Dimineaţa, decembrie 1910 (Anul 7, nr. 2426-2453)
1910-12-01 / nr. 2426
r • < Anul VII Wo, iala Hiercar! 1 Decembrie 1910 PUBLICITATEA! CONCEDATĂ EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER A Comp. Str. Karageorgevici, 18.—Telefon 3/4 Birourile ziarului: —.....—===== Str. Sărindar No. 11 București DIRECTOR CONST.MILLE Abonamente cu premii 1 0Ban Lei so—e luni Lel U.— » luni ... Le Pentru străinătate prețul este mu»» TELEFON• Direcția și Administrație. No. 14/18 Redacția I cu Capiitații * 14/10 • „ Provincia * 14/90. mm^Haiti^ațea.ai. l/JAfr . APARE ÎN FIECARE DIMINEAȚĂ CU CELE DIN URMĂ ȘTIRI DIN TOATĂ LUMEA ifi DIN LUMEA POLITICA SITUAȚIA In lumea politică liberală și conservatoare a circulat timp de trei zile versiunea că d. Emil Costinescu, partizan al retragerei imediate a guvernului, a forțat pînă într’atît mina primului ministru, incit schimbarea de regim ar fi numai o chestiune de cite-va zile. Unii membri ai majoritatei parlamentare credeau a ști chiar că data retragerei guvernului ar fi fost hotârîtă pentru una din zilele primei benzine a lunei Decembrie. Pe ziua de esl pare a fi intervenit, însă, o nouă schimbare în Situația politică. D. Emil Costinescu. In urma intervențiunilor făcute pe lîngă d-sa, ar fi convenit să dea un nou răgaz guvernului pînă la Ianuarie, cînd d. Ionel Brătianu urmează să se retragă, pentru a ceda locul la guvern partidului conservator. Această din urmă versiune ni se confirmă de către înalte personalitățî politice, car o complectează cu următoarele amănunte: La redeschiderea parlamentului după vacanța parlamentară de Crăciun, actualele corpuri legiuitoare vor găsi pe banca ministerială un guvern Carp, care le va citi decretul de dizolvare, urmînd ca în vederea alegerilor generale, colegiile electorale să fie convocate pentru începutul lunei Martie. Versiunea acesteia asupra situatiunei politice pe ziua de orî, — și nimic nu exclude ca alta să fie situatiunea de mîine, — se adaugă o serie de lămuriri asupra situatiunei celor două partide conservatoare, în cazul în care un guvern Carp va fi fost fapt împlinit. Un fost și viitor ministru conservator ne-a declarat într-o convorbire particulară; — și ne credem obligat a-î păstra numele sub tăcere, ca în primele luni după formarea guvernului Carp se va ajunge la o înțelegere cu d. Take Ionescu, deoarece „nu se poate partid conservator fără d. Take Ionescu, după cum d. Take Ionescu nu va reuși să își formeze un partid trainic de guvernămînt fără toate elementele conservatoare“. Era o aluzie directă la viitoarea șefie a d-lui Take Ionescu, în care chiar și foștii junimiști văd singurul om politic indicat pentru șefia partidului atunci cînd împrejurările vor pune oficial în discuțiune succesiunea d-lui P. P. Carp. Și dacă în rîndurile conservatorilor puri se întrevede încă posibilitatea unei înțelegeri cu dl Take Ionescu după formarea guvernului Carp, aceiași credință o au și unii fruntași autorizați ai partidului conservator-democrat. De altfel, în legătură cu această probabilă înțelegere de mîne nu se mai spune că înțelegerea se va face numai pe bază de program, lăsîndu-se pe al doilea plan chestiunile de persoane. Ni se mai adaugă chiar că d. P. P. Carp, într’o convorbire cu un viitor ministru al cabinetului d-sale, ar fi declarat că e așa de sigur de reușita viitoarei înțelegeri cu d. Take Ionescu,încît a și rezervat, în alcătuirea listei ministeriale, anume portofolii cari, în primele luni de guvernare, vor fi remaniate cu elemente conservator-democrate. Cronicari imparțiali ai situațiunei politice și indiferent cine va forma guvernul de mîine, înregistrăm versiunile cari ni se servesc din surse autorizate pentru a da astfel, zi cu zi, publicului cititor o indicațiune exactă asupra situației. ALEX. MAVRODI