Dimineaţa, iulie 1910 (Anul 7, nr. 2273-2303)
1910-07-22 / nr. 2294
AN(10*VII—No. 223« PUBLICITATEA COINCEDATĂ EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER & Comp. Str. Karageorgevici, 18—Telefon 3/4 Birourile ziarului: = Str. Sărindar No. 11 București DIRECTOR CONST.MILLE Abonamente cu premii tUBan Lei 20 ș 1 6 luni Lei A.— 3 luni • . . Lei.Pentru străinătate prețul este îndoit TELEFON• Direcția și Administrația No. 14/10 Redacția cu Capitala „ 14/10 • „ Provincia „ 14/90 - - Străinătatea „ 12/4? APARE ÎN FIECARE DIMINEAȚĂ CU CELE DIN URMĂ ȘTIRI DIN TOATĂ LUMEA, É Jel 22 ft Ile I9st> Ordine și contra-ordine! D. ministru al industriei băcani Vă aduceți aminte de celebra caricatură care înfățișează pe un general avînd sub ambele brațe cîte un teanc de hîrtii: — Ce ai sub brațul drept generale ? — Ordine ! —• Dar sub cel sting ? — Contra ordine! Caricatura aceasta mi-o recheamă în minte seria nesfîrșită de peripeții și încurcătur pe cari le provoacă aplicarea nouei legi a repaosului duminical. Regulamentul aceste legi — regulament la care dorleanu a muncit nu mai puțin de două luni de zile pentru a-l face cu mal... încurcat - cum și dispozițiile, circulării și ordonanțele explicative date în urmă, au produs în spiritele celor interesați o confuziu nemai pomenită. D. ministru al industriei, întocmai ca personagiul din caricatura amintită, poartă șa sa la subsuori două teancur de hîrtie, într’o parte ordine în alta contra ordine. Unele urmează altora cu o repeziciune fenomenală. In momentu cînd d. Orleanu ia o dispoziție o și anulează. In momentu cînd emite un ordin, emite contra ordinul respectiv. In momentul cînd dictează o circulară, se gîndește la conceptul unei contra circulari. In momentul cînd dă o ordonanței, dă și o contraordonanță Atît, de repede urmează contra ordinele ordinelor, în cît sin orașe cari au primit în aceeași zi, cu acelaș curier, două dispoziții contradictorii : una prin care e declarat tîrg de Dumineca și alta prin care i se tăgăduește această calitate. Se vede că, pentru a scăpa de greutatea unei alegeri, d. Orleanu e găsit mai practic să trimită amîndouă felurile de decizii pntru ca să-și aleagă oamenii singuri pe aceea care le convinie. Comod și, mai ales, diplomatic sistem. Decît, nu tot așa de comod , pentru cei interesați, cari ar cuvînt să nu fie prea încîntați de entuziasmul cu care d. Orleanu, aplică pe spinarea lor acest sistem de... dușuri, scoțiepe , una caldă, alta rece. Iată de pildă, cîrciumarii din București, anume aceia cari, pe lingă debit de băuturi desfac și articole de băcănie. Pe ei ordinele și contra ordinele d-lui Orleanu i-a expus la nenumărate cheltueli, absolut inutile. Astfel, la începutul aplicărei legei repaosului duminical, s’a luat dispoziția ca toate debitele de băuturi în cari se desfac și alte articole, să fie închise. S’au făcut însă tot soiul de intervenții și atunci d. Orleanu a luat altă decizie. Anume, a hotărît ca toți cîrciumarii aflați în această categorie să poată ține deschis Dumineca , dacă își vor amenaja o încăpere specială pentru băcănie sau dacă vor despărți localul de consumație de băcănie printr’un pamvan bine închis. Cîrciumarii n’au fost tocmai mulțumiți de această măsură, care-i supunea la o cheltuială simțitoare, întrucît ei ar fi dorit să țină deschis ca și pînă aci, obligîndu-se, sub pedeapsă, a nu desface decît băuturi. Dar din două rele au ales pe cel mai puțin râu, și s’au pus în conformitate cu ordonanța d-lui Orleanu. Unii au amenajat ca localuri de circiumă odăi cari mai înainte aveau altă destinație. Alții s’au mulțumit să-și împartă în două localul printr’un paravan de lemne sau chiar de zid, lucru în vederea căruia unii au fost siliți să spargă cite un perete pentru a deschide o ușe nouă. Cîrciumarii însă și-au făcut socoteala fără birtaș, adică fără hîrtiile din subsuoara stîngă a d-lui Orleanu. In adevăr, contra-ordinul n’a