Dimineaţa, februarie 1911 (Anul 8, nr. 2481-2507)
1911-02-01 / nr. 2481
-vi vw\—No. 2481 PUBLICITATEA CONCEDATĂ EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER A Comp. Str. Karageorgevici. 18.—Telefon 3/4 Birourile ziarului: = Str. Sărindar No. 11 București ......................................... ^^x^vtnmr»~1»Vr*r*i *1*1*1^* b^T^^A**^M****"^*"*,^***t*‘*,lji:'*J*AA*,,*%Al**1*A*A<ti>**< l>V>iV0*><VW’»Ar^^iv\OjMunt Afi Ai VW^ffATi^AMâJ1^^^V^A4tM^A^ArW»lA4WWl^M^WA^gh^WiH^el1W^elr4ieweaiawia> *ai« »< «■ [UNK]aa |fyț f||rlljTfl gptj|gfrlY^rl||fhWinrVOOj^u%llg|0^sliftAJOH(VWyinfit*îNLPOLLWJl^^ flTI IVIlA.'lAJV'IT-VTNT'VMX -'.X'JTNJVV'-HIVVJJ-XIHW»W»'~»^~»~r~l*'*1.‘ VI "'**'* 1*"**T“I********“**"*"***"**’* APARE ÎN FIECARE DIMINEAȚĂ CU CELE DIN URMĂ ȘTIRI DIN TOATĂ LUMEA umit^LDM, BARIEIA Situația electorală Soil! Episcopat și Ismailullli în Covurlul Noul episcop al Ismailului.—Acțiunea arhiepiscopi din Chișinău contră limbai românești în 3 . bisericile rurale. Chisina, 1ș Ianuarie. In Martie anul 1910 înaltul Sinod bisericesc din Petersburg, în urma insisteneilor cerere ale lui Serafim a,vechiepiscop al Kișinăului și Hotinului, a hotărît în de comun accord cu consiliul de stat, să înființeze episcopatul Ismailului cu reședința în orașul Ismail. Această hotărîre a fost luată de Sinod, în pripa raportului făcut, acum dour ,ani de archiepiscopul Serafim și în care se critica, prea marea, libertate, acordată clerului . de. o. oficial. limba moldovenească și. piedici, 'i.ori rezultate de aici 'fri opera de rusificare a basarabenilor. , Acel prelat se vede treaba că are reminiscențe de pe vremea cînd comanda’ regimentul său de cavalerie,— căci arhiepiscopul Serafim, nu de mult călugărit, face parte dintr’una din marile familii din imperiul rusesc ,și a ocupat mult timp gradul de colonel într'unul din regimentele de escortă ale casei imperiale, fiind chiar un favorit al țarinei mame. Așa că sfaturile și intervențiunile lui nu sînt fără efect. Deci archiepiscopul Serafim sccotind că eparhia sa e prea mara și munca, prea obositoare s'a gîndit să-și alipească un locotenent, demn de mina sa de fier, alegîndu-și spre acest sfirșit pe un oîhîpret, din cap 1a imperială a Kremlinului, care a fost ridicat la episcopat, și trimis să vegheze la buna apliclie a ordinelor venite de sus. Noul episcop al î smiPului, 17avril, la înfățișare pare un om distins și de un caracter înalt, dar în funcțiunea sa ese la iveală tipul omului ajuns prea de tânăr la înalte funcțiuni și care pune un supra zel la îndeplinirea ordinelor arhiepiscopale și la modul de a oficia în bisericile eparhiei sale. In continuă legătură cu arhiepiscopul .Serafim, au combinat un vast plan de reorganizare a mănăstirilor și bisericilor din sudul Basarabiei, căutînd să înăbușe orice focar intelectual moldovenesc. Episcopul Gavril nu cunoaște decit limba rusească sau se face a nu cunoaște altă limbă, spre a nu putea veni în contact direct și mai intim cu persoane cari sar putea opune oareșcum la planurile sale. De altmintrelea e un prelat de o cultură vastă. Planul urmat de dînsul e prea simplu pentru a nu fi priceput de omși cine. El consistă în reorganizarea mănăstirilor in sensul de a permuta pe călugări din mănăstirile basarabene aducind in locul lor călugări ruși din centrul Rusiei, precum și în permutarea preoților care grăesc moldovenește cu preoți ruși. Pe de altă parte arhhipiscopul. Serafim caută să izbească cu mai dese ori în seminariul din Chișineu, adevărată pepinieră de preoți