Dimineaţa, septembrie 1909 (Anul 6, nr. 1985-2014)
1909-09-01 / nr. 1985
Mai’U 1 Septembrie 1909 GRAMOFON VERITABIL* este numai acel aparat care poartă marca „ínpr* _ 2 îț cumpărați imitațiunile cari nu au marca „SNGER“ — Cel mai mare succes au obținut MOTOARELE de benzină și gezogen Sistemul TRIMAZL si Comp. WIEN Speciale pentru Mori și celelalte industrii Reprezentant general Inginer S. GROSS București, Str. Mîntuleasa Moi. Telefon 4/47 — Referințe din toate părțile țarei —L' De arendat Cu începere de la 23 Aprilie 1910, moșia GANEȘTII din comuna Retevoești jud. Muscel. Doritorii se vor adresa în București d-lui Paul Arion, Str. Lueger 66. Institutul de Fete „Moteanu“ Str. Cosma 16, București Curs Primar, Liceal și Facultativ Cursurile încep la 10 Septemb. Directoare: Lulcreția Moteanu Licențiată în litere. Prem. 1 a Conservatorului, de muzică MBIMN POPESCU — Institut de Băeți — București, Str. Armenească 1 te - *■— <*Ia Liceu complet, Școală primară, Școală Comercială superioare, de patru ani, complementară de doi ani și Cursuri comerciale de seară. Toate acestea după programa statului iși dau drept la voluntariat de un an. Internat pentru școlile statului cu meditațiuni speciale. Școală specială de contabili ca un singur an pentru pregătirea contabililor și administratorilor de bănci, moșii, cooperative, etc. sub auspiciile Casei centrale a Băncilor populare și Cooperativelor sătești. Cursuri de contabilitate, corespondență comercială și limbi străine, anume întocmite pentru funcționari, între orele 12Va—2 din zi și 67—8 seara. Studiile se fac sub conducerea d-lor inspectori de studii: D-l Mill. Dragomirescu, profesor de estetică la Universitate, pentru cursurile liceale și d-l CI piul Hodoș, profesor de contabilitate, pentru cursurile comerciale. Institutul Profesiori De Domnișoare Inglo-GermanăSrucurești Strada Negustori 6 și 8 INCHIRIELE VANZARE DE SACI Mușamale Zecimale TOLURI G. I. GRUFFER —. BRAILA - Str. Misiților și Portului 33 CASA DE SCHIMB M. FUELS București, Strada LIPSCANI No. 8 Noul Palat Dacia cursul pe ziua de 30 August Comp. Vind .4% Uinta amo c. 190b coti., 91 30 91|71 4% , , 1905 a. b. 91 30| 91|70 4 °/C Rentă intern* 89 75 90 25 4 °.'C Oblig. rom. București 86 65 87 — 5"A- » )un- §' Comunale 99 75 100 10 4>Unit ji îi 89 65190 — 5 °/(Ser. Func. rurale 97 50 97 75 4% . , „ 87 87 40 56/„ . .mb. Bu. 96 75 97 25 5% „ , „ Iași 93 60 93 80 5 ° L Bonuri Rurale 97 75 98 10 AC..B. Națională 4230 — 42 50 — „ v Agricolă 432 — 438 — , Sc. Bac. 120 — 130 — „ „ . Dacia Rom. 765 — 770 — „ ” naționala 935— 945 — Cor. vaii. austr. 105 — 106 — Mărci germane 123 50 124 — Banc. franceze 100 25 100 75 „ italiene 99 50 100 50 „ mbl. hîrtii 265 — 268 — — pentru vin — spirt, rachiuri și bere, solid confecționate din lemn de stejar, vinde cu cele mai eftine prețuri societate anonimă pentru industria lemnului, Str. Iovița, București. —Telefon 8/58-Dr.A.BARASCH De la Facultatea din Paris fost elev al profesorului founder Specialist în: Boabele de Piele și Sifilis BOALELE FARULUI Calea Victoriei 120 lingă bis. Albă Consult: 8—10 a. m. și 2—5 p. m. Magazinul La COflSUffs liinde din cauza lipsei de loc un: Orchestrion electric Helios (HupSeld) cu 3000 metrii note, tot în perfectă stare. Se poate vedea funcționînd. Prețul Lei 5000 A costat 12.000 lei. Senziime rară De vînzare : 70 boi, 10 vaci, 10 viței și 2 garnituri de treerat complecte, „Marschall“ în bună stare. Preț avantajos. Doritorii să se adreseze în scris sub :,W. Marschall“ la Agenția de publicitate Carol Schulder , Co. București str. Karageorgavici, 18. nOI COMELOR PĂLĂRII EFTINE CHIC și după ultimele jurnale pariziene, execută D-SOR.1&AL f.ESCH Str. Tudor Vladimirescu No. 7 INSTITUTUL de TETE Bolintineanu —București, Șoseaua Jianu — Sub direcțiunea Doamnelor Maria Angelescu și Alexandrina Murgeanu anunță redeschiderea cursurilor în mod regulat la 15 Septembrie a. c. înscrierile au început Prețurile ca la celelalte institute similare. Un Director cu autorizație și o profesoară de limba romînă, precum și un profesor pentru limba ebraică se caută pentru Școala Israelită Romînă din Buhușî. A se adresa d-lui Z. Chaimsohn, președintele comunităței, Buhuși, caută. §teno>(lactylo^rasă perfectă, care sa cunoască bine limba franceză pentru biroul unei mari fabrici din provincie. Oferte în scris, a se adresa D-lui M. Efraim, Str. Sf. Vineri, București. De închiriat pentru domni, una cameră de dormit și un salonaș elegant mobilate. Str. Sfinții Voevozi 28 bis. D-RUL DENTIST 1. Eiehenimum S’a reîntors în Capitală Consult. 