întîrziat: id. ministru al industriei revoacă dispoziția sa anterioară și dă ordin ca toate circiumele combinate cu băcănii să fie închise în zilele de renaos. Și astfel abia și-au despărțit oamenii localurile, abia și-au achitat conturile lucrărilor făcute — conturi dintre cari unele foarte urcate — și iată că toate aceste cheltueli sunt declarate inutile : d. Orleanu s’a răsgîn’t! S’a răzgîndit în adevăr. Șiostul acestei răsgîndiri, luxul acesta de a se juca cu ordinele și contra ordinele nu și-l plătește d-sa, ci-i plătesc cîteva sute de cîrciumari bucureșteni sari n’au nici o vină în faptul că d. Orleanu are o gîndire capricioasă ca aceea a unui perij de operetă. * și cîrciumariî- Firește, nu ne trece prin minte a susține că e rea ultima dispoziție a d-luî Orleanu prin care se întinde legea repaosului duminical și asupra cîrciumarilor-băcanî. Cu cît mai multe categorii de întreprinderi vor fi supuse dispozițiilor nouei legi, cu atît legea își va atinge mai bine scopul. De cît, la rezultatul acesta se putea ajunge și fără a fi obligați cîrciumarii din această categorie să intre în cheltuelî cu construirea paravanelor. Oamenii sînt acum indignați, și au tot dreptul să fie. Indignarea lor e mai mult decît legitimă. Ei protestează cu drept cuvînt împotriva ușurinței cu care politiciani își bat joc de avutul cetățenilor. Acum, că faptul s’a consumat, protestările sînt de prisos. Un lucru însă tot pot să facă cei păgubiți prin ușurința cu care d. ministru știe să-și revoace dispozițiile: să-l dea în judecată pe d. Orleanu spre a fi condamnat la despăgubiri. Cîteva sute de procese de asemenea natură F ar face pe d. Orleanu și pe ceilalțî șefi ai administrațiilor noastre, să mediteze mai mult asupra măsurilor pe cari le iau Ar trebui să înceteze odată sistemul ordinelor și contra ordinelor. IOSIF NĂDEJDE ---------------------- Conflicte dintre Spania și Vatican NOTA GUVERNULUI SPANIOL Borna, io Iulie—Eri a sosit, la vatican nota guvernului spaniol. In cursul nopții ea a fost tradusă, iar dimineața ea a fost prezentată cardinalului Mery del Val, secretarul papei. Ambasadorul Spaniei Pe lângă vatican a declarat cardinalului că guvernul său. Va chematea urgență la Madrid pentru a-l instrui asupra situației. La orele 8 ambasadorul spaniol 1 și plecat spre St. Sebastian. Roma, 20 iulie. ..Gioites de l’Italia’ spune că' toate încercările pentru a se împiedica.. . ruperea relațiilor dintre Spania și Vatican, au eșuat și că întoarcerea ambasadorului Spaniei la IP3A a înfi ița ‘usnraxa ajsi huior. țapul nu va avea o atitudine mai binevoitoare față de Spania. ---------------------- Opera_romînă va spune de Const. Grigoriu Ministerul instrucțiunei publice înscrisese în budgetul sau o sumă de douăzeci de mii de lei anual, pe care o servea companiei lirice de sub direcția d-lui Const.Grigtoriu, cu obligațiune din partea acestuia de a face să se cînte din anumit număr de opere pe fiecare an. Ni se comunică, însă, că această subvenție a fost suprimată din «budget. Controlînd știrea la d. C. Grigoriu, d-sa ne-a confirmat lucrul în acești termeni: — E drept că ministerul mi-a tăiat subvenția. Materialicește nu am nimic de pierdut, pemtrul că cele cîteva reprezentatului anuale de operă îmi reclamau o cheltuială cu mult mai mare. S’a făcut, însă, prin aceasta, un rău serviciu ,primelor începuturi de operă romînă. — De altfel, continuă d. Grigoriu, chiar și din alt punct de vedere pusă chestiunea, aveam dreptul la încurajarea morală a statului. Adevărul este că eu sunt singurul care, cu imense sacrificii, am reușit să grupez în compania mea cele mai bune elemente lirice pe cari le avem, după cum,veți găsi în trupa mea și artiști de comedie, cari ar face cinste și scenelor subvenționate. In schimb nu mă pot plînge de încurajarea publicului nostru iubitor de teatru; — și dovadă că așa este, sunt rețetele serale ale, reprezentațiilor cu trupa mea de