Dimineaţa, iunie 1910 (Anul 7, nr. 2245-2272)
1910-06-01 / nr. 2245
ANUL VII—No. 2245 Harți 1 »15 PUBLICITATEA: CONCEDATĂ EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER A Comp. Str. Karageorgevici, 18.—Telefon 3/4 Birourile ziarului: ===== Str. Sărindar No. 11 București DIRECTOR CONST. MINLE Abonamente cu premii: Un an Lei 20.— 6 Inni Lei II.— 3 Iunie • • JSc 6.— Pentru străinătate prețul este îndoit TELEFON I Direcția și Administrația No. 14/10 Redacția cu Capitala „ 14/10 „ , „ Provincia » 14/90 _ _ Străinătatea » 124. .......................................—:------1--- - -|1 - -fi-------r - ------II — vi -.inni Hirn 111 TIV.-------------riyMwirf vi-,~ 1 —r * ~ ---rrrp —----------------------------------------------------------------------- —-----* " —A ‘P-I/WA* B—= ® APARE ÎN FIECARE DIMINEAȚA OUI<IEEE»DIN!*JURMĂ I ȘTIRI*DIN TOATĂ LUMEA @ == ® CONTRA BANDITISMELOR UNGUREȘTI ÎNTRUNIREA lela DACII Deschiderea ședinței.Cuvîntările.Telegramele.—Moțiunea Era Duminică 30 Maiü în orele 10 dim. s’a ținut In sala „Dacia" o întrunire deprotestare contra terorismului exercitat de guvernul unguresc asupra naționalităților nemaghiare și în deosebi asupra românilor in recentele alegeri parlamentare din Ungaria. , C In sală lume multă. , T La orele 10 jumătate vin pe scenă d-ni: I. Mîndrescu, B. Delavrancea, C. Rădulescu Motru, I. Scurtu împreună cu mai mulți studenți. întrunirea o deschide d. I. Mîndrescu, ca președinte al cercului românilor de peste munți. CUVINTAREA d-lui Mîndrescu Prin numărul dv. am văzut cu piină satisfacție că am fost în sentimentul tuturor. ■ Cu sosirea la cîrma țarei ungurești a lui Hedervary, romînii au căutat să ducă oarecare tratative, încă prin declarațiile lui Tisza, tratativele s’au rupt. O parte din romîni, spre rușinea lor, au trecut de partea ungurilor. Rușinea cea mai mare însă este fapta lui Mangra. Lui, guvernul i-a impus ca să împartă la alegeri steaguri ungurești. Lui Mangra nu i-a fost rușine și a împărțit steaguri pe cari erau scrise cuvintele „Éljen, Mangra vazni Képviselőnk!" (D. Mîndrescu arată un asemenea drapel). Spune că datoria tineretului este de a duce lupta mai departe. Epoca nostră se definește prin intensitatea curentului democratic, care tinde, să întunece orice năzuințîi de opresiune. In această epocă, libertatea economică și cea politică apar miai îndirjite ca oricînd. CUVINTAREA D-LUI B. CECROPID 'In desfășurarea alegerilor pentru faimosul parlament ungar s’a desfășurat atîta cruzime și totuși s’a afirmat cu cea mai puternică energie simnțul solidaritătei romînești. In lupta pentru drepturi a romînilor prin îndeplinirea datoriilor cetățenești, s’a aruncat nu jandarmul slinos, nici magnatul perfid, dar a dat năvală ecoul sălbăticiei străvechi de apăsare. Romînii, însă nu s’au dat învinși, *i continuă să lupte pentru politica lor națională, neașteptînd nimic de la îngăduirea stăpînilor lacomi. Atitudinea noastră trebue să fie doveditea solidaritate cu cei nedreptățiți de dincolo, asigurîndu-i că am putea să smulgem mănușile de diplomație servilă. Să-i facem să creadă că democrația noastră e într’adevăr democrație în folosul celor mulți și obidiți. 1 CUVINTAREA D-LUI DEPUTAT * DRAGU ! D-sa spune că nu s’a făcut în nici o țară asemenea alegeri sule ,o asemenea teroare. Nu există nimic mai sfînt pentru im popor, decit să lupte pentru libertate, pentru limbă și naționalitate. Sentimentul dreptate și al libertății este în sufletul fiecărui neam. Se pare însă că numai la unguri PV există acest sentiment. Noi românii de aici nu putem de tu să-i asigurăm pe frații noștri de simpatia și solidaritatea noastră. CUVINTAREA D-LUI RADULESCUMOTRU Alegrile cari s’au petrecut acum in urmă cu toată teroarea, nu sunt idle cu semnul atavismului de la huni. "La actualele alegeri, ungurii au împărțit horei de morți, desenate astfel încit să sperie pe romînî. Și acum o mie de ani bunii tot cu horei duceau teroarea. 