9—12 și 2—6 p. m. Bulevardul Elisabeta No. 4 Dr.HJeumaim Specialist pentru Boalele de Nas, Gît și Urechi — S’a întors în Capitală — Consult 1—5 p. m Str. Gabroveni 20. Telef. 14/68 Traduceri de acte străine In orice limbă și legalizarea lor oficială de către ministere și Consulate. Vi se poate face de către: BIROUL de HMATIUHI al ziarului „Adevĕrul“ Director L. Cornea, Licențiat în Drept Cei din provincie vor trimite actele sub plic recomandat pe adresa Biroului. Cei din Capitală vor vorbi personal cu d. L. VORNEA, la birou București, str. Sărindar No. 11 ,între orele 9—10 a.m. și 5—7 p m. Institutul Medical DE AGENȚI FIZICI Anexat LA BAZA CENTRALA — București, Strada Enei — Tratamentele boalelor cronice ale sistemului nervos, aparatului circulator, digestiv, ale nutrițiunii generale, ale sistemului osos, articular și muscular; neurastenia, nevralgii, paralizii, arterioscleroză, constipația, artritism, reumatism, gutta, scolioza, prin următoarele : Hidroterapia complectă, masaj manual și vibrator, masaj sub apă (Aix și Vichy) sudațiune Berthe, duse Plombières. Electricitate medicala : galvanizare, faradizare, curenți sinusoidali, franklinizare, d'Arsonvalizare, băi hidro-electrice, Roeritjten. Ilăi de lumină și de aer supraîncălzit gen.și parțiale. Mecanoterapia sist. Dr. Zander și Ortopedia. Băi de acid carbonic. (Nauheim). Tratamentele se execută și se supraveghează de medicii specialiști ai Institutului. Prospecte se trimit gratis. Administrația uroui UZATE Preda bile prompt Franco orice Oară. J Prețuri și conll duul avântagloane. BRAILA ASTAZI: 31 August (13 Sept.) 1909 Ortodox: Brîul Maicei Domnului, Catolic : Teofil, MEMENTO Autorități. — Toate autoritățile deschise. Judiciare. — Toate tribunalele deschise, I . SPECTACOLE Grădina Ambasadori.— Trupa sub conducerea d-lor Const. I, Nottara și Niculescu—Buzau, Grădina Blanduzier.— Trupă de comedie franceză. Se va juca: Le grand Soir, piesă în 3 acte. Parcul Otetelișanu. — Compania lirică romînă de sub conducerea d-lui Const. Grigoriu va juca. Pata pădurarului, operetă in 3 acte. Grădina Rașca. — Cinematograf Pathé Frères. Teatrul de varietăți imperial, str. Cimpineanu 16.—II. toate serile reprezentarii pentru familii. Program artistic din nou aranjat pentru stagiunea de vară. Debutează S. Bernardo, primul și cunoscutul cupletist comic român, Mlle Poucelte, étoile de Paris, Vocarea comic german și alți artiști noui angajați. Duminicile și sărbătorile matinei cu intrarea liberă. Sala Volta (str. Doamnei No. 7).— Zilnic reprezentativi de cinematograf. Circul Sidoli. — Teatru de varietăți. Grădina „Moara Roșie“.—In toate serile teatru de varietăți.Muzee Muzeul zoologic (șoseaua Kiselef). Deschis Duminica și sărbătorile, de la 10 dim.—4 d. a., și joi de la 11 dim.—3 d. a. — Muzeul de geologie și paleontologie. (Universitate). — Pinacoteca Ctatului (Palatul Ateneului intrarea prin str. N. Golescu). — Ateneul român. (vizitarea localurilor și colecțiilor sale). Deschis in fiecare zi 9—12 dim. 2—1 d. a., Taxa de intrare 50 bani. Muzeul de antichități, (Universitate). Deschis Duminica și Joia de la 11 dimineața pină la 8 d. a., iar pentru vizitatorii străini sau cei din provincie. In toate zilele Între aceleași ore. Muzeul etnografic și de artă națională (Monetăria statului, șoseaua Kiselef). Deschis Joi și in zilele de sărbătoare dela orele 10 dim, până la 5 d. a Muzeul Th. Aman, sir, Rosetti 8, deschis Marțea, Joia si Duminică și sărbători de la orele 9—12 și 2—4, Imigrațiunea în Turcia - EVREII Jurnalele turcești reproduc declarațiunile pe care șefii juni turci și în special Ahmed Riza și Nissim Bey le-au făcut marelui rabin al Turciei și reprezentanților presei israelite relativ la atitudinea lor față de imigranții evrei din Rusia, din Galiția și din Romînia în Asia Mică . Relativ la aceasta cred că e bine să spunem cîte ceva cu referire la studiul pe care d. Davis Trietsch l-a consacrat problemei colonizațiunei evreești. D. Davis Trietsch constată mai întâiü avantajele, pe cari noul regim le asigură imigrațiunei evree. De pe acum desvoltarea căilor de comunicațiune tinde a depărta masele emigrante dinspre Occident înspre Orient , o familie de 5 persoane ar avea să cheltuiască cu transportul 1200 leî, pentru