operetă, rețete pe cari nu le-a atins încă nici un teatru de la noi“. Acestea sunt explicațiunile d-lui C. Grigoriu și, desigur, d-sa a pus chestia cu mult temel și cu multă dreptate, compania lirică de sub direcția d-sale reprezentînd cel mai reușit ansamblu liric din cîte am avut la noi L». Const. Grig-oriu Escursiuni școlare Una dintre cele mai frumoase inițiative ale societatei moderne o constituie, fără îndoială, coloniile școlare de vacanță- Copiașii din familiile mai sărmane, cari niciodată poate n’ar fi avut prilejul să guste în timpul copilăriei lor, farmecul unei stațiuni balneare, se plimbă acum prin locuri frumoase, la aer curat, întărindu-și puterile fizice, și căpătând în acelaș timp noul și folositoare cunoștințî. Clișeul nostru reprezintă un grup de școlărițe din București, formând colonia ■,Carmen Sylva“ în timpul unei escursiuni la Fîntînă Rece, din împrejurimile Slănicului-Prahova. Elevele se află sub conducerea d.ne. E. Trestianu. Boioma Carmeet-S.yiva Concentrările și manevrele O amînare se impune După cum s'a anunțat, anul acesta, vom avea și concentrări de trupe în taberatet de instrucție, și manevre regale la corpul IV de armată. Cele dinții se vor face între 10—31 August, celelalte dein 20 Septembrie înainte. Ordinele s'au și dat de la ministerul dle războirii.Desigur, atît concentrările în tabere cît și manevrele se fac în vederea instruire!a trupelor. Nimic dezis, prin urmare, împotriva acestor mișcări militare, întrucît e în foc un interes superior. Se pune însă întrebarea : prudent e că tocmai acum cînd holera din Rusia a ajuns pînă în apropiere, de granița Basarabiei, la noi să se facă concentrări și manevre? Își dă seama autoritatea militară superioară de răspunderea ce își asumă în cazul cînd un caz nenorocit de infecsiune s'ar produce într'o trupă atît de demnă precum e o divizie sau un corp de armată? Ne este oare permis să ne jucăm cu sănătatea și viața atîtor suflete? Firește, e bine să fim pregătiți împotriva unui dușman eventual, dar mai cuminte lucru este să ne apărăm de dușmanii mai cumpliți, cari sub forma unor epidemii ar putea face mult mai multe victime decît cel mai aprig războiu. Dar nu e numai atît. Anul acesta avem o recoltă excepțional de abundentă și se prevede o campanie de cereale din cele mai active. Or, în asemenea împrejurări, înțelepțesc lucru ar fi ca să se lase libere brațele de muncă cum și vagoanele pe cari le vor necesita deplasările de trupe. Amînarea concentrărilor se impune deci. Nu vorbim de manevrele dela sfîrșitul lui Septembrie. Ele au loc, într'o epocă mai friguroasă și deci primejdia unei epidemii este cu mult mai mică. Dar concentrările dintre 1031 August trebuesc neapărat amînate. A stărui ca ele să aibă loc cu orice preț, ar fi a pofti noi singuri holera de peste Prut în Austria numai pentru faptul că s'a constatat o boală printre cai, s'au dat ordine pentru amînarea manevrelor. Fu atît mai vîrtos ar trebui să se facă aceasta la noi, unde primejdia nu e pentru cai, ci pentru însăși populația acestei țări, amenințată a fi contaminată de teribilul flagel. I. N. In curiind începem în Foița Dimineței publicarea celui mai dramatic roman, din viața reală : ROBII ALBI SAU Suferințele emigranților IN’AMERICA* In acest roman sunt descrise dureroasele peripeții din viața multor emigranți români cari au plecat să-și caute norocul în America. Sute și mii de inși au pornit spre țara dolarilor, plini de curaj și speranțe, dar in locul aurului dorit au găsit o rochie amară, lupte cu negrii canibali, foame, degradare și desnădejde. Puțini sunt cei cari au reușit în această aprigă luptă a traiului. Moravurile americane, traiul miliardaților, misterele fermelor, traiul păstorilor din, vastele stepe americane Mint descrise cu o rară măestrie Cetitorii noștrii vor urmări cu interes acest roman realist și senzațional. Crima din Cornetu-Cricov (Prahova) Noisî amănunte PLOEȘTI. 