1 Trebue să facem cunoscut Europei, ce înțeleg ungurii prin libertate și parlamentarism. Trădătorii romîni vor fi înghiți îne unguri. Vasile Mangra a avut și la noi un rol în chestia Ghenadie, și nu tocmai frumos. Spune că Mangra a fost în sînul Academiei, însă aci nu va mai fieri. Ungurii n’au încredere în cultura lor și de aceia terorizează, oprimă toate naționalitățile. Aceasta s’o arătăm Europei. Să arătăm toate ororile ce s’au săvîrșit acum în timpul din urmă de unguri. Să arătăm și să descrim chiar țărănimea noastre aceste orori pentru a le infiltra în suflet sentimentul național. Dar să facem și altfel d-lor, să scoatem în circ pe scene pe Hedervary, să-l facem pe hîrtie în diferite chipuri. O voce. Să’l dați pe mina lui Iorga. CUVINTAREA D-LUI DELAVRANCEA Ungurii pun în fața Europei o sciudată problemă . Să facă dintr’o dată’să dispară naționalități. ’ Ungurii vor să distrugă aceste naționalitățî ’ și' nimic nu-i mai ridicol de cit’ aceasta, căci oricit se vor strădui ei,’ nici odată nu vor reuși in acțiunea' lor' ridicolă. Romînii de dincolo vor trebui ca, în unire cu slovacii, și celelalte naționalități,'sa lupte contra conducătorilor statului' ulgăr. Și nu este în sufletul nostru sentimentul ca'la'suferințele fraților noștri noi să ’stăm nepăsători. Am opus rezistență contra bizantinismului, contra semi-lunei. Și ture ;iî d-lor, cari ne supusese, n’au îndrăznit ca din bisericele noastre să facă geamii și nici să ne facă musulmani. D. Delavrancea face apoi istoricul poporului ungar în diferite epoce, arătînd toate perliveniile ungurilor. Citește jurământul spus de Ba-Citește jurămțntul spus de Barnuțiu pe cîmpia de la Blaj, cîmpul Arată cum romînii de dincolo au ajuns sub coroana ungară. Cu toate luptele, cu toate prigonirile romînii însă nu vor peri ca națiune. Spune cum a cunoscut pe popa Mangra și cum a spus tuturor că în acest romín nu trebue să avem încredere. Acest trădător nu va îndrăzni nici odată să treacă Carpații, căci romanul va ști să plătească trădătorilor după cum merită. N’am venit aici să plîngem soarta celor de dincolo, căci cei ce n’au pătruns în parlament vor ști să-și facă datoria și în afară de parlament. TELEGRAMELE " R. Mîndrescu citește mai multe scrisori și telegrame venite din țară, prin cari se protestează contra barbariilor comise de unguri. moțiunea . D. Scurtu mulțumește oratorilor, apoi dă citire următoarei moțiuni: Cetățenii Capitalei, întruniți astăzi so Maia în sala Dacia, la chemarea cercului, românilor de peste munți, după ce au ascultat cuvintările d-lor Barbu Delavrancea deputat, C. Bădulescu-Motru prof. universitar, deputat Dragu și glasul inimos al tinerimei universitare, primesc în unanimitate următoarea moțiune: 1) Opiniunea publică din regatul României, își afirmă energic conștiința solidaritătei cu frații de peste hotare •sișî exprimă admirația pentru bărbăția conducătorilor și alegătorilor partidului național român din Ardeal și Ungaria, cari au înfruntat chiar, moartea și deplina din suflet pe luptătorii uciși, precum și familiile lor nenorocite.5) Trimite un salut entuziast celor 5 deputați naționali ai românilor în noua Cameră ungară și iși arată viile simpatii pentru candidații înfrinți prin urgia administrativă. 4) Condamnă în numele umanități cu cea mai adîncă revoltă sufletească, ororile electorale din Ungaria, cari sfidează principiile luptei politice moderne, răspunzînd la stăruințele nobile pentru drepturile naționalităților cu atentarea la viață; .5) Regretă și osîndește fapta odioasă a vicarului Vasile Mangra, fruntaș al bisericei romînești și membru al Academiei române, de care s’a dovedit nevrednic, părăsind pe frații săi de sînge și de credință în mijlocul luptei, pentru a trece în tabăra dușmanilor neamului nostru.6) Trimit bărbaților politici, presei și opiniunei publice din Austria, expresiunea celor mai calde sentimente de recunoștință, pentru că au veștejit, precum se cuvine, barbariile electorale din Ungaria, infierind abuzul ce s’a făcut de armata austro-ungară coborîtă la rolul de instrument orb al politicei șoviniste maghiare , și dînd pe față întregul adevăr asupra legăturilor acestei politice nefaste; 7) Constată primejdia provocaiunilor guvernului maghiar pentru raporturile noastre de bună vecinătate cu monarhia Habsburgică și atrag luarea aminte a factorilor competing asupra acestui moment extrem de greu; 8) Hotărăște a sprijini cu însuflețire campania întrunirilor de