Dimineaţa, septembrie 1909 (Anul 6, nr. 1985-2014)

1909-09-01 / nr. 1985

Mai’U 1 Septembrie 1909 GRAMOFON VERITABIL* este numai acel aparat care poartă marca „ín­pr* _ 2 îț cumpărați imitațiunile cari nu au marca „SNGER“ — Cel m­ai mare succes au obținut MOTOARELE de benzină și gezogen Sistemul TRIMAZL si Comp. WIEN Speciale pentru Mori și celelalte industrii Reprezentant general Inginer S. GROSS București, Str. Mîntuleasa Mo­­­i. Telefon 4/47 — Referințe din toate părțile țarei —­­L' De arendat Cu începere de la 23 A­­prilie 1910, moșia GA­­NEȘTII din comuna Re­te­voești jud. Muscel. Doritorii se vor adresa în București d-lui Paul Arion, Str. Lueger 66. Institutul de Fete „Moteanu“ Str. Cosma 16, București Curs Primar, Liceal și Facultativ Cursurile încep la 10 Septemb. Directoare: Lulcreția Moteanu Licențiată în litere. Prem. 1 a Conservatorului, de muzică­­ MBIMN­ POPESCU — Institut de Băeți — București, Str. Armenească 1 te - *■— <*Ia Liceu complet, Școală prima­­ră, Școală Comercială superioare, de patru ani, complementară de doi ani și Cursuri comerciale de seară. Toate acestea după programa statului iși dau drept la voluntariat de un an. Internat pentru școlile­­ sta­tului cu meditațiuni speciale. Școală specială de contabili ca­ un singur an pentru pregăti­rea contabililor și administratorilor de bănci, moșii, cooperative, etc. sub auspiciile Casei centrale a Băncilor populare și Cooperativelor sătești. Cursuri de contabilitate, co­respondență comercială și limbi străine, anume întocmite pentru funcționari, între orele 12Va—2 din zi și 67­—8 seara. Studiile se fac sub conducerea d-lor­ inspectori de studii: D-l Mill. D­ra­­gomirescu, profesor de estetică la Universitate, pentru cursurile liceale și­­ d-l CI pi­ul Hodoș, profesor de con­tabilitate, pentru cursurile comerciale. Institutul Profesiori De Domnișoare Inglo-German­ăSrucurești Strada Negustori 6 și 8 INCHIRIELE VANZARE DE SACI Mușamale Zecimale TOLURI G.­­ I. GRUFFER —. BRAILA - Str. Misiților și Portului 33 CASA DE SCHIMB M. FUELS București, Strada LIPSCANI No. 8 Noul Palat Dacia cursul pe ziua de 30 August Comp. Vind .4% Uinta amo c. 190b coti., 91 30 91|7­1 4% , , 1905 a. b. 91 30| 91|70 4­ °/C Rentă intern* 89 75 90 25 4 °.'C Oblig. rom. București 86 65 87 — 5"A- » )un- §' Comunale 99 75 100 10 4>U­n­it ji îi 89 65190 — 5 °/(­­Ser. Func. rurale 97 50 97 75 4% . , „ 87­ 87 40 56/„ . .m­b. Bu. 96 75 97 25 5% „ , „ Iași 93 60 93 80 5 ° L Bonuri Rurale 97 75 98 10 AC..B. Națională 4230 — 42 50 — „ v Agricolă 432 — 438 — , Sc. Bac. 120 — 130 — „ „ . Dacia Rom. 765 — 770 — „ ” naționala 935— 945 — Cor. vaii. austr. 105 — 106 — Mărci germane 123 50 124 — Banc. franceze 100 25 100 75 „ italiene 99 50 100 50 „ m­bl. hîrtii 265 — 268 — — pentru vin — spirt, rachiuri și bere, so­lid confecționate din lemn de stejar, vinde cu cele mai eftine prețuri societate anonimă pentru in­dustria lemnului, Str. Iovița, București. —Telefon 8/58-Dr.A.BARASCH De la Facultatea din Paris fost elev al profesorului founder Specialist în: Boabele de Piele și Sifilis BOALELE FARULUI Calea Victoriei 120­­ lingă bis. Albă Consult: 8—10 a. m. și 2—5 p. m­. Magazinul La COflSUffs liinde din cauza lipsei de loc un: Orchestrion electric Helios (HupSeld) cu 3000 metrii note, tot în perfectă stare. Se poate vedea funcționînd. Prețul Lei 5000 A costat­ 12.000 lei. Senziime rară De vînzare : 70 boi, 10 vaci, 10 viței și 2 garnituri de treerat complecte, „Marschall“ în bună stare. Preț avantajos. Doritorii să se adreseze în scris sub :,W. Marschall“ la Agenția de publicitate Carol Schulder , Co. București str. Karageorgavici, 18. nO­I COMELOR PĂLĂRII E­F­TIN­E C­HIC și după ultimele jurnale parizi­ene, execută D-SOR.1&AL f.ESCH Str. Tudor Vladimirescu No. 7 INSTITUTUL de TETE Bolintineanu —București, Șoseaua Jianu — Sub direcțiunea Doamnelor Ma­ria Angelescu și Alexandrina Murgeanu anunță redeschiderea cursurilor în mod regulat la 15 Sep­tembrie a. c. înscrierile au început Prețurile ca la celelalte institute si­milare. Un Director cu autorizație și o profesoară de limba romînă, precum și un profesor pentru limba e­braică se caută pentru Școala Israelită­ Romînă din Buhușî. A se adresa d-lui Z. Chaimsohn, președintele comunităței, Bu­huși, caută. §teno>(lactylo^rasă perfectă, care sa cunoască bine limba franceză pen­tru biroul unei mari fa­brici din provincie. Oferte în scris, a se adresa D-lui M. Efraim, Str. Sf. Vi­neri, București. De închiriat pentru domni, una ca­meră de dormit și un sa­lonaș elegant mobilate. Str. Sfinții Voevozi 28 bis. D-RUL DENTIST 1. Eiehenimum S’a reîntors în Capitală Consult. 