ca să se ducă în America, din Constanța pînă la unul din porturile Levantului călătoria nu ar costa-o decit mult 100 lei; dacă ar pleca din Odesa, cheltuelile nu s’ar ridica decit pînă la 250 lei. Ar fi așadar o economie de 1000 lei pe care ea ar face-o, de ajuns ca să-î îngăduiască să suporte cheltuelile primei stabiliri în noua sa reședință. Guvernămîntul turcesc a fost în toate timpurile favorabil imigrațiunei evreești. Chiar și sub vechiul regim, s’au văzut autoritar țile culegînd pe fugarii evrei scăpați de progromuri, atunci chiar pe cînd Occidentul creștin se arăta mai mult refractar unei afluențe a maselor evreești. Dacă această imigrațiune n’a ajuns la niște rezultate cu adevărat importante, vina e mai mult a evreilor îșiși decît a guvernului turc, care mergea pînă chiar a acorda imigranților ajutoare materiale. Totuși Turcia a rămas țară clasică de refugiu pentru evrei. Din 500.000 evrei cari se găsesc în imperiu, abia numai 200 mii sunt autohtoni; 200000 sunt de origină spaniolă; cam numai 100 mii se stabiliră acolo în secolul al 19-lea și sunt originari din Rusia, din Polonia și din Romînia. Guvernul turc n’a căutat niciodată să înrăutățească prin vreo măsură restrictivă curentul de imigrațiune evree. Astfel se constată între 1882 și 1892, sosirea a mii de emigranți evrei care s’au stabilit în Palestina. E adevărat că din această epocă datează interdicțiunea pentru evreii de origină rusă și romînă ca să se stabilească în masă în Palestina. Dar d. Trietsch afirmă că această măsură n’a fost nicidecum luată în contra evreilor ca atare, ci mai cu seamă în contra acelora dintre ei care se încăpățîna și a rămîne supuși ruși. Guvernul din Constantinopol, speriat pe drept cuvînt de prezența în Palestina a unui mare număr de supuși ruși, începea a se teme de o intervențiune a Rusiei în afacerile sale interioare. Acest fel de a vedea e întărit prin faptul că fundarea coloniilor evree nu a fost oprită. In fine interzicerea a fost desființată, dacă nu de drept, dar cel puțin de fapt, cînd cu ultimii progromuri din Rusia. In 1899—1900 se întîmplă un epsod în masă al evreilor din România : guvernul turc primi 1200 de fugari și le dădu pămînturi în Anatolia ba chiar și ajutoare bănești. Cu toate greutățile pe cari această colonizare le întîlni dela primele sale începuturi, trei colonii agricole sunt încă de atunci în Anatolia și se desvoltă în mod normal. Printre episoadele pe care le semnalează acest exodin din Romînia, autorul raportează următorul fapt caracteristic: Un grup de 170 emigranți evrei sosiră fără mijloace de existență în portul Constantinopolului. Evreii din Capitală negrăbindu-se ca să-i ajute, 2 negustori turci musulmani le veni în ajutor și le impărțiră îndată de ale mîncărei pentru 1000 de fi. Un alt fapt pe care nu trebue să-l uităm, dar vreau să ne facem o idee exactă despre raporturile dintre turci și evrei, este următorul: cînd Constantinopolul era dat jafurilor, nici un evreu n’a suferit din cauza exceselor populațiunea; nici un dispreț nu au suferit evreii cari se găseau în vecinătatea imediată a victimelor. Inchipuiți-vă, spune d. Trietsch, o capitală creștină dată focului și sîngelui și în care evreii să se bucure de o astfel de impunitate? La Salonic turcii își dau socoteală despre importanța politică a majorităței ebree (80000 evrei contra 70000 turci, greci, slavi și armeni), foarte folositoare pentru a neutraliza influențele eterogene care își fac loc în tot iestul Macedoniei. De altfel, în tot imperiul, iudaismul se află concentrat mai cu seamă în orașe, de aci plinătatea rolului social care poate să-î aparțin din ziua în care întrebuințarea limbei turcești ce iatraspiridi mai mult printre adepții săi, acum sunt 4 deputați evrei în Cameră, numărul lor nu va întîrzia fără îndoială ca să fie dublu. E sigur că noui emigranți se vor stabili de preferință în orașe, cu toate acestea se poate prezice colonizări agricole evree într’un zbor considerabil, sub vechiul regim s’a văzut fondîndu-se , în Palestina mai mult de 30 de colonii cu o popularațiune de 7500 suflete; pe lingă asta, 3 colonii cu mai mult de 1000 de suflete se stabiliră in Asia Mică o astfel de mișcare e destinată a se dezvolta, fiind date condițiunii fiscale mai favorabile pe cari i le oferă noul regim. Totuși colonizarea agricolă e foarte costisitoare. Stabilirea unei familii în, o colonie palestiniană costă cam 15 pînă