Dimineaţa, decembrie 1909 (Anul 6, nr. 2076-2102)
1909-12-01 / nr. 2075 (2076)
Mărfi 1 Decembre 1909 Originalul și Exemplul tuturor parfumurilor fară alcool ESTERI EMILE — Erx FAR — Extract de Flori Naturale — litru alcool 0 picătură este suficientă Miros de flori naturale și miraculos: Lăcrămioare, Viorele, Trandafiri,Liliac, Heliotrop, Narcise, Vesleria Esi totd’auna nemesit ca dar Se găsește pre- a si în C* <Tt 1 713 a E tntindeni cu foi 8a B. Síbrumi imilafinație și ceresi mai produsele DJETBRilui BLUMIE — Hamburo Depozit cu gros la D nii. ESTIKER & SQLDSTEtää —• ISIJCg. Steg iSTE» Calea JE&udești ft’p. a I. — Ir. in punerea și procurarea de OCHELARI Ți PINCE-NEI După ultimele certuri si ințiîi&s 27, Telefon 27 30 Specialist In boale de ochi București, 27 SIS. Doamnei Singurul Institut oculistic special pentru potrivitul exact și sistematic de 4>clî ®tîiri și Pince -nei condus de un doctor specialist în boale de ochi. In acest Institut-model se găsesc Sticlele cele intei line, exact calculate, și fabricate anume, cu o deosebită atențiune și solicitudine. Instalațiune deosebită de aparatele cele mai noi și de lumină făcute așa încât alegerea ochelarilor se poate face și seara. Bolnavii au o sală de lectură în care poate sta mai mult timp să citească spre a se convinge dacă sticlele alese îi convin. Consultațiunile medicale pentru alegerea ochelarilor sunt fără nici o plată. BIROU de ARCHITECTURA ------PASAGIUL ROMÂN 18------Plaiuri și Construcții de clădiri CONSULTATIUNI TECHNICS ST. BURCUS © SC. PETCULESCU Architecti diplomați de tuvernul Frances, București Turnu-Severin Dr. GrilfllIDY Doctor S. Schwartz .— S’a stabilit în acest oraș — Strada Ciserone, $0. 7 lingă Foișorul de foc. Nicolae Flevă sub direcțiunea D-lui Avocat și-a reluat profesiunea * «Calea Dorobanților 71« Mademoiselle Héléne Dosty , Tg.-Ocna—Jud. Bacău dönt le nőm a été éaorché an Dasscu, Dascn, Dorescu eke., rémercie aux personnes gene• reuses qui ont envoyé leur ohole potir une petite orplieline et les prie d'interrompre la .circulation de la boule de neige faite dans ce but. *©© Vîozare din cauza predärei magazinului „Consum“ din. Brăila, excepțional de eftin nn Orchestrion electrio (Hupfeld) și un Pian-Fonolist electric, ambele cu un mare asortiment de note. Se poate vedea la d. Dienst în Str. Albă No. 11 bis, Brăila. t a Loteriei Statului Căp. I. N. SMnfeia O, Pasagiul Macca, O Rog pe toți camarazii, prieteni și cunoscuți, a’mi da concurs, comandind loturi pentru cl. I. Lot. 7-a, cu preturile oficiate: 1/4 Lei 3,’ 12 Lei 6, 1/1 Lei 12 Câștigul principal ca. 800.000 Lei Căp. I. N. Skinteia 9, Passigiul Macca, 9 București________ Reulet Sema de Sifilis, scurgeri, răni, neputința, onanie, boli de piele și de femei, având vece’ Boctor Cariiiuîelcl — 2179 Calea Moșilor, 217 — Corespondează provincie. Gratis trimite chestionar și broșuri medicale. Cosisîila 10—13 și 3—5 cumpăr carți vechi și noi, plătesc prețurile cele mai bune și mai convenabile. Rog notați bine adresa : Librăria și Anticăria Sf. Pach. str. Brezoianu, sub Hotel Princiar, București. Anunțat printr’o carte poștală vin la domiciliu. Asemenea rînd cu prețurile cele mai eftine. M JlIS Fest M ©«â £e «Le Spital SPECIALIST DIN PARIS m ROIiE «le COPII Consult. 8—10 a. m. 2—4 p. m. — 63 Calea Griviței 36 De la 23 Aprilie 1911 — de arendat — MOȘII IVEȘTI 9 (TUTOVA) 5 trei sferturi de oră departe de gara Tutova.— întindere totală 2300 fălci. Regiunea I-a. A se adresa D-lui Constanle, la „Adeverul“. Plasezio hipoteGi rangul I-iü.De la 2 ©.00 în sus A se adresa sub A. B. 1736, București, la Agenția de Publicitate Carol Schulder et Co., arătînd și strada și un afj5î unde se află casa. Advocat al Statului — H’A MUTAT - Strada Cîmpineanu No.17 CASA DE SCHIMB M. FUELS București, Strada LIPSCANI No 1 Noul Palat Dacia "Cursul pe ziua de 30 Noembre | Gump, j Vine 4671|n!üia amar. 1909 esc. 91T5r su 60 4 °/01 » , 1905». fc| 91151 9160 ro/flî.entă internă | 92 —| 92 50 4 °/C| 600?. Snm. Bururisn | 86 25! 86 50 5 °/f „ lui si Somiinais 100 601 101 — 4 Vo , „ * „ 91 75 92 25 5° J icr. Í unc. rurale 99 —] 99 50 4°, . , , 88 25! 89- 5%' , , nrb. Bu. 98 — 98 50 5‘70j . , , Iași 96 50 97 — 5%' Bonuri Rurale 99 — 99 50 l. B. Raționalii 1280 — 4300 — .. , Agricolă 460— 470 — , , Sc Bne 130— 140 — „ „ Dacia Rom. 770 — 780 — „ „ Hajionaia 930— 940 — Jor. val. austr. 