Dimineaţa, ianuarie 1911 (Anul 8, nr. 2454-2479)

1911-01-01 / nr. 2454

i 4 r Aaal Vilf.-No. 2454 PUBLICTATEA: CONCEDATĂ exclusiv Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER A Comp. Str. Karageorgeviei, 18.—Telefon 3/4 Birourile ziarului: Str. Sărindar No. 11 București S ea.Be pagini DIRECTOR CONST. MILLE Abonamente cu premii t *• 35.— • Imi Lai U— » i»m ... Le Centru străinătate prețul este indort TtLrroN, Direcția și Administrația No. 14/10 Redacția I cu Capita* m 1410 • • Provincia 14/10 ■ • Strainătat ® m 12/4^ APARE IN PIE OARE DIMINEAȚĂ CU ACELE DIN URMĂ ȘTIRI DIN TOATĂ LUMEA Dimineața urează abonaților și cititorilor săi La mulți ani! ANUL 1910 — Un bilanț politic A început în vremuri posomolite, de nesiguranță și de teroare. Guvernul liberal își pierduse capul în urma atentatului săvirșit de G. Stoienescu-Jelea în contra d-lui I. Brătianu, și dezlănțuise asupra orașelor din țară o adevărată urgie. Atentatul îi oferea un prilej minunat pentru a distruge organizațiile muncitoare cari nu lăsau să doarmă pe unii din puternicii neofiți liberali. Poliția de siguranță — democratica creație a d-lui Brătianu—fusese asmuțită asupra muncitorilor. Arestările, bătăile, confiscările se țineau lanț. In atmosfera aceasta grea și apăsătoare parlamentul votează legea scelerata, prin care se răpește muncitorilor de la stat dreptul de asociație și de grevă. Și cine știe pînă unde ar fi mers guvernul în pornirea lui reacționară, dacă n’ar fi fost oprit in loc de atitudinea bărbătească a clasei muncitoare. Organizațiile muncitorilor nu au eșit de loc slăbite din acest asalt pe care au avut să-l îndure din partea guvernului liberal. Dimpotrivă, persecuțiile le-au silit să se organizeze mai apede politicește, ceea ce au făcut în congresul ținut la 31 ianuarie. Afară de partidul social-democrat și-a mai luat ființă un partid în cursul antului trecut, anume, partidul naționalist-democrat constituit in congresul din 23 Aprilie. "Sesiunea legislativă din primăvara anului trecut" a fost foarte bogată in legi de tot soiul. De pe urma aestora, însă, cauza democrației pe care liberalii pretidereau că o servesc, au oibligat nimic, căci legile cu caracter democratic, votate, n’au avut altă menire decât să reabiliteze partidul căruia guvernul liberal îi imprimase un caracter așa de reacționar. Astfel parlamentul a votat legea repaosului duminical, dar această lege nu se aplică decit, nu prea puține localități S’a votat apoi legea pentru vînzarea către comune a lemnelor din pădurile statului, dar nu s'a scăzut transportul pe calea ferată, ceea ce a făcut ca lemnele să fie mai scumpe ca oricînd. Tot rolul de a reabilita pe liberali l’a avut procesul de ridicolă memorie al contractului muncei, proces care nici măcar n’a fost adus lu discuția Corpurilor legiuitoare. Dar măsura democrației guvernului liberal a dat’o legea pentru desființarea Contenciosului, care s’a votat cu toată opoziția atît a conservatorilor-democrațî cit și a carpiștilor. Aceștia din urmă, cari timp de trei ani au dansat „un turde vals“ cu d. Brătianu, s’au văzut aruncați deodată, printr’o ieșire a d-lui Marghiloman, într’o foarte violentă campanie de răsturnare a guvernului, campanie care a mers pînă la cunoscutele manifestații de stradă cu spargerea geamurilor la casele miniștrilor. Un conflict cu Grecia, provocat de un atac al barcagiilor din Pireu contra vasului nostru „împăratul Traian“ a dat prilej guvernului să se laude cu un succes diplomatic. Or, satisfacția pe care ne-a dat’o Grecia s’a obținut cu atîta greutate și numai în urma unor intervenții străine, încit pînă și acest succes a avut în el ceva