Dimineaţa, aprilie 1911 (Anul 8, nr. 2540-2567)
1911-04-01 / nr. 2540
anul VIII.—No. 2540 PUBLICITATEA: CONCEDATA EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL, SCHULDER A Comp. Str. Karageorgevici, HL—Tetefon RM Birourile ziarului 1 Str. Sărindar No. 11 București TELEFON [UNK] Direcția și Administrația No, Radaclia:u Capitala „ ■ v • Provincia „ • m Străinătatea „ 3 APARE IN FIECARE DIMINEAȚA CU CELE DIN JURMĂ* ȘTIRI DIN TOATA LUMEA DIRECTOR CONST. MILLE Abonamente cu premil i ■a a» ui so.— I o rami 1..1 et._ 8 rani Pentru străinătate prețul este îndoit Vineri 1 Aprilie 1911 14 16 14 10 14 90 12 4: Plaga funcționarismului ------AA----- ».Multe se uita și puține se învață la noi” spune. d. N. P. Ianovici în raportul sau asupra budgetului. Exclamația aceasta i-o smulge d-luî Iano.Vici, constatarea că plaga funcționarizmului crește mereu și Că budgetul Statului este din Ce în ce mai mult împovărat de funcționari.. .Din cumplita criză financiară, prin care: a trecut Statul român acum,zece ani, spune raportul budgetului, nu s’au tras sau au fost uitate prea repede învățămintele ce veșnic și neclintite trebuiau să rămînă în mintea fruntașilor acestei țări. Și nici convulsiunea din primăvara anului 1907 n’a redeșteptat amintirea împrejurărilor cari amenințau să știrbească independența noastră economică. N’am învățat nimic, în adevăr. Budgetele noastre cresc Cu o repeziciune vertiginoasă și în ele sporul cel mai mare îl ocupă cheltuelile pentru personal. Ca și cum n’am fi trecut niciodată prin teribila criză din 1900 a căreia soluție a stat în primul rînd în foarfeca d-lui .Sturdza și în faimoasa curbă a d-lui Haret, funcționarismul sporește cu o iuțeală vertiginoasă. După cum se constată din raportul d-lui Ianovici, budgetul propriu zis al Statului, fără cheltuelile casselor și fondurilor speciale, a crescut cu peste 50 la sută față de budgetul din timpul crizei financiare Proporția în care a sporit numărul funcționarilor în ultimii ani se poate vedea foarte bine după încasările pentru casa pensiilor din reținerile de zece la sută asupra lefurilor și diurnelor. Iată un tablou elocvent în Această privință. Exercițiile Uici reținerea în IO 10 De la patru miloane cîte erau în 1902, reținerile s-au urcat la unsprezece milioane și jumătate în 1909. Cu alte cuvinte, într’un interval de opt ani, salariile plătite de Stat s’au întreit aproape. Și să se noteze că în această vertiginoasă urcare a sumei salariilor adăogiile la salariile funcționarilor existenți ocupă un loc foarte mic. Toată lumea știe ce încet a mers mișcarea de revenire la starea de lucruri dinainte de curba d-lui Haret. Cea mai mare parte din creșterea cheltuelilor pentru personal se explică prin crearea de funcțiuni noue. Lucrul acesta reiese cu prisosință dintr’un alt tablou pe care-l găsim în raportul d-lui Ianovici. Tabloul acesta cuprinde arătarea economiilor realizate din funcțiunile rămase vacante. Din el reise că pe cînd între anii 1902—1906 se încasau din funcțiunile vacante în mijlocul 6—700.000 lei, în exercițiile 1908—1909 și în 1909—1910 cifra economiilor s’a înpătrit aproape, ajungînd la 2.800.000 lei. Aceasta dovedește că numărul funcțiunilor a fost așa de sporit încît nici n’a fost cu putință să li se găsească titulari imediat. In privința felului cum se ajunge la înmulțirea funcțiunilor absolut