Dimineaţa, iunie 1910 (Anul 7, nr. 2245-2272)

1910-06-01 / nr. 2245

ANUL VII—No. 2245 Harți 1 »15 PUBLICITATEA: CONCEDATĂ EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER A Comp. Str. Karageorgevici, 18.—Telefon 3/4 Birourile ziarului: ===== Str. Sărindar No. 11 București DIRECTOR CONST. MINLE Abonamente cu premii: Un an Lei 20.—­­ 6 Inni Lei II.— 3 Iuni­e • • JSc 6.— Pentru străinătate prețul este îndoit TELEFON I Direcția și Administrația No. 14/10 Redacția­ cu Capitala „ 14/10 „ , „ Provincia » 14/90 _ _ Străinătatea » 12­4. .......................................—:------1--- - -|1 - -fi-------r - ------II — vi -.inni Hirn 111 TIV.-------------riyMwirf vi-,~ 1 —r * ~ ---rrrp —----------------------------------------------------------------------- —-----* " —A ‘P-I/WA* B—= ® APARE ÎN FIE­CARE DIMINEAȚA OUI<IEEE»DIN!*JURMĂ I ȘTIRI*DIN TOATĂ LUMEA @ == ® CONTRA BANDITISMELOR UNGUREȘTI ÎNTRUNIREA­­ lela DACII Deschiderea ședinței.­Cuvîntările.­­Telegramele.—Moțiunea Era Duminică 30 Maiü în orele 10 dim. s’a ținut In sala „Dacia" o întrunire de­­protestare contra te­­­­rorismului exercitat de guvernul unguresc asupra naționalităților ne­­maghiare și în deosebi asupra ro­­mânilor in recentele alegeri parla­mentare din Ungaria. , C In sală lume multă. , T La orele 10 jumătate vin pe sce­nă d-ni: I. Mîndrescu, B. Delavran­­­cea, C. Rădulescu Motru, I. Scurtu împreună cu mai mulți studenți. întrunirea o deschide d. I. Mîn­­drescu, ca președinte al cercului ro­­mânilor de peste munți. CUVINTAREA d-lui Mîndrescu Prin numărul dv. am văzut cu piin­ă satisfacție că am fost în sen­timentul tuturor. ■ Cu sosirea la cîrma țarei ungu­­rești a lui Hedervary, romînii au că­utat să ducă oarecare tratative, în­­că prin declarațiile lui Tisza, trata­tivele s’au rupt. O parte din romîni, spre rușinea lor, au trecut de partea ungurilor. Rușinea cea mai mare însă este fapta lui Mangra. Lui, guvernul i-a impus ca să îm­partă la alegeri steaguri ungurești. Lui Mangra nu i-a fost rușine și­ a împărțit steaguri­­ pe cari erau scri­se cuvintele „Éljen, Mangra vazni Képviselőnk!" (D. Mîndrescu arată un asemenea drapel). Spune că datoria tineretului este d­e­ a duce lupta m­ai departe. Epoca nostră se definește prin in­tensitatea curentului democratic, care tinde, să­­ întunece orice năzuințî­i de opresiune. In această epocă, liber­tatea economică și cea politică apar miai îndirjite ca ori­cînd. CUVINTAREA D-LUI B. CECROPID '­In desfășurarea alegerilor pentru faimosul parlament ungar s’a desfă­șurat atîta cruzime și totuși s’a a­­firmat cu cea mai puternică energie simnțul solidaritătei romînești. In lupta pentru drepturi a romînilor­­ prin îndeplinirea datoriilor cetățe­nești, s’a aruncat nu jandarmul sli­nos, nici magnatul perfid, dar a dat năvală ecoul sălbăticiei străvechi de apăsare. Romînii, însă nu s’au dat învinși, *i continuă să lupte pentru politica lor națională, neașteptînd nimic de­­ la îngăduirea stăpînilor lacomi.­­­­ Atitudinea noastră trebu­e să fie doveditea solidaritate­ cu cei nedrep­tățiți de dincolo, asigurîndu-i că am­ putea să smulgem mănușile de di­plomație servilă. Să-i facem să creadă că democrația noastră e într’adevăr democrație în folosul celor mulți și obidiți. 1 CUVINTAREA D-LUI DEPUTAT * DRAGU ! D-sa spune că nu s’a făcut în nici o țară asemenea alegeri sule ,o asemenea teroare.­­ Nu există nimic mai sfînt pentru im popor, de­cit să lupte pentru li­bertate, pentru limbă și naționali­tate. Sentimentul dreptate­ și al liber­­tății este în sufletul fiecărui neam. Se pare însă că numai la unguri PV există acest sentiment. Noi românii de aici nu putem de tu să-i asigurăm pe frații noștri de simpatia și solidaritatea noastră. CUVINTAREA D-LUI RADULESCU­­MOTRU Alegrile cari s’au petrecut acum in urmă cu toată teroarea, nu sunt idle cu­ semnul atavismului de la huni. "­­La actualele alegeri, ungurii au împărțit horei de morți, desenate astfel în­cit să sperie pe romînî. Și acum o mie de ani bunii tot cu horei duceau teroarea. 