la 20.000 franci. Un lucrător agricol el însuși are trebuință de 5000 de franci pentru a se stabili într’o colonie. Or, cea mai mare parte dintre emigranți sînt lipsiți de mijloace. Afară de asta ei sînt obicinuiți mai mult cu munca industrială. Astfel s’au văzut în Statele Unite 1.500.000 emigranți evrei care aproape toți se dedau la meseriile marii industrii. De altă parte cheltuielile de instalare pentru un lucrător de uzină sînt minime, pentru că e de ajuns ca capitaliștii să deschidă fabrici pentru ca emigranții să înceapă a-și cîștiga viața chiar din primele zile ale sosirea lor. Chiar și în Orient, mai cu seamă în Egipt, numeroși emigranți evrei venind din Europa orientală sînt întrebuințați în industriile tutunului, hîrtiei, mucavalei confecțiunea, etc. Una dintre consecințele noului regim va fi, cu preciziune, emanciparea Turciei de sub tutela economică străină. Această vastă țară se va deschide de acum înainte în fața industriei, care va avea nevoie de capitaluri, de tehnician, și de lucrători îndemînate cî și inteligenți. D. Davis Trietsch, conchide că în aceste condițiunî mișcarea imigrațiunei evree nu va putea, fără îndoială decît să se accentuieze. __________ G. P. C. CARȚI^I 'REVISTE A apărut: Dicționarul Bulgaro-Romîn, de Zamfir G. Arbire, București, tipografia F. Gobi fn, 1909. Acest dicționar e deplin, el conține toate cuvintele ce se întrebuințează în titeratura noastră. Cuvintele greu de tîlmăcit, sunt explicate de autor cu ajutorul frazelor în cari se întrebuințează. ANCHETELE NOASTRE O nouă biserică catolică în Capitală De cîteva luni de zile, toți cei ce treceau pe strada Polonă, fără de voie aruncau o privire de curiozitate într’o curte particulară unde o biserică se construește. Aproape ascuns de pomi, turnulețul templului abia se zărește și multe se zvoneau despre această construcție, ba că e clădită de un fanatic catolic pentru singurele lui rugăciuni, ba că e ridicată de un ortodox trecut la religia papistașe, etc. In fine gura curioșilor mergea fel și chip, încît hotărîtă de a lămuri o chestie ce-mi părea interesantă am intrat și eu în curtea deschisă a bisericei. Micuță, dar intr’un stil drăguț, ea nu așteaptă decît crucea care va fi adusă zilele astea, după spusele unui maestru care lucra de zor afară. Cercetai pe la toate persoanele ce fură în măsură a-mî da exacte lămuriri și aflai că parte din zvonurile auzite erau destul de întemeiate. Mai acum cincisprezece ani, un vast teren cu curte, grădină și case, au cumpărat la numărul 190, din strada Polonă, de cunoscutul episcop unit de peste munți Radu, în scop de a clădi o biserică de ritul grecocatolic. Lipsa de fonduri, sau de atmosferă proprice la noi în țară îl făcu de a tărăgăna cu punerea în aplicare a dorinței sale pînă în ziua cînd de odată tainic, bisericuța începu să se ridice în luna Mai. Banii sosiră de la congregația catolică, papa dete din arginții săi, ba se zice că și cîțiva români catolici de la pod, contribuiră și repede fu înălțată prima biserică de rit greco-catolic în Capitală. Persoana cu care am vorbit și care era destul tn măsură a-mi da explicațiile necesare, adaogă cu un Zimbel: — Arhiepiscopul catolic s’a gîndit că e de mare necesitate pentru ca să aibă cînd vin în Capitală, șî pentru romînii uniți o biserică greco-catolică. De aceia congregația catolică așa de doritoare de căutarea sufletului roroinilor cînd sînt catolici mai cu seamă a pus ban lingă ban și a realizat visul plămădit de cincisprezece ani, . CAPITALA Trecerea medicilor străini prin targul Primirea din gara de Nord. — Contramandarea vizitelor în Capitală O parte dintre medicii cari au participat la congresul internațional de la Budapesta și cari trecuse în escursiune spre Constantinopol, au trecut ori din nou prin Capitala noastră. Escursioniștii au sosit în București cu trenul obicinuit de Constanța, la care se adăugase două vagoane speciale. In drum producîndu-se o întârziere de 39 de minute, trenul s-a oprit în gara de Nord era dimineață la orele 7 și 4, în loc de 6.25, cum e fixat în orariul obicinuit al căilor noastre ferate. Pe peronul gării cei 58 de medici, în frunte cu profesorul E. Dabout de la Paris, au fost primiți de către d-niî d-r. Obreja, Marinescu, Stănculeanu, Teohari, Stoenescu, Niculescu și D. Gheorghiu. Se știe că la consfătuirea medicilor noștri de cu o seară în urmă, se fixase un întreg program pentru primirea