inutile, găsim iarăși unele amănunte foarte interesante în raportul budgetului. „Uneori — spune d. Ianovici — se inventează ținerea unui registru pentru a justifica funcția creiată și înscrisă în budgetul statului; alteori sporul de salarii provine dintr’o procedare îndeobște cunoscută, după stăruințe, pe cale budgetară, se dă unui funcționar, pe lîngă salarii și diurnă. La al doilea an diurna se contopește în leafă, la al treilea an, dacă stăruința persistă, se înscrie iarăși o diurnă și așa mai departe”. Din sporirile continue de personal — spune raportorul mai departe — se poate deduce că, pe lîngă asigurarea ori și altceva.. D. Ianovici nu spune însă ce este acest „altceva". De altfel e și de prisos. Toată lumea știe că prin înmulțirea funcțiunilor s’a urmărit, în primul rînd, satisfacerea intereselor electorale, plasarea partizanilor strînși în diversele partide în vederea asaltului la budget. Cînd numărul partizanilor de plasat era prea mare față cu locurile disponibile în budget, se creiau nouî funcțiuni. Și așa, an ca an am ajuns la pletora de funcționari de astăzi, care împovărează atît de greu budgetul. ÎOSIP NĂDEJDE * * 1902— 1903----- 4.154.555 lei 1903— 1904 — — 4.354.660 „ COOif—19Q5 — — 4.610.664 „ 1005—1906 — — 4.721,995 „ 3800—1907 ------- 5.438.010 „ 3907—1008 ------- 5.308.596 „ 1908— 1909 ------- 11.144.153 „ 1909— 1910 — — 11.592.213 „ Agitația studenților in medicină din Iași IAȘI, 10 Martie. Prin noul buget al ministerului de culte s'au redus la jumătate alocațiile prevăzute pentru laboratoriile facultăței de medicină din localitate. O stdenti furtunoasă, In această chestiume, a avut loc aseară la gruUpul facultatei de medicină. D. Ar. Megler, profesor la o tțesută facultate, va pleca la București pentru a stărui să se re-intregeze sumele din budgetul pentru laboratoriile din Iași Pe de altă parte, studenta ta medicină cari se așteptau, să se complecteze aceste laboratorii. Unt indignați că s’au redus și temele existence. Ei sunt pe cale de a se pune în grevă, pentru a obține reîntregiirea sumei și complectarea facultatei de medicină prin noul laboratory.—Dan Din prin artist icele acestea ducele George al II-lea a împlinit 84 ani. S’a știt pe tronul ducatului la s6 Septembrie iste. In lunga sa domnie, ducele George al II-lea, s’a devotat ritmultă rivnd progresului țărei pale, pe toate tărîmurile, dar în special pe tărîmul artistic, Sub conducerea Și imboldul sau artistic, trupa curții ducate, a săvirțit reforma radicală a teatrului germulst. GEORGE H, DUCELE DE SAXA BEDUNGEN ȘI HILDBUR GHAUSEN carea măcelarilor din Capital — CONSFĂTUIREA DE LA PRIMĂRIE — Măcelarii angrosiști din Capitală cari sînt întru cîtva nemulțumiți de unele dispozițiuni luate încă de trecuta administrație comunală au început a se agita și a interveni pe lingă cel în drept pentru a reveni asupra acelor disspozițiuni, o delegațiune compusă din d nsp C. Veritu Cristescu, Costin ca I.ungu, Dimcea Stefanescu, V. Missu și N. Georgescu s’a prezentat erî după amiază la primăria Capitalei. Delegațiunea a fost primită de d. dr. I. Mendonichi, prim ajutor de primar, de fată fiind d. Ionel Protopopescu-Pache și Dinulescu directorul abatorului, R . Măcelaru au arătat că , pe lîngă taxa de 4 lei pentru fiecare vita tăiată se mai percepe și suma de 85 de bani, sumă adăugată de trecuta administrație