9—12 și 2—6 p. m­. Bulevardul Elisabeta No. 4 Dr.HJeumaim Specialist pentru Boalele de Nas, Gît și Urechi — S’a întors în Capitală — Consult 1—5 p. m Str. Gabroveni 20. Telef. 14/68 Traduceri de acte străine In orice limbă și legalizarea lor oficială de către ministere și Consulate. Vi se poate face de către: BIROUL de HMATIUHI al ziarului „Adevĕrul“ Director L. Cornea, Licențiat în Drept Cei din provincie vor trimite ac­tele sub plic recomandat pe adresa Biroului. Cei din Capitală vor vorbi personal cu d. L. VORNEA, la birou București, str. Sărindar No. 11 ,între orele 9—10 a.m. și 5—7 p m. Institutul Medical DE AGENȚI FIZICI Anexat LA BAZA CENTRALA — București, Strada Enei — Tratamentele boalelor cronice ale sistemului nervos, aparatului cir­culator, digestiv, ale nutrițiunii generale, ale sistemului osos, ar­ticular și muscular; neurastenia, nevralgii, paralizii, arteriosclero­­ză, constipația, artritism, reuma­tism, gutta, scolioza, prin urmă­toarele : Hidroterapia complectă, masaj manual și vibrator, masaj sub apă (Aix și Vichy) sudațiune Berthe, duse Plombières. Electricitate medicala : galvanizare, faradizare, curenți sinusoidali, franklinizare, d'Ar­­sonvalizare, băi hidro-electrice, Roeritjten. Ilăi de lumină și de aer supraîncălzit gen.­și parțiale. Mecanoterapia sist. Dr. Zander și Ortopedia. Băi de acid carbonic. (Nauheim). Tratamentele se execută și se supraveghează de medicii specia­liști ai Institutului. Prospecte se trimit gratis. Administrația uroui UZATE Preda­ bile prompt Franco ori­ce Oară. J Prețuri și co­nll d­uul avânta­­gloane. BRAILA ASTAZI: 31 August (13 Sept.) 1909 Ortodox: Brîul Maicei Domnului, Catolic : Teofil, MEMENTO Autorități. — Toate autoritățile deschise. Judiciare. — Toate tribunalele deschise, I . SPECTACOLE Grădina Ambasadori.— Trupa sub co­nducerea d-lor Const. I, Nottara și Niculescu—Buzau, Grădina Blanduzier.— Trupă de comedie franceză. Se va juca­: Le grand Soir, piesă în 3 acte. Parcul Otetelișanu. — Compania lirică romînă de sub conducerea d-lui Const. Grigoriu va juca. Pata pă­durarului, operetă in 3 acte. Grădina Rașca. — Cinematograf Pathé Frères. Teatrul de varietăți imperial, str. Cimpineanu 16.—II. toate serile re­prezentarii pentru familii. Pro­gram artistic din nou aranjat pen­tru stagiunea de vară. Debutează S. Bernardo, primul și cunoscu­tul cupletist comic român, M­lle Pou­­celte, étoile de Paris, Vocarea co­mic german și alți artiști noui an­gajați. Duminicile și sărbătorile matinei cu intrarea liberă. Sala Volta (str. Doamnei No. 7).­— Zilnic reprezentativi­ de cinemato­graf. Circul Sidoli. —­ Teatru de va­rietăți. Grădina „Moara Roșie“.—In toate serile teatru de varietăți.Muzee Muzeul zoologic (șoseaua Kise­­lef). Deschis Duminica și sărbăto­rile, de la 10 dim.—4 d. a., și joi de la 11 dim.—3 d. a. — Muzeul de geologie și pa­leontologie. (Universitate). — Pina­coteca Ctatului (Palatul Ateneului intrarea prin str. N. Golescu). — Ateneul român. (vizitarea localurilor și colecțiilor sale). Deschis in fie­care zi 9—12 dim. 2—1 d. a., Taxa de intrare 50 bani. Muzeul de anti­chități, (Universitate). Deschis Du­minica și Joia de la 11 dimineața pi­nă la 8 d. a., iar pentru vizitatorii străini sau cei din provincie. In toate zilele Între aceleași ore. Muzeul etnografic și de artă națională (Monetăria statului, șo­seaua Kiselef). Deschis Joi și in zi­lele de sărbătoare dela orele 10 dim, până la 5 d. a Muzeul Th. Aman, sir, Rosetti 8, deschis Marțea, Joia si Duminică și sărbători de la orele 9—12 și 2—4, Imigrațiunea în Turcia - EVREII Jurnalele turcești reproduc de­­clarațiunile pe care șefii juni turci și în special Ahmed Riza și Nissim Bey le-au făcut marelui rabin al Turciei și reprezentan­ților presei israelite relativ la a­­titudinea lor față de imigranții evrei din Rusia, din Galiția și din Romînia în Asia Mică . Rela­tiv la aceasta cred că e bine să spunem cîte ceva cu referire la studiul pe care d. Davis Trietsch l-a consacrat problemei coloniza­­țiune­i evreești. D. Davis Trietsch constată m­ai întâiü avantajele, pe cari noul regim le asigură imigrațiunei evree. De pe acum desvoltarea căilor de comunicațiune tinde a depărta masele emigrante din­spre Occident în­spre Orient , o familie de 5 persoane­­ ar avea să cheltuiască cu transportul 1200 leî, pentru ca să se ducă în A­­merica, din