Dimineaţa, septembrie 1909 (Anul 6, nr. 1985-2014)

1909-09-01 / nr. 1985

Anul VI.- No. 1985 PUBLICITATEA. CCSCEDATÄ EXCLUSIV Agenției de Publicitate CREOL. SCHULDER & Ca BUCUREȘTI Mi.Karl KC«tg«Tid ]3—TelefentW Birourile ziarului: Str. Sărindar No. H Cu UN CUPON GRATUIT. APARE ZILNIC CU CELE DIN URMA ȘTIRI Aniversarea zilei de 30 August Veteranii romîni la Plevna și Grivița — (Prin fir telegrafie dela trimisul nostru special) % La PLEVNA PLEVNA, 30 August,—Pentru co­memorarea­­ aniversărea a 32-a a luărei Plevnei, membrii societa­­ț1 ,,Crucea trecere! Dunărei“, in număr­ de 40, între care și zece doamne, au făcut un pelerinagiu pe cîmpiile­­ din războiul de l­a 77. Ei au plecat din T.­Măgurele la orele 8 dimineața, traversînd Dunărea cu vaporul român­esc. ■ Cu un tren mixt au sosit la Plev­na la­­ orele 11 jumătate. La gară, care era împodobită cu steaguri românești și bulgărești, au fost­­ întîmpinați de primarul orașului, de cîteva persoane oficiale și de u­n­ număr restrîns de cetățeni. Printerul a rostit o cuvîntare de bună venire, felicitînd pe vete­rani pentru pioasa lor călătorie. A­ răspuns din partea veterani­lor romîni d. Fahaitescu, care a mulțumit primarului pentru pri­mi­rea,1 'făcută și șefului stației Plevna,­dare le-a ieșit în întâmpi­nare de la hotarul bulgăresc și i-a însoțit pînă la Plevna cu mul­tă amabilitate. .... MASA.SE.TIMA--------­ Veteranii­­ au fost găzduiți la trei hoteluri. Aseară, a avut lo o masă inti­mă , la restaurantul hotelului ,,Balcani“, la care, afară de vete­ranii romîni, au asistat președin­tele societatei veteranilor bulgari și șeful­­ stației Plevna, , S’au ridicat mai multe­ toasturi din partea d-lor Hergot, Panai­­tescu și Demetriade, veterani ro­­m­îni, a președintelui socțietăței veteranilor bulgari și a șefului stației­­ Plevn­a. S’a închinat pentru popoarele și armatele celor două țări, Bul­garia, și Romînia. Masa­ a fost­­ amabilă și animată. La GRIVIȚA Azi dimineață,­ la ora 7, cu un tren special, veteranii romîni, în­soțiți d­­e președintele societăței veteranilor bulgari din localitate și de ofițerul maior Eleftero, au plecat la Grivița, Unde au depus o coroană pe osemintele ostașilor romini și ruși, căzuți în războiul de la 77. S’a oficiat apoi un servicu­­ di­vin­ de către preotul bulgar Anton. Slujba religioasă a­ fost făcută de preot jumătate în limba slavă și jum­ătate în limba romînă, în ca­pela care adăpostește osemintele. Să spun în treacăt că aceasta capelă e socotită ca teritoriu ro­­mânesc. En­­e, sub, dependena ci­vilă a legațiunei române din So­fia, dar în­ ce privește serviciul religios­ el depinde de , eparhia bulgară.­In fața­­ capelei se întinde un loc, care te fo­st numit, * valea, plin serilor“. După­ oficiar­ea serviciului di­vin , s’au rostit discursuri. •Veteranul Demetriad a­­ spus: „Am‘ venit aci astăzi ca să de­punem­.. tributul nostru, de recu­noștință, pentru acel­e cari ,și-au jertfit viața,, romîni ,și ruși, a­­părînd interesele patriei lor. Voi, eroi, carii v’ați dat sîngele pentru­­ mîntrirea celorlalți, odih­­niți-vă la pace. Fapta voastră nu se va șterge, nici odată din memo­ria rom­ânilor la a căror propăși­re a-ți contribuit cu viața voas­tră“. .­. . ■ .• Veteranul Hergot a făcut­­ un scurt istoric,­­al războiului, rea­­mintind, faptele­­ eroice ale româ­­nilor. Ofițerul Eleftero a­ rostit o alo­cuțiune mișcătoare în franțuzește. „ După ce veteranii, sau fotogra­fiat în corpore, sau înapoiat la Plevna­ și seara cu trenul de 5 au plecat l­a Sofia. Dobrogeanu ministerul de interne, Emil Petresc prefectul Capitalei, col. Pretorian comandantul pieței, colonel Socec, maior Moscu, colonel Basarabescu colonel Topliceanu și foarte mulți ofițeri din garnizoana­­ București. Onorurile au fost­ date de către o companie din batalionul 2 vînători sub comanda d-lui căpitan­­oicu­lescu.1 [UNK]< — Mausoleul ridicat de națiunea bulgară la Plevna în amintirea soldaților noștri In Capitală ■ Te-Deumul de la Mitropolie Erj fiind­ a­­ 32-a aniversare a lui­ Tel Griviței, un Te-Deum a avut loc la­ mitropolia Capitalei. La orele 10 a. m., un serviciu re­ligios a fost oficiat de către vicarul mitropoliei arhiereul Theodosie Plo­­eșteanu, înconjurat de întreg clerul metropolitan. Au luat parte la acest Te-Deum, d. general Boteanu, secretar general al ministerului de razboiu, I. Ghi­­ca, loc­țiitor de secretar general la. In țară CRAIOVA CRAIOVA, 30 August.