Dimineaţa, august 1910 (Anul 7, nr. 2304-6225)
1910-08-01 / nr. 2304
AUL VII No. 2304— PUBLICITATEA: COMCEDATA EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER A Comp. Str. Karageorgeviei, 18.—Telefon 314 Birourile ziarului: Str. Sărindar No. 11 București DIRECTOR CONST.UINLE Abonamente cu premii in anul 20__Selam Lel U.— Slant , , , Le a.— Pentru străinătate prețul este tndobț TELEFON. Direcția și Administrația No. 14/10 Redacția: cu Capitala „ 14/10 „ „ Provincia „ 14/90 « „ Străinătatea „ 12/40—APARE ÎN FIECARE DIMINEAȚA CU CELE DIN URMĂ ȘTIRI DIN TOATĂ LUMEA Duminică August !90 Starea sanitară a tarei •— La ce situațiune ne găsim acum cînd holera face ravagii în granița noastră — Nu avem intențiunea nici să elarmăm publicul și nici să exploatăm primejdia holerei care ne amenință la doi pași de frontieră, numai pentru cuvintul de a găsi un motiv mai mult de ponegrire a guvernanților de azi, cari au răspunderea stărei sanitare din prezent a țărei. Dacă în fruntea direcțiunei generale a serviciului sanitar se găsește d. dr. Cantacuzino, d. dr. Sion sau oricare altul, lucrul ne este perfect indiferent, după cum ne interesează prea puțin simpatiile politice ale acestor domni. Ceia ce pretindem, și avem dreptul să o facem, e ca acei cari au răspunderea sănătatei publice în această țară, să-și facă în așa chip datoria, încît să fim puși la adăpostul contagiunilor oricînd și în orice împrejurări n’ar ivi această posibilitate. Cu un cuvînt, cerem ca, în schimbul milioanelor cheltuite anual pentru sănătatea publică, să avem măcar la sate și la orașe o stare sanitară, care să nu dea dreptul opiniunei publice să se alarmeze la primul pericol ce ne-ar amenința din afară. Adevărul este, însă, că lucrurile nu se petrec tocmai așa și că starea sanitară generală a țărei lasă mult, prea mult chiar de dorit și, încă, din foarte multe puncte de vedere. Din acest punct de vedere ne găsim într’o situațiu ne intolerabilă, la orașe ca și la sate, situația pe pe care ne-am deprins să o constatăm numai în împrejurări în cari această situațiune începe să pericliteze întreaga sănătate publică a tarei; — e un semn al celei mai desăvîrșite indolente curat orientală, de care nu am reușit încă să ne debarasăm . Astăzi, spre pildă, cînd pe fiecare zi holera amenință să treacă granița dinspre Basarabia, a trebuit mai întîi ca presa să dea alarmă, să atragă serioasa atențiune a celor cari au răspunderea situațiunei, pentru că, în cele din urmă, să se aminte o serie de măsuri preventive, dintre cari multele își au mica lor parte umoristică. Intre altele s’au revocat concediile prefecților și primarilor, cari au fost rechemați telegrafic la posturile lor. Ei și! Ce vor putea face oare și cum vor putea lupta acești primari și acești prefecți împotriva unei nenorocite stări sanitare, care e rezultatul unei nepăsări culpabile de ani si ani de zile? Prin ce minune vor reuși să descopere acele atît de ingenioase măsuri și remedii ca să rupă deodată cu vechea stare sanitară, pentru a ne da una cu totul nouă și care, ca prin farmec, să ne pună pe neasi,opiate la adăpostul contaigidasei epidemii de peste Prut? Lucrul este cu neputință, oricîți s’ar revoca concediile acestor conducători ai județelor și orașelor. Nu spunem că nu trebuiau luate măsuri; — din potrivă, sîntem chiar de părere că, în grave împrejurări ca acestea, se impunea chiar izolarea noastră complectă de Basarabia, ca să putem avea mai mult siguranța unei măsuri preventive cu adevărat serioasă. Măsuri trebuiau luate și, mai ales, trebuiau luate din vreme, căci, dacă pînă acum holera nu a trecut încă granița, e o simplă