Constanța pînă la u­­nul din porturile Levantului că­lătoria nu ar costa-o de­cit mult 100 lei; dacă ar pleca din Odes­a, cheltuelile nu s’ar ridica de­cit pînă la 250 lei. Ar fi așa­dar o e­­conomie de 1000 lei pe care ea ar face-o, de ajuns ca să-î îngă­­duiască să suporte cheltuelile primei stabiliri în noua sa reșe­dință. Guvernămîntul turcesc a fost în to­ate timpurile favorabil imigra­­țiunei evreești. Chiar și sub ve­chiul regim­, s’au văzut autoritar țile culegînd pe fugarii evrei scă­pați de progromuri, atunci chiar pe cînd Occidentul creștin se ară­ta m­­ai mult refractar unei aflu­ențe a maselor evreești. Dacă a­­ceastă imigrațiune n’a ajuns la niște rezultate cu adevărat im­portante, vina e m­ai mult a evre­ilor îșiși de­cît a guvernului turc, care mergea pînă chiar a acorda imigranților ajutoare ma­teriale. Totuși Turcia a rămas țară clasică de refugiu pentru e­­vrei. Din 500.000 evrei cari se gă­sesc în imperiu­, abia numai 200 mii sunt autohtoni; 200000 sunt de origină spaniolă; cam numai 100 mii se stabiliră acolo în secolul al 19-lea și sunt originari din Ru­sia, din Polonia și din Romînia. Guvernul turc n’a­ căutat nici­o­­dată s­ă înrăutățească prin vre­o măsură restrictivă curentul de i­­migrațiune evree. Astfel se con­stată între 1882 și 1892, sosirea a mii de emigranți evrei care s’au stabilit în Palestina. E adevărat că din această epocă datează in­­terdicțiunea pentru evreii de ori­gină rusă și romînă ca să se sta­bilească în masă în Palestina. Dar d. Trietsch afirmă că această măsură n’a fost nici­de­cum lua­tă în contra evreilor ca atare, ci mai cu seamă în contra acelora dintre ei care se încăpățîna și a rămîne supuși ruși. Guvernul din Constantinopol, speriat pe drept cuvînt de prezența în Palestina a unui mare număr de supuși ruși, începea­­ a se teme de o in­­tervențiune a Rusiei în afacerile sale interioare. Acest fel de­­ a vedea e întărit prin faptul că fundarea coloniilor evree nu a fost oprită. In fine interzicerea a fost desființată, dacă nu de drept, dar cel puțin de fapt, cînd cu ultimii­ progromuri din Ru­sia. In 1899—1900 se întîmplă un ep­­sod în masă al evreilor din Ro­mânia : guvernul turc primi 1200 de fugari și le dădu pămînturi în Anatolia ba chiar și ajutoare bă­nești. Cu to­ate greutățile pe cari această colonizare le întîlni dela primele sale începuturi, trei co­lonii agricole sunt încă de atunci în Anatolia și se desvoltă în mod normal. Printre episoadele pe care le semnalează acest exodin din Romî­nia, autorul raportează următorul fapt caracteristic: Un grup de 170 emigranți evrei sosiră fără mijloace de existență în portul Constantinopolului. Evreii din Capitală negrăbindu-se ca să-i ajute, 2 negustori turci musulmani le veni în­ ajutor și le impărțiră în­dată de ale mîncărei pentru 1000 de fi. Un alt fapt pe care nu trebue să-l uităm, dar vreau să ne facem o idee exactă despre raporturile din­tre turci și evrei, este următorul: cînd Constantinopolul era dat jafu­­rilor, nici un evreu n’a suferit din cauza exceselor populațiunea; nici un dispreț nu au suferit evreii cari se găseau­ în vecinătatea imediată a victimelor. Inchipuiți-vă, spune d. Trietsch, o capitală creștină d­ată focului și sîn­­gelui și în care evreii să se bucure de o astfel de impunitate? La Salonic turcii își dau soco­teală despre importanța politică a ma­jorităței ebree (80000 evrei con­tra 70000 turci, greci, slavi și ar­meni), foarte folositoare pentru a neutraliza influențele eterogene care își fac loc în tot i­estul Macedoniei. De altfel, în tot imperiul, iudais­mul se află concentrat mai cu sea­mă în orașe, de aci plinătatea ro­lului social care poate să-î aparțin din ziua în care întrebuințarea lim­­bei turcești ce iat­raspiridi mai mult printre adepții săi, acum sunt 4 de­putați evrei în Cameră, numărul lor nu va întîrzia fără îndoială ca să fie dublu. E sigur că noui emigranți se vor stabili de preferință în orașe, cu toate acestea se poate prezice co­lonizări agricole evree într’un zbor considerabil, sub vechiul regim s’a văzut fondîndu-se , în Palestina mai mult de 30 de colonii cu o popula­­rațiune de 7500 suflete; pe lingă asta­, 3 colonii cu mai mult de 1000 de suflete se stabiliră in Asia Mică o astfel de mișcare e destinată a se dezvolta, fiind date condițiunii fiscale mai favorabile pe cari i le oferă noul regim. Totuși colonizarea agricolă e foar­te costisitoare. Stabilirea­­ unei fa­milii în, o colonie palestiniană cos­tă cam 15 pînă la 20.000 franci. Un