Dimineaţa, decembrie 1909 (Anul 6, nr. 2076-2102)

1909-12-01 / nr. 2075 (2076)

Mărfi 1 Decembre 1909 Originalul și Exemplul tuturor parfum­urilor fară alcool ESTE­RI EMILE­ — Erx FAR — Extract de Flori Naturale — litru alcool 0 picătură este suficientă Miros de flori naturale și miraculos: Lăcrămioare, Viorele, Trandafiri,Liliac, Heliotrop, Narcise, Vesleria Esi tot­d’a­una nemesit ca dar Se găsește pre- a si în C* <Tt 1 71­3 a E tntindeni cu foi 8a B. Síbrumi­ imilafin­ație și ceresi mai produsele DJETBRilui BLUMIE­ — Hamburo Depozit cu gros la D nii. ESTIKER & SQLDSTEtää —• ISIJCg.­ Steg­ iSTE» Calea JE&udești ft’p. a I. — Ir. in punerea și procu­­rarea de OCHELARI Ți PINCE-NEI După ultimele certuri si in­țiîi&s 27, Telefon 27 30 Specialist In boale de ochi București, 27 SIS. Doamnei Singurul Institut oculistic special pentru potrivitul exact și sistematic de 4>clî ®tîiri și Pince -nei condus de un doctor specialist în boale de ochi. In acest Institut-model se găsesc Sticlele cele intei line, exact calculate, și fabricate anume, cu o deose­bită atențiune și solicitudine. Instalațiune deosebită de aparatele cele mai noi și de lumină făcute așa în­cât alegerea ochelarilor se poate face și seara. Bolnavii au o sală de lectură în care poate sta mai mult timp să citească spre a se convinge dacă sticlele alese îi convin. Consultațiunile medicale pentru alegerea o­­ch­elarilor sunt fără nici o plată. BIROU de ARCHITECTURA ------PASAGIUL ROMÂN 18------­Plaiuri și Construcții de clădiri CONSULTATIUNI TECHNICS ST. BURCUS © SC. PETCULESCU Architecti diplomați de t­uvernul Frances, București Turnu-Severin Dr. G­r­ilfllIDY Doctor S. Schwartz .— S’a stabilit în acest oraș — Strada Ciserone, $0. 7 lingă Foișorul de foc. Nicolae Flevă sub direcțiunea D-lui Avocat și-a reluat profesiunea * «Calea Dorobanților 71« Mademoiselle Héléne Dosty , Tg.-Ocna—Jud. Bacău dönt le nőm a été éaorché an Dasscu, Dascn, Dorescu eke., rémercie aux personnes gene• reuses qui ont envoyé leur o­­hole potir une petite orplieline et les prie d'interrompre la .circulation de la boule de neige faite dans ce but. *©© Vîozare din cauza predärei magazinului „Consum“ din. Brăila, excepțio­nal de eftin nn Orchestrion e­­lectrio (Hupfeld) și un Pian-Fo­­nolist electric, ambele cu un mare asortiment de note. Se poate vedea la d. Dienst în Str. Albă No. 11 bis, Brăila. t a Loteriei Statului Căp. I. N. SMnfeia O, Pasagiu­l Macca, O Rog pe toți camarazii, prieteni și cunoscuți, a’mi da concurs, co­­mandind loturi pentru cl. I. Lot. 7-a, cu preturile oficiate: 1/4 Lei 3,’ 12 Lei 6, 1/1 Lei 12 Câștigul principal ca. 800.000 Lei Căp. I. N. Skinteia 9, Passigiul Macca, 9 București________ Reulet Sema de Sifilis, scurgeri, răni, neputința, onanie, boli de piele și de femei, av­ând vece’ Boctor Ca­riiiuîelcl — 2179 Calea Moșilor, 217 — Corespondează provincie. Gratis tri­mite chestionar și broșuri medicale. Cosisîil­a 10—13 și 3—5­­ cumpăr carț­i vechi și noi, plătesc prețurile cele mai bune și mai convena­bile. Rog notați bine adresa : Li­brăria și Anticăria Sf. Pach. str. Brezoianu, sub Hotel Princiar, București. Anunțat printr’o carte poștală vin la domiciliu. Asemenea rînd cu prețurile cele mai eftine. M JlIS Fest M ©«â £e «Le Spital SPECIALIST DIN PARIS m ROIiE «le COPII Consult. 8—10 a. m. 2—4 p. m. — 63 Calea Griviței 36 De la 23 Aprilie 1911 — de arendat — MOȘII IVEȘTI 9 (TUTOVA) 5 trei sferturi de oră departe de gara Tutova.— întindere totală 2300 fălci. Regiunea I-a. A se adresa D-lui Const­an­le, la „A­­deverul“. Plasez­io hipoteGi rang­ul I-iü.­­­De la 2 ©.­00 în sus­ A se adresa sub A. B. 1736, București, la Agenția de Pu­blicitate Carol Schulder et Co., arătînd și strada și un­­ afj5î unde se află casa. Advocat al Statului — H’A MUTAT - Strada Cîmpineanu No.17 CASA DE SCHIMB M. FUELS București, Strada LIPSCANI No 1 Noul Palat Dacia "Cursul pe ziua de 30 Noembre | Gump, j Vine 4671|n­!üia amar. 1909 esc. 91T5r su 60 4 °/01 » , 1905». fc| 91151 9160 ro/flî.entă internă | 92 —| 92 50 4 °/C| 600?. Snm. Bururisn | 86 25! 86 50 5 °/f „ lui si Somiinais­ 100 601 101 — 4 Vo , „ * „ 91 75 92 25 5° J icr. Í unc. rurale 99 —] 99 50 4°, . , , 88 25! 89- 5%' , , nrb. Bu. 98 — 98 50 5‘70j . , , Iași 96 50 97 — 5%' Bonuri Rurale 99 — 99 50 l­. B. Raționalii 1280 — 4300 — .. , Agricolă 460— 470 — , , Sc Bne 130— 140 — „ „ Dacia Rom. 770 — 780 — „ „ Hajionaia 930— 940 — Jor. val. austr. 