comunală. Ei susțin că această taxă este ilegală și cer să fie desființată. D. dr. Mendonici a însărcinat pe dinulescu, directorul abatorului și ChiritP Mihăilescu directorul comutatilității, să se ocupe de această chestiune și să prezinte un raport .amănunțit . Ni. Venicu a avut apoi o altă nemulțumire a măcelarilor. ■ La introducerea vitei în abator măcelarii angrosiști cer direcției abatorului sa îndeplinească ș i forma actului de vînzare a vitei supusă tăerei, act care se face pe numele măcelarului detailist. Taxa pentru acest act este de 60 de bani. Or, măcelarii plătesc 2 iei, sumă în care intră și taxa de vînzare a vitei. Primăria nu are dreptul să încaseze această taxă, întrucît vînzarea nu s’a făcut în interesul abatoriului. * . O chestiune destul de importantă a fost adusă în discuțiune de către d. Dinceatefănescu. Primăria să despăgubească în întregime pe măcelari, pentru vitele confiscate ca fiind bolnave. Pînă acum comuna plătea numai a treia parte din valoarea vitei confiscate, însă numai pentru vitele bolnave de tuberculoză. D. dr. Mendonici a găsit dreaptă cererea măcelarilor și a promis că va supune d-lui Dobrescu, primarul Capitalei, doleanțele lor. — Roși Bandele din Serbia - - ■--------**-------- O bandă de haiduci care a fost prinsă lângă Kragujcratz, după ce a fost urmat un timp de mai multe luni de zile. Banda aceasta a comis numeroase crime și jafuri. Greva dela fabrica Mandrea ÎNTRUNIREA DE ERI GrÎ greviștii dela fabrica Mândrea s’au întrunit și mai mulți dintr’înșii au rostit cuvîntări. Vorbitorii au atacat pe d. Mandrea pe care l’au acuzat că s’a pus în serviciul corporațiilor pentru a lovi pe lucrătorii săi tocmai acum, în ajunul Paștilor. Ei au mai spus că greva a fost provocată de patron și au arătat că d. Mandrea avînd acum un mare stoc de lucru greviștii trebue să fie uniți și să nu cedeze căci vor izbîndi cu siguranță. Greviștii față de aceste explicații, au declarat că vor fi solidari și că vor prefera să plece în alte părți sau să se lase de meseriele cît să se întoarcă la lucru învinși. Sau împărțit apoi ajutoare. Rectificăm aoi și cele publicate erî cu privire la d. Tancu Boloslovoski care e maistru primitor la fabrica Mandrea și nu la fabrica Nae Teodorescu. M șca’B i învățămînt In învățămîntul primar urban și rural s’a făcut următoarea mișcare: Afi fost transferați: D-nele Ortansa Ghirginia dela școala No. 1 de băetî la școala No. 9 de băetî din Galați; Eleonora Z. Ionescu dela școala No. 1 de fete la școala No. 1 băeți din Galați; Elena M. Ionescu de la școala No. 9 băetî la No. 1 băetî Galați; Zoe Drăghiceanu dela școala No. 3 fete la 8 fete Ploești; Elena Bejan de la, 8 fete la 3 fete Ploești; d. N. Ionescu dela Naeni la Scurteștî (Buzău); d-na Ionescu de la Naeni la Scurteștî (Buzau); I. Borducea de la Suhăteni-Găgeni la Naen. Au fost detașați: D-na Elena C. Petrov institutoare de la școala No. 3 de fete din Brăila la școala No. 2 de băeti din Cîmpulung. Au fost numiți: D-na Natalia Constantinescu directoare la școala No. 5 de fete din Bîrlad; d-na Smaranda Cardaș directoare la școala No. 4 de fete din Bîrlad și Ortansa Popescu la școala No. 9 de fete din Ploești. Dela Universitatea Populara Aseară s’au ținut următoarele cursuri : d. I.upu Dichter, despre ,Noțiunea de drept“ și d. Curând limba franceză pentru 1 începători. ‘ . . Astă-seară, Joi 