105 50 107 — Vlărel germane ! _4 50 125 50 Banc. franceze 10125 102 — „ italiene 1011— 102 — „ rabi. hírti I 267— 272 — Plătim cupoanele de la Renta 4*” și 5 % externă expirate și cu scadențele de 1 Decembrie 1909 și 1 Ianuarie 1910. Dr. I.BimSCK De la Facultatea din Paris fost elev al profesorului Fournier Specialist în: Realele de Piele și Sifilis B DALELE PARULUI Calea Victoriei 120 (lîngă bis. 8 M) Consult: 8—10 g. m. și 2—5 p. m. COLECTURA PRINCIPALA a caSEI de SCHIMB i. p. moroeanu Str. Lipscani No. 10, București Care a fost totdeauna norocoasă, a avut și la ultima tragere pe lingă alte multe cîștiguri și cîștigurile principale. Lei 50.000 pe Bio. 5.723 Lei 2.000 pe No. 41.329 Lei 2.000 pe No. 14.694 Pentru loteria i s’a pus în vînt us lozurils k.I— -TM CSI LikSiL I a a căror tragere va fi la 11 Decembre 1909, cu prețurile originale. 18 Loz 1/4 loz 1/2 loz 1/1 Loz 1.50 3 6 12 Comenzile se primesc și prin poștă Lemne fie Foc Lei — metri fag — 24 MIA Kgr. Loco, Depozitul Societăței Muntenia, Șoseaua Basarab 71, București, Travaia Grivița pînă la Șos. Basarab dincoace de podul gărei______ Institutul Medical DE AGENȚI FIZICI Anexat la BAIA CENTRALA — București, Strada Enei — Tratamentele boalelor cronice ale sistemului nervos: aparatul circulator, digestiv, ale nutrițiunii generale, ale sistemului osos, articular și muscular; neurastenia, nevralgii, paralizii, arterioscleroză, constipația, artritism, reumatism, gutta, scolioza, prin următoarele : Hidroterapia complectă, masaj manual și vibrător, masaj sub apă (Aix și Vichy) sudațiune Berthe, duse Plombières. Electricitate medicală : galvanizare, faradizare, curenți sinusoidali, franklinizare, dorsonvalizare, băi hidro-electrice, Roentgen. Băi de înmută și de aer supraîncălzit gen. și parțiale. Mecanoterapia sist. Dr. Zander și Ortopedia. Băi de acid carbonic.Nauheim. Tratamentele se execută și se supraveghează de medicii specialiști ai Institutului. Prospecte se trimit gratis. Administrația ASTAZI: 30 Noembrie (13 Decembrie 1909) CALENDAR Ortodox : Apost. Andrei, Catolic : Lucia. MEMENTO Autorități. — Toate autoritățile deschise. Judiciare. — Toate tribunalele deschise. Corpurile Legiuitoare țin azi ședințe. Conferințe.—La orele 8 și jum. seară, d. de Flagny ține în sala Liedertafel o conferință despre istoricul cititului francez; d-șoara Hélene Luquiens va ilustra cu cîntece conferița. Ședințe.—Consiliul facultății de drept ține ședință la orei« 5 d. A. TEATRE TEATRUL NAȚIONAL.-Se vor juca: O taină, piesă în 2 acte de Georges Courteline ; Portofoliul, 1 act de O. Mirbeau ; și Romeo și Jusietta la stftzu, comedie intr'un act de George Rănetti. Teatrul Leon Popescu, (fost Liric). — Opera franceză. Se va juca: Hanou, operă în 5 acte de Massenet CINEMATOGRAFE Stila Eforiei. — In fiecare seară reprezentațiaqe date de teatrul-ei cu matograf Deaer. Cinematograful Volta (str. Doamnei), fie prezentațiuni zilnice cu tablouri nouă și variate. Cinematograful Horel. In sala hotelului de Franța, în fiecare seară reprezentații cu vederi instructive și distractive. Sala Sărindar. Cinematograful filexiot. Diferite spectacole SAEA OLIMPIA.Teatru de varietăți. PREATIL ATEItEMELI. La Ateneu, seara concortej dat de piaristul Adolf Borschke. TEATRUR I DE VARIETĂȚI „191PERIRE* fltr. Cimpineanulf”. In toate serile reprezentațiuni pentru familii-Program cu totul nou. Debutează pentru prima oară Emil Haupt primul comic german, Julian primul și cunoscutul comic român creatorul scenelor de mahala, Noel și Mlle Shaangea, excentric duet parizian, Bened Orleans romancieră franceza, Wokurka comic german și alții artiști noui angajați. Duminicile și sărbătorile matinei* Cu fie ban! "intrare generală. CIRCUL SIDEI.—Teatrograf. Rehnice mascate și Skating-Ring. MUZEE-BIBLIOTECI Muzeul geologic (șoseaua Kiselef)* Deschis Duminica și sărbătorile, dela dim.—1 d. a., și Jot dela I dim.—3 d. a* Ateneul român (vizitarea localurilor și colecțiilor sale). Deschis în fiecare zi 9— la dim. 2 4 d a. Taxa de intrare 5 bani. Muzeul de antichități, (Universitatea) Deschis Duminica și Joia de la l dim. pina la 3 d. a., iar pentru vizitatori străini sau cei din provincie, in toate zilele între aceleași ore. Muzeul etnografic și «de artă națională (Monet,arta statului, șoseaua Kiselef). Deschis Joia și in zilele de srbătoare dela orele 1 .• dim. pînă la a d.a. Bibliotecii Academiei (Calea Victoriei No. IIă). Deschisă în toate zilele de lucru între » dim. și 6 seara. Fundațiianea Universitară Carol I (str. Vineri No. 1). Deschisă în fiecare zi de lucru între orele ü--*12 a. t., 2---5 d. »• și 7—10 seara. Biblioteca Populară „*and Marcusi“ (str. Mircea-Vodă,^O) este deschisa Joia, și Sâmbăta dela 8—ai seara și Duminicile de lăstuin.,--*U d. a EXPOZIȚII Lă Ateneu expoziția de pictură și desen a d-lor Derain, Koram Galanis și Iser Tot la Ateneu expozița pictorilor Grant și Vermont. Cronica judiciară Procesul comunei Paroschia. Astăzi 30 curent se va înfățișa înaintea curtei de apel secția III din București procesul de a fi tare la răscoală între săteni, intentat de d. generali C. Poenaru in contra primarului Ion