umilitor. * După încetarea campaniei de răsturnare a carpiștilor a urmat, o vacanță politică din cele mai liniștite, tulburată doar de iminenta primejdie a holerei, care însă, din fericire, a putut fi înlăturată. Toamna, acalmie pe toată linia. Guvernul a mai trecut legea sanitară, legea pentru punerea în valoare a terenurilor inundabile și alte proecte de ordin secundar.D. Carp, care primise asigurări din partea suveranului , că va fi chemat să prezid «se viitoarele alege*: nici 11’a dat pe la Cameră, așteptînd acasă decretul de numire. Singuri conservatorii -democrați s’au agitat puțin prin întruniri, protestînd împotriva faptului că regele nesocotește corpul electoral. Și ceea ce se știa cu șase luni mai înainte, s’a întîmplat. Guvernul d-lui Brătianu a demisionat, spre marea mulțumire a tuturor muncitorilor din țară —iar d. Carp a fost însărcinat să formeze noul guvern. Un nou, guvern nou. La ce ne put citi aștepta deja guvernul pe care suveranul Pa făcut cadou țarei de anul nou? Dacă țara are drept să se bucure de plecarea liberalilor, va avea oare motiv să se bucure ele venirea carpiștilor ? I. NI. Noul prefect al Capitalei D. Jean Mitilineu D. Jean Mitilineu, prefectul poliției Capitalei, a primit azi în audiență pe funcționarii de biuvoi ai poliței. D-Sa a făcut cunoștința cu fiecare funcționar în parte, interesindu-se in mod alminimțit de mersul serviciilor Noul prefect a mai primit pe <1. căpitan 1ilățeanu.-' comandamul pompierilor din Capitala, precum și pe' ofițerii companiei de jan■ rml pedeștri. ’Cif .carf. s'a Întreținut de asemenea citva timp. * Cu inspectorii de poliție, d. Mitilineu, s’a' întreținut'" în mod particular primind, pe fiecare inspector separat.'. în cabinetul d-sale. A ... , D-sa a avut larig î. convorbiri cu șefii de inspectorate.' .. ■ Din convorbirile1 avute cu inspectorii, a mai transpirat și tșipul că noul prefect are de gînd să transfere în pițovineie -pe - d. ins'pector Paul Opresoru, care va fi trimis la Călărași sau Tuliea, Anul Nou acum 250 de ani — Ce progrese a ficat de atunci prin azi, demnitatea personală — E interesant, cred, să arătăm, cum se serba la noi in țară, ziua de Anul Nou, acum două sute și cincizeci de ani. Un călător străin, foarte curios de felul lui, a scris zi cu zi, cele ce se treceau in țară la noi pe acea vreme. Notițele lui scrise In limba arabă, s’au tradus mai tîrziu în englezește, apoi o parte in rominește, de Hașdeu și în timpii din urmă s’a tradus lucrarea întreagă de d-ra Emilia Cioran. Iată partea privitoare la Anul Nou, acum 250 de ani. „Beiul (Matei Basarab Voevod N. R.) ședea la masă cu capul gol și închina adesea cu pahare mari de cite o oca de vin. Mai înîit s’au închinat trei cupe în onoarea sărbătoarei apoi alte trei în onoarea patriarhului, pe urmă iar și iar și iar în numele Beiului. Nimeni nu putea scăpa să nu bea, sub nici un cuvînt, și toți cei admiși la masa domnească erau deprinși cu acest obiceiu de a tot bea pînă se aduceau luminările ceea ce era un semn de plecare; mai înainte de a pleca se obișnuește ca Beiul să distribue veștminte de onoare la capii clerului și la egumenii mînăstirilor domnești cari erau primiți la banchetele domnești. Mai întîi patriarhului, ce se întîmpla să fie de față,i se dedea un vestmînt de catifea; tot așa i se dedea mitropolitului local care șade la masa Domnului în toate zilele, căci nimeni altul decit el nu binecuvintează bucatele domnești; ceilalți capi ai mînăstirilor primeau vestminte de satin de diferite prețuri, la preoții deînd și nouă. diaconilor, ni se distribuiau vestminte de mătase de Chios. Pentru restul clerului, călugări și săraci, se punea