Dimineaţa, august 1910 (Anul 7, nr. 2304-6225)

1910-08-01 / nr. 2304

AUL VII No. 2304— PUBLICITATEA: COMCEDATA EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER A Comp. Str. Karageorgeviei, 18.—Telefon 314 Birourile ziarului: Str. Sărindar No. 11 București DIRECTOR C­ONS­T.­UI­N­L­E Abonamente cu premii i­n a­n­ul 20__S­e­lam Lel U.— S­lant , , , Le a.— Pentru străinătate prețul este tndobț TELEFON. Direcția și Administrația No. 14/10 Redacția: cu Capitala „ 14/10 „ „ Provincia „ 14/90 « „ Străinătatea „ 12/4­­­0—APARE ÎN FIE­CARE DIMINEAȚA CU CELE DIN URMĂ ȘTIRI DIN TOATĂ LUMEA Duminică­­ August !9­0 Starea sanitară a tarei •— La ce situațiune ne găsim acum cînd holera face ravagii în granița noastră — Nu avem intențiunea nici să elarmăm publicul și nici să exploatăm primejdia holerei care ne amenință la doi pași de frontieră, numai pentru cu­­vintul de a găsi un motiv mai mult de ponegrire a guver­nanților de azi, cari au răs­punderea stărei sanitare din prezent a țărei. Dacă în fruntea direcțiunei generale a serviciului sanitar se găsește d. dr. Cantacuzino, d. dr. Si­on sau ori­care altul, lucrul ne este perfect indife­rent, după cum ne interesează prea puțin simpatiile politice ale acestor domni. Ceia ce pre­tindem, și avem dreptul să o facem, e ca acei cari au răs­punderea sănătatei publice în această țară, să-și facă în așa chip datoria, în­cît să fim puși la adăpostul contagiunilor ori­cînd și în ori­ce împrejurări n’ar ivi această posibilitate. Cu un cuvînt, cerem ca, în schimbul milioanelor cheltuite anual pentru sănătatea publi­că, să avem măcar la sate și la orașe o stare sanitară, care să nu dea dreptul opiniunei publice să se alarmeze la pri­mul pericol ce ne-ar amenința din afară. Adevărul este, însă, că lucru­rile nu se petrec tocmai așa și că starea sanitară generală a țărei lasă mult, prea mult chiar de dorit și, încă, din foarte multe puncte de vedere. Din acest punct de vedere ne găsim într’o situațiu ne intole­rabilă, la orașe ca și la sate, si­­tuația pe pe care ne-am de­prins să o constatăm numai în împrejurări în cari această si­­tuațiune începe să pericliteze întreaga sănătate publică a ta­rei; — e un semn al celei mai desăvîrșite indolente curat o­­rientală, de care nu am reușit încă să ne debarasăm . Astăzi, spre pildă, cînd pe fiecare zi holera amenință să treacă granița din­spre Basara­bia, a trebuit mai întîi ca pre­sa să dea alarmă, să atragă se­rioasa atențiune a celor cari au răspunderea situațiunei, pen­tru că, în cele din urmă, să se aminte o serie de măsuri pre­ventive, dintre cari multele își au mica lor parte umoristică. Intre altele s’au revocat con­cediile prefecților și primari­lor, cari au fost rechemați te­legrafic la posturile lor. Ei și! Ce vor putea face oare și cum vor putea lupta acești primari și acești prefecți împotriva u­­nei nenorocite stări sanitare, care e rezultatul unei nepăsări culpabile de ani si ani de zile? Prin ce minune vor reuși să descopere acele atît de inge­nioase măsuri și remedii ca să rupă deodată cu vechea stare sanitară, pentru a ne da una cu totul nouă și care, ca prin farmec, să­ ne pună pe neasi,op­iate la adăpostul contaigidasei epidemii de peste Prut? Lucrul este cu neputință, oricîți s’ar revoca concediile acestor con­ducători ai județelor și orașe­lor. Nu spunem că nu trebuiau luate măsuri; — din potrivă, sîntem chiar de părere că, în grave împrejurări ca acestea, se impunea chiar izolarea noa­stră complectă de Basarabia, ca să putem avea mai mult si­guranța unei măsuri preventi­ve cu adevărat serioasă. Mă­suri trebuiau luate și, mai a­­les, trebuiau luate din vreme, căci, dacă pînă acum holera nu a trecut încă granița, e o simplă întîmplare