medicilor străini, cari aveau să rămînă în Capitala noastră pînă era după amiază. Era dimineață, însă, la sosirea escursioniștilor în gara de Nord, medicii români, spre marea lor surprindere și părere de ros, au trebuit să ia cunoștință de faptul că escursioniștii sunt siliți să-și continue după o oră drumul cu trenul de Predeal. In afară de oboseala călătoriei între Constantinopol și Constanța, pretext invocat din politeță în primul moment adevărata cauză e, însă, cu totul alta. D-rul Lang, conducătorul escursiunei, nu a neglijat să aranjeze în așa fel lucrurile, încît medicii străini, cu toată buna lor voință, să fie puși în imposibilitate de a rămîne pentru cîteva ore în București. In adevăr, vaporul care trebuia să aducă pe escursioniști la Constanța Sîmbătă dimineață la orele 9, ca aceștia să ajungă în Capitală seara și să potă rămînea aici pînă a doua zi dimineața, a sosit în Constanța la orele 11 seara, iar în Capitală au ajuns ora dimineața, cu o oră înainte de plecarea trenului de Predeal. Cei cari ar fi rămas în Capitală ar fi riscat să plătească din nou costul călătoriei pînă la destinație. E, deci, clar și lămurit că la mijloc nu a fost iarăși decit o nouă imestechinare ungurească, meschinărie care, ca și aceia cu întîrzierea de trei ore a trenului special, le-a reușit cu același succes. Unii dintre medicii străini, însă, au rämas cu toate acestea cîteva ore în Capitala noastră, spre marea părere de rău a vecinilor noștri unguri. Pînă aseară au fost oaspeți ai Bucureștilor d-nii d.r. Th. Zelnit, Offingher, Stoffman și Gippi, profesor la universitatea din Palermo, împreună cu d-na și d-ra Gippi.In tot timpul zilei de eiî ai vizitat orașul și instituțiunile noastre de cultură, iar aseară cu trenul de Arad și-ați continuat călătoria., Intr’ot convorbire avută cu unul, din medicii escursioniștî, aceasta a expus în cuvinte bine simțite indignarea, ce a cuprins pe toți medicii atunci cînd la ducerea spre Constantinopole, ungurii și-au permis ca în numele tuturor medicilor să trimită o telegramă, prin care arată că nu primesc banchetul oferit de medicii din Constanța. Vorbind despre escursiunea la Constantinopole, medicul s-a arătat foarte mulțumit de primirea făcută acolo și de modul cum au fost sărbătoriți la, cele două banchete date în onoarea lor și prezidate de însuși ministrul de instrucție. Telegrama medicilor francezi Erî după amiază d. dr. Stoenescu a primit de la graniță din partea medicilor francezi, următoarea telegramă Predeal, 30 August Înainte de a părăsi pămîntul romînesc, țin ca francez și în numele medicilor francezi să mulțumesc medicilor români pentru gentileța deosebită ce au avut-o față de noi. Să trăiască colegii ! ”". Dabout. Această telegramă a fost trimisă asociațiunei medicilor. NENOROCIRI-ACCIDENTE — Culmea ghinionului. Un ceferist călcat da o trăsură, cînd toată ziua se învârtește printre trenuri. Costache Borănescu, decanul hamalilor din gara de Nord, voind să traverseze calea Griviței pe porțiunea din fața gării, a fost călcat de o trăsură de piață, producîndu’i numeroase leziuni pe corp. Decan veferiist și să fie călcat de o trăsură,je-ar fi fost pe vremea d-lui Miclescu, ar fi avut toate șansele să fie călcat de vre-un vagon oarecare. — Un alt accident la Azilul de noapte. Bătrînul Mihai Petre, din strada Satu cu Tei No. 30, căzînd de pe o grămadă de lemne din curtea Azilului, s’a ales cu o altă grămadă de leziuni pe corp. FAPTE DIVERSE — Un soldat vagabond. De citava zile avem de înregistrat atîți soldați vagabonzi, în cit s'ar părea că cei dela cazarmă nu mai au ce face cu dînșii. Pe ziua de erî alți doi. Primul e soldatul Florea Tănase, din regimentul 5 Vlașca, adunat erî de poliție de pe străzile Capitalei. Celalt e caporalul Bratu Zile, carii se îndeletnicea cu aceiași ocultație ca și interiorul d-sale. Ambii au fost înaintați comenduirei. Dacă soldații n’ar lua pildă de la don, căprar, aopî de la cine să ia ! — Azi se deschide în parcul Carol, de față fiind și d. ministru Spiru Haret, expoziția școlilor dla agricultură, viticultură, mesiiî și economie casnică. Intrarea la această expoziție va fi gratuită pe tot timpul lunei cît va fi deschisă. INTRE PUNGAȘI _ "Au început iarăși să salte afacerile de vre-o două zile. Cum asta ? — Foarte bine. De cînd cu razzia dela circ, poliția se ținea de... cocote și ne-a uitat pe noi. 3? Un lucrător călcat de un vagon de tren Nenorocirea