o masă întinsă separată, și la finele ospățului li se distribuia bani de argint înveliți în basmale. Astfel era regula ceremonioi în fiecare sărbătoare dominicală Sub mitropolitul Țărei Romînești sunt doi episcopi: acel de Buzău și acel de Rîmnic. Țara Romînească cuprinde la, 400 mînăstirî, zidite cu măestire din piatră, ai căror capi împreună cu episcopii, obișnuesc să vie înaintea sărbătoarei Crăciunului aducînd Beiului niște daruri: animale, vin, iaduri, etc., etc., și dorindu-I bucurie de sărbători. Ei rămîn ( în Capitală, N. R.) pînă după Bobotează, trăind la mesele ce le dă Beiul ,și din darurile lui, apoi pleacă acasă. Să scurtăm povestirea noastră. Seara ne întorserăm în trăsuri la mînăstire, cu un șir de seimenii, dărăbanî, înainte și în urmă,, armați cu lănci, spade, etc. In jurul trăsurei mergeau pionierii Beiului, cîntăreții domnești cu elevii lor, copii de casă, cari cîntară și sunară de la palat și pînă la mînăstire. După ce toți căpătăm cite un dar, ca de obiceiu, și după ce soimenii își descărcară pușcile, se retraseră. E de observat, că în aceste două țări, Moldova și Țara Romînească, în ajunul Anului Nou, toți boeriî în serviciu, guvernatorii, pîrcălabii sari slujbașii și toți ofițerii Divanului de toate gradele, se prezintă, la Domn și depun înaintea, lui insigniile demnităței lor, fie o spadă, un buzdugan, un toiag de argint, un hanger de argint, sau orice altă armă, apoi se retrag. Noaptea, Beiul le trimite la fiecare, sau o confirmațiune sau o demisie; cel înaintat in boerie, primește insigniile cu un vestmînt de onoare, precum deasemenea și acela ce își păstrează postul lui de mai înainte, iar persoana pe care Beiul voește a o depărta, nu primește nici un mesagiu, ceea ce egalează cu o demisie. In cursul nu se face nici o înaintare în slujbe, și nici o degradare, afară numai de sărbătoarea Anului Nou (1 Ianuarie) la întîia zi a anului. Atunci foarte de dimineață, toți azi stă în biserică, după obiceiul comun, la Ordron; de acolo merg să felicite pe Domn de sărbătoare și să-i sărute mina dreaptă. După liturghie ei servesc la masa domnească pînă seara îmbrăcați în hainele lor de onoare; a doua zi se așează cu Beiul la banchet și servesc alții, cei puși la serviciu în toate zilele de peste an. Tot atunci boerii trimit Beiului daruri, fiecare după treapta boeriei sale. Doamna deasemenea dăruiește haine de onoare nevestelor și fetelor de boerî, cari și ele fac prezențe Doamnei?., D. T. •* Cereți la toți librarii și depozitarii de ziare SCHIȚE NOUĂ ' de L II. Caragiale. — Un ele jigaur volum de 300 pagini Prețul lui 2.50 i ANCHETELE NOASTRE - i vr . • — La Brumarescu a trecut în val .vinea, s’au perindat anii și, zilele și iarăși Ir. căsuța cea micii "din calea Plevnei 89 revin adusă de un sentiment "vecina de prietenie față de gazdele n. n.miții. peobosiv'l soți Brumăresc’!." Știind că numai cîteva zile ne despart, de momentul • .plecărel d-nul Bi iumărescu in Franța, unde va sta, două luni, mă grăbit a face cu o mică vizită in atelierul unde încă distinsul nostru inventator se mai ocupă le dirijarea lucrărilor ,vechea sale industrie, a „bibelourilor“ și jucărioarelor. T’am găsit ștergînd, și aranjind pentru un somn de două luni motorul aeroplanului ■ sSu. Idealul, ținta pentru care sa luptat atît de inventator și de amicii săi, motorul „Gnome“ cel mai perfecționat din cele existente era în fine în posesia stăpânului aeroplanului. Peste două luni, termenul consacrat unei e muici zilnice, unei învățături permanente în arta pilotajului, d-l Brumărescu se va reîntoarce și va zbura. Nu, căci stauranța în trifecțiunea aeroplanului Brumărescu o are azi