20 Iulie.—Zilele trecute, am arătat pe sport, , cum că în comuna Gometu-Cricov, am fost găsit asasinat, locuitorul Gheorghe loan, de meserie mo■ rar. i ■ Bănuielc căzînd dela început asupra stăpînului victimei anume D. Belu, acesta,a venit la Ploiești și s’a predat de bună voia sa poliție. La început, faptul nu prezintă nimic, neobicinuit, deoarece criminalul sustragă că omorul are de cauză o ceartă ce avusese între el și victimă. In urma investigațiilor întreprinse de către d-nici I. Gr. C.ireșeanu, judecător de instrucție și N. Pîihnescu, procuror, s'au dovedit fapte senzaționale și de aceia revenim cu nou și interesante amănunte. DRAGOSTEA TWTAF STAPIN ȘI SOȚIA MORARULUI D. Belu, are o moară în comuna Gornetu-Cricov, la care aiignfasej ca mnor.V pe victima Gheorghe Ion. Stăpînul său, cum era necăsătorit, s’a îndrăgostit, de soția morarului. Relațiunile omonoase, au înaintat așa de mult, că faptul devenise de domeniul public. Maria Gheorghe Ion și amantul D. Belu, nu mai aveau nici rușine de lume, nicî respect sau teamă de soțul trădat. Sarma unui soț Gheorghe Ion, care își vedea liniștit de lucrul sănii, spre a cîștiga pe cale cinstită existența trebuincioasă pentru cei cinci copilași ce-o avea, cînd află de cele ce se vorbeau a început să facă aspre mustrări soției sale Maria, încercând s-o readucă iarăși pe calea cinstită. Toate mustrările soțului, erau haidamîce, căci femeia era zăpăcită de dragoste și nu putea să se debaraseze de iubit luil ei D. Reim. Gheorghe Ion, a intervenit și pe lingă stăpînul sau, criminalul de aziî, nngîndu-l să-î lase soția în pace, spre a-șî vedea de copiii și gospodărie. Dar totul a fost de prisos. PLANUIREA OMORULUI Cei două amorezați, D. Belu și Maria Gheorghe Ion, în loc să asculte de povețile soțului trădat și să se corijeze, din potrivă, ei, orbiți de plăcerile dragostei, au plănuit să răpună viața nenorocitului bărbat. Consimțimîntul a fost reciproc și hotărîtor. Acum mai rămăsese de găsit un alt complice, care să aibă curajul să facă omorul. Acesta a fost găsit ușor de către D. Belu și anume în persoana unui derbedeu Constantin Stanciu Păun. ASASINAREA SOȚULUI In noaptea de 10 Iunie, criminalii se adună la moară. In urma unor discuțiuni cu morarul Gheorghe Ion, criminalii D. Belu și Constantin Stanciu Păun, se năpustesc asupra lui, îl doboară jos și încep a-l lovi. Ei i-au aplicat numeroase lovituri cu cuțitul în partea stîngă a capului și altă lovitură mortală, cu o piatră, în tâmpla dreaptă. După comiterea crimei, asasinii au luat cadavrul și l-au aruncat într-un puț părăsit din apropiere. Cadavrul a fost descoperit după vre-o opt zile. Pentru ca să ascundă adevărul, criminalul D. Belu, la început, a simulat că este atins de alienăție mintală, însă în urma cercetărilor făcute de d-niî, judecător de instrucție I. Cireșeanu și procuror N. Păunescu, criminalul a fost constrîns și astfel a mărturisit adevărul cum a făptuit omorul. AUTOPSIA. — RECONSTITUIREA CRIMEI Autopsia cadavrului s’a făcut de către d-șoara dr. Alexandrescu, medicul plășei respective, în prezența celor douî magistrați. Crima a fost reconstituită, asasinii arătînd modul cum au procedat la comiterea ei. D. Belu și Constantin Stanciu Păun, au fost arestați și depuși la firelui preventiv. Tribunalul .le-a confirmat mandatele de arestare. . Soția criminală" Maria "Gheorghe Ion, a fost lăsată in libertate, ca săi poată îngriji de cei cinci nevinovați Í copii, rămași fără nici un căpătîi și. Ea va fi însă arestată la ziua judecăței procesului, ce se va înfățișa înaintea Curței cu juri, probabil în sesiunea de Septembrie. Descoperirea acestui Îngrozitor asasinat a produs mare senzație în satul Gornetu-Cricov și celelalte sate vecine, unde erau destul de cunoscuți, atît criminalii, cît și victima. Stavăr Mistificare sau mi condamnat nevinovat? ROMAN. 