31 Martie c. se vor ține următoarele prelegeri : d. C. Miculescu,1 va continua predarea cursului său de Fizica Populară în localul Universitatei, sala No. 20, etajul III, d. Th. Speranță va vorbi despre „Literatură populară comparată în amfiteatru Liceului Lazăr. D. prof. Francois Lebrun, urmînd să plece pentru cîteva zile în streinătate, va ține cursul d-sale de „Literatură și limba franceză“, astă-seară, Joi 31 Martie c.. în clasa VIII-a a liceului Lazăr în loc de Vineri după cum e anunțat în program. Credem Util, să anunțăm că d. Lebrun, ține cursul pentru acei ce au cunoștință de limba franceză, vorbind numai în limba franceză. Drepturile politice în Dobrogea Constanța. 30 Martie. — Comisia pentru acordarea de drepturi politice dobrogenilor, fiind data de 18 Aprilie, pentru verificarea titlurilor locuitorilor din Constanța, a intervenit, la primăria locală, ca să facă publicațiunile necesare, aducînd la cunoștința tuturor locuitorilor ca pînă la aceea dată să se prezinte cu actele ce posedă. Ședința consiliului 5 1 comunal al Capitalei degoroa ce*al drn al doilea ajutor de primar.— Discuțiuni asupra bugetului pe anul viitor.— In chestia reorganizărei corpului de pompieri ---------**-------- Membrii consiliului comunal al Capitalei s’au întrunit în ședința publică ori la orele 4 după amiază în localul Primăriei. A prezidat d. D. Dobrescu, primarul Capitalei, asistat de d... dr. Mendonidi, prim ajutor de primar. După îndeplinirea formalităților obicinuite, d. Dobrescu a comunicat că s'a primit dela ministerul de interne aprobarea pentru alegerea celui de al doilea ajutor de primar. D . Dobrescu recomandă a îjucmpa această demnitate pe d. Mircea Poenaru-Bordea avocat. D. Mircea poenaru a fost ales cu 22 voturi din 27 exprimate. D. Poenaru mulțumește pentru încrederea ce i sa acordat și spune că va munci pentru binele public. Prevăd greutățile ce le voi întâmpina — spune d. Mircea Poenaru — însă îmi voi face datoria. Mă voi desbrăca de orice preferință politică și de orice simpatie personală și voi lucra ținînd întotdeauna seama de interesele comunei •se D. Chiriță Mihăilescu a citit apoi expunerea de motive a bugetului comunei pe anul 1911— 1912. Bugetul este de 16.192,669,10 la venituri și cheluieli și 5.612,829,09 lei pentru diverse deschideri de credite. Față de cel de acum un an, bugetul actual se prezintă cu un spor de 1.739,616,88 lei. * Asupra diseusiunei budgetului cel dinții a luat cuvîntul d. D. Marinescu, care spune că ar fi trebuit ca sporul din buget In mare parte să fi fost destinat pentru introducerea de apă și canal la periferiile Capitalei. Intențiunea noastră este, spune d. Marinescu, să aducem cu mai multe îmbunătățiri cuartierelor mărginașe. D. Marinescu spune că nu face această observațiune din spirit de a critica, ci mai, mult pentru a se evita pe viitor o asemenea scăpare din vedere. D. Teodor Eliad arată că, chestiunea bugetului este :cea mai importantă chestiune și, deci, ar fi trebuit ca fiecare domn consilier să aibă cunoștință din vreme de modul, cum a fost întocmit pentru a putea expune în ședințe observările ce le va crede necesare. Este foarte greu ca !n zece minute, cit durează citirea proectului de budget, să-și facă cîncva observările necesare. Roagă ca pe viitor să nu se mai întîmple acest lucru. D. Eliad arată apoi că comuna ar fi