protestare propuse în congresul de la Ploești al Ligei culturale. întrunirea s’a terminat la orele 12. .MANIFESTAȚIA PE STRADA ȘI LA STATUIA LUI MIHAI VITEAZUL După întrunire, studenții cu drapelul în frunte, au parcurs în cîntece studențești strada Carol, calea Victoriei și bulevardul Academiei, pină la statuia lui Mihai Viteazul, din fața Universitatei. Aci au vorbit studenții Haneș și Kiescu-Breaza, făcînd apel la solidaritatea studenților. In urmă s’au împrăștiat în liniște, fi. iUr D. Barba Delavrancea Congresul medicilor Ziua II-a Escursiunile de dimineață. Ședința de după amiază. Dimineața celei de a doua zile a congresului medicilor, a fost rezervată escursiunilor de studii la instituțiunile de igienă aplicată și de asistență din București. Intîlnirea congresiștilor s’a făcut la orele 8 dimineața în sala de consiliu a primăriei Capitalei, unde medicii au fost salutați în numele administrației comunale, de către d. ajutor de primar dr. Botescu, căruia i-au răspuns d-niî d-rn Demetriad de la Iași și Cerchez.. De aci s’a făcut plecarea spre instituțiunile vizitate în tot cursul dimineței de orî și, din rîndul cărora a lipsit, spre marea părere de rău a celor mai mulți excursioniști, „Institutul medico-legal", printre cele dinții indicate atențiunea corpului nostru medical. Aceasta cu atît mai mult, cu cit Institutul nostru medico-legal stă în rîndul dinții al instituțiunilor de această categorie din întreaga Europă. Escursiunile s’au început cu „Azilul de copii găsiți G. și El. Cantacuzino“ din strada Buzești, instituțiune de asistentă care, deși modestă în primele ei începuturi, rezolvă, în limitele mijloacelor safte, o foarte importanta problemă socială, aceia a ocrotirei cu care societatea e datoare micelor odrasle aruncate de părinți. Escursiunile au continuat cu „Azilul de bătrînî al societatei Regina Elisabeta", o altă instituție de binefacere care, dacă excelează printr’un lux deplasat poate pînă la un punct, nu e mai puțin adevărat că e o institutiune al cărei scop, realizat in bună parte, îi dă dreptul la încurajarea și luarea aminte a tuturor oamenilor de bine. „Orfelinatul comunal" de la Radu-Vodă, de sub conducerea pricepută a d-nei Laurenția Gribincea și „Azilul copiilor abandonați" au complectat escursiunile la instituțiunile de asistentă, din vizitarea cărora medicii congresiști au putut trage, desigur, învățăminte practice. Escursiunile au luat sfirșit cu o amănunțită vizită la noul abator comunal, clădit și amenajat după modelul marelor abatoare străine. La abator s’a oferit congresiștilor, de către admininistrația comunală, un dejun, la care s’au ridicat toasturi de către d-ni. dr. Botescu Alimăneșteanu Demetriad. Cerchez, Cartianu și dr. Irimia Popescu, medicul veterinar șef al Capitalei. Ședința congresului Comunicarea d-lui dr. Irimescu TUBERCULOZA CA BOALA SOCIALA — D-sa pleacă de la constatarea că în ultimul timp tuberculoza a luat proporții foarte îngrijitoare, mai ales în rîndurile claselor muncitoare și ale populațiunei sărace. Atenția tuturor, crede d-sa, trebue deci îndreptată asupra măsurilor de luat pentru prevenirea tuberculozei. Higiena locuințelor, d. dr. Irimescu , o pune în rîndurile intțial al cauzelor care contribue la propagarea tuberculozei. Pentru combaterea tuberculozei se cere, însă, în primul loc, să spitale și sanatorii terapeutică metorirea de a face terapeutică socială. Măsurile sanitare generale și reforma locuințelor, trebuesc neapărat rezolvate, căci, în caz contrar, medicina se va învîrti într’un cerc vițios. Și, după cum medicii fac în spitale și sanatorii terapeutică medicală, autoritățile publice au îndatorirea de a face terapeutică socială. Numai prin acest mod se vor putea evita efectele dezastrului pe care-l produce tuberculoza, mai ales în straturile de jos ale societăței DISCUȚIUNEA D. dr. Ghiulamila, deschide discuțiunea în jurul comunicare d-lui dr. Irimescu, oprindu-se în special la tuberculoza osoasă la copii, explicînd cauzele și arătînd mijloacele de combatere. D. dr. Dematriad, prezintă o statistică a cazurilor de tuberculoză gutanată, pe cari le-a tratat aproape șase ani din cari se constată proporțiile îngrijitoare pe cari le ia această