19 Iulie — Ziarul „Dimineața“ a dat la timp toate amănuntele relative la o crimă comisă anul trecut în com. Gădințî, de către Vasile Bănea din sus zisa comună, care, după ce a violat pe o fetiță de 10 ani anume Ileana Bucatariu, a ucis-o și i-a aruncat cadavrul în Siret. Crima aceasta se aseamănă cu drept, cuvînt cu acea comisă în Franța de către Solleiland. Vasile Banca a fost condamnat de către curtea cu jurați din Roman la munca silnică pe viață. Parchetul de Roman a primit zilele acestea un denunț din partea sus zisului, care își ispășește pedeapsa în închisoarea din Tg.Ocna, prin care arată că alt locuitor din comuna Gădințî ar fi autorul crimei și indică amănuntele în cari s’au petrecut faptele. Cazul se anchetează de către autoritățile locale. Se crede însă că la mijloc e o mistificare. — Fem. ---------- Greva comercianților de pescărie . — Doleanțele lor — GALAȚI, 20 iulie.— Greva comercianțiilior angrosiști de pescărie coratimia. Astăzi a rămas nevîndută o cantitate de 4000 kgr. pește. In urma ordinului ministerului de domenii, primăria a luat dispozițiuni pentru amenajarea unor gheretei pentru vinzarea peștelui în caz cînd comercianții detailiștî s’ar solidariza cu angrosiștii. Astăzi dimineață d. primiar Petrovici și d. prefect de județ Alexandru Gussi, s’au dus în piața pesriei din port, unde s’au interesat de cauzele grevei. După amiazi, la orele B și jumătate, comercianții angrosiști de pescărie au fost covocați la o consfătuire în sală de ședințe a primăriei. D-ni primar Petrovici și prefect Gussi au ascultat motivele pentru cari pescarii s’au pus în grevă. Discuțiunile au urmat apoi două ore. S’a cerut ca pescariii angrosiști să întocmească un memoriu care să cuprindă doleanțele lor. D. primar Petrovici a expediat ministerului de domenii un raport în care cere ca, pentru moment, ministerul să acorde ddtabiliștilor cîștigul la kilogram și, în al doilea rînd, să ia dispozițiunea ca, pentru orașele din restul țarei peștele să se comande direct de la angrosiști, iar nu prin primării, conform nouei dispozițiuni ministeriale. In momentul cînd telefonez, angrosiștii țin o întrunire la sala Oppier. BRAILA, 20 iulie. — Pentru azî dimineață comercianții de pește din localitate au fost convocați la Camera de comerț de către d. prefect Nicolae Orășeanu, care a căutat să afle motivele ce s-au hotărât de a nu mai face cumpărături de pește, sfătuindu-i în acelașș timp să-șî reia ocupațiunile. Comercianții, după ce au expus d-lui Orășanu doleanțele lor, arătînd că dispozițiunile ministeriale, în privința vînzării, peștelui, le sunt dăunătoare, au făcut cunoscut capului județului că‘ nu retriui asupra hotărârii lor de a nu mai exercita comerțul lor, pînă cînd nu se va reveni la vechiul sistem de vânzare’ a peștelui, prinlicitație, așa cum era mai înainte. — Verno. Greva tipografilor COMUNICATUL FEDERAȚIEI LUCRATORILOR TIPOGRAFI FRANCEZI Secretariatul comisiunei generale a sindicatelor din România s’a adresat „Federațiunei lucrătorilor tipografi din Franța" cerînd î lămuriri asupra orelor de lucru și a retribuției lucrătorilor tipografi francezi. Iată in traducere comunicatulrăspuns al „Federațiunei“: Inbite tovarăș, „încă din anul 1906 lucrătorii tipografi francezi lucrează 9 (nouă) ore și sunt plătiți după tariful zilei de 10 ore. Această mare reformă a fost grandioasă pentru care a fost nevoie de numeroase și lungi greve. ..fiind reușită deplină carnete razilor romîni, primiți iubiți tovarăși , salutările noastre frățești. Pentru federația franceză a tuicătorilor tipografi BURGARD secretar“ Se așteaptă acum răspunsul secretariatului internațional al lucrătorilor tipografi în privința orelor de lucru și al retribuției lucrătorilor tipografi din toate țările. * Era între orele 10 și 12 dimineața, comitetul grevei lucrătorilor tipografi va ține ședință la sediul societăței „Gutenberg“ spre a lua diferite dispozițiuni. NOTE Șl OBSERVATION! EîtBSîirsa plinei într’o ședință a consiliului comunal, onor, primar