­­ Astăzi 30 August, veteranii constituiți în societatea „Smirdan“, au voit ca o­­dată cu serbarea oficială să facă și dînșii o serbare prin care să glori­fice pe camarazii cari și-au­ pierdut viața pe cîmpiile de la Grivița. La ora 8 și jumătate,­veteranii în număr de vre-o 400, s’au adunat l­a sediul societăței de unde cu­ mu­zica militară și drapele în frunte au parcurs străzile principale ale o­­rașului pînă la catedrala Madona Dudu. Aci au format dmai multe fTriJu­ri in curtea bisericei. ■ Tot odată sosește și o companie din regimentul 26 Rovine, sub co­manda d-lui căpitan Trușculescu. La ora 10, sosesc la biserică d-nii: General Zossima, comandantul cor­pului I de armată, d. prefect Verces­­cu, d. general Gigurtu președintele de onoare­­ a­l societății veteranilor .,Smirdan“, toți ofițerii superiori și inferiori din garnizoană, d. ajutor de primar Nicolae Boboc și d. pre­fect­ al poliției Caton Călugăreanu. Se oficiază mai întîî un parastas pentru odihna sufletelor eroilor cari șî-au vărsat sîngele pentru patrie la Grivița. Apoi se oficiază un Te- Deum. După terminarea serviciului religios d­ nni reprezentanți ai au­torităților civile și militare trec trupele și veteranii în revistă și se îndreaptă spre hotelul „Minerva“, din strada Unirei pe a cărui terasă se află expusă macheta monumen­tului Independenței. Puțin după a­­ceea începe defilarea care se fac în ordinea următoare : întîî gornișii­ batalionului de vî­nători și ai regimentului Rovine 26, apoi muzica militară reg. I Dolj, muzica comunală, veteranii, socie­tatea comercianților,­­ ofițerii din garnizoană și trupa.­­ La orele 8 și jumătate seara ve­teraniî in sunetele, muzicei militare au făcut o retragere cu torțe par­curgînd , străzile Lipscani,­­ Unirei, Kogălniceanu, Buzești și Cuza-Vo­­dă.— Cor. IAȘI IAȘI, 30 August. —"Astăzi fiinf ziua luării Griviței, iin Te-deum s’a oficiat la mitropolie, la care au luat parte consulii străini a­­flăto­ri în oraș și­­ autoritățile noastre militare și civile. — Dan. GALAȚI GALAȚI, 30 August.— Cu ocazia aniversării luării Griviței, a a­­vut­ loc un Te-deum la catedrală. O companie de soldat­ a dat o­­norurile militarre. — Rom. BRAILA BRAILA, 30 August. — Cu prile­jul aniversarei­ luărea Griviței, la biserica catedrală sf. Ni­colae, s’a o­­ficiat un Te-Deum la orele 10 și jumătate. Au luat parte toate notabilitățile orașului, toți șefii autorităților, cor­pul consular și ofițerii superiori și inferiori din garnzoană. Slujba­ religioasă s'a terminat­­ la orele 11 și un sfert. — Per. PLOEȘTI PLOEȘTI, 30 August.— Aniver­sarea de azi a fost sărbătorită în orașul nostru în mod cu totul ex­cepțional, datorită faptului că ba­talionul 2 de vînători a fost format din soldați prahoveni în frunte cu bravul maior Gandiano-Popescu Pentru eternizarea memoriei eroi­lor căzuți pe cîmpiile Bulgariei, ce­tățenii ploieșteni au fost singuri din toată țara cari au ridicat un mă­reț monument eroilor din batalio­nul 2 vînători pe bulvardul Inde­pendenței. La toate casele particulare și edi­ficiile publice fîlfîia încă de diminea­­ță tricolorul național. Veteranii cari au făcut parte din batalionul 2 vînători, rămași­ în via­ță, au sosit dimineața în­ oraș pur­­tînd decuiațiile m EÎep.h - La orele 10 dimineața s’a oficiat un Te-Deum la biserica-catedrală sf. loan, în prezența autorităților civile și militare. Dintre persoanele prezente am no­tat pe d-nii: C. D. Anghel, prefec­tul județului, Ionescu-Quintus, depu­tat, Petre Cinta, ajutor de primar, Al. Delladecima, prim procuror, dr. Zaharia Popescu, medic primar co­lonel Radian, maior Cringureanu, Traian Popescu, polițaiu, etc. Onorurile militare au fost date de cite­ o companie cu muzică și dra­pel, din