lucrător agricol el însuși are tre­buință de 5000 de franci pentru a se stabili într’o colonie. Or, cea mai mare parte dintre emigranți sînt lipsiți de mijloace. Afară de asta ei sînt obicinuiți mai mult cu munca industrială. Astfel s’au văzut în Statele­ Unite 1.500.000 emigranți e­­vrei care aproape toți se dedau la meseriile marii industrii. De altă parte cheltuielile de instalare pen­tru un lucrător de uzină sînt mini­me, pentru că e de ajuns ca capi­taliștii să deschidă fabrici pentru ca emigranții să înceapă a-și cîș­­tiga viața chiar din primele zile ale sosirea lor. Chiar și în Orient, mai cu seamă în Egipt, numeroși emi­granți evrei venind din Europa o­­rientală sînt întrebuințați în indus­triile tutunului, hîrtiei, mucavalei confecțiunea, etc. Una dintre consecințele noului regim va fi, cu preciziune, emanci­parea Turciei de sub tutela econo­­mică străină. Această vastă țară se va deschide de acum înainte în fața industriei, care va avea nevoie de capitaluri, de teh­nician­, și de lu­crători­­ îndemînate cî și inteligenți. D. Davis Trietsch, conchide că în aceste condițiunî mișcarea imi­­grațiunei evree nu va putea, fără îndoială de­cît să se accentuieze. __________ G. P. C. CARȚI^I 'REVISTE A­ apărut: Dicționarul Bulgaro-Romîn, de Zamfir G. Arbire, București, tipo­grafia F. Gobi fn­, 1909. Acest dicționar e deplin, el conți­ne toate cuvintele ce se întrebuințea­ză în titeratura noastră. Cuvintele greu de tîlmăcit, sunt explicate de au­tor cu ajutorul frazelor în cari se întrebuințează. ANCHETELE NOASTRE O nouă biserică catolică în Capitală De cîteva luni de zile, to­ți cei ce treceau pe strada Polonă, fără de voie aruncau o privire de curiozitate într’o curte particulară unde o bise­rică se construește. Aproape ascuns de pomi, turnule­țul templului abia se zărește și mul­te se zvoneau despre această cons­trucție, ba că e clădită de un fanatic catolic pentru singurele lui rugă­ciuni, ba că e ridicată de un orto­dox trecut la religia papistașe, etc. In fine gura curioșilor mergea fel și chip, în­cît hotărîtă de a lămuri o chestie ce-mi părea interesantă am intrat și eu în curtea deschisă a bi­­sericei. Micuță, dar intr’un stil drăguț, ea nu așteaptă de­cît crucea care va fi adusă zilele astea, după spusele u­­nui maestru care lucra de zor a­­fară. Cercetai pe la toate persoanele ce fură în măsură a-mî da exacte lămuriri și aflai că parte din zvonu­rile auzite erau destul de înteme­iate. Mai acum cincisprezece ani, un vast teren cu curte, grădină și case, au cumpărat la numărul 190, din strada Polonă, de cunoscutul episcop unit de peste munți Radu, în scop de a clădi o biserică de ritul greco­­catolic. Lipsa de fonduri, sau de atmosfe­­ră proprice la noi în țară îl făcu de a tărăgăna cu punerea în aplicare a dorinței sale pînă în ziua cînd de odată tainic, bisericuța începu să se ridice în luna Mai. Banii sosiră de la congregația ca­tolică, papa dete din arginții săi, ba se zice că și cîțiva români cato­lici de la pod, contribuiră și repede fu înălțată prima biserică de rit greco-catolic în Capitală. P­ersoana cu care am vorbit și care era destul tn măsură a-mi da explicațiile necesare, adaogă cu un Zimbel: — Arhiepiscopul catolic s’a gîndit că e de mare necesitate pentru ca să aibă cînd vin în Capitală, șî pentru romînii uniți o biserică gre­­co-catolică. De aceia congregația catolică așa de doritoare de căutarea sufletului roroinilor cînd sînt catolici mai cu seamă a pus ban lingă ban și a rea­lizat visul plămădit de cincisprezece ani, . CAPITALA Trecerea med­icilor străini prin targul Primirea din gara de Nord. — Contra­­mandarea vizitelor în Capitală O parte dintre medicii cari au participat la congresul internațio­nal de la Budapesta și cari trecuse în escursiune spre Const­antino­­pol, au trecut ori din nou prin Capitala noastră. Escursioniștii au sosit în Bu­curești cu trenul obicinuit de Constanța, la care se adăugase două vagoane speciale. In drum producîndu-se o întârziere de 39 de minute, trenul s-a oprit în gara de Nord era dimineață la orele 7 și 4, în loc de 6.25, cum e fixat în orariul obicinuit al căilor noastre ferate. Pe peronul gării cei 58 de me­dici, în frunte cu profesorul E. Dabout de la Paris, au fost primiți de către d-niî d-r. Obreja, Mari­­nescu, Stănculeanu, Teohari, Stoe­­nescu, Niculescu și D. Gheorghiu.