moldoveni, desființînd catedra de limba moldovenească sub pretext că e inutilă ! Acestor măsuri sistematice de deznaționalizare a basarabenilor în însuși factorul cel mai principal și ultimul care mai rămăsese „Biserica“, nu li se împotrivește nimeni, și dacă îndrăznește cineva, o face cu gura prea mică, ca să poată fi auzit, măcar de vecini. Se vede treaba că nici unul din mijloacele de deznaționalizare întrebuințate pînă în prezent nu au fost destul de eficace, pentru ca să-l vedem hotărîțî a recurge în un mijloc de la care orice popor cu pretențiuni de cultură, cum o au azi rușii s’ar fi dat la o parte. Școli romînești în Basarabia n’avem, nici măcar limba romînească nu se predă. In schimb însă limbei grecești i se admite existența, măcar ca facultativă ; așa, într’un liceu cum e cel de fete din Ismail, există catedră de limbă grecească pentru cel ce doresc a o cunoaște. Singurul element cultural, deși foarte primtiv, era strana stingă din mănăstirile și bisericile de la țară, unde ptctorii de carte moldovenească veneau să învețe de la preoți și cîntărețî. Acum vedem că și dînsa dispare. Țăranul obicinuit să-șî asculte liturghia în limba strămoșilor se vede silit a trage cu urechea și la limba muscălească. Nu are nici măcar mîngîerea să citească vre-o carte de rugăciuni, căci importul lor e strict interzis sub motiv că poate conține erezii neadmise de canoanele sfintei biserici pravoslavnice ! Sperăm însă că episcopul Gavriil, urmașul (la episcopatul Ismailului numai) a lui Melchisedek, se va domoli cu timpul și se va convinge că nu strică întru nimic să lași țăranilor limba lor maternă, măcar la una din strănile bisericești și că de o va scoate nu-i va împiedeca să simtă ,și să se roage lui Dumnezeu tot în românește—căci din stejar, și ei ar răsare H. C. Mișcarea culturală la Pitești — Cercul „Argeșul“ — PITEȘTI, 20 ianuarie. — Joi, 20 ianuarie cor. a avut loc în frumoasele saloane ale clubului „Tinerimea", a doua șezătoare artistico-literară a cercului cultural „Argeșul“, creat în orașul nostru în urma intensului pe o seamă de tineri intelectuali au depus pentru ca reușita să se deplină. De remarcat avem constituirea societăței, al căreia statut e alcătuit din 10 articole bine și concis redactate. Pentru ca năzuințele și personalitățile să dispară, individualismul trecând pe un ultim plan, adunarea generală la constituire a acceptat propunerea unuia dintre inițiatorii acestei mișcări, d. Florian Constantinescu, fost director al prefecturei locale, azi avocat, și au hotărât ca societatea să fie condusă de nouă consilieri ce compun comitetul de administrație, fără președinte permanent, el urmînd a fi tras la sorți in ziua ședințelor de comitet. Această mica republică astfel constituită, admisă de întreaga socicietate cultă din Pitești și tot județul, a ales în consiliul de ad-ție pe d-niî: Sofronie Popescu, Florian Constantinescu, Pompiliu Vlădescu, G. Em. Stănescu, N. Apostolescu, 15. Macarie. Iconomu fr. Marin Preoțeștii, G. Stănescu-Celar, inginer V. Dumitrescu, țari au depus tot interesul ca' producțiunile artistico-literare 'ale acestui cerc să fie cut mai apreciate. ' Prima șezătoare literara deschisa de d. Florian Cristarntinescu, a arătat tuturor că o mișcare serioasa pe terenul cultural și-a luat avînt și in orașul nostru. Tot ce a fost mai distins în frunte cu generalul Istrate, care a pus la dispoziția cercului multă bună-voință și deosebită atențiune au luat parte la această șezătoare’care s’a distins printr’un program