boală an cu an. , D-sa a terminat propunînd ca statul să clădească un sanatoriu de tuberculoși la Bîrnova lingă Iași. Se dă citire raportului comisiunea de verificare, după care se votează budgetul Asociației. COMUNICAREA D-LUI DR. RADU MOISE Igiena aeruluî comprimat in ară Aerul comprimat e introdus în industrie de puțină vreme. Inginerul Trigler, l-a întrebuințat cel dintîin cu ocazia unor săpături la Douchy, sub albia rîului Loire. De atunci, deși e de abia 50 de ani, aerul comprimat a cîștigat teren și, azi, se întrebuințează la mai toate lucrările sub apă. Condițiunele în care lucrează lucrătorii, fiind cu totul particulare, se impune cunoașterea higienei acestui fel de muncă. Pentru aceasta trebue cunoscută ventilațiunea chesonului, valoarea presiune și alegerea lucrătorilor. In ceia ce privește ventilațiunea, aceasta se face prin chiar aerul ce se comprimă în cheson. Studiile ce am făcut la lucrările romînești, sunt destul de numeroase, dovedesc că ventilațiunea chesoanelor se face insuficient. In privința presiunei, cercetările savanților au dovedit că cel mai primejdios, stadiu al compresiunei, egi§ decompresiunea. In ceia ce privește alegerea lucrătorilor, aceasta se impune mai mult ca în orice altă parte a higienei. Primejdiile la cari sînt expuși, impun o mulțime de condițiuni de alegere, anume ca lucrătorii să nu fie mai tineri de 18 ani și nici mai bătrîni de 40, să nu aibă tulburării respiratorii, să nu aibă boale de piele și să nu fie alcoolici. In fine, d-sa propune o serie de mijloace profilactice generale. D. dr. Radu Moise conchide că munca în aer comprimat trebue reglementată. COMUNICAREA D-LUI DR. GALIN GALATI I— Prezentarea invenției proprii Salteaua universală" — D-sa prezintă congresului o saltea inventată de d-sa, saltea sistematică oricînd gata ca nouă, ușor de desinfectat și curățit mai cu seamă în boalele infecțioase, saltea care înlocuește sistemul vechi de saltele. Noul sistem de saltea, pe lângă celelalte avantagii de mai sus, prezintă și pe acela că împiedecă perderea căldurei umane. D-sa a cerut un vot al congresului prin care să se consacre utilitatea și superioritatea „Saltelei Universale“. , Congresul dă d-lui dr. Galin ,votul cerut. .i. Se votează o moțiune prin care se admite că viitorul congres să aibă loc la Iași în cursul lunei Mai 1911. # Ședința se ridică la ora 6 1p. m. La orele 8 seara a avut loc in sala Germană un banchet intim al congresiștilor, la care au toastat d-rii Bogdan și Țurcanovici. Fuga a doi îndrăgostit! — PRINDEREA LOR — BRAILA, 30 Maiü.—O întîmplare nostimă vine să mai schimbe, pentru moment puțin, subiectul discuțiuniilor societăței brăilene, pentru care greva muncitorilor din port, cel mai de seamă eveniment la ordinea zilei în localitate, a devenit acum, după 48 de ore, un vechin și banal subiect de conversație. Și acum iată întîmplarea, care a făcut mare senzație în oraș. 0 d-șoară, fiica unui moșier din Buzău, Filoti, venită de cîteva zile în localitate la rude, a dispărut azi noapte în compania unui arendașára Bacău, d. Baroncea. Fuga tinerei fiind descoperită aproape imediat de familie, autoritățile au fost înștiințate și ele au reușit să găsească și să rețină pe îndrăgostiți la Bărboși. Drumul de la Brăila pină la gara Bărboși a fost parcurs de fugari cu trăsura. Perechea amoroasă a fost ajutată la săvîrșirea actului romantic al fugei de un amic al junelui amorez: îndrăgostiții prinși la Bărboși, au fost înaintați autorităților din Galați, cari, probabil că îi vor despărți, trimițând pe fiecare „la urma sa". Aceasta se va întîmpla bine înțeles numai în cazul cînd familia fetei va continua să se opute, ca pină acum, la căsătora celor doi tineri — Veria. Tot în această chestiune, corespondentul din Galați ne-a comunicat următoarele: GALAȚI, 30 Maiü.— Procurorul tribunalului Brăila a cerut printro telegramă adresată poliției locale urmărirea și prinderea unei perechi amoroase fugare. E vorba de d-șoara Filotti din Brăila și arendașul Baroncea, cari au fost ajutați în fuga lor amoroasă de un anume Ioan Piroșcă. Autoritățile avizate au început imediat cercetări și îndrăgostiții au fost prinși în gara Bărboși.