­­ Se știe că la consfătuirea medi­cilor noștri de cu o seară în urmă, se fixase un întreg program pen­tru primirea medicilor străini, cari aveau să rămînă în Capitala noastră pînă era după amiază. Era dimineață, însă, la sosirea escursioniștilor în gara de Nord, medicii români, spre marea lor surprindere și părere de ros, au trebuit să ia cunoștință de faptul că escursioniștii sunt siliți să-și continue du­pă o oră drumul cu trenul de Predeal. In afară de o­­boseal­a călătoriei între Constanti­nopol și Constanța, pretext invo­cat din politeță în primul moment adevărata cauză e, însă, cu totul alta. D-rul Lang, conducătorul es­­cursiunei, nu a neglij­at să aran­jeze în așa fel lucrurile, încît me­dicii străini, cu toată buna lor voință, să fie puși în impo­sibi­­litate de a rămîne pentru cîteva ore în București. In adevăr, vaporul care trebuia să aducă pe escursioniști la Constan­ța Sîmbătă dimineață la­ orele 9, ca aceștia să ajungă în­­ Capitală seara și­­ să potă rămînea aici pînă a doua zi dimineața, a sosit în Constanța la orele 11 seara, iar în Capitală au ajuns ora dimineața, cu o oră înainte de plecarea trenului de Pre­deal. Cei cari ar fi rămas în Capitală ar fi riscat să plătească din nou cos­tul călătoriei pînă la destinație. E, deci, clar și lămurit că la mijloc nu a fost iarăși decit o nouă imestechinare ungurească, meschinărie care, ca și aceia cu întîrzierea de trei ore a trenului special, le-a reușit cu același suc­ces. Unii dintre medicii străini, în­să, au räm­­as cu toate acestea cîteva­ ore în Capitala noastră, spre marea părere de rău a ve­cinilor noștri unguri. Pînă asea­ră au fost oaspeți ai Bucureștilor d-nii d.r. Th. Zelnit, Offingher, Stoffman și Gippi, profesor la u­­niversitatea din Palermo, împreu­nă cu d-n­a și d-ra Gippi.­­In tot timpul zilei de eiî ai­­ vi­zitat orașul și instituțiunile noas­tre de cultură, iar aseară cu tre­nul de Arad și-ați continuat că­lătoria., Intr’ot convorbire avută cu unul, din medicii escursioniștî, aceasta a expus în cuvinte bine simțite indig­narea, ce a cuprins pe toți medicii atunci cînd la ducerea spre Con­­stantinopole, ungurii și-au permis ca în numele tuturor medicilor să trimită o telegramă, prin care arată că nu primesc banchetul oferit de medicii din Constanța. Vorbind despre escursiunea la Constantinopole, medicul s-a arătat foarte mulțumit de primirea făcută acolo și de modul cum au fost săr­bătoriți la, cele două banchete date în onoarea lor și­­ prezidate de în­suși ministrul de instrucție. Telegrama medicilor francezi Erî după amiază d. dr. Stoenescu a primit de la graniță din partea medicilor francezi, următoarea tele­gramă Predeal, 30 August Înainte de a părăsi pămîntul romî­­nesc, țin ca francez și în numele medicilor francezi să mulțumesc medicilor români pentru gentileța deosebită ce au avu­t-o față de noi. Să trăiască colegii ! ”". Dabout. Această telegramă a fost trimisă asociațiunei medicilor.­ NENOROCIRI-ACCIDENTE — Culmea ghinionului. Un cefe­rist călcat da o trăsură, cînd toa­tă ziua se învârtește printre tre­nuri. Costache Borănescu, decanul ha­malilor din gara de Nord, voind să traverseze calea Griviței pe porțiunea din fața gării, a fost călcat de o trăsură de piață, pro­­ducîndu’i numeroase leziuni pe corp. Decan veferiist și să fie călcat de o trăsură,­­j­e-ar fi fost pe vre­mea­­ d-lui Miclescu, ar fi avut toa­te șansele să fie călcat de vre-un vagon oare­care. — Un alt accident la Azilul de noapte. Bătrîn­ul Mihai Petre, din strada Satu cu Tei No. 30, căzînd de pe o grămadă de lemne din curtea Azilului, s’a ales cu o altă grămadă de leziuni pe corp. FAPTE DIVERSE — Un­ soldat vagabond. De cita­va zile avem de înregistrat atîți soldați vagabonzi, în cit s'ar pă­rea că cei dela cazarmă nu mai au ce face cu dînșii. Pe ziua de erî alți doi. Primul e soldatul Florea Tănase, din re­gimentul 5 Vlașca, adunat erî de poliție de pe străzile Capitalei. Celalt e caporalul Bratu Zile, ca­rii se îndeletnicea cu aceiași ocu­­­ltație ca și interiorul d-sale. Am­bii au fost înaintați comenduirei. Dacă soldații n’ar lua pildă de la don, căprar, aopî de la cine să ia ! — Azi se deschide în parcul Ca­rol, de față fiind și d. ministru Spiru Haret, expoziția școlilor dla agricultură, viticultură, mesii­î și economie casnică. Intrarea la această expoziție­ va fi gratuită pe tot timpul lunei cît va fi deschisă. INTRE PUNGAȘI _ "Au început iarăși să salte a­­facerile de vre-o două zile. Cum asta ? — Foarte bine. De cînd cu razzia dela circ, poliția se ținea de... co­cote și ne-a uitat pe noi. 3? Un lucrător călcat de un vagon de tren Nenorocirea din stația Dealul Spirei Publicul