întîmplare de care trebue să fim mulțumiți, dar, atît. De altfel, lucrul e încă foarte posibil, mai ales că ni se anunță o sporire a cazurilor de holeră în întreaga Rusie și, la Kișinău, în special. Dar nu împotriva măsurilor cari se iau înțelegem să ne ridicăm, ci în contra stărei generale sanitare a țărei, care lasă mult, prea mult de dorit și dacă starea sanitară a orașelor noastre e mai mult decît deplorabilă, deși posibilitatea controlului e mai ușoară, atunci de sigur că nu e greu de priceput ce dureroase constatări sînt de făcut la sate din acest punct de vedere. Mahalalele Bucureștilor, vizitate pînă în cele mai îndepărtate colțuri ale Capitalei, pot servi drept pildă foarte caracteristică tuturor acelor, cari s’ar îndoi de temeinicia afirmațiunilor noastre. La sate, situațiunea e și mai alarmantă. Șrviciul sanitar se face acolo în condițiuni aproape primitive, dacă se mai face, bine înțeles. Epidemiile se tin lant, cea mai bună parte dintre medicii noștri rurali întelegîndu-șî într’un chip ciudat și meseria și îndatoririle string legate de ea. Că asa se petrec lucrurile în bezna satelor, invocăm însăși afirmatiunea ziarului de dimineață al guvernului, care semnala mai dăună zi, autorităților sanitare superioare, cazul unui medic rural care nu vizitase de luni de zile o anumită comună, deși epidemiile făceau ravagii printre locuitori. Și, acesta, e doar un caz din multe altele care rămîn necunoscute. Aceasta e situațiunea generală sanitară a țărei, atunci cînd holera e lingă frontiera noastră. Cine are răspunderea unei atari stări de lucruri, se știe. ALEX. MAVRODI # Chestia taxelor din portul Constanța CONSTANȚA, 30 iulie. — După cum am comunicat era, o delegație însemnată de comercianți de cereale s’a prezentat d-lui Anghel Saligny, directorul căilor de comunicație pe apă, care se afla în localitate, și, în urma demersurilor făcute, d-sa a acceptat în principiu ca să se facă încărcări și descărcări de orz și ovăz și de la cheiul Nord, numai în cazul cînd magaziile de silozuri nu vor putea descărca vagoanele ce sosesc zilnic în port. De asemenea a promis ca să se revie asupra nouilor taxe impuse vapoarelor și cari se pun în aplicare de la 1 August curent, în sensul ca acele vase care vor face încărcături parțiale să fie supuse la o treime asupra taxelor fixate, rămînînd ca să obție jurnalul consiliului de miniștri în această privință, iar pînă atunci vapoarele vor plăti în întregime acele taxe. Lokout-ul din Germania Stefim. 30 Iulie.— Numărul total al lucrătorilor concediată de șantierele ,,Vulcan“ și „Uderu și de firma Lueske et Co. se ridică la 3165. Așa fiind și ceilalți lucrători au încetat lucrul. — ASASINAREA cîr^marul" Băbeanu PLOEȘTI, 30 Iulie. —După cum am anunțat, era după prînz, a avut loc înmormîntarea regretatului cârciuma? Tudorică Băbeanu, din strada G. Gr. Cantacuzino, care a fost asasinat acum patru zile de criminalul Petre Floraru. Bătrînul socru al victimei Tudorică Băbeanu, anume Costache Vasiliu, impresionat adinc de nenorocirea ce l’a lovit și îngrijorat de mizeria în care Se va găsi fiica sa, cu cei cinci nepoței de aci înainte, a fost lovit de o congestie cerebrală, și a murit era. Această veste, a produs o dureroasă impresie în cercurile locale. Asasinul Petre Floraru, a fost pus în fiare și plimbat pe stradele orașului pînă la arestul preventiv, unde a fost depus. Publicul care l’a văzut, l’a huiduit după cum se cuvenea. — Stavăr. ---------------------------- Tudorică Băbeanu circumiarul asasinat Mișcarea de la finanțe La ministerul de finanțe s'a făcut următoarea mișcare : D. I. Dinescu a fost numit agent auxiliar în