Dumitrescu și a Întregului consiliu comunal al com. Poroséiba din Teleorman, despre care am mai vorbit la timp. Intrucit primarul Dumitrescu, singurul care a fost rețlmut în cauză, invoacă faptul că generalul Poenaru i-a înscenat acest proces numai fiind ică dînsul (Dumitrescu) în calitate de primar a sesizat justiția pentru a obliga pe general Poenaru a respecta clauzele testamentului lăsat de defuncta Haritina Giglrtu în profilul zisei comune, care nu s’a respectat pînă în prezent, dezbaterile promit a fi cu se poate de interesante. Inculpatul este apărat, între alții de inimosul advocat Petru Grădișeanu. Ședința soc. „Studenților în Teologie1* TErl la orele 3 d. a. a avut loc în localul facultăței de teologie, obișnuita ședință săptămînală a soc. studenților în teologie. Au luat parte la ceasta ședință un mare număr de studenți. 1D. ChiriCița Toma a ținut o foarte interesantă conferință, prin care a căutat să demonstreze dacă există sau nu un conflict între știință și religie. D. C. Theodorescu a făcut o dare de seamă asupra lucrarea ,,Viața în seminar“ a lui Petrov. După aceasta s-a declarat ședința publică deschisă, iar membrii comitetului au ținut o consfătuire, asupra conferințelor trecute, au ales pe viitor conferențiari și au luat mai multe dispozițiuni relativ la mersul societății. Igitația albanezilor din Capitală întrunirea de la Eforie Pentru eiî după amiază fuseseră convocați în adunare generală în sala Eforiei, membrii coloniei albaneze din Capitală, în vederea alegerea unei eforii a bisericei albaneze. Se știe că de abia dăunăzi albanezii din București au reușit să obțină ca slujba religioasă să se facă și în limba albaneză. La adunarea de erî, convocată de d. Ceamis, președintele eforiei albaneze, venind un număr de albanezi, partizani al d-lui N. Naciu, d. Ceamis și partizanii săi, s’au retras și au amînat pe altădată adunarea generală proectată. IX Nacio și partizanii d-sale rămănînd la eforie, s’au consfătuit și au decis să aleagă un comitet pentru reînființarea unei biserici albaneze în București. Descinderea de la „Liga Balcanică“ Cu privire la descinderea făcută Sîmbătă noaptea la sediul „Ligei balcanice“, principele Albert Ghica ne scrie că primul procuror, în procesul-verbal a menționat că n’a găsit jucîndu-se cărțile:,Aceasta nu înseamnă" ne scrie ". Ghica, că membrii Ligei nu se adună uneori pentru a juca o partidă de cărți, în conformitate cu toate regulamentele tuturor cercurilor mari din lume- Veniturile tuturor societăților se compun din cotizațiunile membrilor, taxele de înscriere și venitul ce se percepe asupra cărților de joc"D- Ghica termină astfel scrisoarea d-sale: „Poliția are pretenția să ne spue cine poate fi și cine nu poate fi membru în „Liga balcanică". „Aceasta nu o vom admite nici o dată pentru că toate persoanele vizate de poliție ne-au dovedit cu acte formale că nu au nici în plin nici în mînică cu justiția". Constituirea soc. „Tinerimea Romina“ Eri la orele 9 a.ni- membri soc„Tinerimea Romînă“ au ținut ședință în sală No 6 a Universitate, sub preșidenția d-lui general Hiosu. Această ședință s’a ținut în vederea constituirei societaței pe acțiuni D. profesor Stătescu este de părere ca soc să se constituie in 9 secțiuni:culturală, financiară, religioasă, Invățămînt etc. D- Zamfirul este de părere ca membrii unei secțiuni să-și poată depăși activitatea și în celelalte secțiuni spre a da o mai mare desvoltare societăței. D- Stoian casierul sec analizează părerile d-lui Zamfirol și ajunge la concluzia că nu este bine ca un membru al unei secțiuni să-șî despUte?,tivitate? și în alte secțiuni, ci să î tie accesibilă intrarea la o altă secțiune ca asistent. D- general Inotu face un rezumat al ședinței după care societatea a fost constituită în secțiuni- Ședința s'a terminat la orele 11- Alegerea sefului conservatorilor-democrați din Constanța CONSTANTA. 29 Noembrie.— Comitetul clubului conservator-democrat din localitate, întrunindu-se din nou astăzi la birourile d-lui avocat, Traian Fortuna și în urma consfătuirei armate, a ales în unanimitate ca șef al gruparei conservatoare-democrate, în locul repauzatului Ion Bănescu, pe d. doctor colonel Achit Zisu, o figură venerabilă cu simpatii întinse printre alegători și cu multă bunăvoință la muncă. Această alegere a fost salutată cu bucurie de toți membrii clubului și s-a telegrafiat la București d-lui Take Ionescu, despre această alegere.