In chestia analizelor alimentare — Interview ca d. I. Dumitrescu-Kili ^ri — Printre comercianții de băuturi și de alimente se discută cu multă aprindere chestia analizelor alimentare ridicată de d. I. Dumitrescu-Militari în Camera de comerț, precum și soluția negativă ce s’a dat acestei chestiuni, cu această ocazie. Pe de altă parte, numeroasele rapoarte ce s’au trimis Camerei de comerț atît din partea administrației comunale cît și din partea laboratorului de chimie, avînd un caracter mai mult sfidător la adresa comercianților’, aceasta a făcut ca spiritele să fie și mai agitate, formîndu-se astfel, printre negustori un curent foarte ostil contra doctorilor. Chesiunea analizelor alimentare interesînd, după cum se știe, aproape trei sferturi din totalitatea comercianților noștri, și față cu agitația și cu nemulțumirile ce domnesc printre negustori din cauza modului cum se fac analizele, am vroit să aflu care sunt părerile d-lui Dumitrescu militarî, mai ales în urma nesuccesului pe care l’a avut în această chestiune, la Camera de comerț. — Ce zici de rezultatul pe care l’ai obținut la Camera de comerț cu analizele alimentare, am întrebat pe d. Dumitrescu- Militaru? — Ceea ce am avut de spus, eu am spus-o la Camera de comerț, cu toată energia și cu toată dragostea de a apăra nevoile comerțului. Acum e rîndul negustorilor să-și spuie cuvîntul, și să arate Camerei de comerț că întreaga negustorime care practică comerțul de băuturi și de alimente este adinc nemulțumită de modul cum se procedează la noi cu analizele. E trist, domnule, însă, că pe cînd doctorii sînt unii între ei, pe cînd avocații și alte profesiuni se susțin unii pe alții, apărîndu-și interesele pe baza colegialitate și a solidaritate!, numai între noi negustorii nu se vede așa ceva, ba din contra, cind cineva se ridică ca să ia apărarea celor mulți, alții vin să-ți pue bețe în roate, cum s'a văzut și la ședința trecută a Camerei de comerț. — Cum îți explici că moțiunea d-tale a fost înlăturată, fără a fi pusă măcar la vot? —După cum s’a văzut, mai totî membrii Camerei cari au luat cuvîntul în chestie, față cu cazurile probante pe cari le-am expus, au recunoscut dreptatea mea, admițînd că unii funcționari au putut comite erori. Atîta numai! Cînd le-am prezentat însă moțiunea prin care Camera era invitată de a interveni la locurile competente pentru ca inspecțiile sanitare și analizele alimentare să se facă în limitele legalităței și fără vexațiuni contra comercianților, atunci s’a schimbat chestia, și s’a făcut tot posibilul ca moțiunea mea, care, de altfel, n’avea nimic blamant într’însa și era cît se poate de moderată, să nu fie pusă la vot. Iar acest lucru nu mi’l explic altfel decît, că printre membrii Camerei noastre fiind trei consilieri comunali și doi deputați guvernamentali fără a mai pomeni de alții, ați crezut că votînd moțiunea s’ai aduce poate un blam administrației, ceea ce nu era nici în intenția mea și nu reeșea nici din textul moțiune!. Și să mă crezi că la acea ședință n’a asistat și d. dr. Botescu.... — Cum asta?! — Iată cum, d-rul Botescu înțelegînd poate, mai bine ca mulți dintre noi, care este rolul Camerelor de comerț și văzînd impasul în care se gaseau colegii mei, ar fi cerut, poate, cel dintîiü, să se voteze moțiunea care am propus’o, măcar ca o condescendență față de sentimentele negustorilor, și mai ales că tot d-sa, cel dintâiü, a recunoscut prin raportul înaintat Camerei de comerț, posibiltatea de a se fi făcut erori de către funcționarii inferiori. Cu chipul acesta, Camera de comerț ar fi scăpat de această chestie neplăcută și n’ar mai avea perspectiva care o are azi de a fi silită să discute, din nou, chestia analizelor alimentare, pentru a se pronunța categoric într’un fel sau altul. — Cum, adică? Ai