105 50 107 — Vlărel germane ! _­4 50 125 50 Banc. franceze 10125 102 — „ italiene 1011— 102 — „ rabi. hír­ti I 267­—­ 272 — Plătim cupoanele de la Renta 4*­” și 5 % externă expirate și cu scaden­țele de 1 Decembrie 1909 și 1 Ia­nuarie 1910. Dr. I.BimSCK De la Facultatea din Paris fost elev al profesorului Fournier Specialist în: Realele de Piele și Sifilis B DALELE PARULUI Calea Victoriei 120 (lîngă bis. 8­ M) Consult: 8—10 g. m. și 2—5 p. m. COLECTURA PRINCIPALA a caSEI de SCHIMB i. p. moroeanu Str. Lipscani No. 10, București Care a fost tot­dea­una norocoasă, a avut și la ultima tragere pe lingă alte multe cîștiguri și cîștigurile principale. Lei 50.000 pe Bio. 5.723 Lei 2.000 pe No. 41.329 Lei 2.000 pe No. 14.694 Pentru loteria i s’a pus în vînt us lozurils k.I— -TM CSI LikSiL I a a căror tragere va fi la 11 Decembre 1909, cu prețurile originale. 18 Loz 1/4 loz 1/2 loz 1/1 Loz 1.50 3 6 12 Comenzile se primesc și prin poștă Lemne fie Foc Lei — metri fag — 24 MIA Kgr. Loco, Depozitul Societăței Mun­tenia, Șoseaua Basarab 71, București, Travaia Grivița pînă la Șos. Basarab dincoace de podul­ gărei______ Institutul Medical DE AGENȚI FIZICI Anexat la BAIA CENTRALA — București, Strada Enei — Tratamentele boalelor cronice ale sistemului nervos: aparatul circu­lator, digestiv, ale nutrițiunii ge­nerale, ale sistemului osos, articu­lar și muscular; neurastenia, ne­vralgii, paralizii, arterioscleroză, constipația, artritism, reumatism, gutta, scolioza, prin următoarele : Hidroterapia complectă, masaj manual și vibrător, masaj sub apă (Aix și Vichy) sudațiune Berthe, duse Plombières. Electricitate medicală : galvanizare, faradizare, curenți sinusoidali, franklinizare, d­or­­sonvalizare, băi hidro-electrice, Roentgen. Băi de înmu­tă și de aer supraîncălzit gen. și parțiale. Mecanoterapia sist. Dr. Zander și Ortopedia. Băi de acid carbonic.­­Nauheim. Tratamentele se execută și se supraveghează de medicii specia­liști ai Institutului. Prospecte se trimit gratis. Administrația ASTAZI: 30 Noembrie (13 Decembrie 1909) CALENDAR Ortodox : Apost. Andrei, Catolic : Lucia. MEMENTO Autorități. — Toate autoritățile des­chise. Judiciare. — Toate tribunalele des­­chise. Corpurile Legiuitoare țin azi ședințe. Conferințe.—La orele 8 și jum. seară, d. de Flagny ține în sala Liedertafel o conferință despre istoricul cititului fran­cez; d-șoara Hélene Luquiens va ilustra cu cîntece conferi­ța. Ședințe.—Consiliul facultății de drept ț­ine ședință la orei« 5 d. A. TEATRE TEATRUL NAȚION­A­L.-Se vor juca: O taină, piesă în 2 acte de Georges Courteline ; Portofoliul, 1 act de O. Mir­beau ; și Romeo și Jusietta la stftzu­, comedie intr'un act de George Rănetti. Teatrul Leon Popescu, (fost Li­­ric). — Opera franceză. Se va juca: H­anou, operă în 5 acte de Massenet CINEMATOGRAFE Stila Eforiei. — In fie­care seară re­­prezentațiaqe date de teatrul-ei cu mato­­graf Deaer. Cinematograful Volta (str. Doam­nei), fie prezentați­uni zilnice cu tablouri nouă și variate. Cinematograful Horel.­­ In sala hotelului de Franța, în fiecare seară re­prezentații cu vederi instructive și dis­tractive. Sala Sărindar. Cinematograful filexiot. Diferite spectacole SAEA OLIMPIA.­­Teat­ru de varietăți. PREATIL ATEItEMELI.­­ La Ate­­neu, seara concortej dat de piaristul A­­dolf Borschke. TEATRUR I DE VARIETĂȚI „191PE­­­RIRE* fltr. Cimpineanulf”. In toate se­rile reprezentați­uni pentru familii-Program cu totul nou. Debutează pen­tru prima oară Emil Haupt primul co­mic german, Julian primul și cunoscutul comic român creatorul scenelor de ma­hala, Noel și M­lle Sh­aangea, excentric duet parizian, Bene­d Orleans romancie­ră franceza, Wokurka comic german și alții artiști noui angajați. Duminicile și sărbătorile mati­nei* Cu fie ban! "intrare generală. CIRCUL SID­EI.—Teatrograf. Rehnice mascate și Skating-Ring. MUZEE-BIBLIOTECI Muzeul geologic (șoseaua Kiselef)* Deschis Duminica și sărbătorile, dela dim.—1 d. a., și Jot dela I­ dim.—3 d. a* Ateneul român (vizitarea localurilor și colecțiilor sale). Deschis în fie­care zi 9— la dim. 2­­ 4 d­ a. Taxa de intrare 5­ bani. Muzeul de antich­ități, (Universita­tea) Deschis Duminica și Joia de la l­ dim. pina la 3 d. a., iar pentru vizita­tori­ străini sau cei din provincie, in toate zilele între aceleași ore. Muzeul etnografic și «de artă na­țională (Monet,arta statului, șoseaua Ki­­selef). Deschis Joia și in zilele de s­rbă­­to­a­re dela orele 1 .• dim. pînă la a d.a. Bibliotecii Academiei (Calea Victo­riei No. IIă). Deschisă în toate zilele de lucru între » dim. și 6 seara. Fundațiianea Universitară Carol I (str. Vineri No. 1). Deschisă în fie­care zi de lucru între orele ü--*12 a. t­., 2---5 d. »• și 7—10 seara. Biblioteca Populară „*an­d­ Mar­cusi“ (str. Mircea-Vodă,­­^O) este deschisa Joia, și Sâm­băta dela 8—ai seara și Du­­­­minicile de lă­s­tuin.,--*U d. a EXPOZIȚII Lă­ Ateneu expoziția de pictură și de­sen a d-lor Derain, Koram­ Galanis și Iser Tot la Ateneu expozița pictorilor Grant și Vermont. Cronica judiciară Procesul comunei Paroschia.