serviciul exterior al vămilor. D. V. Davideșcu a fost reintegrat în postul de arhivar clasa II în serviciul exterior al finanțelor. D-nii Aristide Fotescu, Constantin S. Popescu, Ș. Scărlătescu și Romulus Marinescu au fost numiți impiegați auxiliari clasa II-a în serviciul exterior al finanțelor în locul d-lor Pul M. Popescu, T. Trifuleșcu, M. Popesc Plecarea marelui Vizir Haaki-Pașa Marele vizir al imperiului otoman Haaki-Pașa, a părăsit era Sinaia spre a merge la Viena. Haaki Pașa a fost salutat în gară de către d. Alex. Djuvara, ministru de externe, d. Șefa Bey, ministrul Turciei, Galib Kernaly bey, prim secretar de legație, Ismail Niazim bey, al treilea secretar de legație și colonel Blacque, atașat militar. Marele vizir s-a despărțit foarte cordial de d. Djuvara. Pînă la Brașov a fost acompaniat de d. Șefa Bey și d. colonel Blacque bey. două măsuri contra holerei Publicația afișată de Primăria Capitalei Primăria Capitalei a afișat astăzi următoarea publicație: Iubiți cetățeni. Holera e lingă țara noastră, datori sintem cu toții să facem mai mul decît putem ca să ne ferim să intre la noi, odată, venită, cu greu și cu sacrificii mari o vom putea goni. Se impune o îțelegere, o lucrare c orfună în acest scop; vă rugăm ajutați-ne căci așa vă veți ajuta pe d-voastră înșivă. In prima linie feriți-vă de a mînca lucruri care bănuiți că nu ar fi curate sau bune; înlăturați fructele crude și mîncați-le fierte și preparate în casa d-voastră proprie sau în localuri a căror curățenie o cunoaș■ [UNK]ți în urma propriilor d-voastră cercetări. Dacă doriți cu orice preț să mîncațî fructe crude ■ spălați-le în mai multe ape sau într’o apă fiartă. Nu dați copiilor să mănînce fructe crude. Spălați-vă pe mâini cu apă caldă și săpun înainte de mîncare și de mai multe ori pe zi; țineți-vă curați; faceți băi generale sau dușuri cît mai des; întrebuințați mereu săpunul. Primeniți-vă des. Chiar prin ea care o mîncați e bine să o prăjiți puțin la foc înainte de a o ruinea. Beți daruti cît de multe, sau limonade făcute de d-voastră. Nu mîncățî, salate de cît bine spălate sau opărite. Aceia dintre d-voastră care luați apă de la conduct puteți să o beți așa cum vine; dar dacă o luați de la sacagii sau o mai puneți prin vase, aveți grije de a o fierbe și aceste vase să fie foarte curate. Pe acolo pe unde se bea apă din puțuri, fierbeți-o mai întîî și apoi beți-o. Mai bine însă să beți ceaiuri. Puteți lua vin cu apă sau bere, cu măsură. Feriți-vă insă de beții căci ele strică stomacul, provoacă vărsături și diarete predispunînd mult corpul să capete holeră.Prăjituri, bomboane, rahat, limonade, înghețate etc., acolo unde vi se pare după înfățișare că nu sunt curate nu le luați, vă cumpărați boala cu banii muncei d-voastră. Prin cofetării, berării, cafenele, birturi, circiume, restaurante, treceți întîî în inspecție bucătăriile, laoora, toacele, curțile și latrinele și aipoi să vă opriți; boicotați pe aceia care vă vînd boala și mizerie în casa și familia d-voastră. . . ’ Fără concursul d-voastră, iubiți cetățeni, nu putem face nimic; de mai bine da un an ne luptăm pentru curățenie și prea puțin am putut face, că nu prea ne-ați ajutat; acum, cînd o boală teribilă ne amenință, cînd Cu toții trebue a ne strînge rîndurile, cel puțin acum să ne ajutați, căci, dacă holera intră în țară sau în București, atunci va fi jare mare și greutăți mai mari de învins, mii de ființe nevinovate și neprețuite ca valoare vitală de energii, vor fi secerate. Oameni buni, curățiți-vă casele, curțile și mai ales latrinele d-voastră ; nu cereți totul numai de la primărie; gîndiți-vă că este în joc viața