chiar Franța întreagă, unde a fost expus aeroplanul. Zic numai, că în clipa primelor zboruri .,Brumărescu“ o mare bucurie vor avea toți cei cari sunt, român! cu sufletul și care după puteri au contribuit pentru, realizarea unei idei ce se poate numi națională. Cu ce plăcere nu am citit eu, veche prietenă a inventatorului, scrisorile ce i s’au adresat de oameni-iluștrii din Franța",' ca Leo Claretie, fost comisar prim al trecutei Expoziții franceze care e unul din fervenții admiratori ai aeroplanului Brumărescu, de Tailot, care îl roagă a-l; tine mereu la curent cu tot ce va fa'de în țară și alții încrezători in inventia și geniul compatriotului nostru. Mișcată am trecut prins atelierul jucătoarelor, la lippit celor inventiî Brumărescu și,am admirat modestia celui care azi, consacrat aviator de seamă, tot mai găsește timp și nu se leapădă de drăguțele obiecte fabricate ,odinioară în scop d'a învăța o preserie pe micuți oropsiți al straielor. Produsele acestui" atelier "înfrumusețează încă ,anul acesta o vitrină din bulevardul Elisabeta, și cel cari doresc a poseda un obiect "lucrat după modelurile și sul ochii celui al cărui nume francezii ’cunoscători în ale aviațiunei îl pronunță după acuma alături cu ale altora d-ai lor, nu are de cit-a, trece,și a se opri să și aleagă de sărbători pste o mică amintire cu motive cu totul românești. Cu despre inventatorul nostru, despre aviatorul în care toți credini, nu putem decit să-i sputeim: „Bună întoarcere din Franța în primăvară ce vine, te așteptăm să ne sosești desăvîrșit maestru, sp de a inaugura o nouă eră a aviațiunei române“. Faimen.. noul director general al Poștelor și Telegrafelor luna Unite, cele dinții numiri făcute de către noul guvern, a fost numirea d-lui locotenent-colonel Victor Verzea în postul important de director general al poștelor și telegrafelor, demnitate în care noul director general, primit cu simpatie de întreg personal s’a instalat cri dimineață. După o frumoasă carieră militară, căreia i-a consacrat 2 doi ani de neîntreruptă și rodnică activitate ca ofier de artilerie, d. locot.-colonel Victor Verzea a părăsit în rîndurile armatei, unde a lăsat cele mai bune amintiri, pentru a intra în politica militantă, înregimentindu-se în partidul de sub șefia d-lui Carp. Ca ofițer superior de artilerie, d-xci a avut diferite misiuni tehnice în Franța și Germania, unde a recepționat tunurile cu tragere repede pentru fortificații, a căror tablă de tragere a calculat-o Si stabilit'o în poligonul de la Calais.. - -Ceea cc.. a marcat, însă,îndeochi reactivitatea și cunoștințelor militare ale d-lui locot.-colonel Victor Verzea. au fost mai cu osebire importantele lucrări și reformele cari au introdus la pirotehnia armatei, în cei patru ani de sub-directorat al d-sale: transmisiunea ’ electrică, marele atelier de încărcat 'tin "trillion de cartușe pe zi la mobilizare, precum și in sin lui lunile moderne de fabricat gloanțe, tuburi, capse, etc. însemnătatea acestor lucrări, a făcut să fie decorat cu ..Steaua TVomîniei", fiind propus, în același timp, la înaintare la alegere pentru gradul de socot.-colonel la care a și fost înaintat. La direcția generală a poștelor, a cărei conducere i s’a încredințat l u începere de c. d. Victor Verian își va mărea activitatea printr’o serie de im btinăUV.urî și reforme, în vederea cărora a vițiat și studiat organizațiunile și ■instalațiunile poștelor și telegrafelor din cele mai mari centre europene D. locot.