de care tre­­bue să fim mulțumiți, dar, a­­tît. De altfel, lucrul e încă foarte posibil, mai ales că ni se anunță o sporire a cazurilor de holeră în întreaga Rusie și, la Kișinău, în special. Dar nu împotriva măsurilor cari se iau înțelegem să ne ri­dicăm, ci în contra stărei ge­nerale sanitare a țărei, care la­să mult, prea mult de dorit și dacă starea sanitară a ora­șelor noastre e mai mult de­cît deplorabilă, deși posibilitatea controlului e mai ușoară, a­tunci de sigur că nu e greu de priceput ce dureroase consta­tări sînt de­ făcut la sate din a­­cest punct de vedere. Mahalalele Bucureștilor, vi­zitate pînă în cele mai înde­părtate colțuri ale Capitalei, pot­ servi drept pildă foarte ca­racteristică tuturor acelor, cari s’ar îndoi de temeinicia afir­­mațiunilor noastre. La sate, situațiunea e și mai alarmantă. Șrviciul sanitar se face acolo în condițiuni aproa­pe primitive, dacă se mai face, bine înțeles. Epidemiile se tin lant, cea mai bună parte din­tre medicii noștri rurali întele­­gîndu-șî într’un chip ciudat și meseria și îndatoririle string legate de ea. Că asa se petrec lucrurile în bezna satelor, in­vocăm însăși afirmatiunea zia­rului de dimineață al guvernu­lui, care semnala mai dăună zi, autorităților sanitare superioa­re, cazul unui medic rural ca­re nu vizitase de luni de zile o anumită comună, deși epide­miile făceau­ ravagii printre locuitori. Și, acesta, e doar un caz din multe altele care ră­­mîn necunoscute. Aceasta e situațiunea gene­rală sanitară a țărei, atunci cînd holera e lingă frontiera noastră. Cine are răspunderea unei atari stări de lucruri, se știe. ALEX. MAVRODI # Chestia taxelor din portul Constanța­ ­ CONSTANȚA, 30 iulie. — După cum­ am comunicat era, o delegație însemnată de comercianți de cereale s’a prezentat d-lui Anghel Saligny, directorul căilor de comunicație pe apă, care se afla în localitate, și, în urma demersurilor făcute, d-sa a ac­ceptat în principiu ca să se facă în­cărcări și descărcări de orz și ovăz și de la cheiul Nord, numai în cazul cînd magaziile de silozuri nu vor putea descărca vagoanele ce sosesc zilnic în port. De­­ asemenea a promis ca să se revie asupra nouilor taxe impuse vapoarelor și cari se pun în aplicare de la 1 August curent, în sensul ca acele vase care vor face încărcături parțiale să fie supuse la o treime a­­supra taxelor fixate, rămînînd ca să obție jurnalul consiliului de miniștri în această privință, iar pînă atunci­ vapoarele vor plăti în întregime a­­cele taxe. Lokout-u­l din Germania Stefim. 30 Iulie.— Numărul total al lucrătorilor concediată de șantierele ,,Vulcan“ și „U­­deru și de firma Lueske et Co. se ridică la 3165. Așa fiind și ceilalți lucrători au încetat lucrul. — ASASINAREA cîr^­­marul" Băbeanu PLOEȘTI, 30 Iulie. —După cum am anunțat, era după prînz, a a­­vut loc înmormîn­tarea regreta­tului­ cârciuma? Tudorică Băbea­­nu, din strada G. Gr. Cantacuzi­­no, care a fost asasinat acum pa­tru zile de criminalul Petre Flo­raru.­­ Bătrînul socru al victimei Tu­dorică Băbeanu, anume Costache Vasiliu, impresionat adinc de ne­norocirea ce l’a lovit și îngrijo­rat de mizeria în care Se va găsi fii­ca sa, cu cei cinci nepoței de aci înainte, a fost lovit de o con­gestie cerebrală, și a murit era. Această veste, a produs o dure­roasă impresie în cercurile lo­cale. Asasinul Petre Floraru­, a fost pus în fiare și plimbat pe strade­le orașului pînă la arestul pre­ventiv, unde a fost depus. Publi­cul care l’a văzut, l’a huiduit du­pă cum se cuvenea. — Stavăr. ----------------------------­ Tudorică Băbeanu circu­miaru­l asasinat Mișcarea de la finanțe La ministerul d­e finanțe s'a fă­cut următoarea mișcare : D. I. Dinescu a fost numit agent auxiliar