d-voastră, a familiei, a copilașilor d-voastră. Noi nu putem face mare lucru, — — e trist, dar e adevărat — apă nu avem destulă, stradele nu le putem stropi pe toate cum trebue, gunoaele nu le putem ridica complecți dar facem și noi cît putem. Ne-am Incumentat a facem destule și am făcut chiar multe, dar nu pe toate, nimenea nu poate pretinde că se va ajunge la un rezultat practic și urgent — cum le cer împrejurările de acum — decît dacă fiecare om în parte va fi conștient de importanța ce o are ca factor, ce poate da boale altora precum și puterea mare ce are de a contribui la păstrarea sănătății generale. Strîngeți-vă gunoiul din curți în lăzi sau cutii închise; vom face eforturi de a le ridica cît de des posibil , prin mahalale adunați-1 și ardeți-1; nu-1 mai depuneți prin maidane; nu aruncați cărnuri, mîncări sau animale moarte la gurile de canale,pe strade, prin curți, pe maidane sau prin șanțuri. Nu beți dragă, limonadă sau alte băuturi cari au ghiață înăuntru, căci sunt murdare; sau acele cari numai vi se par că nu ar fi bune, respingeți-le. Fiți cumpătați în toate, evitați deranjările de stomac, țineți-vă curați ; în acest fel corpul d-voastră va fi tare și rezistența lui va învinge sămânța holerei și a tuturor boalelor, iar noi, vom avea mulțumirea de a vă fi ajutat prin propriile d-voastră mijloace. p. primar: dr. H. Boiescu Director secretar general: I. Costtaconcl. București 30 iulie 1910, CONSTANTA, 30 Iulie. — In vederea holerei care bîntue în Rusia și pentru a se lua măsuri preventive, d. .loan Th. Ghica, prefectul județului, 'a convocat toți aparatul administrativ din oraș și județ, dînd , instrucțiuni asupra măsurilor de pază și curățenie ce trebuie să se ia. De asemenea se vor posta cordoane de soldați pe malul mării și Dunării spre Rusia, spre a nu se strecura indivizii, fără a fi supuși observațiunii medicale. Aniversarea împăratului Franz Iosef Viena, 30 iulie. Cu prilejul celei de-a 80-a aniversare a nașterei sale, împăratul va grația de restul pedepsei pe 47 condamnați. Vizita studenților turci Se știe că în ziua de 8 August, vor sosi în Capitală un mare număr de studenți ai universităței din Constantinopol. Ministerul afacerilor srăine și ministerul de instrucție publică au luat dispozițiunea de a face oaspeților noștri o cordială primire. Două comisiuni au fost însărcinate cu preparativele acestei primiri. Comisiunea numită de ministerul de instrucțiune publică este compusă din d-nii C Alexianu și George Adamescu, inspectori generali școlari și Jean Dumitrescu șef de cabinet al acestui departament. Din partea primăriei Capitalei au fost delegați d-nii consilieri Botez și Ioanin. In tot timpul cît vor sta în Capitală studenții, vor fi găzduiți în localul școalei militare de infanterie. VRUTE ȘI NEVRUTE TIMIDITATE Mi-am aprins pae un cap cu cîțiva prieteni și colegi. — Ne-ai făcut, de ris ! Te,am zăpăcit ca un licean de 18 ani. N’ai scos nici trei cuvinte din gard. He-he, să fii fost pe noi!... Au toată dreptatea prietenii mei. Am îngîsmat trei cuvinte. Nu eram departe ca să exclam•. — Ce vreme frumoasă e afară! Avem călduri mari, anul ăsta, nu-i așa, d-șoară? Trei cuvinte, îngumate, tremurate —— atît, aceasta a fost toată elocvența mea. ciceroniană. Și totuși sunt mândru că le-am spus ,i pe acelea. Mă mir chiar c'am fost capabil și de efortul acesta. Cum i-ar fi putut spune mai mult. Cum i-ar fi putut spune mai cînd nu ești limbut... și cînd ea e ata de frumoasă! Attt de frumoasă ! Admiri și... taci ! Așa am făcut, și că am tăcut. ! Era atît de frumoasă !... Dar, văd că am devenit liric. Și eu versuri nu mai fac de mult. Haide-haide, să nu luăm lucrurile in tragic. Să căutăm s'alungăm strălucitoarea imagine în fata, căreia, după cit se pare, mi-am dat toată osteneala să fiu ridicol, obținând un succes strălucit ! Ridiez in' omoare! ; Ci ne Inamău deci pentru viitor. Ne trebue dergență un cod al manierelor elegante, altfel sîntem pierduți [UNK]l absolută nevoe să vorbești ca din carte,— altfel îi compromiși colegii ! De azi înainte mă pun, harnic, pe exerciții , patru ore pe zi—fără repaos duminical ! Peste o lună cel mult, păzea !