—Pedro. --------------- * ------jsr---- * Alergările dela Băneasa REZULTATUL Premiul Express: distanța 800 m. I (2000 lei) Marama a d-lui lt.col. Camibel; II (200) Hans Down a d-nei Yvonne Cămărășescu. S’a plătit cîștigător 10.50. Plasat 6.50—7.50. Premiul Pajera: distanța 2100 m. I (2500 lei) Armaș al d-lui Al. Marghiloman; II (300 d lei) Falnic al hergheliei Izbiceni. S’a plătit cîștigător 11, Plasat 6—6. Premiul Cobzar; Distanța 2400 m. I (3500 lei) Annie a d-lui Al. Marghiloman; II (400 lei) Lacrima a hergheliei Mărășești; III (250 lei) Olteanca a d-lui Al. Marghiloman. S’a plătit cîștigător: pentru 5 lei 5.50. Premiul de Primăvară: distanța 2000 m. M. I (4000 lei) Girelle, a d-lui Al. Zănescu; II (400 lei) Vifor al d-lui Al. Marghiloman și Thermopylae al d-lui căpitan G. Manu: dead-heat. Premiul Claret-Cup: distanța 1600 metri. I (2000) Messine a d-lui Al. S. Zissu; II (200) Fruit Picker a d-lui It. A. Butunoiu; III Tun al hergheliei Mărășești. S’a plătit cîștigător 7.50. Messine, scoasă la licitație a fost cumpărată de d. locot. Viișoreanu. Premiul Cotroceni: distanța 2600 metri. I (800 lei) Frunză verde (călărit de d. locot Capșa); II (300 lei) Marițica (călărită de d. locot. Mandancovici). S’a plătit cîștigător 62 lei, plasat £§,50-^12,5.0,, întrunirea muncitorilor Chestia scumpirei traiului. Intrantarea. _ Cuvintările, Manifestația pe străzi, ' PLOEȘTI, 30 Maiu'.—Muncitorii sindicaliști au ținut o mare întrunire publică la sediul sindicatelor pentru a protesta contra scumpirei traiului. . Prezidează d. Ion Mănescu. D. Stere Moldoveanu critică administrația comunală pentru că nu ia măsuri pentru ieftenirea alimentelor și în special a prinei. Vorbesc în acelaș sens 3 nnt Stelian Iorgulescu și Gheorghe Rădulescu. D. Al. Dunăreanu blamează corporațiile și arată foloasele ce aduc sindicatele. Vorbește apoi de scumpirea traiului, învinovățind de aceasta clasa cîrmuitoare. Sfătuește publicul ca să faca demonstrații pe stradă contra scumpirei traiului. D. C. Mănescu arată că statul a monopolizat cele mai principale articole de alimentație, din care cauză muncitorii îndură mizerie. D. I. Mănescu președintele adunăirii face rezumatul cuvîntărilor și citește o moțiune prin care muncitorii își manifestă dorința ca administrația să ia urgente și severe măsuri pentru ieftenirea alimentelor. Se admite apoi o altă întrunire pentru Luni 7 Iunie, 1 MANIFESTAȚIIS 1 După ridicarea ședinței, sutele de lucrători au pornit in corporeze stradele orașului, manifestând contra scumpirei traiului. Manifestanții au parcurs stradele Lipscani, Legumelor, Mihail Cogîlniceanu, Justiției, Gheorghe Lazăr, Bulevardul, stradele Carol și București. Ei s'au împrăștiati 'apoi in liniște.—Stavăr din Ploești - Tn \"l Ravagiile ploilor în județul Prahova j ------ PLOEȘTI, 30 Mai. In urma marilor ploi ce au căzut astăzi, și în zilele trecute, au fost inundate 470 poigooane de grîu, proprietatea d-lui Iosif Eligrădeanu din satele Fulga și Durbanî. Asemenea înecuri au avut loc în cele mai multe părți ale județului. Pretutindeni este un adevărat dezastru. — Stavăr. --------##------- Știri politice D.Petru Poni s’a înapoiat erî în Iași, de unde lipsea de cîtva timp. Cu toate că face parte din consiliul superior de agricultură, tnțPniLi comentează mult în Iași plecarea d-sale din București tocmai în ziua cînd se ținea congresul liberal. La 16 iunie va avea loc la Teende un mare banchet oferit de d. Nestor Cincu, pentru a sărbători venirea la Tecuci a d-lui Take Ionescu in calitate de șef al partidului conservator-democrat. * Trenul special care va aduce pe delegații ieșeni la congresul conservator-democrat din București, se va opri la Vasluiu, Crasna și Bîrlad, pentru a lua și pe delegații din Vasluiu, Huși și Bîrlad. Cei din Focșani vor pleca cu expresul berlinez, cei din Galați și Brăila vor pleca cu trenul special Galați-Buzău-București, iar din Tecuci se va forma de asemenea un tren special cu vagoane suficiente pentru 35 de delegații din diferite orașe.- Drama din Ploești ÎNMORMINTAREA SINUCIGAȘILOR PLOEȘTI, 30 Maiü.