Dimineaţa, decembrie 1909 (Anul 6, nr. 2076-2102)
1909-12-01 / nr. 2075 (2076)
AtfUl VI.-Nd. 2075 WTO PUBLICITATEA. CONCRDATĂ EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER A Comp. BUCUREȘTI •tr. Ksrageorsoviet II—Telefon S/4 Birourile ziarului: Str. Sărindar No. 11 DIRECTOR CONST. MILLE Abonamente cu premii: 'Vin an ......... Lei 2»e Inni ......................................... „ 11 , S Inni.......................................... „ ' 6 Pentru străinătate prețul este îndoit TELEFON> Direcția ți Administrația No. 14710 Redacția cu Capitali . „ 14/10 „ „ Provincia. , 1499 „ Străinătatea. „ 12/40 - 1. . . . ---------------------------------------------------------------------- - ------------------------------- ' Apare zilnic pe. cele din urmă știri ale nopței $?ju 3 recirntrie KC9 E3,3- IAȘII AU SĂRBĂTORIT IERI PE IH TITU MAIORESCU A doua capitală a fărct are o reputafie bine stabilită In ce privește mișcarea culturală. In stabilirea acestei reputații, Titu Maiorescu a avut ăe siguri un rol capital, căci, precum se știe, la Iași ți-a început activitatea aceasta, față a culturei noastre. Se cuvinea deci ca lașii să sărbătorească așa cum merită pe acela, care din împrejurările cunoscute se retrage, astăzi din invățămint. $1 Iașii l’au ■ sărbătorit in modul cel mai impunător. Asupra acestei mărețe sărbători iată amănuntele cele mai complecte. La gară IAȘI, 29 Noembrie. — Peronul Barei este prea restrâns, a cuprinde toata lumea de elita, profesori, studenți în mare parte, care venisera să primească pe d. Maiorescu, care pentru o zi, se întoarce în orașul unde și-a devotat ani de muncă. Trenul sosește la ora exactă. D.Maiorescu se scoboară din vason. I se face o primire de o sinceritate înălțătoare. D-sa e vădit emmoționat și mulțumește in citeva cuvinte, arătând și mulțumirea . Sa sufletească, că revede Capitala Moldovei. La primărie : Un șir nesfârșit de trăsuri, con.Iftoc pe d. Maiorescu la locuința d-lui dr. Bogdan, unde sînt găzduiți și unde îi așteaptă ceaiul. La ora 10, d. Maiorescu se duce la, primărie, însoțit de un mare număr de profesori. Aci e așteptat de către d. Nicu Cona, primar al orașului și de consilierii comunali. Cuuvîntarea d-lui Gane După citeva momente de convorbire, în care d. Maiorescu își exprimi satisfacțiunea, sa revăzimi această sală, amintirea activitățeii sale dealtă dată, d. Nicu Gane, ijrostește cuvîntarea următoare: „Domnule Maiorescu, „Cu mare bucurie te primim în această sală a ședințelor Consiliului comunal, odinioară, una din sălii ® Băncei Moldovei, om de acum 46 ani, adică la 1863, am ținut 'primele conferințe' publice cari 'au avut 'atîta răsunet în Iași și la cari am avut onoarea să •azist el etc. .,Ce departe scrtemle a cele timpuri ! .Aceele interesante conferințe, ,Ba nu au avut darul să imprime o nouă și însemnată mișcare în domeniul cugetarei, au contribuit la Intemeerea societăței Junimea literară, care la rândul ei a inaugurat o eră de renaștere în istoria noastră literară și al cărei organ de publicitate Convorbirile, viețuește și astăzi cu rangul de decan al tuturor ziarelor și revistelor din țară. ..Cu o adevărată emoțiune ne intîlnim deci astăzi aicea, după attîta amar de tanti, remoindr-se prin amintire acele frumoase timpuri ale tinereților noastre. „Fii dar bine venit între noi în această sală unde cu aproape jumătate de secol înainte ai revărsat, în sufletele ieșenilor aiîta lumină ,prin graiul fermecător al domniei-sale și unde acum atras de puterea neînvinsă a amintirilor, ai revenit pentru a revedea locul de unde ai plecat la strălucita domniei tale carieră. „Sunt acum zece ani, un cerc de prieteni ți-a organizat o festivitate jubilară cînd ai împlinit vîrsta de 60 ani. „La acea ocazie, ți-am adresat, și eu o scrisoare din cuprinsul căreia te rog să-mi dai voe Să-ți yi produc un pasaj: „Iar sufletul membrilor societăț,țiî „Junimea.