de gînd să aduci această chestie din nou, în Camera de comerț? — Eu nu, dar e foarte posibil s’o aducă sutele și miile de negustori cari nu mai pot suferi neajunsurile ce li se cauzează din partea acelora însărcinați cu analizele și cu paza sănătatei publice. Tar eu îmi voi fi face datoria ca totdeauna, de a apăra nevoile comerțului și pe comercianți cari au ajuns să fie, calomniați și ponegriți pînă și prin rapoartele oficiale ale domnilor doctori, cari, dacă sunt oameni de știință, cred că totul le poate fi permis. — Ași vrea să ștm prin care raport comercianții sunt tratati așa cum spui d-ta? D. Ion Dumitrescu-Militar. Mare comerciant de coloniale și industriaș, membru al Camerei de comerț — Cercetați la Camera de comerț Și veți găsi acolo un raport al laboratorului de chimie prin care aruncă tot felul de insulte și de calomnii la adresa comercianților, încît rămîi uimit că Camera de comerț a putut primi acest raport și nu l’a înapoiat cu observația ce s’ar fi cuvenit. Eu unul însă nu vom lăsa ca aceste calomnii și acuzațiuni nedrepte să treacă neobservate. Vom ridica această chestiune în Camera de comerț și cred că d. Hagi Tudorachi, președintele nostru, care cînd a fost ales în această demnitate ne-a vorbit în numele cinstei negustorești, precum și toți ceilalți membri ai Camerei noastre nu vor lăsa ca această cinste să fie terfelită de niște domni chimiști, cari, în fanfaronada dumnealor depășesc toate limitele îngăduite. — Ce rost a avut intervenția care au făcut’o la Camera de comerț d-ni Mihalcea, Cernățeanu și Lăzărescu, din partea cercului comercial, cu ocazia discuției chestiei analizelor alimentare ? — Mi s’a spus și s’a declar at și în ședința Camerei de comerț că domnii aceștia au venit la Cameră, făcînd cunoscut că chestia analizelor alimentare nu interesează pe comerciant și că dumnealor nu împărtășesc ideile noastre. Vă puteți închipui ce impresie urîtă a făcut această comunicare , printre sutele de negustori cari veniseră la Camera de comerț ca să mă încurajeze prin prezența lor, iar vinii cari fac parte din Cerc și erafi acolo pureau rușinați și indignați de această intervenție fără nici un rost. E foarte regretabil și foarte trist, de altfel, că domnii dela Cerc în loc să se ocupe de chestiunile și de nevoile comerțului, fac din contra, încercînd să paralizeze orice acțiune bună făcută în favorul comerțului. , Cu aceasta am terminat convorbirea cu d. Dumitrescu-Militari, mulțumindu-i pentru lămuririle cari mi le-a dat. R. P. Numiri la finanțe D. Roman Ionescu impiegat auxiliar cl. I-a a fost avansat impiegat definitiv cl. II-a în direcția contribuțiilor. D-nii Atarase Balaban, D. N. Constantinescu și Ion Ionescu impiegați auxiliari cl. II au fost înaintați la cl. I în funcțiunea ce ocupă. S’a primit demisia d-lui Ion Petre actual ajutor de constatare cl. III la jud. Covurlui. Lupta din Africa O coloană de tiraliori din armata colonială franceză din Ouadai (Africa) a fost atacată acum câteva zile de o trupă de indigeni, superioară în număr, lângă localitatea Dunjelo. Atacul a fost respins de soldații francezi, dar pierderea acestora e simțitoare. Printre cei uciși din partea francezilor figurează locotenentul Joly și locotenent colonelul Moli, comandantul trupelor franceze din colonia africană. Lt.