bine aranjat și destul de bogat.. , Corurile „Cucuruz cu frunza n sus” și săltăreața horă „Foaie_ verde «î o alună" executate cu mult simț de coriștii societăței. au stîrnit nesfirșite aplauze, remarcindu-se soprano d-nele Constantinescu și Stănescu, precum și baritonii: dr. Suhățeanu și Titus Melinescu-D-na Sofia Bucurescu a dat dovadă că e o virtuoasă tehniciană în „Finalul din concertul lui Weber”, iar d-ra Adela Oprescu — cu toată emoția de care era stăpinită — ne-a făcut să întrezărim, prin modul de execuție și interpretare a naționalului potpuri „Alice“ că posedă aptitudini artistice și un suflet cu adevărat muzical. D-na Lucia Stănescu pentru a doua oară ne arată pe muzicanta rafinată. Cu o voce clară și ondulată ne-a cîntat gingașa melodie „La princesse” și a impresionat mult publicul cu „Du-te dor la Badea ’n sin“ care a fost bisată, acompaniată fiind de d-ra Constantinescu, în vîrstă numai de 12 ani. D- sub-locot. Paraschivescu ne-a dovedit că și sub haina militară se află artiști; așa, în cavatina din Ernani ne-a făcut impresia unui viitor bun concertist. D. Titus Melinescu, baritonul prea cunoscut de societatea piteșteană, ne-a făcut prin calda și bine timbrata fi sale voce să ne Închipuim că asistăm la concertele lui Tita Ruffo, păcat însă că sublima „Chanson de l’adieu“ de Tosti, a fost prea mică și deci simțirea-î muzicală nemărginită, am gustat-o prea puțin timp. D. V. Antonescu, a desăvîrșit reușitauzicală a acestei șezătoare. In „Serenada“ și „Souvenir“ de Dridla, executate din mandolină cu o artă remarcabilă, a fermecat pe toți. Partea literară: d. N. Em. Teohari, profesor, a ținut o dizertație despre „Ce povestește clopotul“, iar d. G. Stănescu-Celar, a citit mai multe fabule cu un umor deosebit din Ranetti și Florian Becescu-Șezătoarea a luat sfîrșit la orele 12 noaptea cînd ■ auditorul — toată elita Piteștiului — a plecat ducînd cu sine regretul de a se fi sfîrșit prea de grabă o asemenea recreație sufletească. — Spectator. Convorbire cu d. Alexandru Gussi Fostul prefect de județ candidează pentru prima oară la colegiul al doilea de senat. A intrat în politică la 1897; la 1901 a fost numit prefect de poliție sub liberali și a ocupat această demnitate pînă la 1905. La venirea liberalilor în 1907, Gussi reia prefectura de poliție pe care o deține pînă la 1908 — cînd e numit prefect de județ în locul d-lui I. C Atanasiu, numit în aceeași calitate la Tulcea. Timp de doi ani și jumătate el a stat ca prefect de județ I. Gussi a depus o frumoasă și bine ordonată activitate, rezumată în înființări de școli, băi școlare, infirmerii și spitale prin județ. * Sunt întîmpinat cu aceea amabilitate cu care mă obișnuise fostul prefect, în audiențele mele zilnice. Firește că în timpurile eminamente politice în cari trăim, orice discuție trebue să ruleze în jurul politicei Timp de aproape uni ceas d. Gussi cu verva-i cunoscută și a schițat toată situația politică generală, cu toate speculațiunile și intrigile ei Abordez politica locală. — și adevărat că d. Orleanu, a fost contra cartelului cu democrații ? — „Foarte adevărat. Dar nu numai d-sa , toți afară de d. Zamfir Filotti, nu admiteam cartelul. N am înțeles ca în vederea unei victorii de care partidul liberal nu se îndoește să facem alianțe străine. A primit însă în ultima noastră hotârire o considerație superioară care e și singura rațiune de a fi a unirii. Alianța noastră are de scop o demonstrațiune. Ținem să arătăm că știm cu aceeaș conștiință revoltată să ne ridicăm cu