“, ziceam eu atunci." „era fără Îndoială d. Maiorescu. „El era matca în jurul căreia se „adunau "albinele, el era boldul „care ne stimula la lucru. Cu „întinsele sale cunoștinți. cu spirtul sau fin de observațiune, iar „darul fermecător al cuvântului „ce toată lumea I recunoaște, el „ne arăta calea adevărată ce trebuia să urmăm, ne îndrepta ero„lile, ne ferea de tonul declama„tonifi, de fraza goală, de mult „practicata beție de cuvinte, așa „că 'sub direcțiunea ga, cu drept , cuvânt numită " Direcțiunea nouă, „Va fi format talente, cari vor fi«.gur» cu cinste in istoria lite.,rat.urel romane“. „Aceste cuvinte au fost scrise atunci de mine cu toată,buna credință a unui sincer admirator și astăzi după zece ani, nu pot mai bine să-mi termin cuvîntarea, deci, adresîndu-ți vechea și bătrâneasca urare de la sfîrșitul acelei scrisori. „Nu pot mai bine să’mi termin cuvîntarea decit, adresîndu'ți scurta dar bătrîneasca urare care cuprinde în sine tot binele ce poate dori o inimă de om: să trăești, d-le Maiorescu !“ Discursul d-l US Gane. .a produs o adîncă impresiune. Ochii tuturor erau plini de lacrimi de bucurie. Aplauze lungi a fi acoperit acest discurs atât, de frumos. Răspunsul d-lui Titu Maiorescu tA luat eipoî cuvîntuil H. Maiorescu, care a spus: „Fă mulțumesc pentru cinstea ce mi-al făcut-o în vechea capitală a Moldovei. Dacă ar putea vorbi zidurile, v'ar povesti de discuțiile ce ar avut loc in acest local, la Banca Moldovei, unde se discutau interese bănești, dar la in Februarie isus am găsit, un singur exemplar al aminciurilor publicatie atuncea, în care se anunțau în acest local cele dinții prelegeri literare și științifice. ..Mișcarea s'a înfăptuit atuncea de către aceii cari au țirit inițiativa. Este o fericire pentru mine, că se află in capul •»" consiliului actual comunal, colegul meu literar d. Nicu Gane". După ce arată meritele d-lui Nicu Gane ca nuvelist și care a continuat a îndruma generațiile ce au urmat după Vasile Alexandri, termină zicind: „Știți astăzi cum că lașul se va alimenta în curintd cu apă bună de izvor pentru trebuințele fizice și doresc din suflet ca lașul să rămîie mai departe un izvor de lumină pentru trebuințele intelectuale. Să trăești d-le Gane!" . Cu aceasta s’a terminat solemnitatea de la primărie. La școala normală Auttomobile se așteaptă. După terminarea recepțiumei de la primărie, înaltul oaspete, însoțit de profesori, pornesc în automobile spre școala I normală „Vasile Lupii", unde îl așteaptă o pstlmire din cele mai călduroase. Intrareta în curtea școlarei a d-lutt Maiorescu' e salutată cu ovații de către elevii școalei. Fanfara lintt'Onă ,,Deșteaptă-te române". Toate pregătirile sunt făcute și d. Maiorescu asistă la o frumoasă serbaire școlară, elevii îrntrecîndu-se de astă dată în cîntece, dansuri și exerciții corporale. Discursul d-lui Mitru i D. Mitru, harnicul director al școlalei normale, mișcator de prezența.d-lui Maiorescu la școală, rostește o cuvîntare inimoasă, salutînd în primul rînd sosirea la școală ,a d-lui Maiorescu, al doilea director al acestei școli. "Insistă ,asupția, «cuiviităței d-lui.