­­ Astăzi 30 curent se va înfățișa îna­intea curtei de apel secția III din București procesul­ de a fi ta­re la răs­coală între săteni, intentat de d. ge­nerali C. Poenaru in contra prima­rului Ion Dumitrescu și a Întregu­lui consiliu comunal al com­. Poro­séiba din Teleorman, despre care am mai vorbit la timp. Intru­cit primarul Dumitrescu, singurul care a fost rețlmut în cauză, invoacă faptul că generalul Poenaru i-a în­scenat acest proces numai fiind­ ică dînsul (Dumitrescu) în calitate de primar a sesizat justiția pentru a obliga pe general Poenaru a respec­ta clauzele testamentului lăsat de defuncta Haritina Giglrtu în profi­lul zisei comune, care nu s’a res­pectat pînă în prezent, dezbaterile promit a fi cu­ se poate de intere­sante. Inculpatul este apărat, între­­ alții de inimosul advocat Petru Grădiș­­­eanu. Ședința soc. „Studenților în Teologie1* TErl la orele 3 d. a. a avut­ loc în localul facultăței de teologie, obișnuita ședință săptămînală a soc. studenților în teologie. Au luat parte la ceasta ședință un mare număr de studenți. 1D. ChiriCița Toma a ținut o foarte interesantă conferință, prin­ care a căutat să demonstreze da­că există sau nu un conflict între știință și religie. D. C. Theodorescu a făcut o da­re­ de seamă asupra lucrarea ,,Via­ța în seminar“ a lui Petrov. După aceasta s-a declarat șe­dința publică deschisă, iar mem­brii comitetului au­ ținut o consfă­tuire, asupra conferințelor trecu­te, au ales pe viitor conferen­țiari și au luat mai multe dispo­­zițiuni relativ la mersul socie­tății. Igitația albanezilor din Capitală întrunirea de la Eforie Pentru eiî după amiază fuseseră convocați în adunare generală în sala Eforiei, membrii coloniei albaneze din­­ Capitală, în vederea alegerea unei eforii a bisericei al­baneze. Se știe că de abia dăunăzi albane­zii din București au reușit să ob­țină ca slujba religioasă să se fa­că și în limba albaneză. La adunarea de erî, convocată de d. Ceamis, președintele eforiei­­ albaneze, venind un număr de al­banezi, partizani al d-lui N. Na­ciu, d. Ceamis și partizanii săi, s’au retras și au a­mînat pe altă­dată adunarea generală proectată. IX Nacio și partizanii d-sale rămănînd la eforie, s’au consfă­­tuit și au decis să aleagă un co­mitet pentru reînființarea unei biserici albaneze în București. Descinderea de la „Liga Balcanică“ Cu privire la descinderea făcută Sîmbătă noa­ptea la sediul „Ligei balcanice“, principele Albert Ghica ne scrie că primul­ procuror, în pro­­cesul-verbal a menționat că n’a gă­sit jucîndu-se cărțile­:,Aceasta nu înseamnă" ne scrie ". Ghica, că membrii L­igei nu se adună une­ori pentru a juca o par­tidă de cărți, în conformitate cu toate regulamentele tuturor cercu­rilor mari din lume- Veniturile tu­turor societăților se compun din co­­tizațiunile membrilor, taxele de îns­criere și venitul ce se percepe asu­pra cărților de joc"­D- Ghica termină astfel scri­soarea d-sale: „Poliția are pretenția să ne spue cine poate fi și cine nu poate fi membru în „Liga balcanică". „Aceasta nu o vom admite nici o dată pentru că toate persoanele vi­zate de poliție ne-au dovedit cu acte formale că nu au nici în plin nici în mînică cu justiția". Constituirea soc. „Tinerimea Romina“ Eri la orele 9 a.­ni- membri soc­­„Tinerimea Romînă“ au ținut ședin­ță în sală No­ 6 a Universitate­, sub preșidenția d-lui general Hiosu. Această ședință s’a ținut în ve­derea constituirei societaței pe ac­țiuni­ D. profesor Stătescu este de păre­re ca soc­ să se constituie in 9 sec­țiuni:­­culturală, financiară, religioa­să, Invățămînt etc. D- Zamfirul este de părere ca membrii unei secțiuni să-și poată depăși activitatea și în celelalte sec­țiuni spre a da o mai mare desvol­­tare societăței. D- Stoian casierul sec­ analizea­ză părerile d-lui Zamfirol și ajunge la concluzia că nu este bine ca un membru al unei secțiuni să-șî des­­­­pUt­e?,tivita­te? și în alte secțiuni, ci să­ î tie accesibilă intrarea la o altă secțiune ca asistent. D- general In­otu face un rezumat al ședinței după care societatea a fost constituită în secțiuni- Ședința s'a terminat la orele 11- Alegerea sefului conservatorilor-democrați din Constanța CONSTANTA. 29 Noembrie.— Co­mitetul clubului conservator-de­mocrat din localitate, întrunin­­du-se din nou astăzi la birourile d-lui avocat, Traian Fortuna și în urma consfătuirei armate, a ales în unanimitate ca șef al grupa­rei conservatoare-democrate, în locul repauzatului Ion Bănescu, pe d. doctor colonel Achit Zisu, o figură venerabilă cu simpatii în­tinse printre alegători și cu mul­tă bună­voință la muncă. Această alegere a fost salutată cu bucurie de toți membrii clubu­lui și s-a telegrafiat la București d-lui Take Ionescu, despre aceas­tă alegere.