-colonelul Moli ----------o—---------- Demisia procurorului general de Iași IAȘI, 29 Noembrie, D. Mimi procuror general și-a dat demisia. D. ministru de justiție a rugat pe d. Leonescu, consilier de Curte, să primiască această delegațiune. D. consilier Leonescu nu s’a hotărît încă. Dacă d. Leonescu va refuza, d. ministru de justiție va apela la d. procuror Dane — Dan. ----------------------. Crima din Iaș! — UN OMOR SNTR’O CÂRCIUMA— IAȘI, 29 Noembrie. — O crimă s’a săvîrșit azi noapte în circiuma d-lui Botez din strada Socola. Un client, Alecu Iordan, sta la o masă cu casa lui Vasile Fiorea. Din vorbă, luîndu-se la ceartă, acesta din urma scoase cuțitul dela brîu și-l împlîntă în abdomenul lui Alecu. Dus la spital, rănitul a încetat din viață. Criminalul a fost arestat. E Monumentul lui Eugen Stătescu Duminică la ora 11 dimineața s’a făcut cu multă pompă și solemnitate desvălirea statuei defunctului ministru de justiție și avocat, Eugeniu Stătescu, ridicată în mijlocul sălei pașilor pierduți, din Palatul Justiției. Azistența nu era rea numeroasă, chiar dintre magistrați nu au luat parte decit un număr foarte restrîns. Dintre aceștia, pe lîngă șefii parchetelor din București, cea mai mare parte erau consilierii de la Curtea de casație numiți la această instanță supremă de actualul ministru de justiție. Baroul era deasemenea foarte slab reprezintat. S’au remarcat dintre avocați, d-nii Borș, Panaitescu, Rosenthal, W. Athanasovici, B. Cernea. Familia defunctului era de față, iar dintre oamenii politici cităm : d-nii Ionel Brătianu, T. Stelian ministru de justiție, Al. Djuvara ministru de externe, Take Protopopescu senator, Costescu Comăneanu, Trandafir Djuvara, dr. Cantacuzino, efor al spitalelor civile. Din partea regelui a azistat d. Colonel Baranga. In fine în primele rînduri se distingea I. Kalinderu, administratorul domeniilor Coroanei. SERBAREA baroului din Paris Paris, 29 Noembrie. — Președintele Fallières a prezidat ierieară banchetul dat cu ocaziunea serbărei centenarului reînființărei baroului în Franța. Prin, asistenți erau d-nii Briand, Pizanții ai barourilor străine, etc. D. Girard, ministrul justiției, toastînd a zis : juriștii socotesc de cinstea lor să asigure triumful principiilor de drept și umanitate cari trebue să prezide la relațiunile dintre indivizi și la legăturile dintre popoare. Franța va fi totdeauna avocatul pasionat al păcei ori de cîte ori ea se va confunda cu respectul dreptului și al justiției. Președintele Republicei a zis că se simte fericit a vedea reprezentanți eminenți ai barourilor străine asistînd la acest banchet. L- a adresat salutul Franței „care este totdeauna fericită de apropieri cari sub forme diverse exercită o acțune binefăcătoare asupra menținerei sau desvoltărei bunelor relațiuni între popoare și concură astfel la binele general al umanităței“. Toasturile au fost mult aplaudate. Pentru ca statuia marelui Domniilor Cuza să poată fi așezată in piața doni și alți miniștrii, re^ezele Ispitei din Iași—așa cum doresc toți bunii romîni— mai e nevoie de un supliment de cheltuieli. D. A. D. Xenopol a publicat in această privință in ziarul nostru un călduros apel către toți bunii romini să-și dea obolul. Iată sumele subscrise până acum : Nenorocirea de la fabrica de zahăr „Chitila“ O telegramă sosită parchetului de Ilfov anunță următoarea groaznică nenorocire petrecut la fabrica de zahăr din Chitila. Lucrătorul Constantin Chitilă de la numita fabrică, fiind apucat de cureaua de transmisiune a motorului, a fost tîrît și zdrobit cu totul. Moartea i-a fost atrope —-------Mr-St------------ Judiciare — CHESTIA „BRICHETELOR“ — Un proces interesant, cu privire la aparatele automate de a prini țigaretele, se dezbate înaintea tribunalului Ilfov, secția întîî. D. G. Apostoleanu, comerciant din calea Victoriei, fu condamnat de ministerul de finanțe la 100 lei amendă, în urma descinderei făcute în prăvălie de agenții ministerului, cari confiscăseră 17 aparate găsite acolo. Condamnarea s’a făcut pentru contravenție la legea monopolurilor statului. D. Apostole an făcu apel ,la tribunal, contra procesului-verbal de condamnare. Tribunalul judecind afacerea zilele trecute, a rămas în deliberare pînă orî cînd urma să pronunțe sentința. Insă, ca și într’un proces identic, dezbătut înaintea tribunalului din Paris, instanța noastră a numit mai întíiu un expert. Iată cum s’a pronunțat tribunalul: „Numește din oficiu expert, pe d. Alexandru Zaharia, profesor , de chimie la Universitate, care , să examineze brichetele confiscate, de la apelantul G. Apostoleanu și, să facă raport tribunalului, asupra chestiunei de a se ști: . . 