și lucrătorii adunați era pe peronul stației de cale fe­rată Dealul Spirei au fost alar­mați de niște strigăte disperate, cari eșeau de sub un vagon ce manevrase în acea stația și care urma să fie atașat la un tren de marfă. Făcîndu-se cercetări, a fost gă­sit sub roatele vagonului corpul ai p­roa,pe strivit, lucrătorul Slie Tă­­nase. Ancheta a stabilit că în mo­mentul cin­d numitul lucrător în­cerca să treacă pe sub vagon, a fost prins sub roate. Starea victimei fiind foarte în­grijitoare, rănitul a fost trans­portat în grabă la spitalul Colțea, sub îngrijirea d-lui doctorand Roșianu de la societatea de sal­vare. Furtul de la hotel Frascatti — Cine e victima Im­nulul — Siguranța Capitalei a fost se­ zizată erî cu o plîngere din par­­tea d-lui Cruceanu, care reclamă că dela hotel Frascati i s’a furat o mie de lei în hîrtii de bancă. Din cuprinsul reclamației reeșă că d. Cruceanu ducînduse la a­­cest hotel ca să caute pe d. Cer^ chez și negăsin­du’l, a intrat in ca­­m­era d-sale, pentru a’l aștepta. In timpul acesta adormind, i s’a fu­rat din buzunar cei o mie de franci pe care'i avea asupra d-sate. Ordon­ind n se anchetă,­­vor fi ascultați pe rînd oamenii din ser­­viciul hotelului, bănuiala căzînd în primul rîn­d, asupra acestora. Sunt, însă, toate probabilitățile că furtul­­ va rămîne nedescoperit, de altfel că multe dintre furtu­rile cari se săvîrșesc în Capitala noastră. ȘTIRI TEATRALE înainte­­ de a apare pe scena de la Lyric în amsamblul companiei Da­vila, Niculescu-Buzău a ținut să mai ofere publicului prilejul de a-l vedea într’un rol de femee și deci astă­­seară Luni, Niculescu-Buzău, va ju­ca rolul mătușei din STUDENȚII­­VESELI. . . Cine Vrea să rîdă cum de multn a rîs, să meargă deci astă-seară la „Ambasadori", la „STUDENȚII VE­SELI“. ____ Congresul tinerilor egipteni Astăzi 31 August va avea loc la Geneva al­­ doilea congres al tinerilor egipteni. In vederea acestui congres comitelui mișcării, a lansat un apel­­ către poporul egiptean, precum și către anumiți oameni politici și pu­bliciști din Europa, prin care li se cere sprijinul pentru susținerea cau­zei independenței egiptene, iată o parte din acest apel: „La 14 Septembrie, 1908, tinerii­­ egipteni au ținut în Geneva congre­sul lor. După ce s’a expus starea ac­tuală de lucruri, detestabilă în toate privințele, avîndu-se în vedere ocu­pația nefastă a Angliei, delegații au decis să se trimeată lui sir Eduard Grey o telegramă de proletare în contra ocupațiunei ilegale, amintin­­du-i-se promisiunea formală­­ de­ a re­trage trupele engleze din Egipt,­­pre­cum și o a doua telegramă kedivu­­lui pentru a­ i cere restabilirea Co­n­­te a Constituției. După constituirea comitetului per­manent, s-a decis să fie convocați pentru un al doilea congres, toți egiptenii cari vor vor să participe, precum și acei dintre europeni cari au dovedit simpatii pentru­­ cauza noastră. Congresul are menirea de­ a stu­dia chestiunea egipteană în toate a­­le ei manifestări, de-a lumina opi­nia publică din Europa asupra situ­ației Egiptului, de-a demasca întrea­ga politică engleză în valea Nilului precum și de-a căuta o remediare prin toate mijloacele posibile". Și după ce se reamintește vremu­rile de libertate ale Egiptului și sta­rea deplorabilă in care a ajuns țara grație lăcomiei exploatatorilor en­­g­lezi, comitetul apelează la patriotiz­mul compatrioților și la respectul de libertate al europenilor cerînd să se redea Egiptul egiptenilor. Mișcarea tinerilor egipteni este o mișcare grandioasă, avîndu-se în vedere co­­losul contra căruia eî a­ngajează lup­ta, colos­­ pe care eî speră să-l do­boare cu ajutorul puternicului cu­rent de revoltă, care dăinuește de ani de zile printre egipteni. Strîns legată de mișcarea pentru indepen­dență, activitatea lor se desfășoară și în direcția culturală,­­căutînd ast­fel să deștepte massele la o viață națională care să pună Egiptul în rîndul statelor și națiunilor civili­zate, începutul de mișcare în India, năzuințele de absolută independență în Australia, agitația Egiptenilor, toate acestea sunt semne că viitorul rezervă An­gliei încă­­ multe surprize. La acest rezultat duce politica colo­nială hrăpăreață pe care au cultiva­­t’o Puterile europene, acolo unde ele s’au introdus sub măsea civilizației și a dragostei de oameni. — 7. Geneva. Serbarea veteranilor Erî, a avut loc din parcul Carol I de la Expoziție o splendidă serbare dată de veteranii membri ai socie­­tăței „Coroana de oțel" cu concur­sul societăței de