— Sylvian întrunirea absolvenților liceului Matei Basarab O NOUA SOCIETATE DE PA­­TRONAJ Era la orele 4 și jumătate după am­ia­zi absolvenții liceului Ma­tei­ Basarab s'au întrunit în lo­calul liceului pentrui sa pune­ ba­zele unei noui societăți de pa­tronaj în­ vederea ajutorarea ele­vilor săraci și silitori ai liceului. Prezidează d. D. Stoicescu, fost ministru. Printre cei de față notăm pe d-nii: G. Stoi­cescu, D. Const­anti­­nescu, directorul liceului Matei Basarab, Ștefan Ion, deputat, N. Băneanu, directorul gimn­aziului Găftu­șnt­r, Priboianu, prof. Builu­­ Oescu, prof. Dumitriu, p­ro­f. Pan­dele, Stoicescu, profesor univer­­sa­ttair, C. Bamu­,­­deputat, dr. Ro­bin, Brătilă, prof. dr. N. Tomescu dr. Vlădii­anu,­­prof. Gogu, Mi­­clescu, profesor universitar, pro­fesor-dr. Miru­iescu, Poemarui­ Bob­­­dea, C. Râdulescu, subdirectorul închisorilor­­ și mulți alți absol­venți ai licelullui. D. C. Stoicescu ia cuvîntul lăur­dîn­d inițiativa celor cari au da­torit Înființarea sec. de patronaj a liceului Mialei Basarab. Arată cum în Franța absolvenții li­ceie­­lor, au societăți de patronaj cari au un frumos succes. Promite tot concursul în spre propășirea nourei societăți. D. dr. Mirinescu zice că se simte fericit că d-sa, împreună cu d. D. Constantinescu, directo­rul liceului, au dat ideia înfiin­­țăreiî soci­etăteî." Mulțumește celor cari au răspuns apelului făcuți. Arată că noua societate de pa­tronaj v­a forma u­n fond, din către se, va ridid­­a o statue vestitului voevod Matei Basarab. Tot din fon­­dul­ adunat de socie­tate se va a­jut­a elevii săraci ai liceul­ui. D­­tarea propune înființarea u­­nei plăci comemorative unde să figureze toți foștii profesori ai liceului Matei Bassarab. D. C. Stoicescu admite ideia d-lui Iarca și aduce laude foștilor profesori ai liceulu Matei Basa­rab. D. C. Râdulescu laudă ideia in­­fiinitărei nouei societăți și arată importanța socială ca­re o are o societate de patronaj. D. D. Const­antinescu, directorul liceului, mulțumește celor pre­zenți și dă citire, cu această oca­zie, la numeroase scrisori de a­­destuune din­­ provincie și Capi­tală. Se procede la formarea unei com­isiuni sub președinția d-lui C. Stoicescu și G. Dem. Teodo­­rescu secretar. Fa­c parte din comisiune: C. Banni, Ștefan Ion, M. Brătilă, D. Constantinescu, Buriceacu,­­ Ro­bescu­, dr. N. Tomescu, C. Stoi­­cescu, dr. Bobin, Motoc etc., etc. membri. Se iscălește un proces-verb­al de co­nstii­tuire­ a sociiletăței. Ședința s’a terminat l­a orele 6. Miss * întrunirea sindicatului funcționarilor comercial Sindicatul funcționarilor com­er­­ci­ali cu sediul în str- Piața Amze­ 2ü a tinut erî la orele 5 jum­­p, in­­ședință publică in fata unui­ însem­nat număr de funcționari comerciali de diferite categorii­ La ordinea zilei a fost chestia re­­pauzului duminical. Mai mulți dintre funcționarii a­­zistențî au mai cuvîntul în această chestie și au arătat că trebue insis­­tat ca legi­a să se facă nu num­ai pentru funcționarii de magazine dar și pentru funcționarii de circiumî cari sunt cei mai oropsiți. Ședința a luat sfirșit la orele 7 seara, cînd s'au­ făcut in serior­ de nouă membrii,in sindicatul funcțio­narilor comerciali­ — Aib / Marea întrunire de protestare din sala Dacia — Meseriașii și muncitorii protestează­­ contra scumpire! traiului — Aspectul salei.— Deschiderea ședinței.— Cuvin­tarile — Telegramele de adesiune. — Moțiunea. Era la orele 3 după amează a a­­­vut loc in sala „Dacia", o mare in­­trunire de protestare contra scum­­­­pirei traiului, provocată de cetățenii Capitalei, meseriași, muncitori, func­ționari etc. , , ASPECTUL SALE.­ Cauza, scumpirea traiului intere­­sînd deopotrivă pe toți cetățenii Ca­pitalei, aceștia au ținul să vie la întrunirea de la Dacia, un număr c­­ ‘ mai m­are: funcționari, mici indus­t­triașî, meseriași comercianți etc, au Începu­t să vină dea valma încă de­­ pe la orele unu după amează. Toți nu discută decit scum­perea fără cea, geamă a alimentelor de prima nece­sitate și nepăsarea condamnabilă al guvernanților noștri.La Întrunirea aceasta au luat parte și delegații din provincie- Pe scenă iau loc comitelui celor 400, in frunte cu d- G. Stăicescu i­­nițiatorul acestei mișcări- DESCHIDEREA ȘEDINȚEI —CU­VÂNTĂRILE Ședința se descinde la orele 3 "lu­pă amează, sub prezidenția d-lui N­­Acelinescu, patron curelar. D Acelinescu mulțumește pentru­­ cinstea ce i se face de a fi ales­­ președinte-Nu va fa­­ chemat aci nici să răs­­turnăm guvernul, nici să vă reco­mandăm pe cei ce vor să se aleagă deputați-Aici v’am chemat pentru o cauză mare și dreaptă, aici ne-a adunat foamea și stomacul- D­r. Ionescu-Bumbu arată elide neomenos sa scumpit peștele și lem­nele- De 7 luni ne luptăm să ară­tăm celor mari această scumpele și nimeni nu ne vede, nu ne aude- M’am dus odată, de două ori, de 3 ori la d- Brătianu și d-sa a bine­voit să nu ne primească de cile ori am bătut la ușa d-sale- ! Unii ne spun: Dar bine d-lor numai vă agit­ațî, ne cereți mă­suri corut­ va scumpete­, dar dați­­ne și solițil­i!. • Soluții? Apoi să vă spum și a­­c­eat­ea, cum mintea unui meseriaș se concepe: Să scadă taxele vamale. In privința­ lemnelor țara rom­î­­n­ească este cea mai bogată în temne, însă aceste păduri sunt devastate de străini. Și secretul ce voiam să vi-l apun la clubul meseriașilor este — și sim­t, bine informat — că car­telurile din țara românească sunt făcute num­­ai de ce! ce ne gu­vernează.