regimentul 7 Prahova și 32 Mircea. Parada a fost comandată de d. maior Dumitrescu din regimentul 7­­ Prahova. De la biserică, persoanele oficiale și armata s’au dus pe bulevard, la monumentul vînătorilor. Aci s’a ofi­ciat o rugăciune în memoria eroilor din batalionul 2 vînători. D. maior Rășcanu a ținut un discurs relevînd eroismul desfă­șurat de armata romînă în răz­boiul de la 1877. D. Nicolae Prușan a vorbit în numele comitetului pentru ridi­carea monumentului vînătorilor. După aceea a urmat defilarea, în fața d-lui colonel C. Badiup, în modul următor: ofițerii, vaspi rănii, companiile din regimentele 7 Prahova și 32 Mircea, secția de pompieri. L­a orele 12 a avut loc masa ve­teranilor la restaurantul ,,Molda­via“, oferită din partea primăriei și prefecturei. — Stavăr. CONSTANȚA CONSTANȚA, 30 August.—La ca­tedrala­­ Cțrasaust­ul s’a officiat un Tedeum, la care au asistat­ d-ni­ inspector M­anolescu, locțiitor de prefect, generali Culcer și Boe­­rascu, autoritățile civile, și mili­tare. Onorurile militare au fost date de batalionul 5 vînători, în frunte cu drapelul și muzica. Orașul este pavo’azat.—Sylvian. MONUMENTUL comemorativ al războiului Se știe că la Craiova s'a consti­tuit un comitet pentru stringerea unui fond necesar ridicării u­nui monument comemorativ a­ răz­boiului.. Monumentul va repre­zenta clipa istorică a tragerei pri­mului foc de tun la Calafat.­­D. colonel în retragere N. Boe­­rescu ne trimite un apel prin ca­re face următoarele­ propuneri, pentru a se putea aduna mai re­pede fondul neces­ar ridicărei mo­numentului : 1) Pe timp de 4—5 zile toate ziarele de 5 bani să fie vîndute cu 10­ bani—imprimat chiar acest preț—cred că nici un cititor nu-șî va­­­­ scumpi traiul dacă va d­a un supliment de 50—60 bani; sindica­tul ziarelor va rezolva chestia. 2) Persoanele bine­voitoare vor putea T­IWITBI9.’"O subscripție de la comitetul din Craiova. 3) Toți comandanții de corpur și serviciuml. cum și autortățile civile și eelesiastice, vor starui prin subalternii lor a contribui num­ai cu 50 bani la sută din leafă. 4) Iar noi veteranii, în județe prin ad-ția financiara, în Bucu­rești prin casa pensiunilor și cre­dit­a ofițerilor,­­să contribuim care cu ce va putea, n­ouă, nu n se poate cere mult, căci am contri­buit destul cu faptul pe cîm­pul de luptă, care mai mult, cureaua puțin. Să lucrăm cu toții. .,Pentru marele monument“! Colonel în retragere N. Boerescu Noul regulament al școalelor secundare — Modificările adass actualului re­gulamemt— Examenele de cori­­geală — Pe ziua de 1 Septembrie, s’au introdus următoarele modificări în regulamentul școalelor secun­dare:. La art. 46 s’a introdus un nou­ aliniat în cuprinderea următoare La începutul primei secțiuni de dimineață și la finele ultimei sec­țiuni de după amiază, in fiecare zi, unul dintre școlari va rosti scurtă rugăciune, pe care și pro­fesorii și­­ școlarii o vor asculta în picioare. La capitolul relativ la promoți și corifertțe s-au introdus urmă­toarele modificări: Școlarul din clas­a I care are cel mult la trei obiecte de studiu media anuală între cinci și trei va fi declarat corigent la acele o­­biecte. In clasele II—VIII elevul va fi declarat corigent dacă numai la două dintre studii va avea nota între 5 și 3. Cînd un elev va avea la un sin­gur obiect de studiu media între 4 și 5 iar la­ celelalte obiecte me­dia superioară din 6.50, va fi de­clarat promovat de către confe­rin­ța profesorilor. In calculul mediilor și numai pentru un obiect, media 4.75 va fi considerată In clasele VII și VIII, dacă la una din limbile franceză și ger­mană elevul are medi­a 7, el poate fi promovat chiar dacă la cealal­tă limbă modernă media anuală va fi între 5 și 4. Ministerul instrucțiunei punînd în vedere direcțiunilor șco­alelor secundare aceste noi dispozițiuni. La invitat ca în zilele de 1 și 2 Septembrie să verifice situațiun­­i­ea, tuturor elevilor declarați, co­rigenți și repetenți -spre a o pune în concordanță cu noile dispo­­zițiuni. Pînă în ziua de 3 Septembrie se va înainta­­ ministerului un tab­­lou de schimbările ce