î Man Ionescu ca, director al. ș,co’al«I și ca profesor de pedagogie. Ideile d-luil Maiorescu asupra învățămîntului, sînt analizate m ui multă competință de către d. Mitra, care relevă cum aceste idei au contribuit la transformarea învățămîntului la noi. 1 D. Mitra termină arătînd solicitudinea pusă de d. Mraiorescu pentru școala normilă, ca director și în urmmă ca ministru. Cuvintarea d-lui Meisner D. Meisner vorbește în calitate de profesor de pedagogie, catedră ocupată altă dată de către d L Maiorescu. Cu numită vervă, d. Meisner, zugrăvește, pe d. Maiorescu, ca profesor și om și relevă puternicul său talent, și farmecul pe care illusitrul sărbătorit l’a răspîndit. După ce a vorbit d. Meissner, a răspuns d- Maiorescu, fericit de celei văzute și a amintit că a părăsit direcția academiei Mihăileanu pentru a se devota școalei Trei Sfetițe, unde s’au pus bazele învățămîntului normal, * lată impresiile personale ale d-lui Maiorescu. întrebat de un prieten asupra vizitei la școala normală: „Am rămas încîntat. „Altădată universitatea noastră ar fi avut ca ideal cele ce cuprinde astăzi școala normală„Totul a fost în cea mai perfect ordine și ora de la sfirșit n’am să o uit. „Ba ceva mai mult un tînăr elev, s’a grăbit să-mi facă într’un instantaneu mutra. Asemănarea era perfectă. Atîta deosebire insă trebuia să fie zisă de d- Maiorescu glumind: „Elevul m’a făcut pe un fond alb cu creion negru, pe cînd trebuia să mă facă pa un fond negru, cu un creion alb—căci am albit”. „ Ceti de pe urmă vorbește elevul Comănescu, reamintind gloria revărsată, asupra școalei de către d. Maiorescu., Dejunul La ora 12,1. Maiorescu a. Irtat dejunul la liceul, internat, împreună cu elevii, așa cum, oficinuia pe cîmjiâ era director la Academia Mihăileianuu. Partea culminantă a solemnitate! de astăzi, era recepția de la liceul internat. In marea sală a pașilor pierduți erau înșirați toți elevii într’o perfectă ordine. Sus, pe scări, fanfara. In mijlocul sălii așteptau toți profesorii liceului, în frunte cu directorul d. Tamida. Intrarea d-lui Maiorescu a fost cu adevărat o intrare triumfală. Apoi, trecînd printre 2 rînduri de elevi, d. Maiorescu se întreține cu profesorii în cancelaria directorului, după care fură invitați la masă. La masă a luat parte d. Maiorescu, un număr de profesori universitari, întregul corp didactic al liceului și 300 elevi. Totul într’o ordine incomparabilă. Cel clntii toast l’a ridicat d. Tomida, directorul liceului, care în cuvinte mișcătoare, a știut să releve activitatea d-lui Maiorescu ca profesor, om de știință și tot ce a făcut d-Sa pentru binele și propășirea neamului. .A vorbit apoi d. Paul, profesor la această școală, care a povestit elevilor din trecutul d-lui Maiorescu, despre activitatea sa și de renașterea ce s’a făcut în țară prin geniul strălucitor al maestrului. A vorbit apoi elevul Naum, care în numele colegilor sai, a exprimat marea sa admirație pentru d. Maiorescu, ale căruia fapte le sunt cunoscute și pe cari nu le vor uita nici odată. Intr’o cuvântare frumoasă și scurtă, d. Maiorescu a răspuns, amintind din ziua cind a fost numit director al celui dinții liceu internat din localitate și termină zicînd că a avut ca deviză în trecut, de a trăi în bună amiciție cu tinerimea, deviză pe care o are și astăzi. La universitate Serbarea de la universitate are să fie la ora 3 p. m- Cu mult însă înainte, lumea vine- Se observă