din stația Dealul Spirei Publicul și lucrătorii adunați era pe peronul stației de cale ferată Dealul Spirei au fost alarmați de niște strigăte disperate, cari eșeau de sub un vagon ce manevrase în acea stația și care urma să fie atașat la un tren de marfă. Făcîndu-se cercetări, a fost găsit sub roatele vagonului corpul ai proa,pe strivit, lucrătorul Slie Tănase. Ancheta a stabilit că în momentul cind numitul lucrător încerca să treacă pe sub vagon, a fost prins sub roate. Starea victimei fiind foarte îngrijitoare, rănitul a fost transportat în grabă la spitalul Colțea, sub îngrijirea d-lui doctorand Roșianu de la societatea de salvare. Furtul de la hotel Frascatti — Cine e victima Imnulul — Siguranța Capitalei a fost se zizată erî cu o plîngere din partea d-lui Cruceanu, care reclamă că dela hotel Frascati i s’a furat o mie de lei în hîrtii de bancă. Din cuprinsul reclamației reeșă că d. Cruceanu ducînduse la acest hotel ca să caute pe d. Cer^ chez și negăsindu’l, a intrat in camera d-sale, pentru a’l aștepta. In timpul acesta adormind, i s’a furat din buzunar cei o mie de franci pe care'i avea asupra d-sate. Ordonind n se anchetă,vor fi ascultați pe rînd oamenii din serviciul hotelului, bănuiala căzînd în primul rînd, asupra acestora. Sunt, însă, toate probabilitățile că furtul va rămîne nedescoperit, de altfel că multe dintre furturile cari se săvîrșesc în Capitala noastră. ȘTIRI TEATRALE înainte de a apare pe scena de la Lyric în amsamblul companiei Davila, Niculescu-Buzău a ținut să mai ofere publicului prilejul de a-l vedea într’un rol de femee și deci astăseară Luni, Niculescu-Buzău, va juca rolul mătușei din STUDENȚIIVESELI. . . Cine Vrea să rîdă cum de multn a rîs, să meargă deci astă-seară la „Ambasadori", la „STUDENȚII VESELI“. ____ Congresul tinerilor egipteni Astăzi 31 August va avea loc la Geneva al doilea congres al tinerilor egipteni. In vederea acestui congres comitelui mișcării, a lansat un apel către poporul egiptean, precum și către anumiți oameni politici și publiciști din Europa, prin care li se cere sprijinul pentru susținerea cauzei independenței egiptene, iată o parte din acest apel: „La 14 Septembrie, 1908, tinerii egipteni au ținut în Geneva congresul lor. După ce s’a expus starea actuală de lucruri, detestabilă în toate privințele, avîndu-se în vedere ocupația nefastă a Angliei, delegații au decis să se trimeată lui sir Eduard Grey o telegramă de proletare în contra ocupațiunei ilegale, amintindu-i-se promisiunea formală de a retrage trupele engleze din Egipt,precum și o a doua telegramă kedivului pentru a i cere restabilirea Conte a Constituției. După constituirea comitetului permanent, s-a decis să fie convocați pentru un al doilea congres, toți egiptenii cari vor vor să participe, precum și acei dintre europeni cari au dovedit simpatii pentru cauza noastră. Congresul are menirea de a studia chestiunea egipteană în toate ale ei manifestări, de-a lumina opinia publică din Europa asupra situației Egiptului, de-a demasca întreaga politică engleză în valea Nilului precum și de-a căuta o remediare prin toate mijloacele posibile". Și după ce se reamintește vremurile de libertate ale Egiptului și starea deplorabilă in care a ajuns țara grație lăcomiei exploatatorilor englezi, comitetul apelează la patriotizmul compatrioților și la respectul de libertate al europenilor cerînd să se redea Egiptul egiptenilor. Mișcarea tinerilor egipteni este o mișcare grandioasă, avîndu-se în vedere colosul contra căruia eî angajează lupta, colos pe care eî speră să-l doboare cu ajutorul puternicului curent de revoltă, care dăinuește de ani de zile printre egipteni. Strîns legată de mișcarea pentru independență, activitatea lor se desfășoară și în direcția culturală,căutînd astfel să deștepte massele la o viață națională care să pună Egiptul în rîndul statelor și națiunilor civilizate, începutul de mișcare în India, năzuințele de absolută independență în Australia, agitația Egiptenilor, toate acestea sunt semne că viitorul rezervă Angliei încă multe surprize. La acest rezultat duce politica colonială hrăpăreață pe care au cultivat’o Puterile europene, acolo unde ele s’au introdus sub măsea civilizației și a dragostei de oameni. — 7. Geneva. Serbarea veteranilor Erî, a avut loc din parcul Carol I de la Expoziție o splendidă serbare dată de veteranii membri ai societăței „Coroana de oțel" cu concursul