1 Trebue să facem cunoscut Euro­pei, ce înțeleg ungurii prin liber­tate și parlamentarism. Trădătorii romîni vor fi înghiți î­ne­­ unguri. Vasile Mangra a avut și la noi un rol în chestia Ghenadie, și nu tocmai frumos. Spune că Mangra a fost în sînul Academiei, însă aci nu va mai fieri. Ungurii n’au încredere în cultura­­ lor și de aceia terorizează, oprimă toate naționalitățile. Aceasta s’o arătăm Europei. Să arătăm toate ororile ce s’au săvîrșit acum în timpul din urmă de un­guri. Să arătăm și să descrim chiar ță­rănimea noastre aceste orori pentru a le infiltra în suflet sentimentul național. Dar să facem și altfel d-lor, să scoatem în circ pe scene pe Heder­vary, să-l facem pe hîrtie în diferite chipuri. O voce. Să’l dați pe mina lui Iorga.­ ­ CUVINTAREA D-LUI DELA­­­VRANCEA Ungurii pun în fața Europei o sciudată problemă . Să facă dintr’o dată’să dispară­­ naționalități. ’ Ungurii vor să distrugă aceste na­ționali­tățî ’ și' nimic nu-i mai ridi­col de cit’ aceasta, căci ori­cit se vor strădui ei,’ nici odată nu vor reuși in acțiunea' lor' ridicolă. Romînii­­ de dincolo vor trebui ca, în unire cu slovacii, și celelalte na­ționalități,'sa lupte contra conducă­torilor statului' ulgăr. Și nu este în sufletul nostru senti­mentul ca'la'suferințele fraților noș­tri noi să ’stăm nepăsători. Am opus rezistență contra bizan­tinismului, contra semi-lunei. Și ture ;iî d-lor, cari ne supusese, n’au îndrăz­nit ca din bisericele noastre să facă geamii și nici să ne facă musul­mani. D. Delavrancea face apoi istoricul poporului ungar în diferite epoce, arătînd toate perliveniile ungurilor. Citește jurământul spus de Ba-Citește jurămțntul spus de Bar­­n­uțiu pe cîmpia de la Blaj, cîmpul Arată cum romînii de dincolo au ajuns sub coroana ungară. Cu toate luptele, cu toate prigo­nirile romînii însă nu vor peri ca națiune. Spune cum a cunoscut pe popa Mangra și cum a spus tuturor că în acest romín nu trebue să avem în­credere. Acest trădător nu va îndrăzni nici odată să treacă Carpații, căci roma­nul va ști să plătească trădătorilor după cum merită. N’am venit aici să plîngem soarta celor de dincolo, căci cei ce n’au pă­truns în parlament vor ști să-și facă datoria și în afară de parla­­ment. TELEGRAMELE " R. Mîndrescu citește mai multe scrisori și telegrame venite din țară, prin cari se protestează contra bar­bariilor comise de unguri. moțiunea . D. Scurtu mulțumește oratorilor, apoi dă citire următoarei moțiuni: Cetățenii Capitalei, întruniți astăzi so Maia în sala Dacia, la chemarea cercului, rom­ânilor de peste munți, după ce au ascultat cuvintările d-lor Barbu Delavran­­cea deputat, C. Bădulescu-Motru prof. universitar, deputat Dragu și glasul inimos al­ tinerimei u­­niversitare, primesc în unanimi­tate următoarea moțiune: 1) Opiniu­nea publică din rega­tul Rom­âniei, își afirmă energic conștiința solidaritătei cu frații de peste hotare •­­s­­ișî exprimă admirația pentru bărbăția conducătorilor și alegă­torilor partidului național român din Ardeal și Ungaria, cari au în­fruntat chiar, moartea și deplina din suflet pe luptătorii uciși, pre­cum și familiile lor nenorocite.­5) Trimite un salut entuziast celor 5 deputați naționali ai româ­nilor în noua Cameră ungară și iși arată viile simpatii pentru candidații înfrinți prin urgia ad­ministrativă. 4) Condamnă în numele umani­­tă­ți cu cea mai adîncă revoltă sufletească, ororile electorale din Ungaria, cari sfidează prin­cipiile luptei politice moderne, răspunzînd la stăruințele nobile pentru drepturile naționalităților cu atentarea la viață; .5) Regretă și osîndește fapta o­­dioasă a vicarului Vasile Mangra, fruntaș al bisericei romînești și membru al Academiei române, de­ care s’a dovedit nevrednic, pără­sind pe frații săi de sînge și de credință în mijlocul luptei, pen­tru a trece în tabăra dușmanilor neamului nostru.­6) Trimit bărbaților politici, presei și opiniunei publice din Austria, expresiunea celor m­ai calde sentimente de recunoștință, pentru că au veștejit, precum se cuvine, barbariile electorale din Ungaria, infierind abuzul ce s’a făcut de armata austro-ungară co­­borîtă la rolul de instrument orb al politicei șoviniste maghiare , și dînd pe față întregul adevăr a­­supra legăturilor­ acestei politice nefaste; 7) Constată primejdia provoca­­iunilor guvernului maghiar pen­tru raporturile noastre de bu­nă vecinătate cu monarhia Habsbur­­gică și atrag luarea aminte a factorilor competing asupra a­­cest­ui moment extrem­­ de greu; 8) Hotărăște a­ sprijini cu însu­flețire campania întrunirilor de protestare propuse în congresul de la Ploești al Ligei culturale. întrunirea s’a terminat la orele 12. .MANIFESTAȚIA PE STRADA ȘI LA STATUIA LUI MIHAI VITEAZUL După întrunire, studenții cu dra­pelul în frunte, au parcurs în cîn­­tece studențești strada Carol, calea Victoriei și bulevardul Academiei, pină la statuia lui Mihai­ Viteazu­l, din fața Universitatei. Aci au vorbit studenții Haneș și Kiescu-Breaza, făcînd apel la solida­ritatea studenților. In urmă s’au împrăștiat în liniște, fi. iU­r D. Barba Delavrancea Congresul medicilor Ziua II-a Escursiunile de dimineață.