în serviciul exterior al vă­milor. D. V. Davideșcu a fost reintegrat în postul de arh­ivar clasa II în serviciul exterior al finanțelor. D-nii Aristide Fotescu, Constan­tin S. Popescu, Ș. Scărlătescu și Romulus Marinescu au fost numiți impiegați auxiliari clasa II-a în serviciul exterior al finanțelor în locul d-lor Pul M. Popescu, T. Tri­­fuleșcu, M. Popesc Plecarea marelui Vizir Haaki-Pașa Marele vizir al imperiului o­­toman Haaki-Pașa, a părăsit era Sinaia spre a merge la Viena. Haaki Pașa a fost­ salutat în gară de către d. Alex. Djuva­­ra, ministru de externe, d. Șe­fa Bey, ministrul Turciei, Ga­­lib Kernaly bey, prim secretar de legație, Ismail Niazim bey, al treilea secretar de legație și colonel Blacque, atașat mili­tar. Marele vizir s-a despărțit foarte cordial de d. Djuvara. Pînă la Brașov a fost acom­paniat de d. Șefa Bey și d. co­lonel Blacque bey. două măsuri contra holerei Publicația afișată de Primăria Capitalei Primăria Capitalei a afișat­ astăzi următoarea publicație: Iubiți cetățeni. Holera e lingă țara noastră, da­tori sintem­ cu toții să facem mai mul de­cî­t putem ca să ne ferim să intre la noi, odată, venită, cu greu și cu sacrificii mari o vom putea goni. Se impune o îțelegere, o lucrare c orfună în acest scop; vă rugăm a­­jutați-ne căci așa vă veți ajuta pe d-voastră înși­vă. In prima­ linie feriți-vă de a mîn­­ca lucruri care bănuiți că nu ar fi curate sau bune; înlăturați fructele crude și mîncați-le fierte și prepara­te în casa d-voastră proprie sau în localuri a căror curățenie o cun­oaș­­■ [UNK]ți în urma propriilor d-voastră cer­cetări. Dacă­ doriți cu orice preț să m­încațî fructe crude ■ spălați-le în mai multe ape sau în­tr’o apă fiartă. Nu dați copiilor să mănînce fructe crude. Spăla­ți-vă pe mâini cu apă caldă și săpun înainte de mîncare și de mai multe ori pe zi; țineți-vă cu­rați; faceți băi generale sau dușuri cît mai des; întrebuințați mereu să­punul. Primeniți-vă des. Chiar prin ea care o mîncați e bi­ne să o prăjiți puțin la foc înainte de a o ruine­a. Beți d­aruti cît de multe, sau li­monade făcute de d-voastră. Nu mîncățî, salate de cît bine spă­late sau opărite. Aceia dintre d-voastră care luați apă de la conduct puteți să o beți așa cum vine; dar dacă o luați de la sacagii sau o mai puneți prin va­se, aveți gri­je de a o fierbe și aces­te vase să­ fie foarte curate. Pe aco­lo pe unde se bea apă din puțuri, fierbeți-o mai întîî și apoi beți-o. Mai bine însă să beți ceaiuri. Puteți lua vin cu apă sau bere, cu măsură. Feriți-vă insă de beții căci ele strică stomacul, provoacă vărsă­turi și diarete predispunînd mult corpul să capete holeră.­­Prăjituri, bomboane, rahat, limo­nade, înghețate etc., acolo unde vi se pare după înfățișare că nu sunt curate nu le luați, vă cumpărați boala cu banii muncei d-voa­stră. Prin cofetării, berării, cafenele, birturi, circiume, restaurante, treceți întîî în inspecție bucătăriile, laoora, toacele, curțile și latrinele și aipoi să vă opriți; boicotați pe aceia care vă vînd boala și mizerie în casa și familia d-voastră. . . ’ Fără concursul d-voastră, iubiți cetățeni, nu putem face nimic; de mai bine da un an ne luptăm pen­tru curățenie și prea puțin am pu­tut face, că nu prea ne-ați ajutat; a­­cum, cînd o boală teribilă ne ame­nință, cînd­­ Cu toții trebue a ne strîn­ge rîndurile, cel puțin acum să ne ajutați, căci, dacă­ holera intră în țară sau în București, atunci va fi jare mare și greutăți mai mari de în­vins, mii de ființe nevinovate și ne­prețuite ca valoare vitală de ener­gii, vor fi secerate. Oameni buni, curățiți-vă casele, curțile și mai ales latrinele d-voas­tră ; nu cereți totul numai de la pri­mărie; gîndiți-vă că este în joc via­ța