—Azi la orele 3 după amiazi s’a făcut cu mare pompă înmormîntarea sinucigașilor Ștefan Dumitrescu și Eufrosina Rădulescu. Serviciul divin a fost oficiat la biserica Sf. Ștefan. Ambele cadavre au fost puse într’un sngur dric, însă în coșciuge separate. A asistat o imensă mulțime. Onorurile militare au fost date de un pluton de soldați , din regimentul 32, din care făcea parte sinucisul. _ înmormîntarea s’a făcut la cimitirul Viișoara. — Stavăr. Școala de tir a infanterie iri s’au terminat cursurile școalei de tir a infanteriei, cu seria I a ofițerilor inferiori. Tot erî s’au distribuit premiile și anume: La aprecieri: premiul I locot. Săndulescu, reg. 12 Cantemir, o eșarfă; II locot. Nicolau D., batalionul pionerr, un palat souchie; III locot. Mihalache, reg. Mircea 32, un cronometru. La revolver: I sub.locot. Capșa, din cavalerie, o sabie complectă; II locot. Gontesicu, din 12 Cantemir, un pistol automat; III locot. Săndulescu, 12 Cantemir, un pistol automat. La armă: I locot. Greceanu, din 1 Mehedinți, două arme de vînătoare; II locot. Săndulescu, o carabină automată; III locot. Săndulescu, o carabină automată; III locot. Popescu, II Siret, o trusă argintată. Comandantul școalei, c. locot.colonel Mărdărescu a rostit o cuvîntare, recomandînd ofițerilor să aplice principiile practicate în școală. Șeful clasei d. locot. Tataru, in numele tuturor ofițerilor, aduce mulțumiri profesorilor școalei și în special d-lui comandant. . j D. Emil Costinescu Partidul liberal a făcut era dovada că e foarte ușor să facă întruniri publice ,cu delegați din țară, mai ales cînd ești la putere. De Sâmbătă seara hotelurile Capitalei gemeau de delegați aduși din toată țara de către prefecții liberali. Delegații aceștia erau organizați pe căprarii. Au venit în aceleași trenuri, au fost duși în grup la hotel, de unde au fost tot în grup la ministerul de interne pentru a fi prezentați d-lui Brătianu. Au fost apoi așezați în rînduri de cite doi și aduși în grupuri la Eforie ca să asculte discursurile și să aplaude. După întrunire au fost duși pe în diferite restaurante și berării unde au avut loc adevărate banchete politice, iar seara au fost retrimiși la vetrele lor, conduși de prefecții de județe, cari îl aduseseră în Capitală. La Eforie Este unu și jumătate, delegații sosesc în grupuri și căprării și sala este complect plină. Costumul național împestrițează adunarea, fiind bine reprezentat. Pe scenă iau loc persoanele simandicoase ale partidului printre care notez : Ciocazan (Dolj), Alecu Anastasiu și Plavio (Tecuciu), Dincă Schileru (Gorj), Urseanu (Botoșani), dr. Măldărescu dr. Țurcanovici, I. Costacopol, Grigorescu, Brătescu-Voinești, Alecu Tătăranu (R.Sărat), Bianu, Boteanu (Constanța), Sasu (Vasluiu), I. G. Duca, Jugureanu (C.Lung), T. Protopopescu, Mitescu, Al. Filca, Gussi (Muscel), Nicu Gîlcă, A. Hartular, Gîrleșteanu, Al. Chițu, Virgil Mironescu (Tecuci), Bălănescu (Giurgiu), Săveanu-senior. Atârnase Gheorghiu (Iași), Chirculescu, Ștefan Pavelescu, Romanescu (Craiova), Jean Demetriad (Tecuci), C. Hagi-Tudoraki, Stănculeanu deputat, Burileanu, Mumuianu , Enacovici, senator C. Climescu (Iași), Chirculescu, Th. Căpitanovici senator, Țuculescu, general Șaguna, Iancu Purcăreanu, Gr. Ștefănescu, C. Fusea (Tîrgoviște), Tache Popascu (Mehedinți), Dimitrie Ghica (R.Sarat), Costovici (T. Măgurele), dr. Kiriac, Corvișeanu (Tecuci). Sala este plină și de pe gangurile palatului Eforiei, mulțimea s’a revărsat pe stradă pinătra gangurile de peste drum. La un moment, un cetățean din lojă observă pe scenă pe d. Constantinescu, din Romanațî. — Jos dizidența! strigă un grup de romănățeni! jos Constantinesscu, adaugă alții, dar d. Constantinescu în pofida protestărilor continuă a reprezintă dizidența pe scenă. Sosește d. ministru Constantinescu care este salutat cu aplauze. De departe strigătele de ura! anunță sosirea d-lui Brătianu care este primit în sală cu numeroase aplauze. D. Brătianu are în mină un buchet de flori de cîmp. W In fața sălei de întrunire, mai multe grupuri de țărani, încălziți, obosiți. Printre ei și o țărancă, care se adresează, timidă, bărbatului ei : — Mult o să ne mai fie pe aci, Ioane ? La care întrebare, săteanul răspunde, ridicind din umeri . — De, fă, Smărăndițo, știă eu ce-o mai face boeru cu noi. — Barem să ne ducă și la Moși cum ne-a făgăduit. Era