societăței de gimnastică „Levski Junae" din Sofia. In tot timpul zilei a cîntat orchestra națională, s’a dat o reprezentație teatrală și au mai fost și alte distracții. Gimnasticii bulgari au uimit asistența prin promptitudinea exervițiilor gimnastice, cu bastoane, puști și la bare fixe. Lupta franceză intre două luptători bulgari a rămas nedecisă după o jumătate de oră. Si a admirat felul de a lupta a bulgarului Balkanski. Serbarea s-a terminat la orele 12 din noapte- Premiile zilnice DIMINEAȚA Astăzi, Luni, 31 August Toți cititorii și abonații noștri participă gratuit la următoarele valoroase premii: 1 Serviciu pentru Lavour 1 KSSS vS £ £ £ e"8 Porl’"Ille de mieu 6 Batiste fine. 6 garnituri ace pentru dame 8 Portmoneuri de piele pentru bărbați. Toate aceste obiecte sunt expuse în vitrina magazinului de galanterie, lingerie și încălțăminte „Victoria“ din Bulev. Elisabeta colț cu Calea Victoriei. In „DIMINEAȚA“ de mîine vom publica mânezile ristigătoare, precum și lista nouilor premii. 99 ale ziarului *5 tru bărbați, 3 Perechi ciorapi negri ajur pentru dame. M TRAGEREA premiilor pe ziua de 30 August a. c. 6 postamente galvanisate cu 6 pahare pentru ceai, au fost cîștigate cu No. 302471 1 compozieră de cristal, a fost cîștigată cu No. 318724 1 splendidă vază artistică de porcelan, a fost cîștigată cu No. 179635 6 garniture ace pentru dame, au fost cîștigate cu No. 263231, 105129, 274718, 308537, 290275, 150765, 1 calendar perpetu imitație lemn cu picturi, a fost câștigat cu No. 257936 1 splendidă mapă, o adevărată podoabă pentru birou, a fost cîștigată cu No. 202364 1 ramă pentru fotografie cu aplicațiuni artistice, a fost cîștigată cu No. 296537 Febra tifoidă în Iași IAȘI, 30 August.— Pe ziua de azi s’au constatat în orș 5 cazuri noui de febră tifoidă. După dorința d-lui inspector dr. Popescu, s’a denaturat apa din cîteva bazinuri constatîtndu-se că unii din apari iau apa din acele bazinuri dînd-o drept bună, * Mlipe se întrunește consiliul de higiena al orașului, în care ședință se va discuta asupra mersului febrei tifoide.— Dan. * Serbările din Iași IAȘI 30 August. — Astăzi fiind patronul regimentului 13 Ștefan cel Mare, s’a oficiat un serviciu religios chiar în localul cazărmei, după care s’a dat o serbare frumoasă, la care au participat ofițerii și soldații regimentului. «• — Tot astăzi, societatea de binefacere „Cuza Vodă“, și-a serbat patronul printr’un Te-Deum oficiat la biserica sf. Spiridon de către preotul Ionescu și alți preoți, amintindu-se în rugăciuni de Vodă Cuza. După aceia preotul Popescu dela biserica sf. Andrei a rostit o predică frumoasă, îndemnînd la înfrățire și muncă pentru bine. Au vorbit apoi d-ni: Ionescu, președintele societăței, G. D. Șerban, președintele Camerei de comerț, maior Manolescu-Mladian, Botez, Tălămălău și Tomescu președintele societatei „Jubileu“. La serbarea acestei societăți au luat parte și societățile „Frăția“, împreună cu președintele ei d. Comanitzki, „Moldova“ cu președintele ei d. Botez, a comercianților români, cu președintele ei d. Martinescu, „Jubileu“ cu președintele ei d. Tomescu. De la biserica sf. Spiridon, în frunte cu muzica militară s’au Întrunit în piața Unirea, unde, în mijlocul unui mare entuziasm, s'a încins o formidabilă horă a Unirei. De aci au pornit la grădina Zimbru, unde a avut loc un banchet la care s-au ridicat mai multe toasturi. Seara are loc în grădina Zimbru o mare serbare. — Dan. ------- :) Din Tîrgoviște Injunghiare. — Niculae Ion Iacob luîndu-se la ceartă cu d. Ion Radu Popa, ambii din comuna Moțăeni, au început să se lovească cu ciomegele. Dumitru I. R. Popa, înfuriat, scoate cuțitul de la brîu și aplică adversarului sau 3 lovituri de cuțit în cap, spate și partea dreaptă a pieptului. Victima a fost internată în infirmeria Pucioasa, iar criminalul arestat. — Rică. ____ Buletinul sindicatelor Cizmarii.— Sindicatul lucrătorilor cizmari din Capitală ține astăzi Luni 31 August seara -ședință publică săptămînală în sala sindicatelor din calea Victoriei 91. Călcători.— Sindicatul lucrătorilor și lucrătoarelor de spălătorie chimică, boiangerie și călcătorie ține astăzi la orele 8 seara ședință publică în sala sindicatelor. Plăpumari.— Sindicatul lucrătorilor de plăpumărie ține astăzi la orele. 