tot lașul intelectual și elegant- Se prevede o aglomerare mare și este imposibil ca dl Maiorescu să poată mulțumi pe toată lumea, vorbind în aură- Iată pentru ce, o estradă a fost improvizată în sala pașilor pierduți, pentru ca eventual [L Maiorescu să poată vorbi aci-In carcera vectorului, unde 3- Maiorescu va zăbovi cîteva minute, în așteptatea începere a serbărei, se găsesc adunate un număr de dosare, de pe vremea cind d- Maiorescu era rectorul acestei universități. Intre altele se află dosarul, cel dinții dosar, cu jurămîntul depus de sărbătoritul de azi-Sosirea d-lui Maiorescu dă doc la o manifestațiune grandioasă, incomparabilă, așa cum știîi ieșenii să o facă. Aclamarea e nesfîrșită- Oaspeții intră ln camera rectoratului- La vederea dosarelor, care îi reamintesc activitatea de altădată, lacrimi de bucurie curg din ochii marelui învățat-La braț cu rectorul, dl. Maiorescu apare pe tribuna aulei- Toată lumea e în picioare- E cu neputință de a descrie acest moment solemn- Ovațiile nu se mai sfîrșesc și cu greu, liniștea se restabilește- Cuvintarea d-lui Bogdan Col dinul ia cuvintul rectorului universiliiței, care mulțumești d-lui Maiorescu pentru grabă cu care a răspuns la invitația de a veni la Iași, și a da astfel ocaziae universitate! de a-i arăta toată dragostea ce simte pentru d-sa L-sa arată apoi marea activitate desfășurată de d. Maiorescu, pentru binele și propășirea universitate!din Iași- Discursul d-lui Rîșcanu „Noî aici în Iași nu slăvim numai pe cel mai ilustru profesor universitar, dar pe cel măi ilustru,profesor din Iași, pentru că dv. ați fost director al colegiului ■național, director al școlalei normale, ați înființat gimnaziile din Iași... ,,Vă aclamă Iașul întreg, pentru că acestui oraș ,părăsit și uitat, i-ați dat pentru cîtva timp o mare striiliuiehe, făcând din el um cenriiu! spre care se îndreaptă privirile întregului neam, ca spre cel mai însemnat oraș al țarei cu privirea ,intelectualitățel“. D. Hîșcanu face istoricul activitatei d’ lui Maiorescu de la ISși încoace. Arată primejdia la un moment dat pentru lupta ce s’a dat pentru « purificarea limbei românești și care împărțise țara aproape în 2 tabere dușmane. „D. Maicurescu s’a pus în fruntea luptei, a strips toate elementele culte din Iași și a făcut, o admirabilă academie în care se găseau între alții : Negrizzi, Gane, Xenopol, Carp, Pogor, limoneseu, Conta, L&ndbri. «i ’alții”. 1). Rîșcanu arată calitățile eminente ale d-lui Manioresci? care ca Uireator, îndemna pe t toată lumea la rmuncă, prin faptul că era cel diviniî la datorie și veșnic în mijlocul elevilor sili. D. Rîșcanu termină. ..Insuccesul luptei tiv. de astăzi, a pătruns în vinurile tuturora convingerea că lupta pentru cauzele drepte, sînt totdeauna uimnte de succese“. Discursul d-lui Găvanescu D. Gavănescu ține o prelegere frumoasă asupra puternicei logice a d-lui Maiorescu, care în t care actele sale mari a fost călăuzit de această logică. D. dr. Riegler bice o comparație între știința și între activitate d-lui Maiorescu care a fost tot bazată numai ne știință. D. Riegler amintește și d-sa despre Junimea literară și despre activitatea și influența decisivă pe care d. Maiorescu a avut-o. D. Cosmovici a vorbit în numele elevilor școalei „Institutele unite“ al cărei profesor pe vremuri a fost și d. Maiorescu. Discursul d-lui Xenopol ,,Strălucite magistre și iubiți coleg, „Toți cei cari ați vorbit pînă acuma, ați glorificat pe Maiorescu din punctul de