-col. VERZEA IMPRESI ȘI PĂRERI Săpători fericite! Trecu încă un an și după străvechiul obiceiű lumea se bucură, se felicită, își trimete cadouri reciproc și e tare mulțumită că a mai scăpat de un an de viață! Nu! Nil void face tocmai azi filozofie și încă pesimistă, ferisfîntul! Dar mă Întreb cari dintre noi sînt mai fericiți de Crăciun! ? Bogații sau săracii? In zilele de sărbătoare casa oricărui e mai curățită, mai veselă mai simpatică. Așa a lăsat Dumnezeu, în zi de repaus să fie mai liniștită și mai plăcută viața. In locuința scundă, cam întunecoasă, cam friguroasă, unde văduva și copilașii ei așteaptă Crăciunul fără mari speranțe, nici bucurie, ce credeți că se petrece, cînd un suflet generos le aduce și haine și mani și merinde? Ce credeți că se petrece în sufletul bolnavilor stingheri de prin spitale, cînd li se aduce fructe, dulceață, flori, trimese de doamnele generoase, inteligente , și evlavioase. Nu-i așa că sunt fericiți orfanii, bolnavii, săracii cari au de sărbători tot ce le-a poftit’ irtnița? Ei, dar eu știți altceva! De mii și mii de ori mai fericiți sunt cei cari au făcut, aceste daruri. Mulțumirea, mândria secretă de a fi putut alina mîhnirea cuiva,, e cea mai dulce dintre fericiri! Și iată pentru ce totdeauna tot cei bogați vor avea sărbătorile cele mai fericite! Săracul, bolnavul, stingherul, știe că după zilele de „pace și odihnă reîncepe trista lui poveste și oricît, ar vrea să uite, nu poate uita!.... ‘ ! " Eu vă mărturisesc că astăzi mă simt tot atît de bogat ca și Carnegie, Vanderbild, Rothschild, etc. N’am bant ’ la chimir, ' dar sunt sănătos tun!Și ca și mine sunteți toți’miliardari cîind sunteți sănătoși dragii mei ,cetitori! Sănătatea și puterea de muzică e cel mai prețios capital, deci toți avem sărbători fericite , dară neam gîndit, cum se cuvine la cei .ori nu pot munci, lar cel Învinși.... .. . Cred că 'v’am convins 'pe deplin că suntem cu toții, fericiți! Nu? Stan Bolovan. •----------*--------- Sfîrșit de regim „racla” a consacrat" "unu " nmăr excepțional guvernărei liberale,generoase care s’a sfîrșit. Acest număr, conține articole de d-niî: Const. Mille, dr. Racovski, Toma Dragu, D. Malinescu, etc., caracterizând refumul trecut și personalitatea d-lui Ionel Brătianu. O minunată copertă In culori complectează numărul acesta menit a avea un succes extraordinar. 1 ianuarie 1911 n Juan de B. N&VITEANM Asi fi dorit s’o cheme Carmezina, Să-i fie părul negru, ca ’ntr’un vis, Cînd ochii asupra mea va fi deschis, Să ’ntunece și soarelui lumina. Visarea să se ’mbine cu vieața Ca două dulci mirezme’na ei fire; Omăt trandafiriu să-i fie fața, O lacrimă să-i tremure ’n zîmbire. La piept s’o string la ’ntîia întîlnire, Să nu gîndeasc’ o clipă ce va fi, Să-mi simtă voia doar cu ași gîndi, Eu s’o pricep deplin dintr’o privire. Comori să aibă pururi nesecate Din tot ce ași putea dori cindva, Din tot ce ne’nțeles m’ar frămînta, Să-mi împlinească visuri nevisate! Așa-mi doream stăpîna, odinioară ! Și de am iubit mereu tot alte fete. E că ’ntîlneam doar farmece răzlețe,. Pe toate nu le-avea nici o fecioară ! ...Mi-aduc aminte, vaia cita oară..* De ochii cei dinții ce m’au vrăjit. In sufletu-mi zimbea o primăvară. Iar gîndul meu era neprihăniți * Vei fi a mea, copil ca negre genei"’ Ci’n ochii vagi, ca zarea unei mări, Prea mult luciră doruri pămintene,v Plecai dezamăgit în depărtări, Cu sufletul umbrit de îndoială, Alt chip zării, bătînd streine căi. Avea un păr ca firul de beteală — Dar nu și ochii cele ca dinții! In țara slăvii pururea albastre Mă fermecă o tinără crăiasă — Dar ochii mari cu ’ntunecimi sihaș.. .orbeau o limbă mută, ne’nțeleasă*. Astfel sorbii, umblînd din țară 'n țară Din fiecare un picur de venin, Lăsam printre copile sale-amară, Dar doru-mi rămânea fără de-alin. Iar când, într’un amurg tirziu de