE. „DIMIN Glume țărănești FUGA LUI PACALA Păcală a rămas în noapte, privind nemulțumit pe urma fraților cari se duceau în lume,—după ce-și umpluse buzunarele cu banii lui. Ceea ce-l întrista însă și-l amăra, era că dînșiî, chiar după ce se adusese el norocul la casă șî-l îmbogățise,—ei îl țineau tot de prost ,și de neîndemănatec. Lui, nu-i putea eși din cap, vorbele din urmă a fratelui cel mărie,—trage ușa după sine, să nu plecăm ca de la o casă pustie... Și mereu își repeta în gînd:—bine frate, mă cred dînșii așa de prost că, să plec eț de-acasă și să nu închid ușa pe urmă? Orîce să-î fi dat în grija lui Păcală, dar la una ca asta nu s’ar fi așteptat, decît doar dac-au vrut să-și bată joc de el. Oprindu-se la gândul acesta, Păcală își lovește de-odată fruntea cu mîna și-șî zice singur: — așa?... sunt prost?.... atuncî s’o fac de tot.... Scoțînd ușa de la casă din tîtînî, o leaga pe la mijloc cu o funie de teiu-și înhămîndu-se la dînsa cu spinarea, o trage după el, ca s’ajungă din urmă ,pe frați bolborosind înainte amărât. — Iaca trag și ușa după mine, măi fraților, că destule am tras de pe urma voastră,— să văd unde oin eși și cu asta.. In drum și-aduce aminte de popă și-a bate atunci pe sub grădina omului cu prisaca, ca să vadă ce s’a întîmplat. Tocmai atunci începea să se ivească geană de ziuă, așa că se vedea bine de departe. Păcală tîrînd după el așa, făcea un hodorogit în urmă pe la hopurî, de credeai că bate pe la toate porțile și ridică praf ca după o căruță cu mnele. Cînd ajunge la gardul omului, lasă ușa și se agață de împletituri, ca să se uite înăuntru. Popa stătea tot la locul lui, cu fagurile în mînă, înțepenit ca pentru vecie.... Cum se uită el așa la popă, che mai să creadă singur că cela fură miere, s’aude scîrțîind ușa dela casa romînului și vede cum stăpînul ese numai în cămașea de noapte și se uită nedumerit și somnoros în spre prisaca lui... Buimăceala celuia a fost scurtă, căci a sărit ca ars și punînd mîna pe-o scurtătură, face svîrri.... în capul popei, de-1 răstogolește alăturea cu stupul. - Ho, popa, că te-am prins la faguri... Mînia ce e drept, e scurtă, dar căința e lungă. Cînd să se apropie omul să pipăe pe popă, Păcală de după gard strigă în gura mare: - Ne-ai omorît, pe popa, omul dracului ce ești..... Vaită-te tu de păcat, sare gardul și Păcală, îl întorc amîndoi pe mort, dar ce să mai facă, acum cînd nu mai era nimic de făcut? — Măi Păcală, scapă-mă tu de bucluc, că te-oi mulțumi... — Ai parale multe? — Cine ’mi ceri? — Atunci la’s pe mine... — Bodaproste, — că numai ceasul cel rău, a fost... Păcală ia pe popă în spinare și trecind într’o grădină de alături, îl cocoață într’un măr stufos șî-l lasă acolo. Nu știa cum să-î mulțumească pisăcarul lui Păcală, de recunoștință, șî-îi pune o pungă plină în mîinî, plîngînd de bucurie și căință. . . Numai Dumnezeu de sus și cu tine, știtî c’a fost numai o pacoste!.... Păcală cîntărește punga înt la IOAN ADAM mîinî de grea și înduioșinduse, o întinde înapoi omului cu dărnicie. — Banul e ochiul dracului, mie nu-mi trebue bani că sînt singur, da tu să faci o pomană pentru tată. D-zeu să-i erte că zace cu țărîna în gură uitat... — Fac... am să fac măi Păcală un praznic, știi ca acela... că tu mi-ai luat o piatră de pr injmă..... Păcală după ce-a văzut că și-a curățat drumul de orî-ce bănuială, s’a înhămat liniștit la sarcina lui, trăgîndu-și curmeiul peste umăr. Trăgea ușa după dînsul îndoindu-se, și stârnea pe urma lui cu străncănitul, toți câinii din sat și colbul din cale. Cînd s’a făcut ziuă bine, Păcală era de-oparte, asudînd la drum prin căldura soarelui care cădea tot mai dogoritoare. Intinzînd așa de furie, se gândea la nestatornicia lucrurilor din lume și flutura din cap cu neîncredere, zicîndu-și singur: — Adică la urmă, ce e drept și ce e strîmb,— cînd faci bine și cînd faci rău?.... El văzuse că n’o nimerise nicîodată în viață, cu toată chibzuiala și atunci s’a gîndit că dacă viața e caraghioasă,de ce să n’o ia în rîs, vorba ceea.— Ce-am avut și ce-am pierdut..... De altfel nimeni n’a împăcat toată lumea, că ba că-i lac, babălae... și atunci de ce să n’o ții tu pe a ta.... E drept că Irimia a dat cu oiștea în gard, da omul se chiamă că șî-a văzut de treabă, nu s’a uitat la una și asta, că de se uita, poate ajungea mai rău... Cum oameni n’au ajuns mari, numai pentru că au luat-o într’o parte și-a ținut-o pe-a lor și pentru că nu mai era nimeni ca, dînșii... Cu gândurile astea se mîngîia Păcală, trăgând ușa după dînsul, căci vroia și el să vadă unde-o să ajungă, dac’o lua-o așa cum a luăt-o. La urmă tot trebue să se sfîrșească într’un fel și dacă n’ar fi fost decît această singură curiozitate, tot era mai mult decît un sfîrșit cunoscut și chibzuit mai da dinainte.... loan Adam întrunirea comercianților pergiuveni în chestia schelei dela Pietroșanî GIURGIU, 30. August. — Azi lat ora 6 p. m. comercianții au avut ședință săptămânală la sediul cercului. S’a cetit articolul „Schela de la Pietroșanî“ publicat in „Adeverul“ și iscălit sub pseudonismul „Un“ locuitor din Pietroșani".’.Prin acest articol se justifică nevoia existenței acesteî șchele și se desaprobă campania dusă de comercianții giurgiuveni pentru desființarea șchelei. D-nui Mihnea Iliescu spune că, împreună cu d. prefect și cu d. deputat, Bălănescu au fost la 1lutier la Pietroșanî și au făcut o anchetă în chestia schelei de - acolo, spune că prin cele afirmate în acel articol se caută a se desminți ancheta făcută de d. prefect. D. Iliescu spune că bănuește ca autor al acestui articol pe cl. I. Eisuioc, revizor școlar cl. II, al acestui județ, care a funcționat mulți ani ca învățător în Pietroșanî. Spune că în cazul cînd se va dovedi ca d. Busuioc e autorul, cercul comercial să intervie pe cale ierarhică la autoritățile de cari depinde, d-sa spre a-1 pedepsi. S’a hotărît apoi ca mîine la ora 10 o delegație de 10 comercianți riu cercul comercial să se prezinte Da de prefect spre a-i expune cazul. Tot această delegație se va prezenta și d-lul primar al orașului în chestiunea chiristigiilor ce tri țin și alte articole afară de cele I de cherestea. — Idem. r ————mgmamm IRONIA ILUSTRATĂ UN MIJLOC Medical : — Mă plictisesc grozav și nu știu cum să fac să mai omor timpul. Prietenul: — Simplu: fă-l o rețetă.