— Sylvian întrunirea absolvenților liceului Matei Basarab O NOUA SOCIETATE DE PATRONAJ Era la orele 4 și jumătate după amiazi absolvenții liceului Matei Basarab s'au întrunit în localul liceului pentrui sa pune bazele unei noui societăți de patronaj în vederea ajutorarea elevilor săraci și silitori ai liceului. Prezidează d. D. Stoicescu, fost ministru. Printre cei de față notăm pe d-nii: G. Stoicescu, D. Constantinescu, directorul liceului Matei Basarab, Ștefan Ion, deputat, N. Băneanu, directorul gimnaziului Găftușntr, Priboianu, prof. Builu Oescu, prof. Dumitriu, prof. Pandele, Stoicescu, profesor universattair, C. Bamu,deputat, dr. Robin, Brătilă, prof. dr. N. Tomescu dr. Vlădiianu,prof. Gogu, Miclescu, profesor universitar, profesor-dr. Miruiescu, Poemarui Bobdea, C. Râdulescu, subdirectorul închisorilor și mulți alți absolvenți ai licelullui. D. C. Stoicescu ia cuvîntul lăurdînd inițiativa celor cari au datorit Înființarea sec. de patronaj a liceului Mialei Basarab. Arată cum în Franța absolvenții liceielor, au societăți de patronaj cari au un frumos succes. Promite tot concursul în spre propășirea nourei societăți. D. dr. Mirinescu zice că se simte fericit că d-sa, împreună cu d. D. Constantinescu, directorul liceului, au dat ideia înființăreiî societăteî." Mulțumește celor cari au răspuns apelului făcuți. Arată că noua societate de patronaj va forma un fond, din către se, va ridida o statue vestitului voevod Matei Basarab. Tot din fondul adunat de societate se va ajuta elevii săraci ai liceului. Dtarea propune înființarea unei plăci comemorative unde să figureze toți foștii profesori ai liceului Matei Bassarab. D. C. Stoicescu admite ideia d-lui Iarca și aduce laude foștilor profesori ai liceulu Matei Basarab. D. C. Râdulescu laudă ideia infiinitărei nouei societăți și arată importanța socială care o are o societate de patronaj. D. D. Constantinescu, directorul liceului, mulțumește celor prezenți și dă citire, cu această ocazie, la numeroase scrisori de adestuune din provincie și Capitală. Se procede la formarea unei comisiuni sub președinția d-lui C. Stoicescu și G. Dem. Teodorescu secretar. Fac parte din comisiune: C. Banni, Ștefan Ion, M. Brătilă, D. Constantinescu, Buriceacu, Robescu, dr. N. Tomescu, C. Stoicescu, dr. Bobin, Motoc etc., etc. membri. Se iscălește un proces-verbal de constiituire a sociiletăței. Ședința s’a terminat la orele 6. Miss * întrunirea sindicatului funcționarilor comercial Sindicatul funcționarilor comerciali cu sediul în str- Piața Amze 2ü a tinut erî la orele 5 jump, inședință publică in fata unui însemnat număr de funcționari comerciali de diferite categorii La ordinea zilei a fost chestia repauzului duminical. Mai mulți dintre funcționarii azistențî au mai cuvîntul în această chestie și au arătat că trebue insistat ca legia să se facă nu numai pentru funcționarii de magazine dar și pentru funcționarii de circiumî cari sunt cei mai oropsiți. Ședința a luat sfirșit la orele 7 seara, cînd s'au făcut in serior de nouă membrii,in sindicatul funcționarilor comerciali — Aib / Marea întrunire de protestare din sala Dacia — Meseriașii și muncitorii protestează contra scumpire! traiului — Aspectul salei.— Deschiderea ședinței.— Cuvintarile — Telegramele de adesiune. — Moțiunea. Era la orele 3 după amează a avut loc in sala „Dacia", o mare intrunire de protestare contra scumpirei traiului, provocată de cetățenii Capitalei, meseriași, muncitori, funcționari etc. , , ASPECTUL SALE. Cauza, scumpirea traiului interesînd deopotrivă pe toți cetățenii Capitalei, aceștia au ținul să vie la întrunirea de la Dacia, un număr c ‘ mai mare: funcționari, mici industtriașî, meseriași comercianți etc, au Început să vină dea valma încă de pe la orele unu după amează. Toți nu discută decit scumperea fără cea, geamă a alimentelor de prima necesitate și nepăsarea condamnabilă al guvernanților noștri.La Întrunirea aceasta au luat parte și delegații din provincie- Pe scenă iau loc comitelui celor 400, in frunte cu d- G. Stăicescu inițiatorul acestei mișcări- DESCHIDEREA ȘEDINȚEI —CUVÂNTĂRILE Ședința se descinde la orele 3 "lupă amează, sub prezidenția d-lui NAcelinescu, patron curelar. D Acelinescu mulțumește pentru cinstea ce i se face de a fi ales președinte-Nu va fa chemat aci nici să răsturnăm guvernul, nici să vă recomandăm pe cei ce vor să se aleagă deputați-Aici v’am chemat pentru o cauză mare și dreaptă, aici ne-a adunat foamea și stomacul- Dr. Ionescu-Bumbu arată elide neomenos sa scumpit peștele și lemnele- De 7 luni ne luptăm să arătăm celor mari această scumpele și nimeni nu ne vede, nu ne aude- M’am dus odată, de două ori, de 3 ori la d- Brătianu și d-sa a binevoit să nu ne primească de cile ori am bătut la ușa d-sale- ! Unii ne spun: Dar bine d-lor numai vă agitațî, ne cereți măsuri corut va scumpete, dar daține și solițili!. • Soluții? Apoi să vă spum și aceatea, cum mintea unui meseriaș se concepe: Să scadă taxele vamale. In privința lemnelor țara romînească este cea mai bogată în temne, însă aceste păduri sunt devastate de străini. Și secretul