­­ Ședința de după amiază. Dimineața celei de a­ doua zile a congresului medicilor, a fost re­zervată escursiunilor de studii la instituțiunile de igienă aplicată și de asistență din București. Intîlnirea congresiștilor s’a făcut la orele 8 dimineața în sala de con­siliu a primăriei Capitalei, unde me­dicii au fost salutați în numele ad­ministrației comunale, de către d. ajutor de primar dr. Botescu, căruia i-au răspuns d-niî d-rn Demetriad de la Iași și Cerchez.. De aci s’a făcut plecarea spre in­­stituțiunile vizitate în tot cursul di­­mineței de orî și, din rîndul cărora a­ lipsit, spre marea părere de rău a celor mai mulți excursioniști, „Institutul medico-legal", printre ce­le dinții indicate atențiunea corpu­lui nostru medical. Aceasta cu atît mai mult, cu cit Institutul nostru medico-legal stă în rîndul dinții al instituțiunilor de această categorie din­ întreaga Europă. Escursiunile s’au început cu „A­­zilul de copii găsiți G. și El. Can­­tacuzino“ din strada Buzești, in­­stituțiune de asistentă care, deși modestă în primele ei începuturi, rezolvă, în limitele mijloacelor sa­fte, o foarte importanta problemă socială, aceia a ocrotirei cu care so­cietatea e datoare micelor odrasle aruncate de părinți. Escursiunile au continuat cu „A­­zilul de bătrînî al societatei Regi­na Elisabeta", o altă instituție de binefacere care, dacă excelează prin­­tr’un lux de­plasat poate pînă la un punct, nu e mai puțin adevărat că e o institutiune al cărei scop, rea­lizat in bună parte, îi dă dreptul la încurajarea și luarea aminte a tuturor oamenilor de bine. „Orfelinatul comunal" de la Ra­­du-Vodă, de sub conducerea price­pută a d-nei Laurenția Gribincea și „Azilul copiilor abandonați" au complectat escursiunile la instituți­­unile de asistentă, din vizitarea că­rora medicii congresiști au putut trage,­ de­sigur, învățăminte prac­tice. Escursiunile au luat sfirșit cu o amănunțită vizită la noul abator comunal, clădit și amenajat după modelul marelor abatoare străine. La abator s’a oferit congresiștilor, de către admininistrația comunală, un dejun, la care s’au ridicat toas­turi de către d-ni. dr. Botescu Ali­­măneștea­nu Demetriad. Cerchez, Cartianu și dr. Irimia Popescu, me­dicul veterinar șef al Capitalei. Ședința congresului Comunicarea d-lui dr. Irimescu TUBERCULOZA CA BOALA SO­CIALA — D-sa­ pleacă de la constatarea că în ultimul timp tuberculoza a luat proporții foarte îngrijitoare, mai a­­les în rîndurile claselor muncitoare și ale populați­unei sărace. Atenția tuturor, crede d-sa,­ trebue deci în­dreptată asupra măsurilor de luat pentru prevenirea tuberculozei. Higiena locuințelor, d. dr. Iri­mescu , o pune în rîndurile in­­tțial al cauzelor care contri­­bue la­ propagarea tuberculozei. Pentru combaterea tuberculozei se cere,­ însă,­ în primul loc, să spitale și sanatorii terapeutică me­­torirea de a face terapeutică socială. Măsurile sanitare generale și re­forma locuințelor, trebuesc neapă­rat rezolvate, căci, în caz contrar, medicina se va învîrti într’un cerc vițios. Și, după cum medicii fac în spitale și sanatorii terapeutică me­dicală, autoritățile publice au înda­torirea de a face terapeutică socială. Numai prin acest mod se vor pu­tea evita efectele dezastrului pe ca­­re-l produce tuberculoza, mai a­les în straturile de jos ale societăței DISCUȚIUNEA D. dr. Ghiulamila, deschide dis­­cuțiunea în jurul comunicare­ d-lui dr. Irimescu, oprindu-se în special la tuberculoza osoasă la copii, ex­­plicînd cauzele și arătînd mijloacele de combatere. D. dr. Dematriad, prezintă o sta­tistică a cazurilor de tuberculoză gutanată, pe cari le-a tratat aproa­pe șase ani din cari se constată proporțiile îngrijitoare­­ pe cari le ia această boală an cu an. , D-sa a terminat propunînd ca statul să clădească un sanatoriu de tuberculoși la Bîrnova lingă Iași. Se dă citire raportului comisiunea de verificare, după care se­­ votează budgetul Asociației. COMUNICAREA D-LUI DR. RADU MOISE Igiena aeruluî comprimat in­­ ară Aerul comprimat e introdus în in­dustrie de puțină vreme. Inginerul Trigler, l-a întrebuințat cel dintîin cu ocazia unor săpături la Douchy, sub albia rîului Loire. De atunci, deși e de abia 50 de ani, aerul com­primat a cîștigat teren și, azi, se întrebuințează la mai toate lucră­rile sub apă. Condițiunele în care lucrează lu­crătorii, fiind cu totul particulare, se impune cunoașterea higienei aces­tui fel de muncă. Pentru aceasta trebue cunoscută ventilațiunea chesonului, valoarea presiune­ și alegerea lucrătorilor. In ceia ce privește ventilațiunea, aceasta se face prin chiar aerul ce se comprimă în cheson. Studiile ce am făcut la lucrările romînești, sunt destul­­ de numeroase, dovedesc că ventilațiunea chesoanelor se fa­ce insuficient. In privința presiunei, cercetările savanților au dovedit că cel mai primejdios, stadiu al compresiunei, egi§ decompresiunea. In ceia ce privește alegerea lucră­torilor, aceasta se im­­pune mai mult ca în ori­ce altă parte a higienei. Primejdiile la cari sînt expuși, im­pun o mulțime de condițiuni de a­­legere, anume ca lucrătorii să nu fie mai tineri de 18 ani și nici mai bătrîni de 40, să nu aibă tulburării respiratorii, să nu aibă boale de piele și să nu fie alcoolici. In fine, d-sa propune o serie de mijloace profilactice generale. D. dr. Radu Moise conchide că munca în­ aer comprimat trebue re­glementată. COMUNICAREA D-LUI DR. GALIN GALATI I— Prezentarea invenției proprii Salteaua universală" — D-sa prezintă congresului o saltea inventată de d-sa, saltea sistematică ori­cînd gata ca nouă, ușor de desin­­fectat și curățit mai cu seamă în boalele infecțioase, saltea care înlo­­cuește sistemul vechi de saltele. Noul sistem de saltea, pe lângă celelalte avantagii de mai sus, pre­zintă și pe acela că împiedecă per­­derea căldurei umane. D-sa a cerut un vot al congresu­lui prin care să se consacre utilita­tea și superioritatea „Saltelei Uni­versale“. , Congresul dă d-lui dr. Galin ,votul cerut. .i. Se votează o moțiune prin care se admite că viitorul congres să aibă loc la Iași în cursul lunei Mai 1911. # Ședința se ridică la ora 6 1p. m. La orele 8 seara a avut loc in sala Germană un banchet intim al congresiștilor, la care au­ to­astat d-rii Bogdan și Țurcano­­vici. Fuga a doi îndrăgostit! — PRINDEREA LOR — BRAILA, 30 Maiü.—­O întîmplare nostimă vine să mai schimbe, pentru moment puțin, subiectul discuțiuni­­ilor societăței brăilene, pentru­ care greva muncitorilor din port, cel mai de seamă eveniment la ordinea zilei în localitate, a devenit acum, după 48 de ore, un vechin și banal subiect de conversație. Și acum iată întîmplarea, care a făcut mare­ senzație în oraș. 0 d-șoară, fiica unui moșier din Buzău, Filoti, venită de cîteva­ zile în localitate la rude, a dispărut azi noapte în compania unui arendașára Bacău, d. Baroncea. Fuga tinerei fiind descoperită a­­proape imediat de familie, autori­tățile au fost înștiințate și ele au reu­șit să găsească și să rețină pe în­drăgostiți la Bărboși. Drumul de la Brăila pină la ga­ra Bărboși a fost parcurs de fugari cu trăsura. Perechea amoroasă a fost ajutată la săvîrșirea actului romantic al fugei de un amic al junelui amo­rez: îndrăgostiții prinși la Bărboși, au fost înaintați autorităților din Ga­lați, cari, probabil că îi vor despăr­ți, trimițând pe fie­care „la urma sa". Aceasta se va întîmpla bine înțeles numai în cazul cînd familia fetei va continua să se opute, ca pi­nă acum, la căsătora celor doi ti­neri — Veria. Tot în această chestiune, cores­pondentul din Galați ne-a comunicat următoarele: GALAȚI, 30 Maiü.— Procurorul tribunalului Brăila a cerut printro telegramă adresată poliției locale ur­mărirea și prinderea unei perechi amoroase fugare. E vorba de d-șoara Filotti din Brăila și arendașul Baroncea, cari au fost ajutați în fuga lor amoroa­să de un anume Ioan Piroșcă. Autoritățile avizate au început i­­mediat cercetări și îndrăgostiții au fost prinși în gara Bărboși.