toții contra unui guvern care nesocotind legea și voința țării se instalează totuși la conducerea ei. Nu se poate tolera instituirea unui asemenea precedent, unei așa fel de violentări. Și chiar dacă s’ar întîmpla ceea ce nu-i de crezut ca victoria în alegeri să nu fie a noastră asta încă ne-ar preocupa prea puțin. Nu în vederea ei am încheiat alianța. Dar eu am credința adîncă că vom depăși primul și unicul scop al alianței noastre și vom prăbuși, prin alegerile generale guvernul, venit prin cea mai flagrantă ilegalitate la putere. — Dar la Galați, cum priviți viitorul ? — „Aici cunoști doară situația. Carpișiix sunt frămîntați de vii neînțelegeri și—nu vreau să fac personalități—resentimentele clocotesc în multe inimi. Nu se poate ca în ziua luptei aceste resentimene să nu se manifeste. — Cite locuri credeți să ia opoziția cartelată la Galați. — Cel puțin cinci locuri. Și cînd spun asta să nu crezi că am uitat greutățile cu cari facem noi opoziția alegerile. Niciodată poate nu s’a pretat un guvern la atîtea procedee machiavelice și autea ilegalități ca cel de azi. Și ca să nu și vorbesc decît de județul nostru. Funcționarii din județ numiți sub regimul liberal nu sînt concediați dintr’o speculațiune meschină. Ei ne sunt, în chipul acelda sustrași nouă și în speranța unei vecinice mențineri în posturile lor—speranță pe care administrația are grijă să o întrebie mereu vie—ei sunt siliți să lupte cu guvernul. Pe de altă parte aceeași administrație are grijă să întreție nădejdea de pricopseală în nenumărații postulanți cari cunosc tactica și speră fiecare să obțină pentru sine postările acum imobilizate. Dar cu toate aceste procedee, cu toate presiunile administrației eu cred să luăm cel puțin 5 locuri. După citeva aprecieri asupra felului cum vor decurge alegerile, discuțiunea ia sfîrșit și plec mulțumind d-lui Gussin pentru amabilitatea cu care rai-a oferit aproape un ceas din timpu î acum prețios Pedrov -----------------— Incendiul de la „Luvru“ u. Alexandru Russi Focul izbucnește de la catul superior al palatului „Luvru Sufragetele ieșane ----------------------— — Reînvierea ligei femeilor — Voi femeilor! — Bărbații și liga IAȘI, 27 Ianuarie. — Am arătat la timp, că din inițiativa d-rei A dela Xenopol, s’a reînviat Liria femeilor, care, în trecut, a dat atîtea roade frumoase. La prima întrunire ce a avut loc în saloanele d-nei Adela Xenopol, s’a ales un comitet, care va intra în tratative, pentru reintrarea în posesiune a fondului ligei, ce se găsește depus,la casa de consemnațiune din București. Dar în chiar prima ședință, au fost discutârmî interesante, în ceia ce privește rolul ligei, In manifestațiunile vieței politice. Semnalul acestei discuțiuni Fa dat d-na Buțureanu, institutoare. D-na Buțureanu a început prin a aduce elogii veche! ligi, care a desfășurat o mare activitate, a adunat un capital frumos și a întemeiat cantinele școlare. D-na Buțureanui ridică apoi chestia admiterea femeilor la vot, chestie pasionantă . Reproduc textual părți din cuvîntarea rostită. D-na Buțureani zise: „Iată despre ce e vorba. A eșit un zvon și deși nummai noi , ar trebui să dăm atenție zvonurilor, totuși cîte o dată, e nevoi de stabilit adevărul. S’a zis că vechea ligă a femeilor, fin unire cu Institutoarele voesc să facă în țara romînească o nouă armată a sufragetelor române, după modelul celor din Anglia. Noi institutoarele, cu in scus de a fi luate drept retrograde, declarăm că n’am voi să facem parte dintr’o societate cu firma vot femeilor ! Nu cred să fie cineva între noi, care să nu recunoască că nouă femeilor din Romînia ne lipsește orice pregătire pentru a lua parte directă în afacerile publice. Cu toate, cred, recunoaștem nevoia ce este de a ne instrui mai solid, de a ne pune pe o cale mai sănătoasă și de a lucra în chip mai conștient decît pînă acum“. D-na Buțureanu, după ce trece în revistă luptele din alte țări, zice: „Să vedem însă ce constatăm la noi. Am înaintat mult. Meritele însă nu sînt tocmai mari, căci n’am muncit dectî foarte puțin. Calea ne-a fost bătută de surorele noastre de pe hotare. Să ne ffîndim ce muncă, ce zarvă n’a fost pentru a se deschide porțile universităței, pentru a proctica medicina, pentru a intra în învățămînt ? Ei bine la noi, toate au’venit ca ceva natural. Și de bună teamă, că și fatalitatea, voiului tot așa de ușor va veni, îndată ce Franța o va dobindi, noi neapărat, cu darul ce a, avem să imităm, o vom urni 7“. In această chestie, d-na Babreanu termină zicând: . — „Ceia ce avem noi nevoe pentru massa întreagă, a femeilor, este de a ne dezvolta, spiritul de solidaritate, a ne pune la muncă și a arăta societățea mai întâi chipul de cum înțelegem noi unele lucruri" A doua propunere interesantă a d..nei Buțureanu, a fost a se primi bărbații ca membru al ligei femeilor. D.na Buțureanu se ridică înpotriva atitudinei bărbaților în trecut, și zice: „Tiară ar fi avut un pic de iubire umană mai mult pentru noi, m ar fi suferit abta vreme ca noi să nu fim, decît curtezane sau numai niște servitoare legale“. .Totuși conferențiara crede că și Umaile au avut partea lor de vină, și conchide că primind ca bărbații să facă parte din ligă, ar pune femeile la adăpostul bîrfelor Chestiile ridicate fiind prea interesante, vom continua ancheta și vom reproduce și părerile celorlalte doamne din liga femeilor.. Dan. REVISTA MODEIN„ a Congresul învățătorimii mâine din Bucovina Din partea unui comitet s’a trimis pentru congresul învățătorimii române următoarea înștiințare :. Duminică, în 12 Februarie 1911, orele 11 d. a. se va deschide în sala de tir din Rădăuți congresul învățătorimii române din Bucovina,la care sîntețî respectuos invitat sau participați dimpreună cu întregul corp didactic de la școala de sub conducerea d-voastră. Ordinea de zi: Situția politică din țară și invâțătorimea română. Referent: Akiiai Chisanovitci. Regulamentul adunării:" 1) ) Adunarea alege un prezident, un locțiitor și un secretar. 2) Ordinea în sală va fi susținută de aranjori, cari vor purta ca distincție tricolorul la butonieră. • 3) Toți vorbitorii sunt ținuți, să vorbească numai la obiect. ■ [UNK] [UNK] •4) Cine voește să vorbească trebue să se anunțe în scris la prezidentul adunării sau la unul din aranjeri ■ 'însemnații cu o cocardă tricoloră.' 5) Fiecare participant poate vorbi, cu excepția referentului, numai de două ori. Rectificările personale nu intră in calcul. 6) In general va trebui fiecare participant să grijască, ca ordinea discuțiilor,să nu fie tulburată și ca congresul să se prezinte ca o manifestație imposantă a învățătorimii române din Bucovina. 0 plinget treptă D- Mihail Zamfirescu din str. Tunari 12 Ploești fost plutonier în Reg.. Mircea 32, ne trimete o lungă scrisoare în care descrie pe larg peripețiile, cheltielile și neajunsurile pe cari le întîmpină cererea ce a făcut-o de a i se da 6 hal de pămînt la cari, ea pensionar eșit din oștire, sî dă dreptul legea.’ De la 1 Octombrie 1909 pînă azi, fostul plutonier a bătut în diferite rinduri scările Ministerulur de războiul și Domenii precum și acele ale palatului regal. Demersurile și plîngerile diferite și repetite n’sa avut nici un rezultat și piin azi, omul nu și-a putut obține dreptul sǎu. Atragem atenția d-lor miniștri de războiu și domenii asupra acestui lucru. ----------no--------- lÎlariT, 1 Februarie 1911 DIRECTOR CONST. MILLE Abonamente cu premii imm mm Let 90.— • tani Let It.— »laut I . . I. O.— Pentru străinătate prețul este indan TELEFOr • mreețta fi Administrația Redacția: cu Capitala Ho. 14/10 14/10 _ Provincia „ 1400 „ Străinătatea „ 12/4? NUVELELE „DIMINEȚEI* ÎNSEMNĂRI De VICTOR EFTIMIU Printre socialiștii români din jurul primăriei, am dat de un fost poet, actualmente om ere spirit și tinichigiu, care n’a mai fost în țară de douăzeci și cinci de ani. Un sfert de veac printre străini i-a albit barba, iar cele cîteva mii de pachete de tutun, fumate în sfertul ăsta de veac, i-au îngălbenit barba albită în douăzeci și cinci de ani printre străini. Vințurind patimile omenești, am adus fiecare vorba despre ale noastre. După ce i-aț spus pe ale mele, bătrînul a clătinat capul în semn de milă (îl întristase mai ales faptul că mi-am pierdut averea la cărți—și-mi spuse : — Două patimi am avut ea în viață: tutunul și Vasile Alexandri. Tutun fumez mult, precum veV I. Fumam de mic, întâi In glumă, pe urmă ne frigem degetele. La început, fumam foi de vița uscate, răsucite în târtie de caet. Și în caetele acelea, cîte versuri de Vasile Alexandri nu ardeam odată cu foile de viță ! Abia tirziu, cînd am început să fumez tutun adevărat, mi-am dat est seama cine e Vasile Alexandri. Strofele lui începeau să mă farmece: „Locuința mea de vară E la țară ! Acolo eu vreau să mor Ca un fluture pe floare Beat de soare Și profum încîntător ! Versurile lui îmi răsunat ca o muzică lină în urechi, mi le mîngăiaft, cum nu mi le mai mîngăiase nimeni pin' atunci: „Pe o stîncă neagră într’un vechiu castel „Intr’o sală ’ntinsă printre căpitani „Ca un glob de sur luna tU,î luceai“ I le știam pe diafară. O admirație fără margini mă făcea să.I citesc și să-î recitesc versurile, la oricine întîlneam în cale. Căci ce e mai frumos ca cele trei versuri, pe cari ți le spusem ?... —Ah.ha !.. cete din „Peneș Can. ca fiul...“ Da ’. In chipie? te ți Lina strălucind ca un glob de aur, printre căpitanii din vechiul castel,. — ...pe o stîncă neagră... — Da, pe o stîncă neagră. E nemaipomenit !... După ce-șî mai făcu o țigară, care-i mai îngălbeni două fire din barba albită de un sfert de veac, petrecut printre străini, — prietenul meu îmi citi poeziile pe cari le făcuse el, influențat de Vasile Alexandri. Multe din ele, mi se părea că le-am mai auzit... sau le-am citit... cindva.. de mult, prin cărțile de școală. Apoi, vorbirăm mult de teatrul lui Vasile Alexandri. Aici, socialistul meu era mai tare can poezii. Spunea cît Îi plăcuse lui „Fata aerului“, „Hamlet“ și „Două orfeline“. Vorbirăm apoi și de proza lui Vasile Alexandri. Iar la sfîrșit, fostul poet exclamă: — Romanul e născut poet! „Cine putea să spună vorba asta mare decît bardul de la Mircești?’" Ei, uite, domnule, vorba asta e un roman întreg... Apoi, tocmai cînd mă așteptam să’mî povestească romanul de care era vorba, prietenul meu își mai îngalbeni cîteva fire din barbă, surise cu modestie și băgă mina în buzunarul dinlăuntru al hainei. — Am văzut că nu e și nu e chip să fac și eu versuri ca Vasile Alexandri, m’am gîndit că n’ar fi rău să încerc cu proverbele. Iacă, îți citesc cîteva. „Românul e născut poet" a lui Alexandri a rămas nemuritor. Să vedem, crezi că are să râmblă măcar unul d’al meu ?