vedere al cugetărei și al științei. ..Eți voiți vorbi despre alte însușiri ale sufletului săi, despre acele însușiri fundamentale ale caracterului și ale simțirei, fără de care, cea mai ,«strălucită inteligență este lipsită de busola conducătoare. ..Voi vorbi despre pornirile generoase ale inimei lui Maiorescu și despre logica în fapte ale caracterului său. Cind am citit prin ziare că la București s’a hotărît a se face o sărbătoare în onoarea lui Maiorescu, pentru a se celebra activitatea lui In învățămîntul nostru, am tresărit și mi-am zis ca și noi ieșenii trebue să facem același lucru, căci, aici în Iași și-a început Maiorescu sporunca și minunata lui activitate. Am comunicat părerea mea rectorului și colegilor mei,dela facultatea de litere, caii cu toții au îmbrățișat cu căldură această idee. „M’am dus apoi la București, unde am rugat pe d. Maiorescu să vină între noi, ca să sărbătorim și noi pe neobositul luptător al înfrumusețărea graiului și al îmbogățire! ființei romînești. I .Pentru cu a tresărit in mine întrl acest gând, înaintea tuturor, vreți să vă tălmăcesc. „Acel ce vă vorbește și care a căutat și el să contribue cu cîte i-ați învoit puterile la înălțarea neamului său, e creațiunea lui Maiorescu. Da, ed Alex. Xenopol,fiul unor părinți cu mulți copii și multe nevoi, deși ardeam de cel mai mare dor de muncă, de cea mai mare sete de lumină, ași fi rămas în umbră și nefolositor țârei mele, fără de ajutorul și sprijinul d-lui Maiorescu. EL mi-a descoperit dorul și puterea mea de muncă, el Tii-a procurat bursa de la societatea Junimea, pentru a-anî desăvîrși studiile în țările străine; el m’a susținut pînă, ce puterile mele întărite m’ău susținut, ele singure. „M’am dat dovadă pe mine, căci este cea mai vie ce am putut’o aduce, dar cu de numeroși sunt aceia, cari au slujit nevoilor țarei, tot prin sprijinul lui Maiorescu ? Prin această îmboldire ,respîndită în jurul lui, a dat, cea mai strălucită dovadă a unui suflet mare și generos, a unui simțimînt desinteresat și a unei lipse desăvârșite de egoism. „Avem noi o vorbă ca și în alte țări ba mai mult decît în ele, sisteme întregi de ■proteguiri. Avem protecționismul politic, avem nepotismul, verismul, și chiar mătușismul; dar protecția lui Maiorescu s’a îndreptat totdeauna către adevăratul merit, către adevăratul talent. Astăzi cînd Maiorescu vine să-șî fie rămas bun de la tovarășii de muncă, să-l asigurăm noi profesorii universitari, cari ținem în miinelle noastre cîntarul puterilor intelectuale, că-i vom urma calea, că vom fi și noi sprijinul celor mai mici, cări se zbat sub apăsarea puterilor sociale, că vom întinde o mină de ajutor meritelor și talentelor, cari se ivesc adeseori tocmai în norm înțelenit al acelor ce nu dispun de voturi politice, al acelor lipsiți de părinți de vază, da moși și strămoși străluciți, acelor cari nu afi sub picioarele lor decît cîmpul spinos al muncei și ca mijloc de înălțare, decît movila nevoilor doborîtoare. Țara are nevoie de talente și de caractere. Tinerii ca să poată înflori, trebuie sprijiniți, căci el ca și pomii gradinei ce roade ar poate da, dacă sunt lăsați în prada visurilor viaței, și lipsiți de ocrotirea minților luminate ? „Se înțelege pentru a putea susține pe cei merituoși, trebue dublă mari însușit: întîi o vastă și pătrunzătoare inteligență, care sa descopere talentul și capacitatea, apoi o inimă mare și generoasă, care sa nu facă a vedea în viitoarele talente, rivali bunii de uciși