d-voastră, a familiei, a copilași­lor d-voastră. Noi nu putem face mare lucru, — — e trist, dar e adevărat —­­ apă nu avem destulă, stradele nu le pu­tem stropi pe toate cum trebue, gu­­noaele nu le putem ridica complecți dar facem și noi cît putem. Ne-am Incumentat a face­m destule și am făcut chiar multe, dar nu pe toate, nimenea nu poate pretinde că se va ajunge la un rezultat practic și urgent — cum le cer împrejurările de acum — de­cît dacă fiecare om în parte va fi conștient de importan­ța ce o are ca factor, ce poate da boale altora precum și puterea mare ce are de a contribui la păstrarea sănătății generale. Strîngeți-vă gunoiul din curți în lăzi sau cutii închise; vom face e­­forturi de a le ridica cît de des po­sibil , prin mahalale adunați-1 și ardeți-1; nu-1 mai depuneți prin maidane; nu aruncați cărnuri, mîn­­cări sau animale moarte la gurile de canale,­­pe­ strade, prin curți, pe mai­­dane sau prin șanțuri. Nu beți dragă, limonadă sau alte băuturi cari au ghiață înăuntru, căci sunt murdare; sau acele cari numai vi se par că nu ar fi bune, respin­­geți-le. Fiți cumpătați în toate, evitați deranjările de stomac, țineți-vă cu­rați ; în acest fel corpul d-voastră va fi tare și rezistența lui va învinge sămânța holerei și a tuturor boalelor, iar noi, vom avea mulțumirea de a vă fi ajutat prin propriile d-voas­tră mijloace. p. primar: dr. H. Boiescu Director secretar general: I. Cost­taconcl. București 30 iulie 1910, CONSTANTA, 30 Iulie. — In­ ve­derea holerei care bîntue în Ru­sia și pentru a se lua măsuri pre­ventive, d. .loan Th. Ghica, pre­fectul județului,­ 'a convocat toți aparatul admin­ist­rativ din oraș și județ, dîn­d , instrucțiuni asu­­pra măsurilor de pază și cură­țenie ce trebuie să se ia. De asemenea se vor posta cor­doane de soldați pe malul mării și Dunării spre Rusia, spre a nu se strecura indivizii, fără a fi su­puși observațiunii medicale. Aniversarea împăratului Franz Iosef Viena, 30 iulie.­­ Cu prilejul ce­lei de-a 80-a aniversare a nașterei sale, împăratul va grația de restul pedepsei pe 47 condamnați. Vizita studenților turci Se știe că în ziua de 8 August, vor sosi în Capitală un mare nu­măr de studenți a­i universităței din Constantinopol. Ministerul afacerilor srăine și ministerul de instrucție publică au luat dispozițiunea de a face oaspeților noștri o cordială pri­mire. Două comisiuni au fost în­sărcinate cu preparativele acestei primiri. Comisiunea numită de ministe­rul de instrucțiune publică este compusă din d-nii C­ Alexia­nu și George Adamescu, inspectori ge­nerali școlari și Jean Dumitrescu șef de cabinet al acestui depar­tament. Din partea primăriei Capitalei au fost delegați d-nii consilieri Botez și Ioanin. In tot timpul cît vor sta în Ca­pitală studenții­, vor fi găzduiți în loca­lul școalei militare de infan­­­terie. VRUTE ȘI NEVRUTE TIMIDITATE Mi-am aprins pae­ un cap cu cîți­­va prieteni și colegi. — Ne-ai făcut, de ris ! Te,am ză­­păcit ca un licean de 18 ani. N’ai scos nici trei cuvinte din gard. He-he, să fii fost pe noi!... Au toată dreptatea prietenii mei. Am îngîsmat trei cuvinte. Nu eram departe ca să exclam•. — Ce vreme frumoasă e afară! Avem călduri mari, anul ăsta, nu-i așa, d-șoară? Trei cuvinte, îngu­mate, tremura­te —— atît, aceasta a fost toată e­­locvența mea. ciceroniană. Și to­tuși sunt mândru că le-am spus ,­i pe acelea. Mă mir chiar c'am fost capabil și de efortul acesta. Cum i-ar fi putut spune mai mult. Cum i-ar fi putut spune mai cînd nu ești limbut... și cînd ea e ata de frumoasă! Attt de frumoa­să ! Admiri și... taci ! Așa am fă­cut, și că­­ am tăcut. ! Era atît de frumoasă !... Dar, văd că am­ devenit liric. Și eu versuri nu mai fac de mult. Haide-haide, să nu luăm lucru­­rile in tragic. Să căutăm s'alun­­găm strălucitoarea imagine în fa­­ta, căreia, după cit se pare, mi-am dat toată osteneala să fiu ridicol, obținând un succes strălucit ! Ri­diez in' omoare! ; C­i ne Inamău deci pentru viitor. Ne trebue de­rgență un cod al manierelor ele­gante, altfel sîntem pierduți [UNK]­l absolută nevoe să vorbești ca din carte,— altfel îi compromiși co­legii ! De azi înainte mă pun, harnic, pe exerciții , patru ore pe zi—fă­ră repaos duminical ! Peste o lună cel mult, păzea !