seară) Simții că visu-mi nu se va ’mplini, Cu ochii stiiki, cu bazele de ceară, Plânsei fără de lacrămi până ’n zu De-atunci, gonit de duhuri și blesteme Un iad mi-e calea dulcilor priviri, Căci sufletu-mi de-a pururea se teme De jalea unei noui desamăgiri. * * îsc Din palm zări a lumii, voi, copile, O clipă de-ați simți durerea mea, Cu lacrima ce iartă a sfintei mile, 8părind păcatul meu, voi m’ați ierta, O, nu pătați cu plânset ruja feții, Margrete, Carmenoite și Marii, Căci voi chiar de-ați pierdut norocul vieții. De plâns sunt eu, că pier fără a-l găsi. " Nu lăcrimați, voi, ochi senini ca cerul,— Gândind la voi, tot sufietu-mi tresaltă; Voi întruniți, în parte, tot misterul Ce n’o să-l aibă nimeni laolaltă. Iertați! Iar eu, în nopți când bate lung, Visând, voiu plânge zâna fermecată — Pe care voi iubi-o ’ntotdeauna, Pe care n’oi afla-o niciodată. B. Nemțeanu Pentru statuia lui Cuza-VoaB Pentru ca statuia marelui Domnitor Cuza să poată fi așezată în piața Unirea din Iași—așa cum doresc toți banii romîni— mai e nevoie de un supliment de cheltueli. Iată sumele subscrise pină acum : Lista precedentă Lei 7.122,15 P. Gheorghiu, loc 6 2— D. Ghersin, com. Fălciu 1.—D. Ariton, dirig. șc. de meserii Panciu 2,50 I. Constantinesiu loco Clubul comercial, T.Ocna, dr. Ghiță Popescu, Ploești 1. Colecta d-lui V. Constantinescu. Mamornia, V. Constantinesu, lei l; Gh. Antonescu, lei 1; L. Petrescu 0,50; Anibal Leondari, 0,50; Cezar Arghirescu, lei ; Vas. Brătianu, lei 2; M. ADegeratu, lei 5. Iorgu Stîrcea, lei 3; căpitan Gh. Degeratu, lei C. Zadurovici, lei 5: Anton Zadurovici, lei 5; Th. Zaduroici, lei 5. Total lei 32.Colecta d-ln: D. R. Popescu, com Fleșcoiu, jud.Buzău, D. R. Popescu, 0,50; Nicu Trentia, 0.50; M. Vladu, 0,50; Vasile R. Stoian 0,20; Stere D. Trentes, 0.30; Const. Ciobotaru 0-ű0: Preotul M. Stanciulescu, 0,30; Minculescu 0,30; Băica Trentea, 0,20; Sterea N. Trentes ,60; Panait Merea, 0,20; G. I. Trentea, lei 0,20; í. Dumi•escu, 0,50; D. Mărculescu, 0,50; Const. Vilan, 0,30; M. Marculescu, 0,20; Ion Vîrlan, ,20; Filip Bogstru, 0,20; N. Matoleșu, 0,20; Ion Nae Trentea 0,50; Const. Șerban, 0,20; T> Tsmulno H Of! • M. TI TIS- tescu, 0,30; Stănescu (percept.) 0, 50; S. Motoloșu, 0,30; I. R. Trentea, 0,20; P. Macsi, 0.20; P. Popescu, 0,20; V. Dobrescu, 0,20. Total lei 3,10 Colecta d-lui Froim Strulevici, Bistricioara, jud. Neamț: Abram H. Abram 2; Froim Strulovici 1; Lupu Iancu 1; Ion D. Strugariu, primar, 1; Smil Strul Leiba 1; Lupu Aizig 0,50; Leizer Aron 0.25; Iosub Lazarovici, 0.50; Neculae Boitincă . 0.25; V. Bosmicel 0-35; D. Popescu 0.25; Gh. Chiriak 0.25; N. Popescu 0.25; Ion Moldovanu 0.25; Total Ici 9— ■ Colecta I Șteflulescu, Frumoasa, Teleorman, Familia I Negulescu, perceptor fiscal, 20; Mill. S. tforărescu, primar, 2; Gogu I Paly, notar, Io Ștefan I. .N’poca 2; Stancu Tănăsescu 1; Jahtui Cristea T; Stan Ivăjuscu, 1: Ilie Rădulescu 1; Ion N. Leocă 1; Radu Ion Pîrvu 1; Ion Panaitescu 1; Ion Neuea 0. 50; Florian Petrescu St. 0.50; Florea Pomelnicu 0.50; Ștefan Hr. Delceă 0.50; Stan T. Dumitrescu 0.50; Total lei St.59 Colecta d-ln. T. Zlătescu, Ianca: N. Cartian 1; S. I. Roman 2: 1. I. Manta 2; St. Stroet; .George Scărlătescu 1; G. Munteanu 1; D. N. Constantinescu 0.50; M. Paraschivescu 1; Milea ; Manta 1; B. Mironescu 5;Gh. Manoliu 2; Victor Crăescu 2: Alexandru Găvrilescu 0.50; Chim Coroiu 0-50; T. Satnoianu 0.50. Președintele comitetului pentru ridicarea monumentului eroilor din 1877-782. Fr. Hrigheescu 5: I. Ghibaldan 1; Din. C. Virnescu 2 . R. llaghel 2; V. Copelea 1; D- Cîmpineanu 3; St- D. Oprescu 1; S. Enăchescu 2; Herman Broff 1: Pandele N. Damian 2; N. Top.