— voi deveni cel mai primejdios guraliv. De-ar trece luna mai repede ! Ard de nerăbdarea de a mă vedea în noua postură ,- elocvent insinuant, dînd drumul unui torent de fraze repezi tumultoase, —o cascadă de cuvinte ! ...Și toată această strădanie la care m’am hotărît să mă’ndam, ar fi fost de prisos, dacă ea nu era atît de frumoasă! Doamne, atît de frumoasă ! Vedeți , iar am devenit liric. Chestiunea se agrarvează ! Maximin Un grup de vizitatori la Slănicul-Moldovei ATENTATUL contra domnului Maura Posa Roca, revoluționarul. In vîrst de 18 ani, care a atentat la viata fostului prim-ministru al Spaniei, d. Matura. Dezbinarea din Sinod a avut român cu mult mai grave decît se credea la început. Cazul pe care îl vom arăta mai la vale, s’a întîmplat de curînd la capela noastră din Paria De altfel, la această capelă, totdeauna au existat neînțelegeri, însă, de data aceasta au fost de așa natură, încît au revoltat, întreaga colonie romînă. A necesitat intervenția ministerului de instrucțiune publică de la noi și o anchetă a fost orînduită de ministrul nostru la Paris, d. Alex. Lahovary. Această anchetă a fost terminată și rezultatul ei a fost înaintat mitropoliei, din București. Scandalul de la Capela Iată împrejurările în cari s’a întîmplat acest scandal. De aproape opt ani de zile funcționează ca superior al capelei romane din Paris, arhimandritul C. Gesaria Stefano, care, grație influenței de care se bucură printre oamenii noștri politici și bunelor relații în care se găsește cu mitropolitul primat, a reușit nu numai să se mențină în această demnitate, dar chiar să stea peste termenul prevazut de lege care este de 5 ani. Așa fiind, arhimandritul Stefano este atotputernic la capelă, în conducerea căreia — după cum vom arăta mai jos — nu pune toată dragostea, după cum ar trebui. Din această cauză, dese neînțelegeri se întîmplă între dînsul și ceilalți preoți din capelă. In timp de 8 ani, au fost schimbați 6 diaconi și cam tot atîțea cîntăreți. Acum un an mitropolia a trimis ca diacon al Capelei pe preotul Calinic Popescu Serboiciu, iar cântăreț pe d-nul Conascu, cel dinții licențiat în teologie, iar al doilea student în drept. Neînțelegerile dintre ei și superiorul capelei au început chiar din ziua cînd au sosit la Paris. Aceste neînțelegeri au luat un caracter mult mai grav în ultimul timp din cauza că superiorul bănuia pe diaconul Calinic că a fost trimis mai mult să-i controleze administrația sa. Din ce a dedus aceasta superiorul ? Diaconul Calinic fusese însărcinat de către mitropolit să facă istoricul capelei și cum pentru aceasta avea nevoe de acte, le-a cerut superiorului. Acesta i-a pus la dispoziție întreaga arhivă. In urmă însă, s-a râsgSndit și a luat înapoi mai multe acte, sub cuvînt că nu dă voe nimănui să cerceteze și perioada de sub administrația sa. De aci scrisori pe la mitropolie, intervenția primatului și lucrurile s’au liniștit. In aparență, însă, căci superiorul aștepta ocaziunea de a se răzbuna și a scăpa atît de dialcon cît și de cîntăreț. * Ocasiunea s’a prezentat In ziua de 24 luni, diaconul Cilinic a întîrziat Irr orași pînă la orele 10—o