—Pedro. ---------------­ * ------jsr----­ * Alergările dela Băneasa REZULTATUL Premiul Express: distanța 800 m. I (2000 lei) Marama a d-lui lt.­­col. Camibel; II (200) Hans Down a d-nei Yvonne Cămărășescu. S’a plătit cîștigător 10.50.­­ Plasat 6.50—7.50. Premiul Pajera: distanța 2100 m. I (2500 lei) Armaș al d-lui Al. Marghiloman; II (300 d lei) Falnic al hergheliei Izbiceni. S’a plătit cîștigător 11, Plasat 6—6. Premiul Cobzar; Distanța 2400 m. I (3500 lei) Annie a d-lui Al. Marghiloman; II (400 lei) Lacrima a hergheliei Mărășești; III (250 lei) Olteanca a d-lui Al. Marghiloman. S’a plătit cîștigător: pentru 5 lei 5.50. Premiul de Primăvară: distanța 2000 m. M. I (4000 lei) Girelle,­­ a d-lui Al. Zănescu; II (400 lei) Vifor al d-lui Al. Marghiloman și Thermopylae al d-lui căpitan G. Manu: dead-heat. Premiul Claret-Cup: distanța 1600 metri. I (2000) Messine a d-lui Al. S. Zissu; II (200) Fruit Picker a d-lui It. A. Butunoiu; III Tun al herghe­liei Mărășești. S’a plătit cîștigător 7.50. Messine, scoasă la licitație a fost cumpărată de d. locot. Viișoreanu. Premiul Cotroceni: distanța 2600 metri. I (800 lei) Frunză verde (călărit de d. locot Capșa); II (300 lei) Mari­­țica (călărită de d. locot. Mandan­­covici). S’a plătit cîștigător 62 lei, plasat £§,50-^12,5.0,, întrunirea muncitorilor Chestia scumpirei traiului. Intranta­rea. _ Cuvintările, Manifes­tația pe străzi, ' PLOEȘTI, 30 Maiu'.—Muncitorii sindicaliști au ținut o mare întrunire publică la sediul sindicatelor pentru a protesta contra scumpirei traiului. . Prezidează d. Ion Mănescu. D. Stere Moldoveanu critică admi­nistrația comunală pentru că nu ia măsuri pentru ieftenirea alimentelor și în special a prinei. Vorbesc în acelaș sens 3­ nnt Ste­­lian Iorgulescu și Gheorghe Rădu­­lescu. D. Al. Dunăreanu blamează cor­porațiile și arată foloasele ce aduc sindicatele. Vorbește apoi de scumpirea tra­iului, învinovățind de aceasta clasa cîrmuitoare. Sfătuește publicul ca să faca de­monstrații pe stradă contra scumpi­rei traiului. D. C. Mănescu arată că statul a monopolizat cele mai principale ar­ticole de alimentație, din care cauză muncitorii îndură mizerie. D. I. Mănescu președintele adunăi­rii face rezumatul cuvîntărilor și citește o moțiune prin care muncito­rii își manifestă dorința ca adminis­trația să ia urgente și severe măsuri pentru ieftenirea alimentelor. Se admite apoi o altă întrunire pentru Luni 7 Iunie, 1 MANIFESTAȚIIS 1 După­­ ridicarea ședinței, sutele de lucrători au pornit in corpo­re­ze stradele orașului, manifest­â­nd contra scumpirei traiului. Manifestanții au parcurs stra­dele Lipscani, Legumelor, Mihail Cogîlniceanu, Justiției, Gheorghe Lazăr, Bulevardul, stradele Carol și București. Ei s'au împrăștiati 'apoi in li­niște.—Stavăr din Ploești - Tn \"l Ravagiile ploilor în județul Prahova j ------­ PLOEȘTI, 30 Mai. In urma marilor ploi ce au căzut astăzi, și în zilele trecute, au fost inun­date 470 poigooane de grîu, pro­prietatea d-lui Iosif Eligrădeanu din satele Fulga și Durbanî. Asemenea înecuri au avut loc în­ cele mai­ multe părți ale jude­țului. Pretutindeni este­ un adevărat dezastru. — Stavăr. --------##-------­ Știri politice D.­­Petru Poni s’a înapoiat erî în Iași, de unde lipsea de cîtva timp. Cu toate că face parte din consiliul superior de agricultură, tnțPn­iLi comentează mult în Iași plecarea d-sale din Bucu­rești tocmai în ziua cînd se ținea congresul liberal. La 16 iunie va avea loc la Te­ende un mare banchet oferit de d. Nestor Cincu, pentru a sărbă­tori venirea la Tecuci a d-lui Ta­ke Ionescu in calitate de șef al partidului conservator-democrat. * Trenul special care va aduce pe delegații ieșeni la congresul conservator-democrat din Bucu­rești, se va opri la Vasluiu, Cras­­na și Bîrlad, pentru a lua și pe delegații din Vasluiu, Huși și Bîrlad. Cei din Focșani vor pleca cu expresul berlinez, cei din Galați și Brăila vor pleca cu trenul spe­cial Galați-Buzău­-București, iar din Tecuci se va forma de ase­menea un tren special cu vagoane suficiente pentru 35 de delegații din diferite orașe.-­ Drama din Ploești ÎNMORMINTAREA SINUCIGAȘILOR PLOEȘTI, 30 Maiü.