țărănimea liberală, liberă și conștientă ! Deschiderea întrunire! Șeful partidului proclamă de prezident al adunărei pe d. C. Fusea, ca pe cel mai bătrîn dintre liberali. D. Fusea dă cuvîntul d-lui Ferichide. Cuvîntarea d-lui Ferichide D-lor, am sarcina să spun de ce suntem azi adunați. Partidele opuse guvernului au trîmbițat că partidul nostru este istovit și urmează să sa dea la o parte. Cît timp a fost parlamentul deschis, partidul nostru avea drept organ pe membrii guvernului și pe reprezentanții natiunei. După ce E a închis parlamentul și campania adversarilor și-a îndoit puterile, spunînd că guvernul nu mai ere viață, s’a simțit nevoia ca noi, strînși uniți, să dăm dovadă că sîntem plini de viață și vaiită cu convingerea că trebue Să mnfrigam Înainte cu toții. Două acuzatiunî ni fe’au a’dus mai cu seamă: 1) Că guvernul a fost Silit Să grămădească legile spre sfîrșitul sesiunii. De la adversarii noștri era de dorit mai mult cavalerism dînd timp primului ministru ca însănătoșinduse să vie apoi cu legile bine studiate. S’a văzut unul din amicii lor care să simpatizeze cu acuzatul oribiluu atentat trădîndu-șî astfel originea de bun de peste hotare. % Al doilea se spune că nu mai putem sta la putere căci stăm contra voinței naționale. E adevărat că noi am perdut un colegiu, în schimb însă am încercat moralizarea moravurilor. Afară de aceasta cîteva locuri perdute nu pot schimba tăria partidului liberal care a venit la putere adus de mari valuri sociale, spre a îmbunătăți soarta țăranilor care a fost încredințată partidului liberal. In partidul liberal și-au pus țăranii nădejdea și în el are încredere țara. O datorie adînc Simțită în noi este să veghem la aplicarea legilor și să stăm neclintiți la putere și să spunem conservatorilor că sîntem hotărîți a ne face datoria stînd neclintiți în jurul d-lui Brătianu spre a ne îndeplini datoriile. Cuvîntarea d-lui G. Climescu (Iași) Ne aducem cu toții aminte de atacurile ce ni s’au adus., Adversarii noștri în întrunirile lor, au afirmat că nu mai există acord între guvern și majorități și că prin urmare guvernul trebue să se retragă. Ei își bazează aserția pe faptul că unele legi au fost amînate; tocmai aci este acordul fiindcă cu toții s’au învoit să le amine. Se mai spune guvernului că are o majoritate mică, dar în toate țările constituționale se guvernează azi cu majorități mici. întrunirea de azi se datorește simpatiei de care se bucură d. I. I. Brătianu. D. Carp a spus că alegerile le va face d-sa; eu cred că ele vor fi făcute de partidul cel mai cuminte, și acesta este partidul liberal. Termină spunînd că încredințează pe șef de devotamentul necondiționat al partidului. Discursul d-lui E. Costinescu Ne-am întrunit astăzi ca să afirmăm odată mai mult unitatea de acțiune, puterea și înțelepciunea partidului liberal, atît pentru cele săvîrșite în trecut cît și pentru cele va vom face în viitor. După faptele săvîrșite de noi de la 1866 și față de destrăbălarea în care a căzut partidul advers am dovedit că noi sîntem singurul partid de guvernămînt. Este drept că noi stăm mult la putere fiindcă noi muncim cu folos, pe cînd adversarii noștri sînt munciți de ambițiuni și guvernează în certuri. Ce program de guvernământ am văzut la ei . Nimic, afară de injuriile cele mai josnice, organizând bande cari -a devasteze casele oamenilor. S’au dus să arunce cu pietre în chipul de bronz al celui mai ilustru bărbat politic ce au avut țara românească, s’au dus și au ultragiat pe soția marelui bărbat de stat. Credeau că prin astfel de mijloace ne pot înlătura de la putere , dar s’au Înșelat, căci ne-au întărit mai mult. Dar dacă nu s’ar fi mărginit să ne spargă geamurile și dacă ar fi pătruns în case ca să ne omoare, tot mai rămîneau dintre liberali destui cari să conducă partidul liberal. Afară de voința regelui și a Corpurilor legiuitoare nu este nici o altă putere care ar putea înlătura un partid de la putere. Știu că este printre ei d. Carp care speră să schimbe moravurile partidului său, dar s’a văzut care îi este autoritatea, căci îndată ce pleacă la Țibănești destrăbălarea cuprinde pe nebunii d-sale. Așadar, precum în 1907 am fost rugați cu lacrimi să luăm puterea, tot