dispozițiune a mitropolitului Îi dă voe pînă la 11 noaptea să întîrzie—în care timp a cercetat mai muilte Cărți de la o bibliotecă populară din apropiere, îngrijitorul capelei, un devotat al superiorului, în urma ordinuelui primit a interzis dinte omului intrarea in capelă. Au intervenit vecinii și poliția, însă cu nici un chip n’au putut să înduplece pe superiorul capelei care ședea la fereastră și privea la scena d’afară. Același lucru s’a înîmplait cu studentul Conescu. Mai mult chiar acesta a fost amenințat cu revolverul de îngrijitorul capelei. Cum Scandalul a devenit publie și cum vecinii erau scandalizați de purtarea superiorului capelei, atît d. Conescu cît și diaconul Calinic au trimes următoarea telegramă mitropolitiului: balton sfintnnul mitropolit primat (ss) D. Atanasie București Caz foarte grav. Superiorul a provocat scandal public. Amenințați cu revolverul. Respectos cerem zece zile concediu. "Prezența noastră București absolut necesară, Ierodiaconul Calinic și Marin Conescu Răspunsul mitropolitului primat a fost că așteaptă informații de la legațiune. Lucrurile nu s’au mărginitaist. Studenții din Paris, cari de aseemenea sînt nemulțumiți de purtarea superiorului capelei, întrucît nu numai că n’au nici ritc sprijin din partea lui, dar nici măcar nu sînt primiți pe la cag»e« să, aui trimis d-lui ministru Hadret, un memoriu prin care blamează, pe arhimandritul Chenar» fie ștefan». ./ ANCHETA D-LUI MINISTRU LA*HOVARI In urma acestui memoriu șî al intervenției mitropolitului primat o anchetă a fost orînduită prim d. ministru Lahovari din Paris. Deși d. Conescu și diaconul Calinic au cerut să se facă o anchetă care să cuprindă și cercetarea cîtorva nereguli cari, spun el, au fost săvîrșite de superiorul Capelei, totuși ancheta s’a mărginit numai la cercetarea scandalului. Rezultatul a fost că diaconul Calinic a fost rechemat la Bujoturești pînă la noul ordine, iar <L Conescu a fost destituit. Ambii au sosit acuma cîteva zile în Capitală și sînt deciși să sară un memoriu, în care să fie trecute toate neregulile ce au constatat că au fost săvîrșite la capela romînă din Paris și para memoriu să-l înainteze mitropolitului primat, la întoarcerea PS în țară. — Rep. —------o—— Sail dels Eiptli von in Paris — — Studenții printr’un memoriu adresat d-lui ministru de instrucție publică, blamează purtarea superiorului capelei.— O anchetă a ministerului de externe Fosa Roka Chestia petrolului — „Steaua Romînă“ și grupul olandez — Citim în ,,Frankfurter Zeîi tune“: ■ t După cum arătăm în ediția noastră de seară, plănuita transacție financiară intre „Steaua Romînă“ si ..Societattea regală olandeză de petrol**trebue pentru moment, considerată, ca eșuată. 1 Asupra acestei transacții am spus la vreme că controlul societătei ..Steaua Romînă“ ari urma să fie făcut de grupul societătei regale olandeze. ‘ Aceasta ar fi fost posibil un caz cînd societatea regală olandeză și-ar fi procurat acțiuni de ale societătei ..Steaua Romînă'“ cu care prilej trebue să amintim că .,Societatea germană de petrol pe acțiuni“ care, este strîns legată de Deutsche Bank are actualmente în posesiunea ei acțiuni de ale societatei ,,Steaua Romînă“ în valoare de 20 milioane lei (cu 50I la sută capital vărsat). De altfel, plănuita transacție urma să fie legată și cu alte operatiuni financiare, cari ar fi asigurat societătei renale olandeze o vastă influență în comertul romînesc de petrol. Eșuarea tratativelor dintre grupurile german și olandez se atribue diferendelor cari s'au manifestat in momentul cînd trebuia să se hotărească chestiunea: cine să aibă conducerea în plănuita comunitate de