­­ Dacă nu ni se va face dreptate, ne vom duce la Cameră, la Se­rial, am face memorii­ și dacă nici aici nu vom fi satisfăcuți ne mai răm­în ® un­­ singur spri­jin: să mergem la palat și să arătăm re­gelui așa cum geme țara de su­ferințe și mizerie. Noi însă credem că regele ne va satisface și deci fac apel la voi ca de a­ici să ne împrăștiem în liniște și să așt­eptăm demer­surile­­ acesteia. Dacă insă nu­ ni se va îmbunătăți soarta și mi­zeria noastră, atunci nu știm și nu răspundem de ce se va întim­­pla în umilă. D. Bănică Ionescu arată cu­­m și bat guvernanții joc de nev­oiie populației, a muncitorilor. Primtr'o toane guvernamentală, puternicii zilei ne spun că noi sîntem niște haimanale. Noi­ n’a vom­ de­ci­ două căi­­să mergem la parlament și rege, și dacă nu vom găsi aci nici un sprijin, atunci nu ne rămîne de­cit să ne flac­em dreptate singură*!. D- Țigăni și aanu spune că me­seriașii, muncitorii, țipă de 7 lunii de zile și guvernanții nu vor să-l au­dă. Poporul nu maî poate suporta nevoile, nu mai­ poate plăti pîinea 25—40 bani și zahărul L25 kgr­ Dar. lemnele, peștele, chiriile unde vor ajunge cu scum­petea? Cînd țăranul n'a mai putut su­porta pe exploatatori, i-a gonit cu foc și ciomagul. Ei bine să se știe că la orașe muncitorimea este mai oropsită mai împilată, și — atunci cînd Ii va ajunge căli­tul la os, aiceastă muncitorime va fi mai grozavă în acțiunea ei ca țărănimea. Un alt orator a spus înaintea mea că nu ne rămîne de­cit două căi: parlamentul și regele­ Ei bine eu zic că singura soluție este parla­mentul, acesta este pus să vadă nevoile populației. La rege vom merge, însă nu ne vom ruga,­­ vom arăta nevoile și­î vom spune să-șî amintească de vre­­m­urile cînd a intrat în țară căci acest popor l-a adus și are datoria de-a veghea asupra lui și nevoilor ce-i binine. D. Alba spune că atît meseriașul lei­ și țăranul sufere de aceleași ne­voi. Guvernanții însă nu vor și nu voește să facă nimic pentru i popor. Să bage însă bine de seamă gu­vernanții noștri căci se joacă cu focul și să-î ferească D-zeu de ur­gia poporului. D. Răpianu delegat al orașului Roman, într’o frumoasă, entusiastă și convingătoare cuvîntare, produce un delir­­ de aplauze în sală. Spune că reprezintă toate clasele sociale ale orașului Roman. Și despre noi guvernanții nu mai pot spune că sîntem niște haimana­le. Noi sîntem oameni cu stare, ce­tățeni alegători colegiul­i și a­­vem în mijtoicul nostru veterani cari au scăpat țara de jugul turcu­lui. Cauzele cari au adus mizeria po­porului este în prima linie exportul­ și cartelurile. Guvernul știe foarte bine aceste cauze, insă cum voiți ca acest gu­vern să ia măsuri cînd el încura­jează exportul în interesul lor, și se cartelează, pentru nenorocirea a­­cestui popor. Citește acte autentice de faptele d-lui Vasile Morțun în județul Ro­man. Spune că regele este bun, insă, este Înconjurat de sietnie! răi, siet­nie! cari’l poartă din oraș în oraș și’l mint că poporul este mulțumit este­ fericit, cînd In realitate popo­rul este supt de mizerie și sără­cie. Cuvîntarea d-lui Răpianu a sűr­vit un entuziasm de nedescris in sală. D. maior N. Codrescu din Roman spune că statul In loc să intervină pentru oftinirea traiului, el vine cu diferite taxe cari încurajează pe marii producători și ucide pe micii industriași și comercianți. Peștele este hrana țăranului. Se aduce cu 35 bani kg. si tine in sa­ramură 2-3 zile, apoi să vinde po­pulației sărace cu 1.20 kg. Aseme­nea cu oloiul, pîinea, zahărul, etc. Să revin la sare. Sarea in Serbia să vinde cu 3 franci suta de khilograme. Petrolul merge peste graniță fără nici o taxă, noi îl plătim cu 7 bani kg. Termină spunînd că muncitorii meseriași, trebue să întocmească un program, un memoriu în care să ară­tăm toate acestea și să le înminăm parlamentului și regelui. Să însărcinează cu întocmirea a­­cestui memoriu. D. N. Grigorescu arată efectele cartelurilor și vorbește in chestia înființărei atelierului de încălțămin­te la Galați și­ o fabrică de tăbăcă­­rie la Bucovăț. Prețul chiriei să urcă necontenit. Ne agităm de-atîta vreme și în loc ca guvernanții să vie în ajutorul po­pulației, astăzi ce vedem? Pâinea scumpă, zahărul scump, peștele scump și guvernanții în loc să in­tervin în contra acestei scapete, ei ce fac? Ei se cartelează. Dacă guvernul nu deschide ochii Încheie d. Grigorescu, și nu ne va veni in ajutor, atunci nu mai sfijisc să declar aci, că vom face și noi ceia ce a făcut țăranii. D. G. Stănescu arată că începutul acestor întruniri a pornit de la scum­pirea pîinei. Și am vínturat toată țara cu banul nostru să arătăm tu­turor mizeria ce ne amenință. Am întocmit memorii și le-am înmînat tuturor