gimnastică „Levski Junae" din Sofia. In tot timpul zilei a cîntat orches­­tra națională, s’a dat o reprezentație teatrală și au mai fost și alte dis­­tracții. Gimnasticii bulgari au uimit a­­sistența prin promptitudinea exervi­­țiilor gimnastice, cu bastoane, puști și la bare fixe. Lupta franceză intre două luptă­tori bulgari a rămas nedecisă după o jumătate de oră. Si a admirat felul de a lupta a­ bulgarului Balkanski. Serbarea s-a terminat la orele 12 din noapte- Premiile zilnice DIMINEAȚA Astă­zi, Luni, 31 August Toți cititorii și abonații noștri participă gratuit la următoarele valoroase premii: 1 Serviciu pentru Lavour 1 KSSS vS £ £ £ e"8 Porl’"Ille de m­ieu 6 Batiste fine. 6 garnitu­ri ace pentru dame 8 Portmoneuri de piele pen­tru bărbați. Toate aceste obiecte sunt expuse în vitrina magazinului de galanterie, lingerie și încălțăminte „Victoria“ din Bulev. Elisabeta colț cu Calea Victoriei. In „DIMINEAȚA“ de mîine vom publica mânezile risti­­gătoare, precum și lista nouilor premii. 99 ale ziarului *5 tru bărbați, 3 Perechi ciorapi negri a­­jur pentru dame. M TRAGEREA premiilor pe ziua de 30 August a. c. 6 postamente galvanisate cu 6 pahare pentru ceai, au fost cîștigate cu No. 302471 1 compozieră de cristal, a fost cî­­știgată cu No. 318724 1 splendidă vază artistică de por­­celan, a fost cîștigată cu No. 179635 6 garniture ace pentru dame, au fost cîștigate cu No. 263231, 105129, 274718, 308537, 290275, 150765, 1 calendar perpetu imitație lemn cu picturi, a fost câștigat cu No. 257936 1 splendidă mapă, o adevărată podoabă pentru birou, a fost cîști­gată cu No. 202364 1 ramă pentru fotografie cu aplica­­țiuni­ artistice, a fost cîștigată cu­ No. 296537 Febra tifoidă în Iași IAȘI, 30 August.— Pe ziua de azi s’au constatat în orș 5 cazuri noui de febră tifoidă. După dorința d-lui inspector dr. Popescu, s’a denaturat apa din cî­­­teva bazinu­ri­ constatîtndu-se că unii din apari iau apa din acele bazinuri dînd-o drept bună, * Mlipe se întrunește consiliul de higiena al orașului, în care ședință se va discuta asupra mersului fe­brei tifoide.— Dan. * Serbările din Iași IAȘI 30 August. — Astăzi fiind patronul regimentului 13 Ștefan cel Mare, s’a oficiat un serviciu reli­gios chiar în localul cazărmei, după care s’a dat o serbare frumoasă, la care au participat ofițerii și soldații regimentului. «• — Tot astăzi, societatea de bine­facere „Cuza Vodă“, și-a serbat pa­tronul printr’un Te-Deum oficiat la biserica sf. Spir­idon de către preotul Ionescu și alți preoți, amintindu-se în rugăciuni de Vodă Cuza. După aceia preotul Popescu dela biserica sf. Andrei a rostit o predică frumoasă, îndemnînd la înfrățire și muncă pentru bine. Au vorbit apoi d-ni: Ionescu, pre­ședintele societăței, G. D. Șerban, președintele Camerei de comerț, ma­ior Manolescu-Mladian, Botez, Tălă­­mălău și Tomescu președintele so­cietatei „Jubileu“. La serbarea acestei societăți au luat parte și societățile „Frăția“, împreună cu președintele ei d. Co­­manitzki, „Moldova“ cu președintele ei d. Botez, a comercianților români, cu­­ președintele ei d. Martinescu, „Jubileu“ cu președintele ei d. To­­m­escu. De la biserica sf. Spiridon, în frunte­­ cu muzica militară s’au În­trunit în piața Unirea, unde, în mij­locul unui mare entuziasm, s'a în­cins o formidabilă horă a Unirei. De aci au pornit la grădina Zim­bru, unde a avut loc un banchet la care s-au ridicat mai multe toasturi. Seara are loc în grădina Zimbru o mare serbare. — Dan. ------- :) Din Tîrgoviște Injungh­iare. — Niculae Ion Ia­­cob luîndu-se la ceartă cu d. Ion Radu Popa, ambii din co­muna Moțăeni, au început să se loveas­că cu ciomegele. Dumitru I. R. Popa, înfuriat, scoate cuțitul de la brîu­ și aplică adversarului sau 3 lovituri de cu­țit în cap, spate și partea dreaptă a pieptului. Victima a fost inter­nată în infirmeria Pucioasa, iar criminalul arestat. — Rică. ____ Buletinul sindicatelor Cizmarii.— Sindicatul lucrătorilor cizmari din Capitală ține astăzi Luni 31 August seara -ședință­­ publi­­­că săptămînală în sala sindicatelor din­­ calea Victoriei 91. Călcători.— Sindicatul lucrători­lor și lucrătoarelor de spălătorie chi­mică, boiangerie și călcătorie ține astăzi la orele 8 seara ședință­­ pu­blică în sala sindicatelor. Plăpumari.