interese, pentru exportul produselor petrolului romînesc. Aceasta trebue înțeles în sensul că și pe viitor ,,Deut* sche Bank“ voia să-șî rezerve o influență oarecare asupra societății,, Steaua Romînă“ și, în interesul acționarilor germani ai acestei societăți, să continue de a avea un loc și nu vor fi în consiliul de supraveghdere al ,,Stelei Române Rămîne să vedem dacă atctuala întrerupere a tratativelor înseamnă și o eșuare definitivă. Bombardarea orașului Ueskub Ueskub, 30 iulie. — O știre particulară anunță că o parte a orașului Ueekub a fost bombardată, deoarece populația s'a opus la dezarmare. j 3 FOIȚA ZIARULUI „DIMINEAȚA“ ROBII ALBI SAU SUFERINȚELE EMIGRANȚILOR IN AMERICA Mare roman realist CAP. IV In stepele Americei Zicînd aceste cuvinte e și în curte unde așteptau cowboiî, tovarăși săî pe jumătate sălbatici. Caii pășteau în fața casei pe efod oamenii ședeaui pe jos așteptînd merindele cu nerăbdare. Toți erau înarmați pînă în diftțl. Nici unul nu se mișcă din loc Cînd apăru șeful. — Bătui, vom avea de lucru, zise el. Blai-Heart și Sam sunt pe aproape. Tu Rocky să pleci în cercetare, caii să fie aduși în grajd. — Am înțeles comandante, răsunătul pipăindu-și revolverele de la briű. Abia eși din curte și se pregătea să încalice cînd dintr’un tufiș apăru un om. — Hei bună ziua unchiule Sam ! exclamă tînărul înaintînd spre omul cu figura de pasăre de pradă. — Ei Roby cowboiul ce dracu paiuți tu pe aci ? Tînărul după ce privi în jurul sau cu grijă șopti . — Pe tine te caut unchiule. Amîndoi se depărtară în tufiș ca să nu fie văzuți. — Ai nevoe de lucru băete ? — Da unchiule, stat destoinic, am fost în ceata negrilor Chaon. — Vei avea de lucru, băete, te iau în serviciul meu, plătesc bine, vei avea și o parte din pradă. Colo în pădure e Blai Heart cu o sută de călăreți, deligența nu mai poate fi departe, vom avea o pradă grasă. Chiar ne trebuia un băiat iute de picior ca tine. — Vom fi și eu acolo, dă-mî cîțîva dolari. Să fiu afurisit de am un cent în buzunar de câteva săptămîni. Sam își desfăcu haina lungă scoțind de la brio o pungă de piele. — Iată câțiva dolari, să nu mai zici nimic. Ai fost la fermă băete ? — N’am intrat fiindcă n’aveam bani. — Bine, acum ai bani, du-te și cere fermierului o sticlă cu visk^. Dar deodată, Sam fu coprins de bănueîi. — Ascultă Rocky de mă înșeli, ești pierdut ! Nu te supăra dar voi tinerii nu prea sînteți serioși. Ai cui erau caii? Nu cumva o fi sosit Karter- Bill ? — El e departe la răsărit unchiule, la fermă sînt cîțiva păstori, poți veni fără grijă. Ia apel momeai apăru, harter la ușă. Bătrînul scoase un strigăt de mînie și scoțînd repede un revolver vor să tragă, dar Rocky mai iute îl apucă de braț fluerînd. Cowboiî alergară scoțînd strigăte sălbatice. Sam fu dezarmat și legat cu mîinile la spate, dar bătrînul negru nu păru îngrozit. — Hei moșule, îmi pare bine de cunoștință, zise Karter-Bill cu ironie. Te cunosc de mult din auzite, ești bun spion. — De ce m’ați arestat? exclamă Sam cu furie. Sunt american liber, să-mi dați drumul ! — Ai multe pe suflet spionule. Te voi judeca și spînzura aci după legea americană, ai înțeles? •— Nu vei cîștiga nimic, răspunse Sam fără a se turbura. Nimic nu veți afla de la mine. — Știm noi că pîndiți diligența, dar nu mă interesează mărturisirile tale. — Și totuși Bill-Karter nu mă vei spînzura, fiindcă-ți sunt rudă ! Cowboy începură a rîde cu hohote, iar negrul adiogă . — Haide cu mine pînă mai încolo Bill-Karter, am lăsat într'un loc o femee tînără, vei vedea de e fumoasă și dacă ți-o plăcea. — Fleacuri, crezi că mă vei momi astfel, răspunse șeful rîzînd. Băețî luați-l pe sus, să-l ducem în casă. In depărtare la marginea codrului se zări silueta unei amazoane. Bill o zări imediat cu ochii lui de vultur. Era o blondină cu părul despletit pe umeri, îmbrăcată în rochie albă. Se apropia în galop turbat lovind neîncetat calul cu cravașa.