in fașă. Aceasta însă o pot face numai mințile mari, caii fiind unice în felul lor, nu se pot teme de concurență, că strălucesc fiecare în sfera lor cum strălucesc pe cerul înstelat astrele și luceferii. „Maiorescu însă mai are încă o prețioasă însușire sufletească, menită a face din el omul vrednic de imitat. Este acela de a coborî logica gândire și în lumea faptelor lui. Fost ministru de justiție, s-a apropiat de breasla judecătorească, i-a cunoscut zbuciumul întru simțimîntul dreptăței și apăsarea politică. Știa din vremuri mai vechi că era de ajuns ca să fie afirnat în sala audiențelor un palton, un baston sau o căciulă însemnată, pentru ca clientul căciulei, bastonului sau a paltonului să triumfe asupra protivnicului, căci știut era că în buzunarele aceste haine, stătea adeseori decretele de permutare, destituire sau acel de înaintare. „Pătruns de acest abuz, Maiorescu propuse legea ca ministrul de justiție, dară este avocat, fie oprit de a pleda r>nul de zile după eșirea lui din minister. Legea a căzut, dar 5 ani Maiorescu n'a mai pledat, cu toate că nu este era bogat și că trăia din munca lui. Deși legea, nu fusese votată de Corpurile legiuitoare, ea fusese votată pentru Maiorescu, de "puterile logice ale mîniei lui, sancționată de conștiința lui morală. El dădea astfel marele exemplu al unui om ce-și respecta convingerile lui, exemplu ce nu nu-i vorbă, a trecut nebăgat în seamă în stare de lincezire de putere morală în care ne aflăm. „Așa se înfățișează în deplinalui dezvoltare Titu Maiorescu, acest product minunat, al geniului romînesc, ce s’a aprins de o data ca o stea de întîia mărime pe firmamentul vieței noastre, ce a lucit în trecut, lucește astăzi și va străluci și în viitor, cît timp va trăi pe pământ o limbă, și se va lupta pe el o conștiință romînească, căci cum spune un mare poet. Iar raze de lumini de le-a fi eșit din frunte. Intre trecut și astăzî vor face lesne punte. Și'mpodobind cu gîndurî această legătură. Vor scoate din adiheuri a ceea ce nu moare, ,Căcî ceea ce nu moare, nu poate să se stingă. Oricît ar fi și viața și firea de nătîngă. Cuvântarea d-lui A. D. Xenopol a fost fim 11, aplaudată. Cuvîntarea studentului Radu Manoliu Cel din urmă ia cuvîntul d 1- Radu Manoliu, student, care spune: „Vin și eu, în numele studențimei universitare, ilustre și venerate d-le Maiorescu, să vă aduc, i cîteva cuvinte, omagiile noastre de caldă admirațiune și să vă arăt. bucuria nețărmurită ce o simțim cu prilejul sosirii dv..1 în mijlocul nostru„Deși departe de noi și de orașul care se mândrește aict de mult de vă fi avut în sinul său afilia ani ■de arîBilul, noi totuși vă vedeam și vă auzeam în conștiința nostră și ne simțeam pătrunși de cuvintele voastre inspirate, cari erau și nu puteau fi țintuite într'un loc și timp anumit- Câcî nu ați fost, numai profesor eminent al rulării școale, dar ați sosit dascălul întregului suflet romînesc. „Indeosebi pentru noi studențimea universitară influența voastră a fost hotărâtoare, căci nu erați numai un dătător de lumină, ci și un dătător de idealuri, iar prin munca voastră statornică și îndelungată,prin îndeplinirea cea mai conștiincioasă, datorieî și prin degajarea de orice pasiul ce ar fi tulburat seninătatea conștiinței, depuneți înaintea ochilor noștri un strălucit model de virtute antică, diriguind astfel conduita noastră cu viață". D- Monoliu termină zicind: .