vor rezulta în situația elevilor. Elevii cari in urma aplicarea a­­cestor dispozițiuni vor deveni din repetenți corigenți, vor trece e­­xamenele de corigentă pînă la a Sj £tembrie. TELEGRAME CONFLICTUL DE PESTE MUNȚI CONVORBIRE CU UN EPISCOP ROMÍN Budapesta, so August. — Cores­pondentul ziarului „Budapesti Hírlap“ a avut o convorbire­­ cu episcopul romin din Arad care s'a exprimat astfel asupra con­flictului dintre biserica romina și ministrul cultelor: Sinodul român a luat­ de curînd atitudine în chestia dispozițiilor ministrului Apponyi și a decla­rat că preoții cari vor preda re­ligia in limba­ ungară, vor fi pe­depsiți pe cale disciplinară. Punctul nostru de vedere nu s'a schimbat. In ianuarie trecut mitropolitul din Sibiu, a trimis ministrului cultelor un memoriu care a rămas fără răspuns. Congresul românesc de la 1 f­1 Octombrie se va ocupa din nou­ de această chestiune, luind ati­tudine în contra dispoziției și amenințărei ilegale de a se re­trage preoților romîni con­grua care aparține bisericei. La întrebarea cînd se va retrage preoților congrua, episcopul ro­man a răspuns: — La 1 ianuarie cînd urmează a fi din nou­ împărțită congrua, se­­ va hotărî dacă amenințarea contelui Apponyi se pune în apli­care. Noi vom face apel pe cale paci­­nică și eventual și la împărat. Dacă sforțările noastre vor ră­mine fără rezultat vom renunța la congrua dar nu vom ceda.­­ Preoții noștri au trăit și pînă acum fără congrun și nu vor muri de foame nici în viitor. Mai­­ degrabă ne întoarcem la plug de­cit să cedăm. CONGRESUL INTERNAȚIONAL AL RADIUMULUI Bruxelles, 30 August. — Anul viitor va avea loc aci.un congres internațional al radiumului sub patronă,giui belgian. S'au anunțat pentru participare cei mai de seamă chimiști din lume, între alții, d-na Curie Wi­lliams Daw­se și E. Ru­theford. DE LA MANEVRELE AUSTRIACE Grossmeserstach, 30 August. — Ziarele, din Viena și Budapesta au­­ publicat știrea că noan­­a trecțâtă.. caii regimentului 6 dra­­gon­i speriin­du-se, au trântit pe călăți^­­lor .iü­cind numeroasa vic^pie. ’ In foc­'competente se declară câ știrea­ e exagerată. Sunt îrntr'ade­­văr ț­iți­va răniți, dar nici­ unul grav­ sau mortal. v,_ ,... Gro­ssme-seriis.ch. 30 August. — Azi s’a răspîndit zvonul c­ă șeful de stat major, contele Scepticky ar fi încercat să se sinucidă. In loc competinte știrea se dez­minte în mod categoric. AERONAUTICE ASCENSIUNILE LUI ORWILLE WRIGHT Berlin, 30 August. — Eri Orwille Wright a făcut două ascensiuni cu aeroplanul său. Prima ascensiune a durat 42 de minute și 16 secunde ridicîndu-se pînă la o înălțime de 110 metri. Vîntul care în regiunile de jos era­ foarte puternic, era mai liniștit la înălțimea de 100 metri. La a doua ascensiune s-a urcat și un căpitan în aeroplan. Din cauza unui defect al motoru­lui aparatul a fost silit să se sco­­boare după trei minute la citeva sute de metri distanța de locul de descindere. CONCURSUL DIN BRESCIA Brescia, 30 August.­­— O mulțime imensă a luat­­ și el­ pare că zbo­rurile aeroplanelor cari n'au putut începe de­cit spre seară. Au zburat Blériot, Rougier și Cur­tis pentru premiul înălțime­. Curtis a făcut 50 km., în 49 m. și 24 secunde și a fost primit cu acla­mații la scoborîre. Rougier s-a urcat pînă la­ o înăl­țime de 130 m., și a fost de aseme­nea primit cu mari ovații la seo­­borîre. Azi concursul ia sfîrși, IN JURUL GREVEI DE LA SPITZ­­BURG Spitzburg, 30 August.­­ Aface­rea grevei­ de la Steel Car Com­panie a intrat într'o nouă fază. In urma cererea consiliului austro­­ungar din Y Washingt­on, guver­nul din Washingt­on a dispus ca un detectiv să pătrundă în ate­lierele­­ societăței pentru a cerceta direct cele petrecute. Detectivul a stat timp de cîte­va zile în atelierele societăței și și-a prezentat­ acum raportul, prin care nu numai că confirmă de­clarațiile greviștilor ci merge cu acuzațiunile contra societăței a­­tît de departe în­cît declară că paznicii au fost trimiși pentru a corupe pe lucrători și au comis chiar crime. INTRE FRANȚA ȘI GERMANIA Paris, 30 August. — Mai multe ziare se ocupă cu știrea