1) Dacă scinteia produsă, de acele aparate și care aprinde fitilul este produsă prin frecarea unei materii numită ferrocerium., 2) Dacă această materie este o preparațiune chimică". Afacerea a fost scoasă de pe rol pînă la depunerea raportului de expertiză Pentru Musui Moi Lista precedentă 2207.55 Căpitan N. Petrescu, loco, 5.— George A. Paraschivescu, loco, 20.— Ștefan Theodoru, Constanta, 1— Aurel Țeposu, Constanta, 1.50 S. Naposiu, Constanta, 1.50 Predesculie, loco, 3.— N. Alexandrescu, Spinoasa, 10.— D-ra Debora Rosenberg, Bacău, 5.— Dr. Gălătzanu, Galați, 5.— Alexandrina T. Motoșeriu Tăcuta (Vaslui), 4.— Farmacist căp. Alex. Mihailescu„ Bîrlad, 2.— D-na Triandafil, Pitești, 5.— Cercul comercianților și funcționarilor din Buzău. 25.— Colecta Frederich Leibovici, Hudești (Dorohotă): Friederich Leibovici, 5. Marcu Laufer, 2. Nachman Ornștein, 1. Simon Meier Seggal, 1. Max Freier, 1. Șloimut Cohn, 1. Avram Seggall, 1. , Tatal lei 12.— Colecta d-lui N. Ioanițiu, șeful stației Fulgerești: Ioanițiu Niculae, șef de stafie, 10; I. Dimitriu, pensionar, 5; Mih. Hanuț, proprietar, 5;; Nic. Bolnavu, proprietar, 20.; Nicu Vicol, proprietar,3; Menelau Vicol, proprietar, 3. Elena Stelian, proprietară, 5; Har. Coștig, proprietar, 3; 1. Camer, comerciant, 3. Iic Sthal, 3. Total lei 60.— Total îpisi» Sibî 2307:55 -------------**-------------- Incendiul unei sonde din Buștenari PLOEȘTI, 29 Noimbrie. —Azi dimineața la orele ne a fost distrusă de un incendiu sonda No. 11 a societăței Columbia din Buștenari îmreună cu locuința sondorului. ----------------- Reorganizarea sistemului de creștere a vitelor D. Popovici Lupa, inspectorul învățămîntului agricol din ministerul instrucțiunei publice, a propus d-lui ministru Sp. Haret să numească pe lingă fiecare școală de agricultură cîte o comisiune care să se ocupe cu reorganizarea creșterea vitelor. Tot, odată d-sa a propus următoarele persoane: Fl. Davidescu, șeful domeniului Coroanei; Segancea, pentru școala de la Streharet; N. Dinescu, sub-șeful serviciului. zootehnic, pentru școala din Alexandria ; N. Filip, șeful serv. zootehnic, pentru școala de la Nucet; D. Seceleanu, mare crescător de vite pentru școala de la Armășești; G. Cipăianu, agronom pentru școala de agricultură de la R.Sărat; A. Cantacuzino-Pașcanu, mare proprietar, pentru școala de agricultură de la Roman. SENATUL Ședința de la 29 Noembrie Un adevărat pelerinaj la banta ministerială, membrii majorităței cerînd pe rînd lămuriri d-lui Emil Costinescu asupra zvonului care circulă de trei zile in legătură cu atitudinea d-sale în guvern. Ministrul de finanțe a evitat să dea un răspuns clar și categoric. ȘEDINȚA Prezidează d. general Budișteanu. Pe banca ministerială d-ni. Costinescu și Alex. Constantinescu. Se votează recunoașterile d-lor Armenopol și Drumer, după care se dă cuvîntul d-lui senator I. Pleșea pentru a-și dezvolta interpelarea adresată ministrului de finanțe. Interpelarea d-lui Pleșea — Călcarea legei invielilor agricole — D. Pleșea formulează pentru a doua oară interpelarea d-sale care se rezumează în aceia că ministerul de finanțe, printr-un ordin circular asupra facerea recensămîntului general pe anii 1911—1915, a pus In vederea agenților fiscului ca, în evaluarea valoarei locative, să nu evalueze decît valoarea locativă a proprietăței arendate, — ori, prin ordinul acesta, să cască legea Invoelilor