„Și această credință în puteri s dr., de muncă, nu se poate risipi prin acea lege care îndrăznește să vă socoată, prea bătrân, și nu se poate risipi, căci pentru noi ați rămas tot an de tînăr, prin căldura inimii voastre și puterea extraordinara a ilusțonuci v «rdtpi * v, va cj* t*» aniî cînd inaugurați primele prelegeri universitare- Așa că puteți privi de țiv piadeotuluî ce’i clădește iniimile noastre' cu aceeași' seninătate olimpică ca și pînă acui”. Cuvîntarea d lui Maiorescu în tăcerea generală d. Maiorescu ia cuvîntul simțindu-se fericit de această adunare frumoasă și de modul cum a fost sărbătorit la i pșî. Spune că și-a început cariera de profesor Jin Iașî la vîrsta de 23 ani. Amintește trecerea d-sale ca director la Academia națională., unde, a găsit ca premianți fie d-nii Rîșotanu și Climescu, cari a ca.Milmente sînt profesori universitari. Arată starea în care se găsea Iiașul la 1862 cînd întreaga administrație a trecumt, la București. Atunci d-sa a început prelegerile culturale. La început era singur. In anul următor însă, a fost ajutat și de alții, între cariera și d. A. D. Xemaipo,). Tot stațieL i s’a înființat și „Junimea literară" fără statute, fără nimic. „Ju.inimea** pentru <& încuraja Pe autorii romîni, a înfințat o tipografie și în primul număr al ..Convorbirilor Literare" a apărut un apel către toți autorii romíni, dacă au lucrări de valoare sil le prezinte, ca să fie imprimate în mod gratuit. Cel dubr dle care s’a folosit de aceasta, spune d. Maiorescu, a fost marele mustim matematician, d. Spimi ilaret. D. Maiorescui ternină multumind tutiror pentru modul cum l’afi sărbătorit și spunind că regretă că se desparte pentru a doua oară de Universitatea din Iași. Cuvîn harpea d-lui Maiorescu i fost acoperită de apiorize. La ești Te, publicul a făcut ovaț i,uni bătrînui lui profesor. * L u orele 7, fl. Maiorescu a luat masa la d. Bogdan, rectorul Universiităței, împreună cu vreo câțiva alți profesori universitari. Cu acceleratul de ori 9 sa Inapoiat la București . Un prieten întrebit pe d. Maiorescu ce impresie i-a lăsat sărbătorirea Sa, a răspuns: — Ași fi dorit, să rămîn ieșan, dacă nevoile politice nu m’ar fi siliți să rămîn la București. Din întrunirea comercianților din T.-Severin » , T.-SEVERIN, fii Noembrie. — După cum s'a anunțat a avut loc azi aici întrunirea cercului comercial și industrial din localitate. Încă de la ora 1e 9 a. ui, o mișcare neobicinuită se observă pe struzil orașului. Multe case și magazine au arborat drapele ca în zi de sărbătoare. Grupuri, grupuri se îndreaptă spre cercul comercial, n fața căruia se adună în scurt, timp o mulțime de peste 800 oameni, caii pornesc la gară pentru a întîmpina pe delegații din țară, avînd i mfuzica și drapelele corporațiunilor In fruntea convoiului. La orele 11 sosește trenul, de București, adicîmd 55 de delegați din Capitală și din țară, împreună cu întregul comitet central din București. Trenul intrând in gară, muzica militară intonează „Deșteaptă-te române“. Publicul foarte entuziast izbucnește in urale. Delegații descind și sânt îmbrățișați cu căldură. 