—Azi la orele 3 după amiazi s’a făcut cu mare pom­pă înmormîntarea sinucigașilor Ște­fan Dumitrescu și Eufrosina Ră­dulescu. Serviciul divin a fost oficiat la biserica Sf. Ștefan. Ambele cadavre au fost puse în­­tr’un sngur dric, însă în coșciuge separate. A asistat o imensă mulțime. Onorurile militare au fost date de un pluton de soldați , din regimentul 32, din care făcea parte sinucisul. _ înmormîntarea s’a făcut la cimi­tirul Viișoara. — Stavăr. Școala de tir a infanterie­ iri s’au terminat cursurile școa­­lei de tir a infanteriei, cu seria I a ofițerilor inferiori. Tot erî s’au distribuit premiile și anume: La aprecieri: premiul I locot. Săndulescu, reg. 12 Cantemir, o e­­șarfă; II locot. Nicolau D., batalionul pionerr, un palat souchie; III locot. Mihalache, reg. Mircea 32, un cro­nometru. La revolver:­ I sub.­locot. Capșa, din cavalerie, o sabie complectă; II locot. Gontesicu, din 12 Cantemir, un pistol automat; III locot. Săn­dulescu, 12 Cantemir, un pistol au­tomat. La armă: I locot. Greceanu, din 1 Mehedinți, două arme de vînătoare; II locot. Săndulescu, o carabină au­tomată; III locot. Săndulescu, o ca­rabină automată; III locot. Popescu, II Siret, o trusă argintată. Comandantul școalei, c. locot.­­colonel Mărdărescu a rostit o cuvîn­­tare, recomandînd ofițerilor să aplice principiile practicate în școală. Șe­ful clasei d. locot. Tataru,­ in numele tuturor ofițerilor, aduce mulțumiri profesorilor școalei și în special d-lui comandant. . j D. Emil C­ostinescu Partidul liberal a făcut era do­vada că e foarte ușor să facă în­truniri publice ,cu delegați din țară, mai ales cînd ești la putere. De Sâmbătă seara hotelurile Ca­pitalei gemeau de delegați aduși din toată țara de către prefecții liberali. Delegații aceștia erau organizați pe căprarii. Au venit în aceleași trenuri, au fost duși în grup la hotel, de unde au fost tot în grup la ministerul de in­terne pentru a fi prezentați d-lui Brătianu. Au fost apoi așezați în rînduri de cite doi și aduși în grupuri la Eforie ca să asculte discursurile și să aplaude. După întrunire au fost duși pe în diferite­ restaurante și berării unde au avut loc adevărate ban­chete politice­, iar seara au fost retrimiși la vetrele lor, conduși de prefecții de județe, cari îl a­­duseseră în Capitală. La Eforie Este unu și jumătate, delegații sosesc în grupuri și căprării și sala este complect plină. Costu­mul național împestrițează adu­­­narea, fiind bine reprezentat. Pe scenă iau loc persoanele si­mandicoase ale partidului prin­tre care notez : Ciocazan (Dolj), Alecu Anastasiu și Plavio (Te­cuciu), Dincă Schileru (Gorj), Ur­­seanu (Botoșani), dr. Măldărescu dr. Țurcanovici, I. Costacopol, Grigorescu, Brătescu-Voinești, A­­lecu Tătăranu (R.­Sărat), Bianu, Boteanu (Constanța), Sasu (Vas­luiu), I. G. Duca, Jugureanu (C.­­Lung), T. Protopopescu, Mitescu, Al. Filca, Gussi (Muscel), Nicu Gîlcă, A. Hartular, Gîrleșteanu, Al. Chițu, Virgil Mironescu (Te­cuci), Bălănescu (Giurgiu), Să­­veanu-senior. Atârnase Gheorghiu (Iași), Chirculescu, Ștefan Pave­­lescu, Romanescu (Craiova), Jean Demetriad (Tecuci), C. Hagi-Tu­­doraki, Stănculeanu deputat, Bu­­rileanu, Mumuianu , Enacovici, senator C. Climescu (Iași), Chir­culescu, Th. Căpitanovici sena­tor, Țuculescu, general Șaguna, Iancu Purcăreanu, Gr. Ștefănescu, C. Fusea (Tîrgoviște), Tache Po­­pascu (Mehedinți), Dimitrie Ghi­­ca (R.­Sarat), Costovici (T. Măgu­rele), dr. Kiriac, Corvișeanu (Te­cuci). Sala este plină și de pe gan­gurile palatului Eforiei, mul­țimea s’a revărsat pe stradă pină­tra gangurile de peste drum. La un moment, un cetățean din lojă observă pe scenă pe d. Con­­stantinescu, din Romanațî. — Jos dizidența! strigă un grup de romănățeni! jos Constantiness­­cu, adaugă alții, dar d. Constan­­tinescu în pofida protestărilor continuă a reprezintă dizidența pe scenă. Sosește d. ministru Constanti­­nescu care este salutat cu a­­plauze. De departe strigătele de ura! a­­nunță sosirea d-lui Brătianu care este primit în sală cu numeroase aplauze. D. Brătianu are în mină un buchet de flori de cîmp. W In fața sălei de întrunire, mai multe grupuri de țărani, încăl­ziți, obosiți. Printre ei și o ță­rancă, care se adresează, timidă, bărbatului ei : — Mult o să ne mai fie pe aci, Ioane ? La care întrebare, săteanul răspunde, ridicind din umeri . — De, fă, Smărăndițo, știă eu ce-o mai face boeru cu noi. — Barem să ne ducă și la Moși cum ne-a făgăduit. Era țărănimea