agricole. In dezvoltarea interpelărel d-sale, d. Senator Pleșea amintește d-lui Costinescu o declarație ce i-a făcut-o cînd nu era ministru, declarație în care d. Emil Costinescu nu avea părerea ministrului de finanțe Costinescu. După părerea d-stră, d-le Costinescu, s’ar mări fonciera și astfel s’ar spori și prețul pămîntului pentru țărani. Or. d-v., în aceste vremuri de justiție socială, ar trebui să faceți o scădere de foncieră la proprietatea mică țărănească și să faceți așa fel, încît cei bogați să dea ceva și pentru cei săraci. După statisticele făcute se ajunge la cifra de 9072 de contracte încheiate în bani și dijmă pentru un teren de 625.000 hectare. Prin urmare aveți o bază sigură ca să judecați că nu e nicio contradicție între legea învoerilor agricole și aceia a impozitului funciar, așa că aceste contracte pot servi ca normă în fixarea valorei locative a proprietăților exploatate de proprietari. Răspunsul d-lui Costinescu Ministrul de finanțe răspunde că d-sa nu avea de aplicat legea învoelilor agricole ci legea impozitului funciar, — iar circulara mea a fost dată tocmai în contra curentului spiritului de fiscalitate. Or, prin circulara mea, nu puteam spune altceva decât aceia ce permite legea. Ceia ce spune d. Pleșea e o rară excepțiune, pentru că de obicei prețurile comisiunilor regionale sunt superioare celor ale arendărei. Și dacă spuneam să se ia prețurile comisiunilor regionale, proprietarii din întreaga țară s’ar fi ridicat contra mea. Iar dacă arenzile s’au ridicat deasupra prețurilor comisiunilor regionale, nu e vina fiscului. Eu recunosc, de altfel, că prețurile fixate de comisiunile regionale pentru pămînturile limitate arendate la țărani, trebue să fie mai mare decit acel al arendeî. * Dacă am dat circulara aceia, e tocmai pentru că se călcase legea, supunîndui-se proprietarii la adevărate interogatorii dintr’o poftă exagerată de fiscalitate. De altfel, tot răul vine de la aceia că în ultimii ani s’au ridicat enorm arenzile. Am supraveghiat de aproape recensămintul și am avut oarecare succes, căci am convins pe mulți agenți ai fiscului că nu trebue să nedreptățească pe nimeni în folosul statului. D. Costinescu citează numele mai multor moșii aparținînd la deputați și senatori, cari sînt azi arendate cu îndoită și întreită arendă de cum fusese la 1905; — de la această urcare în arenzî, vine, după cum vedeți, tot răul. Azi avem 209.000 de impuneri mai mult decît în 1905 — iar în ce privește apelurile, anul acesta avem numai trei la sută, pe cînd în 1905 au fost opt la sută, ceia ce dovedește că acum a fost mai multă dreptate în impunerile fiscale ce s’au făcut. Ministrul de finanțe termină spunînd că ceia ce a relevat d. Pleșea e numai o excepțiune. Voi da însă ordin ca agenții să reducă impunerea la prețul comisiunilor regionale pentru proprietarii care au arendat trei părți din moșie la țărani. D. PLEȘEA, luînd cuvîntul în replică, adaugă că se face nedreptate cu proprietatea mică țărănească de către agenții fiscului, menajînd arendările în întinderi mari făcute la speculanți. D. EMIL COSTINESCU. — D. Pleșea susține să nu se ia de bază prețul arendei în total, ci prețul arendei în amănunt. Dar ar fi nedrept, pentru că părți din moșie cu hectarul sau cu pogonul se arendează mai scump decît în total, — și eu nu pot să calc legea. Discuția se închide. * Urmîndu-se ordinea de zi, se votează proectul pentru recunoașterea de persoană juridică a societății „Azilul pentru lehuzele sărace de la periferia Capitalei“, societăței „Basarab“ din Craiova și societăței „Corpului didactic din Prahova“. Ședința se ridică la orele 4 p. m. CAMERA Șadința de la 29 Noembrie Ședința se deschide la orele 2 și un sfert. Prezidează d. Ferechide. Pe banca ministerială d-nii I. Stelian și M. Orleanu. Se