— voi­ deveni cel m­ai primejdios guraliv. De-ar trece luna mai re­pede ! Ard de nerăbdarea de a mă vedea în noua postură ,- elocvent insinuant, dînd drumul unui to­­rent de fraze repezi tumultoase, —o cascadă de cuvinte ! ...Și toată această strădanie la care m’am hotărît să mă’ndam, ar fi fost de prisos, dacă ea nu e­­ra atît de frumoasă! Doamne, atît de frumoasă ! Vedeți , iar am de­venit liric. Chestiunea se agrar­­vează ! Maximin Un grup de vizitatori la Slănicul-Moldovei ATENTATUL contra domnului Maura Posa Roca, revoluționarul. In vîrst­­ de 18 ani, care a atentat la viata fostului prim-ministru al Spaniei, d. Matura. Dezbinarea din Sinod a avut român cu mult mai grave de­cît se credea la început. Cazul pe care îl vom arăta mai la vale, s’a întîmplat de curînd la capela noastră din Paria De altfel, la această capelă, tot­deauna au existat neînțelegeri, însă, de data aceasta au fost de a­­șa natură, în­cît au revoltat, în­treaga colonie romînă. A necesitat intervenția ministerului de ins­trucțiune publică de la noi și o anchetă a fost orînduită de mi­nistrul nostru la Paris, d. Alex. Lahovary. Această anchetă a fost terminată și rezultatul ei a fost înaintat mitropoliei, din Bucu­rești. Scandalul de la Capela Iată împrejurările în cari s’a întîmplat acest scandal. De aproape opt ani de zile func­ționează ca superior al capelei ro­mane din Paris, arhimandritul C. Gesaria Stefano, care, grație influenței de care se bucură prin­tre oamenii noștri politici și bu­nelor relații în care se găsește cu mitropolitul primat, a reușit nu numai să se mențină în aceas­tă demnitate, dar chiar să stea peste termenul prevazut de lege care este de 5 ani. Așa fiind, arhimandritul Stefa­no este atotputernic la capelă, în conducerea căreia — după cum vom arăta mai jos — nu pune toa­tă dragostea, după cum ar trebui. Din această cauză, dese neînțe­legeri se întîmplă între dînsul și ceilalți preoți din capelă. In timp de 8 ani, au fost schimbați 6 dia­coni și cam tot atîțea cîntăreți. Acum un an mitropolia a tri­mis ca diacon al Capelei pe preo­tul Cal­inic Popescu Serboiciu, iar cântăreț pe d-nul Conascu, cel dinții licențiat în teologie, iar al doilea student în drept. Neînțelegerile dintre ei și supe­riorul capelei au început chiar din ziua cînd au sosit la Paris. Aceste neînțelegeri au luat un caracter mult mai grav în ulti­mul timp din cauza că superiorul bănuia pe diaconul Calinic că a fost trimis mai mult să-i contro­leze administrația sa. Din ce a dedus aceasta superio­rul ? Diaconul Calinic fusese în­sărcinat de către mitropolit să facă istoricul capelei și cum pen­­tru aceasta avea nevoe de acte, le-a cerut superiorului. Acesta i-a pus la dispoziție în­treaga arhivă. In urmă însă, s-a râsgSndit și a luat înapoi mai multe acte, sub cuvînt că nu dă voe nimănui să cerceteze și perioada de sub ad­ministrația sa. De a­ci scrisori pe la mitropolie, intervenția primatului și lucrurile s’au liniștit. In aparență, însă, căci superiorul aștepta ocaziunea de a se răzbuna și a scăpa atît d­e dialcon cît și de cîntăreț. * Ocasiunea s’a prezentat In­­ ziua de 24 luni, diaconul Cilinic a întîrziat Irr oraș­i pînă la orele 10—o­­ dispozițiune a mi­tropolitului Îi dă voe pînă la 11 noaptea să întîrzie—în care timp a cercetat mai muilte Cărți de la o bibliotecă populară din apro­­piere, îngrijitorul capelei, un devotat al superiorului, în urma ordinue­lui primit a interzis dinte omului intrar­ea in capelă. Au intervenit vecinii și poliția, însă cu nici un chip n’au­ putut să înduplece pe superiorul cape­lei care ședea la fereastră și pri­vea la scena d’afară. Același lucru s’a înîmplait cu studentul Conescu. Mai mu­lt chiar acesta a fost amenințat cu re­volverul de îngrijitorul capelei. Cum Scandalul a devenit pu­­bli­e și cum vecinii erau scan­dalizați de purtarea superioru­lui capelei, atît d. Conescu cît și diaconul Calinic au trimes urmă­toarea telegramă mitropolitiului: balt­on sfintnnul mitropolit primat (ss) D. Atanasie București Caz foarte grav. Superiorul a provocat­­ scandal public. Amenin­țați cu revolverul. Respectos ce­rem zece zile concediu. "Prezența noastră București absolut nece­sară,­­ Ierodiaconul Calinic și Marin Conescu Răspunsul mitropolitului pri­mat a fost că așteaptă informații de la legațiune. Lucrurile nu­ s’au mărginit­aist. Studenții din Paris, cari de asee­menea sînt nemulțumiți de pur­tarea superiorului capelei, în­tru­cît nu numai că n’­au nici ritc sprijin din partea lui, dar nici măcar nu sînt primiți pe la cag»e« să, aui trimis d-lui ministru Had­ret, un memoriu prin care bla­mează, pe arhimandritul Chenar» fie ștefan». ./ ANCHETA D-LUI MINISTRU LA*­HOVARI In urma acestui memoriu șî al intervenției mitropolitului primat o anchetă a fost orînduită prim d. ministru Lahovari din Paris. Deși d. Conescu și diaconul Ca­linic au cerut să se facă o anche­tă care să cuprindă și cercetarea cîtorva nereguli cari, s­pun el, au fost săvîrșite de superiorul Ca­pelei, totuși ancheta s’a mărginit­ numai la cercetarea scandalului. Rezultatul a fost că diaconul Calinic a fost rechemat la Bujotu­rești pînă la noul ordine, iar <L Conescu a fost destituit. Ambii au sosit acuma cîteva zi­le în Capitală și sînt deciși să sar­­ă un memoriu, în care să fie trecute toate neregulile ce au constatat că au fost săvîrșite la capela romînă din Paris și para memoriu să-l înainteze mitropo­litului primat, la întoarcerea­ PS în țară. — Rep. —------o­—— Sail dels Eiptli von­ in­ Paris — — Studenții printr’un memoriu adresat d-lui minis­tru de instrucție publică, blamează purtarea superiorului capelei.— O anchetă a ministe­rului de externe Fosa Roka Chestia petrolului — „Steaua Romînă“ și gru­pul olandez — Citim în ,,Frankfurter Zeî­i tune“: ■ t După cum arătăm în ediția noastră de seară, plănuita transacție financiară intre „Steaua Romînă“ si ..Societat­tea regală olandeză de pet­rol**­­trebue pentru moment, consi­­derată, ca eșuată. 1 Asupra acestei transacții am­ spus la vreme că controlul so­­cietătei ..Steaua Romînă“ ari urma să fie făcut de grupul so­­cietătei regale olandeze. ‘ Aceasta ar fi fost posibil un caz cînd societatea regală olan­­deză și-ar fi procurat acțiuni de ale societătei ..Steaua Ro­mînă'“ cu care prilej trebue să amintim că .,Societatea germa­nă de petrol pe acțiuni“ care, este strîns legată de Deutsche Bank are actualmente în pose­­siunea ei acțiuni de ale socie­­tatei ,,Steaua Romînă“ în va­­loare de 20 milioane lei (cu 50I la sută capital vărsat). De altfel, plănuita transacție urma să fie legată și cu alte o­­peratiuni financiare, cari ar fi asigurat societătei renale olan­­deze o vastă influență în co­­mertul romînesc de petrol.