după care împăratul Wilhelm s’ar fi expri­mat față de reprezentantul El­veției la manevrele­­ din Moravia,­­că ar dori să cunoască inovați­­­nile «în* apărarea națională el­vețiană. Ziarele cred că Franța ar trebui să desichidă ochii și să nu con­sidere ca un act Inttm­­plător de politețe faptul că după călătoria împăratului Franz Io­sef pe iacu­l Bodensee a urmat atît de repede o altă manifestțiune în scopul de a se cîștiga Elveția în favoarea Germaniei. CRIMA DIN IAȘI — Mărturisirile culpabililor — IAȘI, 30 August. — Am arătat, în numărul nostru­­ de ori,­­cum că ambii criminali au intrat pe calea mărturisirilor. Iată­­ cum s'a petrecut, faptul : La interogat­oriul ce s’a luat lui Constantinescu, tovarășul principa­­lui asasin, primul procuror îl luă cu binișorul, arătîndu-i dovezile ce s’a acumulat împotriva lui și cerîn­­­du-i o mărturisire francă. De astă dată Constantinescu a mai stat pe gîndurî și a povestit astfe­ fs pi­ele: —De mult Nicu Popovicî, umbla cu sotia de ia-șî ucide pe tatăl săi și mi­ îndemna să-i tot dau ajutor. Eu îns­i am­ refuzat mereu. Dar pe noi ne lega o prietenie strînsă, de multe ori am împărțit pîinea zilnică cu dînsu­l, dormea­­a mine adesea, așa că, la stăruințele lui din noaptea crimei, nu i-am mai putut rezista și am­ promis să-l întovărășesc. „El mi-a spus să nu vin cu mîi­­nile goale,­ci să iau cu mine iataga­nul turcesc al tatălui meu. „Așa am și făcut: „De cu seară ne-am dat întâlnire pe cîmp, în drumul ce ducea spre Kir­ țea. , După ce am petrecut cîteva mi­nute cu amanta mea Maria Codrea­­nu, am luat iataganul și m’am dus pe cîmp unde m’am întâlnit cu Nicu Popovici: „Înoptase de-a binelea „Nu, trecu . mult și iată că­­ preo­tul Popovicî venea din oraș, spre Jlințea.Ajungînd în apropierea noas­­ă, Nicu Popovicî ța tras un foc de revolver iar eu m'am repezit asupra preotului și i-am dat două lovituri cu iataganul. „La țipetele preotului noi am fu­git. ,Eu m’am dus­­ spre amanta mea, iar Popovici, s’a dus­­ de s’a culcat în odăița caselor mele părintești. Re­volverul l’am­­ luat cu mine și Tam, ascuns în odaia metresei mele“. întrebat de primul procuror cum de a putut da ajutor la o ■asemenea d­rimă, Constantinescu nu găsește altă explicație de­cît c’a făcut un act de înaltă priete­nie. Constantinescu a fost apoi adus și confruntat cu Nicolae Popovicî, care continua să nege faptul. La un moment dat însă Con­stantinescu se adresă lui Popo­vicî, zicîndu’î: Nicule, uite, .. . procuror e așa de blind cu noi. Eu am spus totul; tu la ce să mai tăgăduești? Atunci Popovici, izbucnind ln lacrimi, confirmă în totul scena petrecută, zicînd c'a săvirșit crima nu numai din răzbunare pentru persecuțiile ce le îndura de la ta­tăl sau, dar mai ales pentru că mama sa era foarte rău tratată de preot, care o bătea și maltrata în mod­ îngrozitor. Popovici pare zdrobit de remuș­­cări, pe cînd Constantinescu își păstrează calmul. Cercetările minează. Preoteasa­­ continuă a fi arestată pînă se va dovedi dacă are sau nu un amestec direct în această crimă. — Dan. Adunarea lucrat, Kippli Erî dimineața stefl întrunit în sala ,,Aurora“ fostă ..Pomul Ver­de“ din calea Văcărești un în­semnat număr de lucrători, tip», grafi membri ai societăței „Gu­tenberg“ pentru a cerceta nere­­gularitățile comise de actualu­l co­mitet de administrație al societă­­ței. Adunarea a fost declarata des­­cchisă ’la orele­ctr. a Dimitrie Papazolu a propus pentru dirija­rea lucrărilor ad­unărei un bucat compus din d-nii: Dumitru Con­­stantinescu I (Moca),­ ca președin­te și d-nii Iorgu Constantinescu și Cristache Cristescu ca secre­tari. D.. președinte­­ a citit cererea fă­cută de 50 de membri ai societăței pentru cercetareea neregularitâți­­lor. D. Ghiță Ioniescu casierul socie­tatei „Gutenberg“ a făcut apelul nominal. Nefiiind de față numărul regle­mentat de membri­­ președintele adimarei a­­ anunțat că din cauză că se lucrează la, mai multe ate­liere suspendă ședința pînă re vor veni lucrătorii din atelierele vitate. De la începutul întrunire­ și în tot timpul cît a fost suspendată