fac formalitățile obișnuite. La ordinea zilei. < Discuția mesagiului Discursul d-lui B. Missir D. B. MISSIR. S’a spus aici că anul acesta am avut la mesaj o discuție anormală. A fost în adevăr anormală căci chestia în jurul căreia s’a învârtit mai mult discuția, a fost retragerea guvernului. Pentru a vedea cine va urma la guvern, nu trebue să căutăm exemple în străinătate, ci e suficient să cercetăm cum stă practica constituțională la noi în țară. Or, această practică a fost la noi pînă acum alternarea la putere a partidelor istorice. D. Filipescu a vorbit în numele acestei practici, de aceea discursul său a fost așa de categoric. D. Take Ionescu se ridică însă în contra acestei practici constituționale. D-sa tăgăduia calitatea de partide istorice grupărilor politice de la noi-Un partid nou, din capul locului inspiră neîncredere, oricît talent ar avea șeful unui partid nou căci nu e vorba de talent, ci de ce a făcut pînă acum partidul său. D. Take Ionescu se prezintă ca un pretendent la guvern. Expresia nu e tocmai potrivită, căci vorba pretendent implică un drept. Un partid nou trebue să aibă mai intíiu de toate un program. Aveti dv. d-le Take Ionescu, un program detaliat, cu puncte noul cari să nu se poată cuprinde în programul partidelor conservator și liberal? In partea întâia a programului d-lui Take Ionescu găsim angajamentul de a păstra tot ce am făcut noi, cu mici modificări, plus reînființarea contenciosului. In partea doua a programului sau, a propus reforme înmulțirea numărului episcopilor, înființarea ministerului sănătăței publice, dreptul Camerelor de comerț de a fi reprezentate în Senat. Or, aceste reforme erau ele cerute de tară? Erau reclamate de tară? Dar să presupunem că aveți partid, aveți șef, aveți program. Cu ce drept veniți și cereți regelui să vă prefere pe dv.? Rostițu-să țara în alegerile generale pentru dv.? Nu,căci n’am avut alegeri generale. Dar, ve[i spune, avem indicatiuni. Ce indicatiuni ? Opinia publică e de partea dv.? Cum se poate manifesta opinia publică? Prin presă. Dar noi nu avem presă independentă care să reflecteze această opinie publică. Prin ce s’a mai putut manifesta opinia publică? Prin alegerile parțiale, D. Tache Ionescu a obținut în alegerile parțiale 9 colegii din 18. Ce a obținut 9 colegii? Partidul liberal a săvîrșit multe reforme, a pus interesele generale mai presus de interesele particulare și astfel a nemulțumit numeroase categorii sociale. Aceste categorii s-au pronunțat contra partidului liberal, provizoriu, pînă ce dreapta judecată se va lumina și vor vedea că ceea ce s’a făcut, a fost în interesul țărei. Rezultatul alegerilor parțiale nu se poate deci interpreta ca o manifestare a țărei, ci ca o manifestare a nemulțumirilor create de noi prin legi de interes general. Dar colegiile dobîndite de noi în alegeri nu înseamnă nimic? Adversarii noștri au recunoscut că alegerile au fost libere. Cu toate astea opt scaune au revenit liberalilor, cu toate nemulțumirile create de ei. Nu chestii de idei a despărțit pe d. Tache Ionescu de conservatori. Nu unor principii se datorește sforțarea d-lui Tache Ionescu de a înființa un partid nou. La mijloc nu e decît nemulțumirea personală a d-lui Tache Ionescu. Or, pentru țară o mult mai mare valoare ar avea reîntregirea partidului conservator, decît inființarea unui nou partid. Oratorul examinează criticele ce s’au adus operei legislative a guvernului. S’au adus critice reformelor agrare. Se poate ca legile să aibă unele lacune. Nu trebue însă să se uite că asemenea legi au nevoe de mai mulți ani spre a’și dia roadele., Noi n’am înființat numai legi speciale, ci am creat și organe speciale cari să judece și să facă dreptate la cazurile speciale in caii țăranii ar putea să fie nemulțumiți. D. Tache