­­ Eșuarea tratativelor dint­re grupurile german și olandez se atribue diferendelor cari s'au manifestat in momentul cînd trebuia să se hotărească ches­tiunea: cine să aibă conduce­rea în plănuita comunitate de­ interese, pentru exportul pro­­duselor petrolului romînesc. Aceasta trebue înțeles în sensul că și pe viitor ,,Deut* sche Bank“ voia să-șî rezerve o influență oarecare asupra so­­cietății,, Steaua Romînă“ și, în interesul acționarilor germani ai acestei societăți, să continue de a avea un loc și nu vor fi în consiliul de supraveghdere al ,,Stelei Române Rămîne să vedem dacă atc­tuala întrerupere a tratativelor înseamnă și o eșuare defini­tivă. Bombardarea­­ orașului Ueskub Ueskub, 30 iulie. — O știre par­ticulară anunță că o parte a orașul­­ui Ueekub a fost bombardată, de­oare­ce populația s'a opus la dezar­mare. j 3 FOIȚA ZIARULUI „DIMINEAȚA“ ROBII ALBI SAU SUFERINȚELE EMIGRANȚILOR IN AMERICA M­­are roman realist CAP. IV In stepele Americei Zicînd aceste cuvinte e și în curte unde așteptau cowboiî, tovarăși săî pe jumătate sălbatici. Caii pășteau­­­ în fața casei pe efod oamenii ședeaui pe jos așteptînd me­rindele cu nerăbdare. Toți erau înarmați pînă în diftțl. Nici unul nu se mișcă din loc Cînd apăru șeful. — Bătui, vom avea de lucru, zise el. Blai-Heart și Sam sunt pe aproa­pe. Tu Rock­y să pleci în cercetare, caii să fie aduși în grajd. — Am înțeles comandante, răs­­u­nătul pipăindu-și revolve­rele de la briű. Abia eși din­ curte și­ se pregătea să încalice cînd dintr’un tufiș apă­ru un om. — Hei bună ziua unchiule Sam ! exclamă tînărul înaintînd spre omul cu figura de pasăre de pradă. — Ei Rob­y cowboiul ce dracu paiuți tu pe aci ? Tînărul după ce privi în jurul sau cu grijă șopti . — Pe tine te caut­ unchiule. Amîndoi se depărtară în tufiș ca să nu fie văzuți. — Ai nevoe de lucru băete ? — Da unchiule, stat destoinic, am fost în ceata negrilor Chaon. — Vei avea de lucru, b­ăete, te iau în serviciul meu, plătesc bine, vei avea și o parte din pradă. Colo în pădure e Blai­ Heart cu o sută de călăreți, deligența nu mai poate fi departe, vom avea o pradă grasă. Chiar ne trebuia un băiat iute de picior ca tine. — Vom­ fi și eu acolo, dă-mî cîțî­­va dolari. Să fiu afurisit de am un cent în buzunar de câteva săptă­­mîni. Sam își desfăcu haina lungă sco­­țind de la brio o pungă de piele. — Iată câțiva dolari, să nu mai zici nimic. Ai fost la fermă băete ? — N’am­ intrat fiindcă n’aveam bani. — Bine, acum ai bani, du-te și cere fermierului o sticlă cu visk^. Dar de­odată, Sam fu coprins de bănueîi. — Ascultă Rocky de mă înșeli, ești pierdut ! Nu te supăra­­­ dar voi tinerii nu prea sînteți serioși. Ai cui erau caii? Nu cumva o fi sosit Karter- Bill ? — El e departe la răsărit unchiu­le, la fermă sînt cîțiva păstori, poți veni fără grijă. Ia apel momeai apăru, harter la ușă. Bătrînul scoase un strigăt de mî­­nie și scoțînd repede un revolver vor să tragă, dar Rocky mai iute îl apu­că de braț fluerînd. Cowboiî alergară scoțînd strigăte sălbatice. Sam fu d­ezarmat și legat cu mîi­­nile la spate, dar bătrînul negru nu păru îngrozit. — Hei moșule, îmi pare bine de cunoștință, zise Karter-Bill cu iro­nie. Te cunosc de mult din auzite, ești bun spion. — De ce m’ați arestat? exclamă Sam cu furie. Sunt american liber, să-mi dați drumul ! — Ai multe pe suflet spionule. Te voi­ judeca și spînzura aci după legea americană, ai înțeles? •— Nu vei cîștiga nimic, răspunse Sam fără­ a se turbura. Nimic nu veți afla de la mine. — Știm­ noi că pîndiți diligența, dar nu mă interesează mărturisirile tale. — Și totuși Bill-Karter nu mă vei spînzura, fiindcă-ți sunt rudă ! Cowboy începură a rîde cu hoho­te, iar negrul adi­ogă . — Haide cu mine pînă mai în­colo Bill-Karter, am lăsat într'un loc o femee tînără, vei vedea de e f­­umoa­să și dacă ți-o plăcea. — Fleacuri, crezi că mă vei momi astfel, răspunse șeful rîzînd. Băețî luați-l pe sus­, să-l ducem în casă. In depărtare la marginea codru­lui se zări silueta unei amazoane. Bill o zări imediat­ cu ochii lui de vultur. Era o blondină cu părul des­pletit pe umeri, îmbrăcată în rochie albă. Se apropia în galop turbat lovind neîncetat calul cu cravașa.