ședința, partea acuzată în frunte cu, d. Tache Georgescu, staționa la intrare și împedecat, pe­ mem­brii cari veneau, ca să pătrundă în sală. In sală, alți 2 membri: Daniil Oprescu și Radu Constantinescu au avut o atitudine din cele mai provo­cătoare, ceea ce­ a dat loc l­a vii nemulțumiri printre ceilalți asistenți. Din aceste cauze—cu toate că mai sosiseră membr — totuși ne­­în­trunindu-­se nici pînă la­ o­­rele 12, membrii ceruți, s’a votat următoarea MOȚIUNE „Membrii societăței „Gutenberg“ adunați in si­ua.dj- 30 August 1009, ,­z a? JÍ IT-ri—----- Marti 1 Septembrie 19­09 DIRECTOR. CONST. MIN­E Abonamente cu premii. ®»» *..........................Lei SC • Iont............................. .11 • Iani ........... 6 pentru străinătate prețul este îndoit TELEFON . Direcția și Administrația No. 14/10 Redacția cu Capitală. . „ 14/10 „ „ Provincia . * 14,99 „ „ Străinătatea „ 12/40 ALE NOPȚEI ==•■ [UNK] In sala „Aurora“ (fostă Pomul Verde). Avînd în vedere că d. președinte al acestei societăți Tache Geo­r­­gescu, însoțit de d-ni. Al. Ionnescu II, mașinist;, Ștefan Marinescu, Ardeleană și alți indivizi străini de societate, s’au postat la intra­rea sălii bruscîn d. insultînd și îndepărtînd pe membrii societăței cari vroiau să intre în sală. Protestăm energic contra acestei purtări și dăm delegațiune d-lo­r Gr. Cociu, C. Georgescu I și D. Papazolu cari­­ să dea pe mina justiției la facerea strivitoa­re la neregulile, petrecute cu tombola de­ la jubileul societăței. Mai hotărâm ca în­ curînd să se ție o nouă adunare“. întrunirea a luat sfîrșit, la orele 12 a. m. Poili­ția ia foslt concentr­ată în jurul localului în tot timpul în­trunirea. — Alb. Un ipșan în Capitala —IMPRESIILE UNUI REPORTER­­V. IAȘI. — Amabilitatea caracteri­zează pe comercianții din Capita­lă. Am putut constata acesta în­dese linduri. Exista o­ bererie în Capitală, condusă de doi comer­cianți romîni, dintre cari unul și licențiat în drept. La cea­ mai mică în­tîrziere a chelnerului, în­suși proprietarul­­ aleargă singur și nu se sfiește a-ți servi „halba dorită. D. Nae, antreprenorul ițe&tauf­­­rantului, care ospătează pe cei mai mulți dintre ziariști, e de o extremă­­ amabilitate. Merge chiar cu sacrificiul pînă a servi cu „pe­pene"... atunci cînd­­ pepenele e mai scump. Directorii cafenelelor, fac imp­o­sibilul pentru ca domnii clienți să fie cît m­ai bine serviți. In Iași, lucrurile nu s’au petre­cut întotdeauna­­ astfel. Am avut o berărie, situată în centrul orașului, condusă de do­i tovarăși. Era tem­a. Local puțin încăpător, cuprindea două mese mai bune, adică situate lingă so­be. La una se așeza un tovarăș, la alta celălalt tovarăș. Lumea venea și trebuia sa părăsească localul, negăsind un loc potrivit fără ca cei doi tovarăși­­ să se sin­chisească de aceasta. Se înțelege că stabilimentul ajunse aproape de faliment. Astăzi situația e alta,—și în Iași s’a înțeles­­ că pentru a atrage publicul, în primul rînd, sa le arăți amabil și îndatoritor față de dinsul­. Teatrul de­­ varietăți a dispărut din Capitală. Nu cunosc cauza, dar copilat, un fapt.. Acum cîțiv­a ani, teatrul Edison era templul acestei arte, cultivată cu o­ deosebită pricepere de către d. Lebel, fostul antreprenor­ al a­­cestei săli. Toate „stelele“ Pari­sului, debutau la Edison. Aci­ am putut vedea pe Lescaut, Fougere, Otero, Amon, Mertens, t­arady și alte celebrități, dintre cari unele de un talent extraordinar și cari meritau sacrificiile ce se făceai­ pentru­­ aducerea­ lor la București. Astăzi acest teatru de varietăți a dispărut, făcîn­d loc unor teatre de mina a 3-a în care une­ori gă­sești figuri plăcute­­ și costume frumoase, d­ar nici umbră de ta­lent. Asta nu împiedică însă senti­mentul și posibilitatea de a petrece o seară plăcută. In Iași n’am avut nici o dată un „teatru de varietăți“, în­­ sensul adevărat al cuvîntului. Cel mult­­ aveam cite o­­ daltă un „cafeu. Chantant"“ ,mai, sperfacționat, în­­­soțit de o „chetă“ revoltătoare. Dar să vă spun una bună, știți că Bucureștiul s’a îmbo­gățit în vara­­ aceasta de o nouă distracție Scaling Ring, în care se pot admira, cocotele Ca­pitale patinînd­ și câte o dată lu­îndu-se de păr. Ei bine,—sînt douăzeci de­­ ani cînd un cunoscut, architect, a în­­trodu­s acest sport în Iași, înfiin­­țînd cui mari sacrificii un Seating- Ring în grădina caselor Reineke din strada Carol. E drept că n'a trăit de­cît o cli <ra din Iași a pornit­,și această idee generoasă!..