liberală, liberă și conștientă ! Deschiderea întrunire! Șeful partidului proclamă de prezident al adunărei pe d. C. Fusea, ca pe cel mai bătrîn din­tre liberali. D. Fusea dă cuvîntul d-lui Fe­­richide. Cuvîntarea d-lui Feri­­chide D-lor, am sarcina să spun de ce suntem­ azi adunați. Partidele o­­puse guvernului au trîmbițat că partidul nostru este istovit și urmează să sa dea la o par­te. Cît timp a fost parla­mentul deschis, partidul nos­tru avea drept organ pe membrii guvernului și pe­ repre­zentanții natiunei. După ce E­ a închis parlamentul și­ campania adversarilor și-a îndoit puterile, s­punînd că guvernul nu­ mai ere viață, s’a simțit nevoia ca noi, strînși uniți, să dăm dovadă că sîntem plini de viață și vaiită cu convingerea că trebue Să mnfrigam Înainte cu toții. Două acuzatiunî ni fe’au a’dus mai cu seamă: 1) Că guvernul a fost Silit Să gră­mădească legile spre sfîrșitul sesiu­nii. De la adversarii noștri era de dorit mai mult cavalerism dînd timp primului ministru ca însănătoșindu­­se să vie apoi cu legile bine studiate. S’a văzut unul din amicii lor care să simpatizeze cu acuzatul oribilu­­u­ atentat trădîndu-șî astfel origi­nea de bun de peste hotare. % Al doilea se spune că nu mai putem sta la putere căci stăm contra voinței naționale. E adevărat că noi am perdut un colegiu, în schimb însă am încercat moralizarea mo­ravurilor. Afară de aceasta cî­teva locuri perd­ute nu pot schim­ba tăria partidului liberal care a venit la putere adus de mari va­luri sociale, spre a îmbunătăți soarta țăranilor care a fost încre­dințată partidului liberal. In par­tidul liberal și-au­ pus țăranii nă­dejdea și în el are încredere țara. O datorie adînc Simțită în noi este să veghem la aplicarea legilor și să­ stăm neclintiți la pu­tere și să spunem conservatorilor că sîntem hotărîți a ne face datoria stînd neclintiți în jurul d-lui Bră­tianu spre a ne îndeplini datoriile. Cuvîntarea d-lui G. Cli­­mescu (Iași) Ne aducem cu toții aminte de ata­curile ce ni s’au adus., Adversarii noștri în întrunirile lor, au afirmat că nu mai există acord între guvern și majorități și că prin urmare gu­vernul trebue să se retragă. Ei își bazează aserția pe faptul că unele legi au fost amînate; toc­mai aci este acordul fiindcă cu toții s’au învoit să le amine. Se mai spune guvernului că are o majoritate mică, dar în toate ță­rile constituționale se guvernează azi cu majorități mici. întrunirea de azi se datorește sim­patiei de care se bucură d. I. I. Bră­tianu. D. Carp a spus că alegerile le va face d-sa; eu cred că ele vor fi făcute de partidul cel mai cuminte, și aces­ta este partidul liberal. Termină spunînd că încredințea­ză pe șef de devotamentul necon­diționat al partidului. Discursul d-lui E. Cos­­tinescu Ne-am întrunit astăzi ca să a­­firmăm odată mai mult unitatea de acțiune, puterea și înțelepciu­nea partidului liberal, atît pen­tru cele săvîrșite în trecut cît și pentru cele va vom face în viitor. După faptele săvîrșite de noi de la 1866 și față de destrăbălarea în care a căzut partidul advers am dovedit că noi sîntem singurul partid de guvernămînt. Este drept că noi stăm mult la putere fiindcă noi muncim cu folos, pe cînd adversarii noștri sînt mun­ciți de ambițiuni și guvernează în certuri. Ce program de gu­vernământ am văzut la ei . Ni­mic, afară de injuriile cele mai josnice, organizând bande cari -a devasteze casele oamenilor. S’au dus să arunce cu pietre în chipul de bronz al celui mai ilustru băr­bat politic ce a­u avut țara româ­­nească, s’au dus și au ultragiat pe soția marelui bărbat de stat. Credeau că prin astfel de mij­loace ne pot înlătura de la pute­re , dar s’au Înșelat, căci ne-au întărit mai mult. Dar dacă nu s’ar fi mărginit să ne spargă geamurile și dacă ar fi pătruns în case ca să ne omoare, tot mai rămîneau­ dintre liberali destui cari să conducă partidul liberal. Afară de voința regelui și a Corpurilor legiuitoare nu este nici o altă putere care ar putea înlătura un partid de la putere. Știu că este printre ei d. Carp care speră să schimbe moravurile partidului său, dar s’a văzut care­­ îi este autoritatea, căci îndată ce pleacă la Țibănești destrăbălarea cu­prinde pe nebunii d-sale. Așa­dar, precum în 1907 am fost rugați cu­­ lacrimi să luăm puterea, tot așa ne­­ simțim azi datori să păstrăm pute­­­­rea. Sfătuește pe cetățeni ca întor­­­­cîr­du-se la căminurile lor să ducă convingerea ce o au în puterea par­­­­tidului liberal.