ce voiam să vi-l apun la clubul meseriașilor este — și simt, bine informat — că cartelurile din țara românească sunt făcute numai de ce! ce ne guvernează. Dacă nu ni se va face dreptate, ne vom duce la Cameră, la Serial, am face memorii și dacă nici aici nu vom fi satisfăcuți ne mai rămîn ® un singur sprijin: să mergem la palat și să arătăm regelui așa cum geme țara de suferințe și mizerie. Noi însă credem că regele ne va satisface și deci fac apel la voi ca de aici să ne împrăștiem în liniște și să așteptăm demersurile acesteia. Dacă insă nu ni se va îmbunătăți soarta și mizeria noastră, atunci nu știm și nu răspundem de ce se va întimpla în umilă. D. Bănică Ionescu arată cum și bat guvernanții joc de nevoiie populației, a muncitorilor. Primtr'o toane guvernamentală, puternicii zilei ne spun că noi sîntem niște haimanale. Noi n’a vom deci două căisă mergem la parlament și rege, și dacă nu vom găsi aci nici un sprijin, atunci nu ne rămîne decit să ne flacem dreptate singură*!. D- Țigăni și aanu spune că meseriașii, muncitorii, țipă de 7 lunii de zile și guvernanții nu vor să-l audă. Poporul nu maî poate suporta nevoile, nu mai poate plăti pîinea 25—40 bani și zahărul L25 kgr Dar. lemnele, peștele, chiriile unde vor ajunge cu scumpetea? Cînd țăranul n'a mai putut suporta pe exploatatori, i-a gonit cu foc și ciomagul. Ei bine să se știe că la orașe muncitorimea este mai oropsită mai împilată, și — atunci cînd Ii va ajunge călitul la os, aiceastă muncitorime va fi mai grozavă în acțiunea ei ca țărănimea. Un alt orator a spus înaintea mea că nu ne rămîne decit două căi: parlamentul și regele Ei bine eu zic că singura soluție este parlamentul, acesta este pus să vadă nevoile populației. La rege vom merge, însă nu ne vom ruga, vom arăta nevoile șiî vom spune să-șî amintească de vremurile cînd a intrat în țară căci acest popor l-a adus și are datoria de-a veghea asupra lui și nevoilor ce-i binine. D. Alba spune că atît meseriașul lei și țăranul sufere de aceleași nevoi. Guvernanții însă nu vor și nu voește să facă nimic pentru i popor. Să bage însă bine de seamă guvernanții noștri căci se joacă cu focul și să-î ferească D-zeu de urgia poporului. D. Răpianu delegat al orașului Roman, într’o frumoasă, entusiastă și convingătoare cuvîntare, produce un delir de aplauze în sală. Spune că reprezintă toate clasele sociale ale orașului Roman. Și despre noi guvernanții nu mai pot spune că sîntem niște haimanale. Noi sîntem oameni cu stare, cetățeni alegători colegiuli și avem în mijtoicul nostru veterani cari au scăpat țara de jugul turcului. Cauzele cari au adus mizeria poporului este în prima linie exportul și cartelurile. Guvernul știe foarte bine aceste cauze, insă cum voiți ca acest guvern să ia măsuri cînd el încurajează exportul în interesul lor, și se cartelează, pentru nenorocirea acestui popor. Citește acte autentice de faptele d-lui Vasile Morțun în județul Roman. Spune că regele este bun, insă, este Înconjurat de sietnie! răi, sietnie! cari’l poartă din oraș în oraș și’l mint că poporul este mulțumit este fericit, cînd In realitate poporul este supt de mizerie și sărăcie. Cuvîntarea d-lui Răpianu a sűrvit un entuziasm de nedescris in sală. D. maior N. Codrescu din Roman spune că statul In loc să intervină pentru oftinirea traiului, el vine cu diferite taxe cari încurajează pe marii producători și ucide pe micii industriași și comercianți. Peștele este hrana țăranului. Se aduce cu 35 bani kg. si tine in saramură 2-3 zile, apoi să vinde populației sărace cu 1.20 kg. Asemenea cu oloiul, pîinea, zahărul, etc. Să revin la sare. Sarea in Serbia să vinde cu 3 franci suta de khilograme. Petrolul merge peste graniță fără nici o taxă, noi îl plătim cu 7 bani kg. Termină spunînd că muncitorii meseriași, trebue să întocmească un program, un memoriu în care să arătăm toate acestea și să le înminăm parlamentului și regelui. Să însărcinează cu întocmirea acestui memoriu. D. N. Grigorescu arată efectele cartelurilor și vorbește in chestia înființărei atelierului de încălțăminte la Galați și o fabrică de tăbăcărie la Bucovăț. Prețul chiriei să urcă necontenit. Ne agităm de-atîta vreme și în loc ca guvernanții să vie în ajutorul populației, astăzi ce vedem? Pâinea scumpă, zahărul scump, peștele scump și guvernanții în loc să intervin în contra acestei scapete, ei ce fac? Ei se cartelează. Dacă guvernul nu deschide ochii Încheie d. Grigorescu, și nu ne va veni in ajutor, atunci nu mai sfijisc să declar aci, că vom face și noi ceia ce a făcut țăranii. D. G. Stănescu arată că începutul acestor întruniri a pornit de la scumpirea pîinei. Și am vínturat toată țara cu banul nostru să arătăm tuturor mizeria ce ne amenință. Am întocmit memorii și le-am înmînat tuturor