— Dan­c —­ TBl —---------­ 0-niii Morțun la Constanța CONSTANȚA. 30 August—La o­­­rele 7 a sosit în localitate d. mi­nistru al lucrărilor publice, V. G. Morțun, însoțit de d. Levy, direc­torul „Creditului Lyonez“ din Pa­ris. Cari, după ce ii s’a servit un mic dejun pe vaporul „Dacia“ au vizitat lucrările portului,­­si­lozurile și instalațiile petrolifere. După aceea, cu un tren special­­ au plecat la Canara, unde au vizi­tat carierile de piatră. La reîntoarcere, li s-a servit masa la care au­ luat parte d-nii inspector Manolescu, locțiitor de prefect, Delage, consulul francez și Francovici, președintele Came­rei de comerț din localitate. Cu un tren special, au plecat la orele 5 la Cernavoda, unde au vizitat amănunțit podul peste Dunăre, iar la reîntoarece, d. mi­nistru Morțun și d. Saligny, di­rectorul comunicațiilor pe­­ apă vor asista la ceremonia botezului copilașului răposatului ingi­ier Ioan Pîslea. Probabil că oaspeții vor vizita fabrica și in­stalațiunile petro­­l­­iere ale societăței „Steaua Ro- Ioan Pîslă. Piața pescăriei GALAȚI, 30 August.— Au sosit 14448 kilograme pește și s’a vîndu­t cu următoarele prețuri : Crap 100, ci’orto-crap 109—89, cio­rtan 85—60, ciortănică 67—51, sală 5 mare 189—57, cîrjancă 37— 28, lin 57—34, caracudă 37—17, babușcă 25—10, somn pană 140— 133, iarma 140, iaplac 106—55, șo­ Sfotei 58—371, pareană 131—61, NUVELELE. „DIMIN Glume țărănești FUGA LUI PACALA Păcală a rămas în noapte, privind nemulțumit pe urma fra­ților cari se duceau în lu­me,—după ce-și umpluse bu­zunarele cu banii lui. Ceea ce-l întrista însă și-l amăra, era că dînșiî, chiar după ce se adusese el norocul la casă șî-l îmbogățise,—ei îl țineau tot de prost ,și de neîndemănatec. Lui, nu-i putea eși din cap, vorbele din urmă a fratelui cel mărie,—trage ușa după si­ne, să nu plecăm ca de la o ca­să pustie... Și mereu își re­peta în gînd:—bine frate, mă cred dînșii așa de prost că, să plec eț de-acasă și să nu închid ușa pe urmă? Orî­ce să-î fi dat în grija lui Păcală, dar la una ca asta nu s’ar fi așteptat, decît doar dac-au vrut să-și bată joc de el. O­­prindu-se la gândul acesta, Pă­cală își lovește de-odată frun­tea cu mîna și-șî zice sin­gur: — așa?... sunt prost?.... a­tuncî s’o fac de tot.... Scoțînd ușa de la casă din tîtînî, o lea­­ga pe la mijloc cu o funie de teiu-și­ înhămîndu­-se la dîn­­sa cu spinarea, o trage după el, ca s’ajungă din urmă ,pe frați bolborosind înainte amă­rât. — Iaca trag și ușa după mine, măi fraților, că destule am tras de pe urma voastră,— să văd unde­ oin eși și cu asta.. In drum și-aduce aminte de popă și-a bate atunci pe sub grădina omului cu prisaca, ca să vadă ce s’a întîmplat. Toc­mai atunci începea să se i­­vească geană de ziuă, așa că se vedea bine de departe. Pă­cală tîrînd după el așa, făcea un hodorogit în urmă pe la ho­purî, de credeai că bate pe la toate porțile și ridică­­ praf ca­­ după o căruță cu mnele. Cînd ajunge la gardul omului, lasă ușa și se­ agață de împle­tituri, ca să se uite înăuntru. Popa stătea tot la locul lui, cu fagurile în mînă, înțepenit ca pentru vecie.... Cum se uită el așa la popă, che mai să crea­dă singur că cela fură miere, s’aude scîrțîind ușa dela casa romînului și vede cum stăpî­­nul ese numai în cămașea de noapte și se uită nedumerit și somnoros în spre prisaca lui... Buimăceala celuia a fost scur­tă, căci a sărit ca ars și punînd mîna pe-o scurtătură, face svîrri.... în capul popei, de-1 răstogolește alăturea cu stu­pul. - Ho, popa, că te-am prins la faguri... Mînia ce e drept, e scurtă, dar căința e lungă. Cînd să se apropie omul să pipăe pe po­­pă, Păcală de după gard stri­gă în gura mare: - Ne-ai om­orît, pe popa, o­mul dracului ce ești..... Vaită-te