Ionescu a declarat din mod categoric că nu se va atinge de fondul reformelor noastre. Aceeași declarație a făcut-o și d. Filipescu, care însă a spus că d. Carp va păstra, tot ce e bun și va modifica tot ce e räu în reforme. Această declarație e foarte puțin precisă. Cine va aprecia ce e rou și ce e bun? D. Carp. Cu formula sa va putea, prin urmare, să modifice tot ce e bun, sub cuvînt că nu i se pare bun. E o formulă mai rea deci formula conservatorilor democrați. Programul d-lui Tache Ionescu e un program electoral, menit a atrage sume la juru-l. D. Tache Ionescu a preconizat o reformă electorală cu două colegii. D-sa auzind că noi vrem colegiul unic, că conservatorii vor tot trei colegii, a adoptat soluția medie cu două colegii. Noi, d-lor, sîntem pentru colegiul unic. Este drept că votul universal este condiția sine qua non a oricărei concepții de suveranitate națională. ’ ■ Chestiunea însă se pune din punctul de vedere al oportunităței reformei electorale. Este țara coaptă pentru votul universal? Noi credem că colegiul unic este un pas spre idealul votului universal. (Aplause). < Discursul d-lui ghlavrancea D. DELAVRANCEA. — Nu înțelegem să nu vă lăsăm să vă faceți toate manifestările privitoare la trecut. Este însă întrebarea: ce aveți de gînd să faceți pe viitor? Un mesaj nu se vede nimic. El nu e de fapt decît o parafrazare a mesagiului. La începutul săptămînei au ascultat două discursuri, unul foarte lung și unul foarte frumos. Un discurs în care se cerea să se facă portretul d-lui Carp, și unul în care s’a încercat să se atingă politica d-lui Carp. Amîndouă au fost nedrepte. In discursul cel nesfîrșit s’a încercat portretul d-lui Carp. Ce condițiuni intelectuale și morale se cer pentru ca să faci un portret verbal? Intîiü să fii un om de talent. Al doilea, să fii întemeiat pe fapte concrete ca principii cari încadrează persoana unui om. Aceste fapte să fie nediscutate. Altceva e cum veți privi faptele, favorabil mau nefavorabil. Ele însă trebue să fie mediscutate. De undle a scos portretistul că d. Carp își tratează în mod serios partizanii de „gugumani"? Acest delicat epitet, să zicem că ar fi așa. In ce manifestație politică a avut loc? In ce tribună publică a pronunțat d. Carp acest cuvânt? Nu ne spune. Dar dacă ar fi așa, probabil că cine s’a supărat a părăsit partidul? In ce împrejurări d. Carp a spus unui ministru: D-ta într’o țară serios organizată ai fi bun de subprefect? Nu ni s'a spus. Cînd șî-a permis să spună de Lascar Catargiu că-i va face o înmormîntare de clasa I? Către cine a zis’o, care om serios a afirmat căi d. Carp a spus lucrul acesta? Cînd, în ce ocaziune, provocat da ce, a spus d. Carp: „Regele și Dorobanțul“? Veți găsi această formulă în „Monitor“. Dar veți vedea acolo și data. D. Carp și-a pronunțat formula după razboiu, cînd vedeam în rege pe marele căpitan și în dorobanț pe făuritorul independenței. Cui, asemenea lucruri s’a încercat portretul unui om mare, ‘ N’a avut portretul nici un fel de ordine, nici un fel de relief, n’a fost decît o mîzgălitură făcută cu bidineaua. D. B. PALTINEANU. — Cer cuvîntul în chestie personală. D. DELAVRANCEA. — Dacă aș voi să fac portretul unui om mare, de pildă al lui Ioan Brătianu n’aș lua faptul că s'ar fi exprimat față de un transilvănean: „Vreau Transilvania, dar fără transilvăneni", dacă aș voi sâ văd concepția morală a lui Ion Brătianu după vorbele: „Am tolerat hoții și asasinate" fărâ să mă interesez de momentul cînd ie-a rostit, n’aș face oare o operă nedemnă? Ca să faci un portret trebue să te salți, să te ridci la înălțimea figurei pe care v.rqi. s’o faci, să’ te ridici la concepția morală a lui și să nu te înfiorî, să stăpînești o clipă această .concepție. Corpurile Legiuitoare D. B. Missir D. B. Delavrancea