celor cari aveau datoria să vegheze asupra poporului. De cîțiva ani mîncăm pîinea cu 25-30 banii, și dacă nu ne agitam poate astăzî o mîncamu 40 și 50 bani kgr. Scumperea peștelui să datorește numai d-lui Antipa care a întocmit o lege in privința pescăriilor. Din această cauză taranul astăzi, vă afirm, nu vede cu lunile peștele în casa lui. Aceasta o spun din rapoartele sosite la ministerul de interne. Și veți vedea că în ziua de Sf. Niicolae veți mînca peștele cu 2 frânei kgr. Insă vă mai declar că dacă in această zi se va scumpi peștele și guvernul nu va veghea în binele populației, alunei, chiar în această zi vom ști să trimitim jos guvernul acesta hain și vitrig. Arată cu budgetul in mină sumele ce produce peștele statului. Statul cîștigă 2 milioane de lei după urma peștelui, din care peste 200000 lei statul cheltuește numai cu funcționarii puși pe capul peștelui... In chestia scumpelor lemnelor, spune că primăria acum un an1 tot mai făcuse cîteva depozite i prin diferite pupele ale Capitalei, anul acesta însă, nu s’au mai înființat nici aceste depozite. Apoi vine chestia zahărului. Spune că nu e nici un motiv că astăzi să se scumpească zahărul. Statul are datoria de-a interveni contra cartelurilor. Arată scurt, populația se îmbracă pe datorie și pe polițe. Pentru o haină de 20 lei, săracul dă o poliță de 50-60 lei, apoi o plătește in râie. Cînd vine ziua scadenței, îl trage pe sărac din toate părțile, zarzavagiul, brutarul, măcelarul etc. Nu trebue să se joace cei de sus, căci astăzi a ajuns cuțitul la osul săracului și nu știu ce se va intîmpla din zi în zi. de nu se va face o îmbunătățire în mizeria și sărăcia populației. La toată această agitație a noastră se răspunde cu scumpirea zahărului, a pîinei etc. iar guvernul ne respunde prin intervievări, taxindu-ne de haimanale. Ei bine cînd va sosi ziua, vom arata noi de poate aceste haimanale!... Cu ele de asemenea s’au Scumpit. Casele uide să stea muncitorii sînt scumpe. Și guvernul nu ia nici o măsură de îndreptare. Ziua de astăzi este începutul luptei. Ne vom unii cu studenții, cu funcționarii, cu toată populația pentru a ne uni și înfrîna apucăturile arbitrare ale guvernanților. Citează telegramele sosite din diferitele orașe ale țarei. Arată că și comercianții printr o scrisoare se asociază la mișcarea meseriașilor, citind următoarea scrisoare : Buniți bravi luptători meseriași. Este știut că în rândurile membrilor noștri, ale cercurilor comerciale și industriale din toată țara avem un mare număr de hărnici și inimoși meseriași. Ei cu noi trăesc în cea mai deplină armonie și dragoste. Interesele lor sunt una cu ale noastre. Starea lor socială e legală reciproc de a noastră, ce produc ei prin muncă cinstită desfacem noi. Viata lor cu a noastră e un așa chip strînsă, nu cu fericirea unora sau nefericirea altora atunci cînd dară peste unii sau se trag alții, se resfrîng asupra tuturora. Loviții unii simt ceilalți, meseriași ca și negustori. Priviți așa lucrurile după starea lor firească și simțiți tot așa în fata greutăților ce ni se pun zilnic in cale cînd unora cine altora, săturați de amărăciunile ce le înghițim mereu cu o așa viată chinuită nu mai puteam răbda și a trebuit să eșim și noi din rezerva ce am păstrat-o pînă acuma, așa că comitetul nostru central in ședința sa de la S6 ale curentei a hotărit de azi încolo ca cercurile noastre să fie părtașe cu harnicii și bravii meseriași in lupta ce duc pentru ușurarea traiului mai ales, văzind că o ‘țară întreagă suferă, și se vaetă sub apăsarea altora, sub disprețul ’altora. Cu puterile noastre unite, cu credința în D-zeu că ceea ce facem noi răspundem la datoria cea mai sacră da să mintuim de nevoi,pe atîta suflare nevinovată care îndură suferinzi și sunt chinuiți de cei lacomi să se îmbogățească din bucățica depline a săracului, ca să-i lase perilorî de foame, fără lumină, fără căldură în timpul crnei, și pe mulți fără adăpost, atunci am zis, mergem la luptă, la luptă cu frații noștri meseriași încredințați că vom izbuti să convingem pe cei in drept, că un popor ‘atît de răbdător ca al],nostru nu mai poate fi slăpin, mai departe, fără milă și fără dreptate. Acuma fraților meseriași și tovarăși de luptă, să zicem cu toții. D-zeu să ne ajute pentru cauza care am întreprins-o. Păcîndu-vă aceasta cunoscut, vă rugăm să primiți din partea noastră cele mai sincere și cele mai devotate salutări frățești. Preșeit.. C. Cernățeanu Secretar.V Lăzărescu Arată cum ministrul de finanțe promite populației prin mici afișe, că va lua măsuri pentru eftimrea zahărului. Dar cu ele, dar pîinea,. lemnele, chirlia ele. Apoi cum să ia aceștia măsuri cînd fiecare ministru este băgat pină în gil in carteluri și patronează exploatarea neomenoasă a poporului. Apelează la liniște și la impraștierea meseriașilor în liniște. Se fac ovații nesfirșite d-lui Stănescu. La urmă s’a citit următoarea: Moțiune Astăzi «9 A’uembrie 1900.’ noi cetațenii Capitalei, mirunindu-ne in sala Dacia, și ascultînd cuvințările plinele adevăr ale oratorilor, in chestiunea cea mai arzătoare, aceea a cartelărei a citorva capitaliști, care ne sugrumă din zi in zi tot mai mult cu scumpirea articolelor de primă necesitate. Cg. zaharul pîinea, carnea, peștele, lemnele, chiriile și multe altele, cu adirncă indignare constatăm că: " Deși lupta aceasta populară și dreaptă este dusă de noi de mai mult de șase luni de zile, cu multă trudă și sacrificii, deși iarna ne bate la ușe și carteliștii ne amenință au nouă ridicări de prețuri, guvernanții noștri nu numai, că nu dau nici un semn de bună-voință, nici o atențiune strigătului nostru de durere și de disperare, dar din contra, tocmai ei, cari sunt in drept, sau mai bine zis, cari sunt datori să vegheze, la stricta și cinstita aplicare a legilor lărei, la mișcarea normală a mecanismului social, la ocrotirea celor slabi împotriva asupritei celor tari, tocmai ei tolerează și prin unele localități din țară chiar patronează exploatarea poporului în modul cel mai neomenos, necinstit și ilegal. In vederea acestor considerațiuni, protestăm cu toată energia și indignarea ce ne cauzează vitregia conducătorilor acestei țări și în consecință libiărim: Să ducem lupta contra scumpirea traiului și mai departe și chiar cu mai multă energie pe toate căile.Sa maî ținem în viitor și alte întruniri publice atît in Capitală cit și în toata țara, precum și un mare meeting de protestare la către să ia parte și delegații din toată țara. " . .. Să recurgem și la ultimul mijloc, la supremele autorități constituite In stat, adică, să facem un memoriu prin care să arătăm starea de plîns în care se găsește astăzi acest mult încercat și oropsit popor, exploatat de către o mină de nelegiuiți, cari sunt mai cruzi și mai hrăpăreți chiar deci fanarioții de odinioară, de tristă, amintire, pentru țara aceasta, și acel memoriu să fie prezentat aici M. S. regelui cil și Corpurilor legiuitoare. Pentru aducerea la îndeplinire a acestei lupte, care trebue dusă pînă la extrem, dăm depline puteri de acțiune at it comitetului executiv al Clubului Meseriașilor, care este inițiatorul acestei populare mișcări, precum și comitetului de acțiune pentru ostenirea traiului. # Întrunirea se termină la orele 6 seara. Populația pleacă de la întrunire foarte indîrjită. CONCENTRAREA DE FORTE In vederea întrunire! de la Dacia, guvernul a concentrat prin împrejurul localului, mari forte militare și polițienești. De asemenea posturile de pompieri erau concentrate in calea Victoriei, colt cu strada Carol. Politia se lupta din răsputeri ar împrăștia mulțimea eșită de la întrunire. G. Rigó. Mulțumire P.Neamț. 25 Noembrie 1909 Stimate domnule L Voinea. Confirmăm știm d-v de erî sub No. 7227 din 1909 și sîntem surprinși de exactitate în toate privințele cum am fost servili. E aproape de necrezut ca în 24 de ore să avem totul în cea mai perfectă regulă, nu putem decit să vă mulțumim și să recomandăm la toți cunoscuții de a-și face interesele numai prin d-vîncă odată vă mulțumim și vă salutăm Cu toată stima (ss) Frații Solomon Manufactură, postavuri și galanterie P--Neamț D-sale Domnului L. Voinea, directorul biroului de informațiuni al ziarului „Adeverul“*. București întrunirea conservatoare democrată din Târgoviște TÂRGOVIȘTE, 29 Noembrie—‘Astăzi, la ora 2 da„ s’au întrunit în localul clubului conservator-democrat, peste 200 de membri ai acestui partid, pertru a alege noul comitet general, precum, și comitetul executiv al partidului local pe o nouă perioadă de 2 ani- Ședința a fost deschisă de d- Dimitropol, șeful conservatorilor-democrați din localitate, care a arătat situația partidului. A mai vorbit d. Const- Alexandrescu-In urmă s’a procedat la alegerea comitetului general-A fost proclamat președinte de onoare d- Take Ionescu- Președinte activ a fost ales d. Vasile Dimitropol, vicepreședinți d-niî George Cali, fost prefect și căpitan Varlam, fost președinte al consiliului județean In urmă s’a ales comitetul executiv al partidului D- Dimitropol a fost ales președinte activ, iar vice-președinți d-nil Tache Negoescu, fost deputat și Grigore Gall, fost senatorîntrunirea s’a terminat la ora 4 și jumătate — Rică- ■ [UNK]DlfINEATÂ Întrunirile sindicaliștilor călcători Sindicatul lucrătorilor ți lacrăt carelor de călcâtorie, spălătorie chimică, boiangerie, ele iu ținuturi da. ședință publică în sala sindicatelor din str. Piața Amzei 26- Ședința s’a deschis la orele 3 p. m. sub președinția d-lui M- Mihăilescu care a arătat scopul ședinței A dat apoi cuvîntul