­­— Asta e femeea de care vor­beai ? zise Bill cu interes. Amazoana se apropia cu iuțeala fulgenului. Bill putu să-î distingă figura. El se îngălbeni pe cînd ne­grul zîmbea triumfător. — De ce t­e-am schimbat la față ? Te simți bolnav mister Karter ? — Nu te obrăznici, exclamă tînă­rul. Haide cu noi la fermă ! Cowboy îl ridicară, Bill rămase singur pe cîmp așteptînd pe ama­zoană. Ea sări de pe cal și zise sa­lutând. — In sfîrșit, pot face cunoștință cu maiorul Karter-Bill ! Săptămîni întregi am cutreerat stepa pentru a vă întilni. Acum nu vom­ pierde pri­lejul, iar d-ta nu vei face nici­ un râu bietului Sam. — D-nă, îngînă Bill, nu înțeleg scopul acestei întâlniri. Femeea se apropia și mai mult de dînsul șoptindu-i ceva la ureche. Karter-Bill păli, cîteva secunde rămase ca uluit. — E prea mult — prea tare — e mai räu de­cît mî-am închipuit, exclamă el. Dar mai e încă timp — încalică — te voiu urma peste zece minu­te. CaP. V Sn Sars știl oceanului Emigranții din Hamburg aveau să se îmbarce pe vaporul Hertha. Palizi cu priviri sfioase priveau colon ul de fier ce avea să-i­ trans­porte peste ocean. Căruțe pline­­ de bagaje, munți de pachete și saci ,u­rcau hamalii pe bord, iar unii­ emigranți duceau atâtea pa­chete încît cadeau doborîți pe bord stîrnind furia hamalilor. Ca o statue stătea sus căpitanul vaporului privind furnicarul de lume ce se agita pe bord. Po­runci scurte erau strigate cu as­prime. Chemări, strigăte, lovituri Eäsunau, căci cu emigranții ni­meni nu făcea multă vorbă. Din momentul i­barcării sînt supuși disciplinei de pe bord și nu mai pot face ce doresc. Ei se tîrăsc în sala întunecoa­să și scundă dintre covertă cău­­tîin­dui-și fiecare un loc de odihnă. Fiece legănare a vaporului în­grozea pe femei și copii, ba chiar și pe unii bărbați. Paul Traismidt cu soția, copiii și cu Elena Florescu își găsiră un loc destul de bun în sală lîn­gă o fereastră. Acolo puteau cel puțin avea aer în­deajuns. Un șir de scînduri late cît un sicriu se întindea dealungul sălii. Acolo pe sacuil cu pae dorm emi­granții. Scene jalnice se petrec la alegerea locurilor. O femee plînge fi­indcă­­ este pa­tul prea îngust și trebue să doarmă acolo cu trei copii. Și Paul privea cu grijă patul pe care trebuia să se odihnească cu al lui. Elen­a era cea mai resemnată ceia ce-i atrage lauda țăranului. Erau zdrobiți de­­ oboseală, trei nopți au stat în magazia emigranți­lor und­e au simțit fiuetul robiri, căci nici nu li s’a îngăduit să iași­ un moment de acolo. „Hertha­ a ridicat ancora, călăto­ria peste ocean a început de mult ! Umbrele nopței tuivălue haosul și­­ce noapte ! O noapte în sala dintre coverte! — numai cei cari au fost odată a­­colo, cei cari au auzit plînsetete, vietele sutelor de inși chinuiți de frica valurilor, — pot să-și închipue suferințele acestor­­ călători. i Micele lămpi s’au aprins dar mi luminau sala îndeajuns și repede s’au stins. Ce va fi însemnând acesta? Ferestrele rotunde sunt închise și dacă vr’un emigran­t întreabă pe vr’un marinar de pricina acestor măsurii, el ridică din umeri și tu răspunde. Curînd însă au înțeles de ce s’au stins lămpile atît de curînd, de ce ferestrele au fost închise. Din prima zi a călătoriei a început o furtună. Un fulger sclipi prin micile fe­restre rotunde, un bubuit surd a ră­sunat în depărtare. Sus pe covertă aleargă marina­rii, tropotele l­or se aud neîncetat. Se aud vocile ofițerilor, aspre, iuți. A'a UirtSA) -

Next