­­ Lucrați serios căci la primăvară or­­i­ganizarea partidului liberal­ va fi s­pusă din nou la încercare, • In fața înverșunărei cu Care opo­­­ziția ne atacă de pretutindeni, part*­idul liberal are datoria de-a afirma­ puternic opera sa de guvernămint.­­Nu ne miră înverșunarea adver­­sărilor fiind­că am fost chemați să temăduim unele răni cari nu se țiu­­teau vindeca fără a se atinge uniele susceptibilități. ,■ ■ . Scopul guvernărei liberale a fost îndulcirea raporturilor dintre săteni și proprietari. 1 Am făcut casa rurală,­ această moară care în fiecare an macină este o mare proprietate «pre a o împărți in avuția săteanului. Am făcut legea tocmelilor agri­­ cole care oprește abuzul ce se făceai în învielile agricole dintre sătean și proprietar. Astăzi veți vedea,­ Saca consultați budgetul Spiridoniei din Iași că 90 la sută din moșiile ei sunt arendate la romîni. S’a afirmat că legile noas­tre au făcut faliment; este însă cu neputință­ ca realitatea să se înalțe d­e; ceia ce este de netăgăduit, este dragostea ce am avut-o față de ță­rănime. Regretînd atitudinea partidului d-lui Carp, oratorul spune că juni­miștii obișnuia fi ca retrași să croiaas­că planuri de reformare a moravuri­lor publice și ridicaseră astfel sofis­mul la înălțimea unei filosofii. Ei nu aveau sforțarea de energie necesară ca să se arunce în valurile grijelor zilnice. Dacă nu puteau să culeagă aplauzele mulțimea, aveau însă ad­mirația esteților. Acele vremuri însă au trecut, preoții Junimei au eșit din, temple, s’au scoborît în mulțime s’au pus în fruntea budgetivorilor și s’au dedat la demagogismul cel mai urît. Ceia ce caracterizează viața noas­tră publică în momentul de față, este că s’a ridicat o Romînie nouă sco­­țînd la iveală straturi noul social. Astfel find, desigur că o reformă e­­lectorală devine din ce în ce mai mult o necesitate. Adversarii noștri înțeleg atît de puțin nevoile țărei romînești, în­cât s’au dedat la destrăbălări de stradă. Noi stăm la guvern ca să aplicăm, să isprăvim și să complectăm opera noastră de guvernămînt. In fața unei­ opoziții destinate noi opunem puterea unui guvern u­­nit, opunem ideia națională și de­mocratică în numele căreia chemăm lumea de pretutindeni, în numele căreia am­­ guvernat destinele nea­mului romînesc! ) Cuvîntarea d-lui Ath. Mitescu Examinează în cîteva cuvinte lip­lele cari au­ adus pe liberali la pu­tere. Partidul venind la­ cîrmă cel dintîiu lucru care l’a făcut a fost si înfrîne mișcarea și să aplice mani­­festul regal. La opera de vindecare socială, partidul liberal s’a devotat tot timpul cît a stat la putere. De la această operă nu-1 va clinti nimic de la putere, fiindcă legile cari s’au făcut au menirea de a ridica clasa țărănească. Opera aceasta la care partidul lu­crează este criticată în diferite mo­duri. Opera partidului liberal nu este încă terminată, el lucrează la îndepli­nirea eî. Pe cînd noi propagam res­pectul legilor și ordinea, partidul ad­vers se dedă la destrăbălări. Lucrarea la pare s’a devotat parti­dul liberal nu este terminată, la ea lucrăm și știți că șeful nostru nu s’a dat în lătură nici din fața gloan­țelor numai pentru a’șî face datoria. S’a zis de către adversarii noș­tri că, în partidul nostru este divi­zîar,e; întrunirea de azî dă cea mai flagrantă dezmințire. Și chiar dacă ar fi o neînțelegere, oratorul spune că aceasta­ î amintește falm­a celor doi cîinî cari se mărie, și cînd văd lupul se unesc și îl iau în urmărire. Termină strigînd­ să trăiască șe­ful partidului liberal. Cuvîntarea d-lui C. Bairn D. C. Bain spune că două eveni­mente au trecut fără ca partidul liberal și lumea să se sdruncine, a­­pariția cometei și­­ campania de răs­turnare. De fapt campania de răsturnare a fost o cometă ca toate cometele care a trecut pe orizont fără să facă Biol­­iu,ident. Spune că tactica con­servatorilor a fost ca acea a chine­zilor căutând să ne sperie c_u apa* SALA BAILOR EFORIEI întrunirea liberală Cum a fost adusă mulțimea din provincie.*—Delegațiile la interne. — Cuvintările de la întrunire. D. Ionel Brătianu D. Mihail Ferechide Cuvîntarea d-lui I. G. Duca

Next