celor cari aveau datoria să­­ vegheze asupra­­ poporu­lui. De cîți­va ani mîncăm pîinea cu 25-30 banii, și dacă nu ne agitam poate astă­zî o mîncam­­­u 40 și 50 bani kgr. Scumperea peștelui să datorește numai d-lui An­tipa care a­ întoc­mit o lege i­n privința pescăriilor. Din această cauză taranul astă­zi, vă afirm, nu vede cu lunile peștele în casa lui. Aceasta o spun din rapoartele so­site la ministerul­­ de interne. Și veți vedea că în ziua de Sf. Niicolae veți mînca peștele cu 2 frânei kgr. Insă vă mai declar că dacă in a­­ceastă zi se va scumpi peștele și guvernul nu va veghea în binele populației, alunei, chiar în această zi vom ști să trimitim jos gu­vernul acesta hain și vitrig. Arată cu budgetul in mină­ sumele ce produce peștele statului. Statul cîștigă 2 milioane de lei după urma peștelui, din care peste 200000­ lei statul cheltuește numai cu funcți­onarii puși pe capul peștelui... In­­ chestia scumpelor lemnelor, spune că primăria acum un an1 tot mai făcuse cîte­va depozite i prin di­­ferite­ pupele ale Capitalei, anul a­­cesta însă, nu s’au mai înființat nici aceste depozite. Apoi vine chestia zahărului. Spune că nu­ e nici un m­otiv că astăzi să se scumpească zahărul. Statul are datoria de-a interveni contra cartelurilor. Arată scurt, populația se îmbracă pe datorie și pe polițe. Pentru o haină de 20 lei, săracul dă o poli­ță de 50-60 lei, apoi o plătește in râie. Cînd vine ziua scadenței, îl trage pe sărac din toate părțile, zarzava­giul, brutarul, măcelarul etc. Nu trebue să se joace cei de sus, căci astăzi a ajuns cuțitul la osul săracului și nu știu ce se va in­­tîmpla din zi în zi. de nu se va fa­ce o îmbunătățire în mizeria și să­răcia populației. La toată această agitație a noas­tră­ se răspunde cu scumpirea za­hărului, a pîinei etc. iar guvernul ne respunde prin intervievări, taxindu-ne de haimanale. Ei bine cînd va sosi ziua, vom arata noi d­e poate aceste haimanale!... Cu ele de­ asemenea s’au Scumpit. Casele ui­de să stea muncitorii sînt scumpe. Și guvernul nu ia nici o măsură de îndreptare. Ziua de astăzi este începutul lup­tei. Ne­­ vom unii cu studenții, cu funcționarii, cu toată populația pen­tru a ne uni și înfrîna apucăturile arbitrare ale guvernanților. Citează telegramele sosite din di­feritele orașe ale țarei. Arată că și comercianții­­ printr o scrisoare se asociază la mișcarea meseriașilor, citind următoarea scri­soare : Buni­ți bravi luptători meseriași. Este știut că în rândurile mem­brilor noștri, ale cercurilor co­merciale și industriale din toată țara avem un mare număr de hărnici și inimoși meseriași. Ei cu noi trăesc în cea mai de­plină armonie și dragoste. Inte­resele lor sunt una cu ale noastre. Starea lor socială e legală reci­proc de a noastră, ce produc ei prin­­ muncă cinstită desfacem noi. Viata lor cu a noastră e un așa chip strînsă, nu cu­ fericirea unora sau­ nefericirea altora a­­tunci cînd dară peste unii sau se trag alții, se resfrîng asupra tu­turora. Loviții unii­ simt ceilalți, meseriași ca și negustori. Priviți așa lucrurile după sta­rea lor firească și simțiți tot așa în fata greutăților ce ni se pun zilnic in cale cînd unora cine al­tora, săturați de amărăciunile ce le înghițim mereu cu o așa viată chinuită nu mai puteam răbda și a t­rebuit să eșim și noi din re­zerva ce am păstrat-o pînă acu­­ma, a­șa că comitetul nostru cen­tral in ședința sa de la S6 ale curentei a hotărit de azi încolo ca cercurile noastre să fie păr­tașe cu harnicii și bravii mese­riași in lupta ce duc pentru u­­șurarea traiului mai ales, văzind că o ‘țară întreagă suferă, și se vaetă su­b apăsarea altora, sub disprețul ’altora. Cu puterile noastre unite, cu credința în D-zeu că ceea ce fa­cem noi răspundem la datoria cea m­ai sacră da să mintuim de nevoi,pe atîta suflare nevinovată care îndură suferinzi și sunt chi­nuiți de cei lacomi să se îmbo­gățească din bucățica de­pline a săracului, ca să-i lase perilorî de foame, fără lumină, fără căldură în timpul crnei, și pe mulți fără adăpost, atunci am zis, mergem la luptă, la luptă cu frații noștri meseriași încredințați că vom­ izbuti să convingem pe cei in drept, că un popor ‘atît de răbdă­tor ca al],­nostru nu mai poate fi slăpin, mai departe, fără milă și fără dreptate. Acuma fraților meseriași și to­varăși de luptă, să zicem cu to­ții. D-zeu să ne ajute pentru cau­za care am întreprins-o. Păcîndu-vă aceasta cunoscut, vă rugăm să primiți din partea noa­­stră cele mai sincere și cele mai devotate salutări frățești. Preșeit.. C. Cernățeanu Secretar.­­V Lăzărescu Arată cum ministrul de finanțe promite populației prin mici afișe, că va lua măsuri pentru eftim­rea zahărului. Dar cu ele, dar pîinea,. lemnele, chirlia ele. Apoi cum să ia aceștia măsuri cînd fiecare ministru este băgat pină în gil in carteluri și pa­tronează exploatarea neomenoasă a poporului. Apelează la liniște și la­ impraș­­tierea meseriașilor în liniște. Se fac ovații nesfirșite d-lui Stă­­nescu. La urmă s’a citit următoarea: Moțiune Astăzi «9 A’uembrie 1900.’ noi cetațenii Capitalei, m­irunindu-ne in sala Dacia, și ascultînd cuvin­­țările pline­­le adevăr ale orato­rilor, in chestiunea cea mai ar­zătoare, aceea a cartelărei a citor­va capitaliști, care ne sugrumă din zi in zi tot mai m­ult cu scum­pirea articolelor de primă nece­sitate. Cg. zah­arul pîinea, carnea, peștele, lemnele, chiriile și mul­te altele, cu adirncă indignare constatăm că: " Deși lupta aceasta populară și dreaptă este dusă de noi de mai mult de șase luni de zile, cu mul­tă trudă și sacrificii, de­­și iarna ne bate la ușe și carteliștii ne­ a­­menință au nou­ă ridicări de pre­țuri­, guvernanții noștri nu nu­mai, că nu dau nici un semn de bună-voință, nici o atențiune stri­gătului nostru de durere și de disperare, dar din contra, tocmai ei, cari sunt in drept, sau mai bine zis, cari sunt datori să­ ve­­­gheze, la stricta și cinstita apli­care a legilor lărei, la mișcarea normală a mecanismului social, la ocrotirea celor slabi împotriva asupritei celor tari, tocmai ei to­lerează și prin unele localități din țară chiar patronează exploa­tarea poporului­ în modul cel mai neomenos, necinstit și ilegal. In vederea acestor considera­­țiuni, protestăm cu toată energia și indignarea ce ne cauzează vi­tregia conducătorilor acestei țări și în consecință libiărim: Să ducem lupta contra scumpi­rea traiului și mai departe și chiar cu mai multă energie pe toate căile.­­­­Sa maî ținem în viitor și alte întruniri publice atît in Capitală cit și în toata țara, precum și un mare meeting de protestare la căt­re să ia­ parte și delegații din toată țara. " . .. Să recurgem și la ultimul mij­loc, la supremele autorități con­­­stituite In stat, adică, să facem un memoriu prin care să arătăm starea de plîns în care se găsește astăzi acest mult încercat și o­­ropsit popor, exploatat de către o mină de nelegiuiți, cari sunt mai cruzi și m­ai hrăpăreți chiar deci fanarioții de odinioară, de tristă, amintire, pentru țara acea­sta, și acel memoriu să fie pre­zentat aici M. S. regelui cil și Corpurilor legiuitoare. Pentru aducerea la îndeplinire a acestei lupte, care trebue dusă pînă la extrem, dăm depline pu­teri de acțiune at­ it comitetului executiv al Clubului Meseriași­lor, care este inițiatorul acestei populare mișcări, precum și co­­mitetului de acțiune pentru oste­­nirea traiului. # Întrunirea se termină la orele 6 seara. Populația pleacă de la întrunire foarte indîrjită. CONCENTRAREA DE FORTE In vederea întrunire! de la Da­cia, guvernul a concentrat pri­n îm­prejurul localului, mari forte mili­tare și polițienești. De­ asemenea posturile de pompi­­­eri erau concentrate in calea Victo­riei, colt cu strada Carol. Politia se lupta din răsputeri a­r împrăștia mulțimea eșită de la în­trunire. G. Rigó. Mulțumire P.­Neamț. 25 Noembrie 1909 Stimate domnule L Voinea. Confirmăm știm­ d-v de erî sub No. 7227 din 1909 și sîntem surprinși de e­­xactitate în toate privințele cum am fost servili. E aproape de necrezut ca în 24 de ore să avem totul în cea mai perfectă regulă, nu putem de­cit să vă mulțumim și să recoman­dăm la toți cunoscuții de a-și face interesele numai prin d-v­­încă odată vă mulțumim și vă salutăm­ Cu toată stima (ss) Frații Solomon Manufactură, postavuri și galanterie P--Neamț D-sale Domnului L. Voinea, directorul biroului de informațiuni al ziarului „Adeverul“*. București întrunirea conservatoare democrată din Târgoviște TÂRGOVIȘTE, 29 Noembrie­—‘As­tăzi, la ora 2 d­­a„ s’au întrunit în localul clubului conservator-demo­crat, peste 200 de membri ai acestui partid, per­tru a alege noul comitet­­ general, precum, și comitetul execu­tiv al partidului local pe o nouă perioadă de 2 ani- Ședința a fost deschisă de d- Di­­mitropol, șeful con­servatorilor-de­­mocrați din localitate, care a arătat situația partidului. A mai vorbit d. Const- Alexan­dres­cu-In urmă s’a procedat la alegerea comitetului general-A fost proclamat președinte de o­­noare d- Take Ionescu- Președinte activ a fost ales d. Vasile Dimitro­­pol, vice­președinți d-niî George Cali, fost prefect și căpitan Varlam, fost președinte al consiliului jude­țean­ In urmă s’a ales comitetul execu­tiv al partidului­ D- Dimitropol a fost ales preșe­dinte activ, iar vice-președinți d-nil Tache Negoescu, fost deputat și Gri­­gore Gall, fost­ senator­întrunirea s’a terminat la ora 4 și jumătate­ — Rică- ■ [UNK]Dl­fINEATÂ Întrunirile sindicaliștilor călcători Sindicatul lucrătorilor ți lacră­­t carelor de călcâtorie, spălătorie chi­­mică, boian­gerie, ele­­­ iu ținut­uri d­­a. ședință publică în sala sindi­catelor din str. Piața Amzei 26- Ședința s’a deschis la orele 3 p. m. sub președinția d-lui M- Mihăi­­lescu care a arătat scopul ședinței­ A dat apoi