— Sindicatul lucrători­lor de plăpumărie ține astăzi la ore­le. 8 sear­a ședință publică în sala sindicatelor. Comunicare Reamintim d-nilor comercianți, industriași și tuturor acelor ce doresc a preda anunciuri sau ori­ce altfel de reclame pentru ziarele ADEVERUL DIMINEAȚA că spre a fi serviți în mod con­știincios și cu prețuri originale să se adreseze NUMAI concesio­narilor exclusivi ai publicităței ziarelor noastre, cunoscutei AGENTH DE PUBLICITATE Carol Schulder & Comp. București, Str. Karageorgevici 18 — (Telefon 3,4) — ADMINISTRAȚIA DIMINEAȚA întrunirile sindica­liștilor de eri $___.r.v . JL FUNCȚIONARII COMERCIALI ț Erî la orele 5 p. m., a avut loc șe­dința sindicatului funcționarilor co­merciali din Capitală cu sediul în calea Victoriei 91. Au vorbit mai mulți domni func­ționari comerciali asupra chestiuni­lor ce frămîntă actualmente clasai funcționarilor comerciali. Un punct care a preocupat mult pe oratori­ști care a stirnit lungi discuțiuni con­tradictorii a fost congresul funcțio­narilor comerciali ce se va ține in toamna aceasta la Iași. A mai vorbit și d. N. Hristosscott în limba­­ esperanto iar d. Em. Nicu­lescu, funcționar comercial esperan­tist ia anunțat că se oferă a preda cursuri de esperanto gratuit. Ședința a luat, sfîrșit la orele 7, jumătate p. m.­­. CERCUL UCENICILOR " Ședința s’a deschis la orele 3 p. m., în fața unui însemnat număr de ucenici și lucrători de diferite bres­­­le, D. D. Călin de la Iași a desvoltat o conferință, vorbind despre „Tine­retul socialist”. D-sa a început prin a face istori­cul mișcărea membrilor, arătînd că aceștia au datoria de a lupta pe toa­te­ căile ca să îngroape rîndurile mișcărei proletare din cari fac parte și dînșii. Conferențiarul a arătat apoi că continuele­­ progrese tehnice au schimbat micul atelier din vechime și în locul sau au venit marile sta­bilimente industriale, unde pe lingă bărbați au mai pătruns și un mare număr de femei și copii cari sunt munciți cîte 16—18 ore pe zi. In străinătate­­— și în special în­ Germania—lucrurile se întîmplă cu totul alt­fel aci ucenicii j­u se pri­mesc decit de la etatea de 13 ani în sus, și ei nu lucrează mai mult de 6 ore pe zi. A mai arătat și marile pro­grese culturale ce au realizat ucenicii din străinătate prin cercurile lor culturale. Belgia în­­ special se rele­vă prin aceia că acolo se luminea­ză mult tineretul asupra inutilităței militarismului. A încheiat arătând importanța că și la noi tineretul muncitoresc să se cultive tot mai mult în­spre binele clasei din care face parte. D. Oscar Chivu esperantist a ți­nut o cuvînt­are arătînd importanța­ limbei esperanto. A anunțat apoi inaugurarea unui curs de limba esperanto pentru u­­cenicî. Ședința a luat sfîrșit la orele 6 p. mn. CURELARI ȘI TALBACARI Astăzi urma ca sindicatul lucra­torilor curelarî și tăbăcari din Capi­tală să țină adunare generală. Din cauză însă că nu s’a întrunit numărul reglementar­­ de membri, a­­dunarea­­ a fost am­înată pentru Du­minica viitoare. CERCUL FEMENIN Cercul cultural femenin din Capi­tală a ținut era­­ după amiază ședință, la sediul din calea Victoriei 91 ela­­giul I, Alb. Știri politice IAȘI, 30 August.—D. Stere, pre­ședintele clubului liberal ieșah­, sosește mîine în localitate. D-s­a se zice că Va lua măsuri pentru a face să apară în locali­tate un ziar liber­al oficial.—Dan. IAȘI, 30 August.—Meseriașii din T.­Frumos, sînt foar­te îndîrjiți îm­potriva administrației comunale care nu le dă de loc de lucru în lucrările de edilitate. Er­ a fost acolo d. Păușești, in­spector al Camerelor de meseri, care a în­aintat ministerului de interne un raport asupra situației meseriașilor din Tg.­Frumos.­­ In strada Anastasie Panu, l­a lucrările de canalizare, s’au găsit numeroase oseminte omenești. — Constantin Ionescu, venind cu căruț­a din Tîrgul de sus, a lo­vit destul de greu pe Clara Dia­­mand. — Dan. TIMPUL, Duminică 30 August în țară.­­ Temperatura este a­­­proape staționară și timpul se menține pretutindeni frumos și liniștit. Temperaturile maxime au variat­ între 28 și 30 grade, ajun­­gînd la 31 și 32 grad­e în unele localități din regiunea de cîm­­pie și 34 grade la Calafat; cele minime au fost cuprinse între 12 și 16 grade, find numai de 10 gra­de la Sinaia și Rucăr și 6 grade la­­ Dorna. Presiunea atmosferică tot, staționară, este în mijlociu către 761 mm. A Plouat numai la Dorna (Su­ceava) 4 mm. 19 August. In Europa. — In toată regiu­nea dintre Franța și M Mrea Nea­gră, presiunea este mai mare ca 760 mm și timpul este frumos, li­niștit și călduros. In sud-vestul continentului depresiunea se men­ține și a adus ploae în întreaga Franță și o parte din Italia Tem­peratura a scăzut puțin în Ru­sia, in celelalte părți a crescut.

Next