al Capitalei a binevoit să se intereseze și de eftemrea pivicî, și soluția luată a fost sa se dea cîteva zeci de mii de franci pentru reparația unor cuptoare de la manutanță și cumpărarea de făină pentru a fi în depozit. Brutarii, a doua zi după publicarea dării de seamă a ședinței consiliului, s’au prezentat printr’o delegație d-lui primar sunaind că de la 15 Iulie vor osteni plin ea. Primarul a luat notă la această declarație, fiind împăcat în conștiință că a reușit să decidă pe brutari să ostenească pîinea. A trecut și 15 Iulie, va trece și 1 August și toate celelalte luni ale anului, iar brutarii nici gînd n’au de ostenirea pîinei. Astăzi vînd pîinea ca și în trecut: 28 bani jimbla, 23 pîinea și 18 bani pîinea neagră. Nu întrebați însă și de greutatea numai și kilegrame are un kilogram — după brutarii și... polițiștii noștriî. La periferie piinea este și mai scumpă, și mai rea, și mai ju lipsă. Și edilii noștriî își închipue c’au rezolvat chestia ostenirei piinei. G. R. -------------------------■ ■împăcarea rombo- maghiară AUDIENȚA MITROPOLITULUI MEȚIANU LA PRIMUL MINISTRU Budapesta, 26 iulie.—Mitropolitul Sibiului Ion Mețianu a vizitat ori pe primul ministru Khuen Hedervary. Unele gazete ,au afirmat că, după expresa dorință a mitropolitului, va avea loc o consfătuire la care vor lua parte notabilii romnîni cari nu fac parte din partidul național, precum și deputații români din partidul național al munceî. Mitropolitul Mețianu din sursă autentică această știre se desminte. INTERVIEW CU MITROPOLITUL MEȚIANU Viena, 20 iulie. — Un colaborator al ziarului „Neues Wiener Tageblatt“ a avut o convorbire cu mitropolitul român Mețianu, în chestia împăcării româno-maghiare. Mitropolitul a spus: — Am vorbit cu primul ministru Khuen Hedervary despre diferitele chestiuni cari privesc biserica mea. Intre altele și despre necesitatea unei păci durabile între romîni și unguri. Această parte a conferinței a fost strict confidențială. Mi-am exprimat adînca dorință, față de primul ministru, ca să se violeze, în sfîrșit, neînțelegerile dintre romîni și unguri. In acest scop, mi-am oferit bucuros colaborarea. A spune mai mult despre această afacere care este într’un stadiu embrionar, ar fi să î aduc pagube. ÎNTREVEDEREA MITROPOLITULUI MEȚIANU CU MINISTRUL CULTELOR Budapesta, 10 Iulie. Mitropolitul Mețianu a continuat azi ciclul consfătuirilor sale cu membrii guvernului în chestia împăcării romîno- maghiare. Azi mitropolitul a vizitat pe contele Iohan Zichy,ministrul cultelor, cu care a avut o consfătuire de lungă durată. ' NUVELELE „DIMINETEI“ WVWvVWVVVVvVVWVSAA/wWwWwWwW VVWVVVAVVVWVVVVVvW Permite legea ? _________ de G. MILLIA.N Mă îndreptam, a doua oară, spre odăiaș. — Tot nu se poate intra? — Nu, domnule, mi ți-am spus odată? Domnul primar e în ședință teu d-niî consilieri, înțelege și d-ta de cuvînt, ce naiba! — Bine, bine, nu te supăra. Dar, știi, mă cam grăbesc și d’aia.... — Eu, țe-oiuii grăbind d-ta. Mai sînt și ..1 ții cari așteaptă, nu ești numai d-ta. — Și cînd să vin, domnule odăiaș ? Cerberul sale! de ședințe ridică din umeri, privind, în lături, pe fereastră. — De, știu eu... Vino și d âu peste un ceas. Poate ar isprăvi pînă atunci. Mă îndreptai spre inima comunei, spre piață, care se găsea în apropiere. Neavînd ce face, priveam cum vînd precupețeile ouă, lapte, zmîntînă, îmbiind mușteriu: — Poftiți domnișorule, uite, maică, zmîntînă cu unt. Ouă, ouă proaspete ouă! Curată nu prea era piața. Verdețuri vechi grămadă, praf din belșug —o proastă întreținere. El, nu e nimic, asta se vede și în orașele mari — dar încă într’un tîrg de 3 mii de locuitori,—cugetam eu, găsind ertare pentru slaba gospodărie a părinților comunei. — 'trebue să fie oameni subțiri, primarul și consilierii—îmi ziceam. Uite, de piață nu se ocupă eî, stomacul nu-i lucru mare, i—, da’n schimb se frămîntă oamenii cu școala. Cînd am întrebat întîia bară pe