8 seara ședință publică în sala sindicatelor. Comunicare Reamintim d-nilor comercianți, industriași și tuturor acelor ce doresc a preda anunciuri sau orice altfel de reclame pentru ziarele ADEVERUL DIMINEAȚA că spre a fi serviți în mod conștiincios și cu prețuri originale să se adreseze NUMAI concesionarilor exclusivi ai publicităței ziarelor noastre, cunoscutei AGENTH DE PUBLICITATE Carol Schulder & Comp. București, Str. Karageorgevici 18 — (Telefon 3,4) — ADMINISTRAȚIA DIMINEAȚA întrunirile sindicaliștilor de eri $___.r.v . JL FUNCȚIONARII COMERCIALI ț Erî la orele 5 p. m., a avut loc ședința sindicatului funcționarilor comerciali din Capitală cu sediul în calea Victoriei 91. Au vorbit mai mulți domni funcționari comerciali asupra chestiunilor ce frămîntă actualmente clasai funcționarilor comerciali. Un punct care a preocupat mult pe oratoriști care a stirnit lungi discuțiuni contradictorii a fost congresul funcționarilor comerciali ce se va ține in toamna aceasta la Iași. A mai vorbit și d. N. Hristosscott în limba esperanto iar d. Em. Niculescu, funcționar comercial esperantist ia anunțat că se oferă a preda cursuri de esperanto gratuit. Ședința a luat, sfîrșit la orele 7, jumătate p. m.. CERCUL UCENICILOR " Ședința s’a deschis la orele 3 p. m., în fața unui însemnat număr de ucenici și lucrători de diferite bresle, D. D. Călin de la Iași a desvoltat o conferință, vorbind despre „Tineretul socialist”. D-sa a început prin a face istoricul mișcărea membrilor, arătînd că aceștia au datoria de a lupta pe toate căile ca să îngroape rîndurile mișcărei proletare din cari fac parte și dînșii. Conferențiarul a arătat apoi că continuele progrese tehnice au schimbat micul atelier din vechime și în locul sau au venit marile stabilimente industriale, unde pe lingă bărbați au mai pătruns și un mare număr de femei și copii cari sunt munciți cîte 16—18 ore pe zi. In străinătate— și în special în Germania—lucrurile se întîmplă cu totul altfel aci ucenicii ju se primesc decit de la etatea de 13 ani în sus, și ei nu lucrează mai mult de 6 ore pe zi. A mai arătat și marile progrese culturale ce au realizat ucenicii din străinătate prin cercurile lor culturale. Belgia în special se relevă prin aceia că acolo se luminează mult tineretul asupra inutilităței militarismului. A încheiat arătând importanța că și la noi tineretul muncitoresc să se cultive tot mai mult înspre binele clasei din care face parte. D. Oscar Chivu esperantist a ținut o cuvîntare arătînd importanța limbei esperanto. A anunțat apoi inaugurarea unui curs de limba esperanto pentru ucenicî. Ședința a luat sfîrșit la orele 6 p. mn. CURELARI ȘI TALBACARI Astăzi urma ca sindicatul lucratorilor curelarî și tăbăcari din Capitală să țină adunare generală. Din cauză însă că nu s’a întrunit numărul reglementar de membri, adunarea a fost amînată pentru Duminica viitoare. CERCUL FEMENIN Cercul cultural femenin din Capitală a ținut era după amiază ședință, la sediul din calea Victoriei 91 elagiul I, Alb. Știri politice IAȘI, 30 August.—D. Stere, președintele clubului liberal ieșah, sosește mîine în localitate. D-sa se zice că Va lua măsuri pentru a face să apară în localitate un ziar liberal oficial.—Dan. IAȘI, 30 August.—Meseriașii din T.Frumos, sînt foarte îndîrjiți împotriva administrației comunale care nu le dă de loc de lucru în lucrările de edilitate. Er a fost acolo d. Păușești, inspector al Camerelor de meseri, care a înaintat ministerului de interne un raport asupra situației meseriașilor din Tg.Frumos. In strada Anastasie Panu, la lucrările de canalizare, s’au găsit numeroase oseminte omenești. — Constantin Ionescu, venind cu căruța din Tîrgul de sus, a lovit destul de greu pe Clara Diamand. — Dan. TIMPUL, Duminică 30 August în țară. Temperatura este aproape staționară și timpul se menține pretutindeni frumos și liniștit. Temperaturile maxime au variat între 28 și 30 grade, ajungînd la 31 și 32 grade în unele localități din regiunea de cîmpie și 34 grade la Calafat; cele minime au fost cuprinse între 12 și 16 grade, find numai de 10 grade la Sinaia și Rucăr și 6 grade la Dorna. Presiunea atmosferică tot, staționară, este în mijlociu către 761 mm. A Plouat numai la Dorna (Suceava) 4 mm. 19 August. In Europa. — In toată regiunea dintre Franța și M Mrea Neagră, presiunea este mai mare ca 760 mm și timpul este frumos, liniștit și călduros. In sud-vestul continentului depresiunea se menține și a adus ploae în întreaga Franță și o parte din Italia Temperatura a scăzut puțin în Rusia, in celelalte părți a crescut.