cuvîntul d-lui Țaicn ca­re a vorbit despre starea în care se află lucrătorii și lucrătoarele de călcătorie. Vorbitorul a încheiat arătînd eS e nevoie ca toți lucrătorii și lucră­toarele acestor categorii să se soli­darizeze și astfel să lupte pentru o soartă mai bună­in a­cel­aș senz aü mai vorbit d-ni. Iama. C- Draghescu și d-na Ana Crețu. D- N. Mihăilescu a încheiat seria cuvîntărilor insistînd asupra nsceăî-1 laU­i luptei pentru o viață mai o­­menească-Ședința a luat sfirșit la orele I­P- m­ „TINERETUL MUNCITOR" I Cercul cultural „Tineretul Munci­lor" și-a­ aminat ședința pentru Du­minica viitoare cînd tinărul Crețeanu va ține o conferință despre: „Anti- militarizm"­ CERCUL ARTISTIC Cercul artistic al sindicaliștilor a ținut erî după amiazî o consfătuire intimă, cînd s’au luat mai m­ulte ho>­tături privitoare la banul mers al cercului­ •— Alb. întrunirea comerci antilor din a.­­Heea A -VISCEA :29 Noembrie__ClercHÎ Com­erci­al și industria­ din locali* tari a ținut azi o întrunire în c­are a aprobat în întregime programul cercurilor comerciale și industrial din țară întocmit la București in zilele de 24 și 25 Septembrie. S’a discutat și asupra repauzu-ul duminical fară a se lua vreo hotă­râre. S'a hotărît înscrierea de nouă mem­bri din oraș și județ, delegîndu-se un societar care să lucreze in aceas­tă direcție.Din ințiativa d-lui Ion Handui s’au pus imediat bazele unei case da ajutor și pensiune pentru comerciam». Iii și industriașii infirmi și scăpă­tați încasîndu se imediat donați un! In sumă de 1000 lei­­•La urmă s'a votat o moțiune asu­pra celor discutate și aprobate—Cor, Șezătoarea soc. „Miron Costin.' In localul Bursei Mujicei, so­cietatea culturală „Miron Costin“ a ținut aseară a opta șezătoare. D. D. Tomescu, publicist, a vor­bit despre „Educație și caracter—» D-sa arată influența pe care o are educația asupra eroului. Mai departe pomenește de ro­lul pe care-l are faimilia­, școala și societatea în formarea caracte­rului. i D. D. Dumitriu, absolvent, ai academiei de artă dramatică, a declamat cu mult talent monolo­gul cocoșatului u­n „Lăutarul din Cressiopa”. D. G. Cotenescu, student, a de­clamat cîteva anecdote și a cii­tat „Cetatea Albă“,, cuvinte de d. I. Spircu. D. C. Grof, bariton a cântat cu multă căldură bucata „Codrule Codruțule“ și alte romanțe. I­. Traian Stoenescu a cetit o­ nuvelă din Delavrancea. Face du­pă aceasta o dare de seamă despre viața românească de pretutindeni din cursul săptămânei. Șezătoarea s-a terminat la orele 10 și jumătate. M— m — De la Operă Opera franceză —Werther, de Mas­senet Trupa de operă franceză Își face în mod larg datoria de a­ ne prezenta capo­d­operele operei comice, gen ne­­disputat artei franceze. Aseară ne-a dat pentu întîia oară „Werther", lucrare egală ca talent și superioară cu dramatism muzica­ frumoasei „Manon"­­Cei doi protagoniști, d. David (Werther) și d-ra Marie de l’Isla (Charlotte) au dat partițiunea toată poezia, toată durerea și­ tot tragicul sfîșietorului­­ roman al eroului lat Goethe­ Și alături de ei a stat or­chestra, care are un rol atît de e­sențial în „Werther"­­D-ra de liste a­ strălucit în schi­ al treilea­ și în duetele cu Werther, iar d- David a avut unul din suc­cesele sale cele mai zguduitoare ca artist și cîntăreț. Incepînd cu Invo­cația la natură, trecând la duetele cu Charlotta și sfîrșind cu cîntecul la primă­vară, care a fost bisat și cu scena mortei, succesul sau a mers crescînd de la act la act- Rechiemărî entuziaste au răsplă­tit pe ambii protagoniști- D. Bellet a ținut corect rost?! Șub Albert, soțul Charlotte­­, și d-ra Mar­tini conștiincios rolul Sofiei- D- Flon a stat­ în capul orchestrei și a dat executiunea stilul și am­ploarea ce comportă. _____ Capriccio Scandalul din Ploești Comandantul pieței bate în mij­locul orașului pe un caporal și arestează în chip samavolnic un comerciant PLOEȘTI. 29 Noembrie­—Astă­­seară la ora 8 caporalul Anastases­­cu din regimentul 32 Mircea im­­bătindu-se în circiuma lui Tache Ștefănescu din piață și nevoind să plătească, amenințind cu scandal, a fost pălmuit de tiu! cîrciumarului anume Nicu Tache Stefănescu- In acest timp sosi căpitanu! Dia­­cof, comandantul pieței care a in­sultat pe cîrciumar și Ta dus la po­litie lăsîndu-i prăvălia singură. Caporalul Anastasescu, nevoind să se ducă la arestul pompierilor, căpitanul Dancol T a bătut în­ strada Mihail Cogîlniceanu in fața mulți­mea scandalizată de această proce­dare sălbatică­ Mai mulți comercianți mergínd la poliție pentru a cere eliberarea co­merciantului arestat au fost insul­tați de comandantul pieței. Unul din aceștia este și plă­puma­­rul Ștefan Dumitrescu, care a făcut intervenție la parchet pentru elibe­rarea comerciantului- Arestarea samavolnică a comer­ciantului Nicu Ștefănescu de­ către căpitanul Dancoi, a provocat in­dignarea generală. — Stavăr. -4 y A V

Next