odăiaș, de primar, omul cu uniformat albastră și nasturi galbeni, mi-a răspuns mîndru, trecîmdu-șî gușa peste gulerul tunicei. — E în consiliu, chestia școalei la ordinea zilei," „Chestia școlii“—aceste două cuvinte fuseseră spuse ca un ton de mîndrie, de importanță deosebită. Se vede că în comuna Peperiș, chestia școlii era punctul de căpetenie al grijeî d-lui primar și al bravilor săi consilieri. Vezi, dom’le, curat că nu știi de unde sare epurile. Uite, un fleac de Urgșor, și chestiunile culturale frămîntă pe edili mai mult ca în București. Cu mîngîerea reflexiilor de soiul acestora și cu îmblările precupețelor, îmi mai trecui vremea. La capătul pieței,—tocmai cînd priveam cu o deosebită plăcere și admirație la o cucoană drăguță care își mânjise bețișorul cu smîntînă pe care o tot încerca să vadă „dacă nu e acră“—mă simții bătut pe umeri, și un glas vesel izbucni la ureche. .— Ehe, da’ ce cauți tu pe-aici? Bucuria mea! Un vechiu prieten, băiat de duh, fost gazetar în vremile lui, cînd bătătorita și el trotuarele Bucureștilor, — mă privea mulțumit. — El ,spune, ce cauți, cum te-ai rătăcit prin meleagurile astea? — Uite, dragă, am nevoe să scot un act de la primăria voastră: o mică moștenire.— Și l’am scos? — Ași. Merge greu, nu pot răzbate la primar. — Cum nu poți răzbate? De ce? — Uite așa, primarul e în consiliu, chestia școaleî. Prietenul meu zîmbi șiret și batj jocurilor. — Aha, da, chestia școaleî. — Da, chestia școaleî, ce rîzî? Amicul rîdea din toată inima: — Eu, dar știi că al haz, zău că al haz. Dar ce crezi tu că e chestia școalei la Peperiș? — De, bine nu știu, dar în tot cazul, e o preocupare care face cinste consiliului comunal. — Da, îi face mare cinste, cum să nu-î facă. Stă să vezi: în comuna asta s’a clădit un local de școală — numai învelișul îi lipsește. Cînd s’a ajuns însă la înveliș, primarul — nu, că s'o învelească cu olane roșii: are el o lutărie, și d’aia! Ajutorul — nu și nu, că trebue musai tablă: ăsta are prăvălie de fierărie! Și asta ține de vreo șase luni. E o halima întreagă. A 'nceput a ploua în școală. Ș’o să maî ție, o să maî ție mult. Simții o vie părere de rău: — Va să zică, nu sunt așa cum îi credeam eu? — Vrei să-l vezi? Hai cu mine. N privii mirat: — Ei cum, tu intri cînd vrei? .— A, de mine li-i frică. Să nu-î dau la gazetă. Gazetarii au trecere mare la Peperiș! Cînd intrarăm în sala de așteptare, odăiașul salută respectuos. Prietenul meu deschise ușa sălei de consiliu, fără să bată. Eu, mă sfiam să intru, dar fui tîrît de braț. Cîteva exclamări se auziră: — Eu, uite și jurnalistu nostru! „Jurnalistu“ salută, prietenește, făcând „bizele“: — Salutare, nene Petrache, ce mai faci neică Șerbane, bine-mersi? In jurul unei mese lungi, îmbrăcată cu postav negru, ședeam răsturnați pe scaune, cinci oameni, îmbrăcați în haine de aba groase, cu lanțuri de ceasornice de argint, brăzdîndu-le vesta, și asudați greu. . — Ce-i jurnalistul, ce te aiuse pe-aicî? întrebă primarul, care părea cam burzuluit. — Uite,nene Petrache, am intrat în mare grijă. Am făcut niște hîrtii și mi-e teamă c’am dat de șugubină. — Și cum asta ? — Păi, uite ce-î, și chiar te rog pe,d-ta să mă lămurești, ași vrea să știu:permite legea ca o transacțiune transcedentală, pornită dintr’un regulament de distribuire a șvaițerului, să treacă printr’un paralipiped criptogram ? Primarul, fără să stea la îndoială, se grăbi să liniștească pe „jurnalist“.. — Permite, cum să nu permită? — Da, dar vezi că aliniatul 11 din legea ocoalelor silvice spune lămurit că o lege bazată pe un triunghiu centrifugal nu poate fi deslupită de un bolid a cărui formulă e cuprinsă într’o tiradă sacramentală. t — Eî, apoi dacă spune așa legea,siguri că nu se poate. — Ei, vezi, atunci ce mă fac eu?.’ Primarul părea că se gîndește, ciupindu-și un neg din bărbie. Apoi, se hotărî : — Știi ce, mă dragă, întreabă și tu pe ofițerul, el poate te-olămuri mai bine. Ofițerul stărei civile, care auzise spusele primarului, se răsturnă, pe scaun, spunând, cam batjocoritor. — Ce-î mă jurnalistele, ce tot te frămîntî acolo? Prietenul meu se apropie de „O«« fițer“. " »— Uite, nene Șerbane, d-ta tre«bite să știi, ce Dumnezeu: permite legea ca un individ care și-a pierdut centrul lui de gravitate să apeleze la Casație pentru a i se da o despăgubire infuzerie? Nenea Șerban ascultă atent, apoi se scărpina în cap. După cîteva minute de gîndire, găsi răspunsul: 1 — Știi ce mă, jurnalistule, dacă vrei să te lămuresc mai bine, vina, mîine să caut păn dosare. G. MILLIAN # Mișcarea brutarilor între lucrătorii și patronii brutali,, ■există neînțelegeri în ceea ce privește repaosul duminical. ■ Lucrătorii vor să-l aibe.'de Duminică dimineața pînă Luni dimineața și patronii sînd dispuși să-l acorde de Sîmbătă dela 6 p. m.,’pînă Dumia mea la aceiași oră. Pentru a se pune capăt acestor ,neiînțelegeri, și patroni și lucrători, se vor întruni Joi la Clubul Meseriașii lor, pentru* a se ajunge la o împăcare» » Meseriașii brutari au făcut «rit de* mersuri pe lîngă d. Manole Rădulescu, președintele societăței patronilor brutari, pentru a conveni ca d-sa asupra convocărei unui congres al brutarilor în care să se hotărască asupra repaosului duminical la această breaslă. Ilegalitatea din Slănicul Moldovei -------- jr Din Slănic--» uyjeî ni se«ța» bunn OI «in»« «’ww.legalitate sava», șifă de un comisar de acolo. 1 . Comisarul Pichel din Ba«con defla«șat cu serviciul pe timpul rerelat, Slănic, s’a prezentat în ziua de 15 Iulie cor., din ordinul prefectului dl Bacau d. Vlaicu, spunea dînsul, fia» , lucrătorul frizer Gheorghe Ghinea și îî făcu o percheziție domiciliară. In urma acestei descinderi, cornic, satul a confiscat 113 numere din ziarul „Romînia Muncitoare“, mai multe numere din revistele „Viața Socială“ și „Facla“ și cîteva exempilare din biblioteca „Lumen“. De asemeni a confiscat cartea de membru al partidului social-democrat roomîn și un statut al sindicatelor-unirii ale numitului lucrător. Motivul acestei ilegalități e desttul de cunoscut: lucrătorul Glinea S socialist și deci „periculos craincii publice“. - - Din Giurgiu AGITAȚIA FUNCȚIONARILOR MERGIALI Printre funcționarii comerciali din of localitate domnește o vie agitație din cauza modului cum înțelege comercianții să respecte legea depauzului duminical și din cauză că, comercianții în memoriul ce l-au înaintați zilele trecute miniștrilor au arătat că și funcționarii comerciali aderă la emtsrerile lor de a li se da numai o jumătate de zi repaos. Comitetul societăței funcționarilor comerciali i-a convocat pe toți membrii săi la o întrunire la sediul societăței pentru Duminecă 25 iulie 1910 cînd se va aduna în discuțiune aceste chestiuni de interes profesional. BATAIA DIN STR. BATERIILOR Areară tînărul Iordan Durmirache din strada Bateriilor s’a luat să ceartă cu tatăl sau Petcu Tolea și puni ambii erau în stare anormală s’a fiî luat la bătaie. La un moment dat Petcu Tolă lovi pe fiul său cu un ciomag în cap, cauizîndu-i o gravă rană. Apoi îl scoase afară din curte, unde îl lăsă văitîndu-se. Sergentul de stradă îl ridică și-l duse la poliție de unde apoi l'a transportat la spital. Tatăl agresiv a fost arestat și i se dresează actele cuvenite.—Idem, Sonde incendiate la Buștenarî CIMPINA, 20 .fc.’lie. — Astăzi, pe la ora 1 după amiazi, un groaznici incendiu a izbucnit la bazalul sondei No. 51 a societăței „Columbia** din Buștenarî. .Focul s’a comunicat imediat la sondele 51, 52 și 53 ale aceleași societăți, pe cari le-a distrus. In urma măsurilor luate, focul a fost localizat " Cauzele incendiului nu se CU4 nos“. Se bănuește că focul a luat narifere dela o țigară sau’chibrit, anun« cate din nebăgare1 de samă în bata lui cu păcură. Pagubele întrec sumele de lOC.OOflileî i'''. Accidente de persoane n’au fost. Sondele erau asigurate la soc. ..Generald '.—Cornea