tu de păcat, sare gardul și Păcală, îl întorc a­­mîndoi pe mort, dar ce să mai facă, acum cînd nu mai era nimic de făcut? — Măi Păcală, scapă-mă tu de bucluc, că­ te-oi mulțumi... — Ai parale multe? — Cine ’mi ceri? — Atunci la’s pe mine... — Bodaproste, — că numai ceasul cel rău­, a fost... Păcală ia pe popă în spinare și trecind într’o grădină de a­­lături, îl cocoață într’un măr stufos șî-l lasă acolo. Nu știa cum să-î mulțu­mească pisăcarul lui Păcală, de recunoștință, șî-î­i pune o pungă plină în mîinî, plîngînd de bucurie și căință. . . Numai Dumnezeu­­ de sus și cu tine, știtî c’a fost numai o pacoste!.... Păcală cîntărește punga în­t la IOAN ADAM mîinî de grea și înduioșindu­­se, o întinde înapoi omului cu dărnicie. — Banul e ochiul dracului, mie nu-mi trebue bani că sînt singur, da tu să faci o pomană pentru tată. D-zeu­ să-i erte că zace cu țărîna în gură uitat... — Fac... am să fac măi Pă­cală un praznic, știi ca acela... că tu mi-ai luat o piatră de pr injmă..... Păcală după ce-a văzut că și-a curățat drumul de orî-ce bănuială, s’a înhămat liniștit la sarcina lui, trăgîndu-și curmeiul peste umăr. Trăgea ușa du­pă dînsul îndoindu-se, și stârnea pe urma lui cu străncănitul, toți câinii din sat și colbul din cale. Cînd s’a fă­cut ziuă bine, Păcală era de-o­parte, asudînd la drum prin căldura soarelui care cădea tot mai dogoritoare. Intinzînd așa de furie, se gândea la nestatornicia lucru­rilor din lume și flutura din cap cu neîncredere, zicîndu-și singur: — Adică la urmă, ce e drept și ce e strîmb,— cînd faci bine și cînd faci rău­?.... El văzuse că n’o nimerise nicî­odată în viață, cu toată chibzuiala și atunci s’a gîndit că dacă viața e caraghioasă,­­de ce să n’o ia în rîs, vorba ceea.— Ce-am avut și ce-am pierdut..... De alt­fel nimeni n’a împăcat toată lumea, că ba că-i lac, ba­bălae... și a­­tunci de ce să n’o ții tu pe a ta.... E drept că Irimia a dat cu oiștea în gard, da omul se chiamă că șî-a văzut de trea­bă, nu s’a uitat la una și as­­ta, că de se uita, poate ajungea mai rău... Cu­m oameni n’au a­­juns mari, numai pentru că au luat-o într’o parte și-a ținut-o pe-a lor și­­ pentru că nu mai era nimeni ca, dînșii... Cu gândurile astea se mîn­­gîia Păcală, trăgând ușa după dînsul, căci vroia și el să vadă unde-o să ajungă, dac’o lua-o așa cum a luăt-o. La urmă tot trebue să se sfîrșească într’un fel și dacă n’ar fi fost decît a­­ceastă singură curiozitate, tot era mai mult decît un sfîrșit cunoscut și chibzuit mai da dinainte.... loan Adam întrunirea comercianților pergiuveni în chestia schelei dela Pietroșanî GIURGIU, 30. August. — Azi lat ora 6 p. m. comercianții au avut șe­dință săptămânală la sediul cercu­lui. S’a cetit articolul „Schela de la Pietroșanî“ publicat in „Adeverul“ și iscălit sub pseudonismul „Un“ locuitor din Pietroșani".’.Prin acest ar­ticol se justifică nevoia existenței a­­cesteî șchele și se desaprobă campa­nia dusă­ de comercianții giurgiuveni pentru desființarea șchelei. D-nui Mih­nea Iliescu spune că, împreună cu d. prefect și cu d­. de­putat, Bălănescu au fost la 1­lutier la Pietroșanî și au făcut o anchetă­ în chestia schelei de - acolo, spune că prin cele afirmate în acel articol se caută a se desminți an­cheta făcută de d. prefect. D. Iliescu spune că bănuește ca­ autor al acestui articol pe cl. I. E­­i­suioc, revizor școlar cl. II, al aces­tui județ, care a funcționat mulți ani ca învățător în Pietroșanî.­­ Spune că în cazul cînd se va do­vedi ca d. Busuioc e autorul, cercul­ comercial să intervie pe cale ierar­hică la autoritățile de cari depinde, d-sa spre a-1 pedepsi. S’a hotărît apoi ca mîine la o­ra 10 o delegație de­­ 10 comercianți r­iu­ cercul comercial să se prezinte Da de prefect spre a-i expune cazul. Tot această delegație se va pre­zenta și d-lul primar al ora­șului în chestiunea chiristigiilor ce tri țin și alte articole afară de cele I de che­restea. — Idem. r ————mgmamm IRONIA ILUSTRATĂ UN MIJLOC Medical : — Mă plictisesc grozav și nu știu cum să fac să mai omor timpul. Prietenul: — Simplu: fă-l o rețetă.

Next