așa ne simțim azi datori să păstrăm puterea. Sfătuește pe cetățeni ca întorcîrdu-se la căminurile lor să ducă convingerea ce o au în puterea partidului liberal. Lucrați serios căci la primăvară origanizarea partidului liberal va fi spusă din nou la încercare, • In fața înverșunărei cu Care opoziția ne atacă de pretutindeni, part*idul liberal are datoria de-a afirma puternic opera sa de guvernămint.Nu ne miră înverșunarea adversărilor fiindcă am fost chemați să temăduim unele răni cari nu se țiuteau vindeca fără a se atinge uniele susceptibilități. ,■ ■ . Scopul guvernărei liberale a fost îndulcirea raporturilor dintre săteni și proprietari. 1 Am făcut casa rurală, această moară care în fiecare an macină este o mare proprietate «pre a o împărți in avuția săteanului. Am făcut legea tocmelilor agri cole care oprește abuzul ce se făceai în învielile agricole dintre sătean și proprietar. Astăzi veți vedea, Saca consultați budgetul Spiridoniei din Iași că 90 la sută din moșiile ei sunt arendate la romîni. S’a afirmat că legile noastre au făcut faliment; este însă cu neputință ca realitatea să se înalțe de; ceia ce este de netăgăduit, este dragostea ce am avut-o față de țărănime. Regretînd atitudinea partidului d-lui Carp, oratorul spune că junimiștii obișnuia fi ca retrași să croiaască planuri de reformare a moravurilor publice și ridicaseră astfel sofismul la înălțimea unei filosofii. Ei nu aveau sforțarea de energie necesară ca să se arunce în valurile grijelor zilnice. Dacă nu puteau să culeagă aplauzele mulțimea, aveau însă admirația esteților. Acele vremuri însă au trecut, preoții Junimei au eșit din, temple, s’au scoborît în mulțime s’au pus în fruntea budgetivorilor și s’au dedat la demagogismul cel mai urît. Ceia ce caracterizează viața noastră publică în momentul de față, este că s’a ridicat o Romînie nouă scoțînd la iveală straturi noul social. Astfel find, desigur că o reformă electorală devine din ce în ce mai mult o necesitate. Adversarii noștri înțeleg atît de puțin nevoile țărei romînești, încât s’au dedat la destrăbălări de stradă. Noi stăm la guvern ca să aplicăm, să isprăvim și să complectăm opera noastră de guvernămînt. In fața unei opoziții destinate noi opunem puterea unui guvern unit, opunem ideia națională și democratică în numele căreia chemăm lumea de pretutindeni, în numele căreia am guvernat destinele neamului romînesc! ) Cuvîntarea d-lui Ath. Mitescu Examinează în cîteva cuvinte liplele cari au adus pe liberali la putere. Partidul venind la cîrmă cel dintîiu lucru care l’a făcut a fost si înfrîne mișcarea și să aplice manifestul regal. La opera de vindecare socială, partidul liberal s’a devotat tot timpul cît a stat la putere. De la această operă nu-1 va clinti nimic de la putere, fiindcă legile cari s’au făcut au menirea de a ridica clasa țărănească. Opera aceasta la care partidul lucrează este criticată în diferite moduri. Opera partidului liberal nu este încă terminată, el lucrează la îndeplinirea eî. Pe cînd noi propagam respectul legilor și ordinea, partidul advers se dedă la destrăbălări. Lucrarea la pare s’a devotat partidul liberal nu este terminată, la ea lucrăm și știți că șeful nostru nu s’a dat în lătură nici din fața gloanțelor numai pentru a’șî face datoria. S’a zis de către adversarii noștri că, în partidul nostru este divizîar,e; întrunirea de azî dă cea mai flagrantă dezmințire. Și chiar dacă ar fi o neînțelegere, oratorul spune că aceasta î amintește falma celor doi cîinî cari se mărie, și cînd văd lupul se unesc și îl iau în urmărire. Termină strigînd să trăiască șeful partidului liberal. Cuvîntarea d-lui C. Bairn D. C. Bain spune că două evenimente au trecut fără ca partidul liberal și lumea să se sdruncine, apariția cometei și campania de răsturnare. De fapt campania de răsturnare a fost o cometă ca toate cometele care a trecut pe orizont fără să facă Bioliu,ident. Spune că tactica conservatorilor a fost ca acea a chinezilor căutând să ne sperie c_u apa* SALA BAILOR EFORIEI întrunirea liberală Cum a fost adusă mulțimea din provincie.*—Delegațiile la interne. — Cuvintările de la întrunire. D. Ionel Brătianu D. Mihail Ferechide Cuvîntarea d-lui I. G. Duca