d-lui Țaicn care a vorbit despre starea în care se află lucrătorii și lucrătoarele de călcătorie. Vorbitorul a încheiat arătînd eS e nevoie ca toți lucrătorii și lucrătoarele acestor categorii să se solidarizeze și astfel să lupte pentru o soartă mai bunăin acelaș senz aü mai vorbit d-ni. Iama. C- Draghescu și d-na Ana Crețu. D- N. Mihăilescu a încheiat seria cuvîntărilor insistînd asupra nsceăî-1 laUi luptei pentru o viață mai omenească-Ședința a luat sfirșit la orele IP- m „TINERETUL MUNCITOR" I Cercul cultural „Tineretul Muncilor" și-a aminat ședința pentru Duminica viitoare cînd tinărul Crețeanu va ține o conferință despre: „Anti- militarizm" CERCUL ARTISTIC Cercul artistic al sindicaliștilor a ținut erî după amiazî o consfătuire intimă, cînd s’au luat mai multe ho>tături privitoare la banul mers al cercului •— Alb. întrunirea comerci antilor din a.Heea A -VISCEA :29 Noembrie__ClercHÎ Comercial și industria din locali* tari a ținut azi o întrunire în care a aprobat în întregime programul cercurilor comerciale și industrial din țară întocmit la București in zilele de 24 și 25 Septembrie. S’a discutat și asupra repauzu-ul duminical fară a se lua vreo hotărâre. S'a hotărît înscrierea de nouă membri din oraș și județ, delegîndu-se un societar care să lucreze in această direcție.Din ințiativa d-lui Ion Handui s’au pus imediat bazele unei case da ajutor și pensiune pentru comerciam». Iii și industriașii infirmi și scăpătați încasîndu se imediat donați un! In sumă de 1000 lei•La urmă s'a votat o moțiune asupra celor discutate și aprobate—Cor, Șezătoarea soc. „Miron Costin.' In localul Bursei Mujicei, societatea culturală „Miron Costin“ a ținut aseară a opta șezătoare. D. D. Tomescu, publicist, a vorbit despre „Educație și caracter—» D-sa arată influența pe care o are educația asupra eroului. Mai departe pomenește de rolul pe care-l are faimilia, școala și societatea în formarea caracterului. i D. D. Dumitriu, absolvent, ai academiei de artă dramatică, a declamat cu mult talent monologul cocoșatului un „Lăutarul din Cressiopa”. D. G. Cotenescu, student, a declamat cîteva anecdote și a ciitat „Cetatea Albă“,, cuvinte de d. I. Spircu. D. C. Grof, bariton a cântat cu multă căldură bucata „Codrule Codruțule“ și alte romanțe. I. Traian Stoenescu a cetit o nuvelă din Delavrancea. Face după aceasta o dare de seamă despre viața românească de pretutindeni din cursul săptămânei. Șezătoarea s-a terminat la orele 10 și jumătate. M— m — De la Operă Opera franceză —Werther, de Massenet Trupa de operă franceză Își face în mod larg datoria de a ne prezenta capodoperele operei comice, gen nedisputat artei franceze. Aseară ne-a dat pentu întîia oară „Werther", lucrare egală ca talent și superioară cu dramatism muzica frumoasei „Manon"Cei doi protagoniști, d. David (Werther) și d-ra Marie de l’Isla (Charlotte) au dat partițiunea toată poezia, toată durerea și tot tragicul sfîșietorului roman al eroului lat Goethe Și alături de ei a stat orchestra, care are un rol atît de esențial în „Werther"D-ra de liste a strălucit în schi al treilea și în duetele cu Werther, iar d- David a avut unul din succesele sale cele mai zguduitoare ca artist și cîntăreț. Incepînd cu Invocația la natură, trecând la duetele cu Charlotta și sfîrșind cu cîntecul la primăvară, care a fost bisat și cu scena mortei, succesul sau a mers crescînd de la act la act- Rechiemărî entuziaste au răsplătit pe ambii protagoniști- D. Bellet a ținut corect rost?! Șub Albert, soțul Charlotte, și d-ra Martini conștiincios rolul Sofiei- D- Flon a stat în capul orchestrei și a dat executiunea stilul și amploarea ce comportă. _____ Capriccio Scandalul din Ploești Comandantul pieței bate în mijlocul orașului pe un caporal și arestează în chip samavolnic un comerciant PLOEȘTI. 29 Noembrie—Astăseară la ora 8 caporalul Anastasescu din regimentul 32 Mircea imbătindu-se în circiuma lui Tache Ștefănescu din piață și nevoind să plătească, amenințind cu scandal, a fost pălmuit de tiu! cîrciumarului anume Nicu Tache Stefănescu- In acest timp sosi căpitanu! Diacof, comandantul pieței care a insultat pe cîrciumar și Ta dus la politie lăsîndu-i prăvălia singură. Caporalul Anastasescu, nevoind să se ducă la arestul pompierilor, căpitanul Dancol T a bătut în strada Mihail Cogîlniceanu in fața mulțimea scandalizată de această procedare sălbatică Mai mulți comercianți mergínd la poliție pentru a cere eliberarea comerciantului arestat au fost insultați de comandantul pieței. Unul din aceștia este și plăpumarul Ștefan Dumitrescu, care a făcut intervenție la parchet pentru eliberarea comerciantului- Arestarea samavolnică a comerciantului Nicu Ștefănescu de către căpitanul Dancoi, a provocat indignarea generală. — Stavăr. -4 y A V