1. Gr. Demetrescu-Severin, rostește o scurtă dar caldă cuvântare, mând bun sosit delegaților. D. Gernățeanu-București, președintele cercului din București, mulțumește. .Publicul imens se îndreaptă spre sediul cercului local. Ajungând în dreptul statuei lui Traian, d. Gr. Deimetrescu ia din nou cuvîntul. * La orele 2 jum. se deschide în strunirea. Se aleg: președinte de onoare d., Cernățeanu, membru de onoare, d. N. Manolescu-Giurgiu, iar președinte activ d. Gr. Demetrescu- Severin. I. Cernățeanu luînd cel dintîî cuvântul, combate cu violență ,șî în mod documentat lega monopolului, taxa, pe viile de șes și proectul sanitar. ■D. Manolescu-Giurgiu aduce, salutul vlăsceniilor. D-sa arată cum toate guvernele au fost vitrege fațade publicul de ,1a orașe. Face apel la presă și în special la „Adevărul“ și „Dimineața“ să dea sprijin cauzei comercianților. D. Gr. Demetrescu-Severin Benine că nu s’a văzut încă în localitate o întrunire așa de impozantă. Expune apoi un proect pentru întemeierea unei roase da pensiuni. Nouiie legi ale guvernului, spune d-sa, sunt o armă în mâna agenților să poiată mai lesne apărsa pe comercianți. D. G. Zamfirescu-Ploeșlî spune că mișcarea’ începută acum domi ’amil eite pe punctul : de a da roade. Aceastia, Insă datorită numai aicțiunei îrntreprinise, nu Insă și mulțumită guvernului în care tot nepăsător pare a fi rămas. , 10. Gabriel Dumitrescu-Cimpu- Lung, spune că nu î destul • ca guvernul să facă legi în favoarea celor trîndutrî și să nu aibă grijă de țară, și să întrebuințeze banii de la contravenții pentru a crei noul diiame pentru favoriți. D. M. Vișinescu-Călărași. După 40 de ani de greșeli continue, am ajuns la starea de astăzi cînd suntem nevoiți a lupta din greu pentru existența noastră. D. Lăzărescu-Craiova vorbește în acelaș sens. D. Lăzărescu-București spune că trebue luptat pentru drepturile răpite de guvernanți. D. Birtianu-Craiova a spus că ■comerțul și industria sunt bazele . Suicide mentale ale țarei, încheie îndemnînd pe comercianți, industrii Iașî și producătorii de vii, ca, să se unească. D. Spiridon Irimnescu-Iașî a spus că comercianții și industriașii cer ca să fie lăsați în pace ca să poată traimit liniște în această țară. 1 D. Lupulescu-T.-Jiu vorbește în acelaș sens. Mai vorbesc d. Coșoveinaiu-Craiova, d. Zim Iiescu-R. Ioești și d. M. Vrînceanu-București. D-sa a citit programul cercului precum și moțiunea care a fost primită cu aplauze. întrunirea a luat sfârșit la orele 5 jumătate« & Seara a avut loc un banchet de • •100 tacâmuri în resitaurianitul Central. — Măi. * D. Nicu Gane Scara de onoare a Teatrului D. P. Rișoana Teatrul Național din Iași Ilustrul maestru a fost erl sărbătorit în mod strălucit în a doua capitală a regatului, unde și-a început cariera de dascăl și unde a contribuit la întemeierea , Junimei” și a ,Convorbirilor literare”. Alexandru D. Xenopol Întrunirea de la Clubul meseriașilor Corporația lucrătorilor ornamentiști a ținut cri întrunire de comitet pentru a discuta diferitele chestiuni de ordin intern-Corporația Amplarilor a avut întrunire pentru alegerea comisiei de arbitri.. Din cauza numărului puțin de membrii această întrunire s'a amiînat pentru o altă zi-Corporația lucrătorilor pălăriei s’a întrunit pentru a rezolvi diferitele cereri de împrumuturi făcute, de lucrători Crima din Craiova —Honi amănunte —CRAIOVA,29 Noembrie. ~ Cu privire la crimă dela brutăria lui Milan, revin cu următoarele amănunte : Numele cu care asasinul s’a prezentat la patron era fals.S’a putut afla, că el se cheamă Sara Hundray Tereza și că e din Mehadia. Identitatea lui a putut fi stabilită prin serviciul antropometric. Poliția se află pe urmele sale. Adăugăm că se fac minuțioase cercetări în cuprinsul orașului, căci se crede că asasinul se află în oraș.—A’.am. MIERCURI, 2 DECEMBRIE, apare In fascicole a 5 BANI: FASCICOLA No. I GRATIS sail Rțliss Curței Span m Mare Roman Popular