— S’auzim! ri„ — Țiganul e născut lăutar. •«"* Ungurul e născut baron. Ovreiul e născut samsar. Grecul e născut... (aici nu știa Că e născut grecul). Bulgarul e născut sîrb. Sîrbul e născut bulgar. .Macedoneanul e născut antart Ardeleanu e născut avocat. Ardeleanca e născută privighetoare. 4 Italianul e născut tenor. Neamțul e născut membru de societate corală. Sasul e născut mort. Rusul e născut nihilist. 1.. Francezul e născut orator ! Americanul e născut miliardar- Englezul e născut rus. Și toată seara glumețul tovarăș îmi citi aprecierile tuturor popoarelor. Isprăvind cu Europa și America el trecu în revistă toate semințiile pămîntești. Mă miram de unde mai scoate atâtea adjective și atîta spirit pe socoteala hieților japonezi, ehi, nerv, armeni, tibetani, laponi, eschimoși... Era gata-gata să înceapă a’mi vorbi despre oamenii din lună și din Saturn,cînd, bănuind aprecieri supranaturale, calambururi și paradoxe planetare, m’am sculat să plec. — Bine faci! îmi zise el. Mă duc și eu, uite! Și-mî arătă tabachera goală de tot. — Mă ’nțelegî, eu două patimi an avut in viață...... Victor Eftimiu Școală de apicultori — Cîteva păreri — Citind în „DIMINUIEAȚA“ cumcă un domn vroește să înființeze o școală de apicultura, iar un altul o societate pentru protecția albinelor, m’am îndemnat să spun și eu cîteva cuvinte în această privință. Dacă statul n’a fost în stare, să ia măsuri, ca apicultura să nu ajungă în starea de decădere, in care se găsește astăzi, să nu fie cel puțin răui voitor, să nu împedice, pe acel ce ar vroi să se miște în această direcțiune." Cere, de pildă, domnul cutare, să i se scutească de vamă cele trebuincioase școalei sale. Pentru că să nu-i să satisfacă cererea ? Pentru ce să nu-1 ajute cu atît, cel puțin, dacă, mijloacele nu te lasă să mergi mai departe cu încurajarea ? și mai cu seamă cînd lucrarea ce urmează a se face e spre binele obștesc? Țara n’are să sărăciască, chiar dacă s’ar dispune, ca toate obiectele de apicultura să fie scutite de vamă și transport pentru un timp oarecare. Cu prilejul acesta se vor aduce cel puțin modelele după cari s’ar putea face altele aici și de cari orice apicultor nu se poate lipsi cu nici un preț, afară numai de n’ar avea gustul să piardă vremea în zadar. Acestea ar fi : estuar,toare, teascuri sau căldări pentru extras ceara, „ mașini pentru facerea începuturilor de faguri, adăpătoare, hrănitoare, etc. ” In ceea ce privește pe domni! ce! au luat., inițiativa înființării școalei și societățeî, fapta lor e cît se poate de frumoasă. Poate va veni ziua cînd în fruntea trebilor, publice vom avea un om, care, ca și noi, să urască cartelul fabricanților de zahăr și atunci visul apicultorilor ,v fi îndeplinit cu siguranță. , Cartelul, cred eü, a fost cauza, că niciunul din puternicii care cîrmuiesc țara, n’a îndrăznit să arunce ochii peste graniță și să vadă cum, aproape toate statele (Ungaria mai cu seamă) cheltuesc sume mari pentru ca să răspîndească apicultura -în popor, A. B. apicultor din Buzați. PEDEAPSA Răzbunătoarea femeilor își îndeplinise misiunea. Corpurile celor trei infami, să legănau de mult în aer... (Scenă din romanul Râzbm inătorirea fasniüos) sau Masca Albastra, a căruia publicare „Dimineața“ o începe poimîine, Mercurii. Cu începere de MERCUR! 2 FEVRUARIE, cetiți în „DIMINEATA” —-------— Mil ANEilEAI RAZBUNATOAREA FEMEILOR J mm IIUN 1 II 1UU ciaiwl ^ eAU MASCA ALBASTRA ^ 11 emotionamt