— Asta e femeea de care vorbeai ? zise Bill cu interes. Amazoana se apropia cu iuțeala fulgenului. Bill putu să-î distingă figura. El se îngălbeni pe cînd negrul zîmbea triumfător. — De ce te-am schimbat la față ? Te simți bolnav mister Karter ? — Nu te obrăznici, exclamă tînărul. Haide cu noi la fermă ! Cowboy îl ridicară, Bill rămase singur pe cîmp așteptînd pe amazoană. Ea sări de pe cal și zise salutând. — In sfîrșit, pot face cunoștință cu maiorul Karter-Bill ! Săptămîni întregi am cutreerat stepa pentru a vă întilni. Acum nu vom pierde prilejul, iar d-ta nu vei face nici un râu bietului Sam. — D-nă, îngînă Bill, nu înțeleg scopul acestei întâlniri. Femeea se apropia și mai mult de dînsul șoptindu-i ceva la ureche. Karter-Bill păli, cîteva secunde rămase ca uluit. — E prea mult — prea tare — e mai räu decît mî-am închipuit, exclamă el. Dar mai e încă timp — încalică — te voiu urma peste zece minute. CaP. V Sn Sars știl oceanului Emigranții din Hamburg aveau să se îmbarce pe vaporul Hertha. Palizi cu priviri sfioase priveau colon ul de fier ce avea să-i transporte peste ocean. Căruțe pline de bagaje, munți de pachete și saci ,urcau hamalii pe bord, iar unii emigranți duceau atâtea pachete încît cadeau doborîți pe bord stîrnind furia hamalilor. Ca o statue stătea sus căpitanul vaporului privind furnicarul de lume ce se agita pe bord. Porunci scurte erau strigate cu asprime. Chemări, strigăte, lovituri Eäsunau, căci cu emigranții nimeni nu făcea multă vorbă. Din momentul ibarcării sînt supuși disciplinei de pe bord și nu mai pot face ce doresc. Ei se tîrăsc în sala întunecoasă și scundă dintre covertă căutîindui-și fiecare un loc de odihnă. Fiece legănare a vaporului îngrozea pe femei și copii, ba chiar și pe unii bărbați. Paul Traismidt cu soția, copiii și cu Elena Florescu își găsiră un loc destul de bun în sală lîngă o fereastră. Acolo puteau cel puțin avea aer îndeajuns. Un șir de scînduri late cît un sicriu se întindea dealungul sălii. Acolo pe sacuil cu pae dorm emigranții. Scene jalnice se petrec la alegerea locurilor. O femee plînge fiindcă este patul prea îngust și trebue să doarmă acolo cu trei copii. Și Paul privea cu grijă patul pe care trebuia să se odihnească cu al lui. Elena era cea mai resemnată ceia ce-i atrage lauda țăranului. Erau zdrobiți de oboseală, trei nopți au stat în magazia emigranților unde au simțit fiuetul robiri, căci nici nu li s’a îngăduit să iași un moment de acolo. „Hertha a ridicat ancora, călătoria peste ocean a început de mult ! Umbrele nopței tuivălue haosul șice noapte ! O noapte în sala dintre coverte! — numai cei cari au fost odată acolo, cei cari au auzit plînsetete, vietele sutelor de inși chinuiți de frica valurilor, — pot să-și închipue suferințele acestor călători. i Micele lămpi s’au aprins dar mi luminau sala îndeajuns și repede s’au stins. Ce va fi însemnând acesta? Ferestrele rotunde sunt închise și dacă vr’un emigrant întreabă pe vr’un marinar de pricina acestor măsurii, el ridică din umeri și tu răspunde. Curînd însă au înțeles de ce s’au stins lămpile atît de curînd, de ce ferestrele au fost închise. Din prima zi a călătoriei a început o furtună. Un fulger sclipi prin micile ferestre rotunde, un bubuit surd a răsunat în depărtare. Sus pe covertă aleargă marinarii, tropotele lor se aud neîncetat. Se aud vocile ofițerilor, aspre, iuți. A'a UirtSA) -