trebuit să se ocupe în primul rînd de reorganizarea corpului de pompieri cu atît mai mult cu cât, în această direcție are și concursul ministerului de război ui t . D. Gr.. Dimopol, spune că consilierii n’au fost puși imediat în curent de modul cum a fost întocmit budgetul din cauza timpului prea scurt . D. D. Dobrescu primarul Capitalei răspunzînd d-lui T. Eliad, spune că de la constituirea comssiliului comunal și pînă astăzi, a fost așa de scurt timpul. Incit abia a fost vreme să se întocmească budgetul. De altfel, spune d. Dobrescu, am lucrat la întocmirea budgetului avînd asentimentul d-voastră. Dă cîteva explicații asupra modului cum a fost întocmit budgetul D. Dobrescu a vorbit apoi despre chestiunea reorganizărei pompierilor. Spune că din partea ministerului de război și a primit o adresă prin care cerea ca contus na să-șî ia asupra sa serviciul pompierilor. Primarul Capitalei a răspunis, la această adresă, arătînd că comuna nu poate, pentru moment, suporta o așa încărcare de buchet și că pînă la anul serviciul pompierilor să țină tot de ministerul de razboiu. Primăria va continua să acorde subvenția de 165 de mii lei. Pentru îmbunătățirea, însă, a corpului de pompieri, spune d. Dobrescu, am prevăzut în noul budget suma de 70.000 lei, pentru cumpărarea de noul aparate. In urma explicațiunilor date de Dobrescu, budgetul a fost aprob... " 1 De asemenea a fost aprobat și budgetul Internatului Otetelișeanu.* D-nii N. G. Ionescu și Florea Georgescu, au fost aleși în consiliul de administrație al societătei comunale pentru locuințele eftine D. D. Grozdea a fost ales censor supleant în consiliul de administrație al societăței comunale de tramvae. In consiliul de administrație al soc. Casa lucrărilor orașului a fost ales d. Diaira. Alegerea pentru locul al doilea a fost amînată. A venit apoi în discuțiunea consiliului, chestiunea alinierei căei Victoriei pe porțiunea dintre Bulevard și Teatrul Național. D. Dobrescu a dat explicații cum a modificat vechea aliniere. Ședința s’a ridicat la orele 6. G. C. Fraudele de la ministerul de externe di Franța Paris, 30 Martie. — „Petit Parisien“ anunță sub rezervă că mai mulți funcționari superiori ai ministerului sunt implicați în fraudele descoperite la oficiul comptabilității. Paris, 30 Martie. — Știrea despre nouăle fraude descoperite la ministerul de externe și acuzația ce se aduce directorului comptabilitătii Piamon, produc mare senzație. Cîteva ziare anunță că colegii lui Hamon a atras de mult atențiunea că în serviciul acestuia sunt neregularități. Hamon, care e ofițer al legiunei de onoare, a declarat unui ziarist că nu avea nici o cunoștință de aceste fraude. Ancheta a dovedit însă că fraudele s-au săvârșit nu numai la minister, ci și la serviciul comptabilităția. Suma sustrasă ar fi de 250.000 lei. După unele ziare e vorba chiar de 450.000 lei. Hamon este un protejat al lui Rouvier. El va fi chemat azi la răspundere. Dela „Societatea istorică romina" CONFERINȚA D-LUI DR. APOSTOLESCU. — COMUNICAREA D-LUI AL. DUMITRESCU Societatea istorică română, a ținut aceară ședință sub preșidenția d-lui Em. E. Kretzulescu, președintele societăței, prezenți fiind d. și d-na V. Kogălniceanu, d. și d-na Al. T. Dumitrescu , dnil I.. Slavici, G. Popa, Lizeanu, preotul Avramescu, V. Lazăr, I. Tuducescu, I. Tufu, amiral Urseanu, Iuliu Dragomirescu, Scarlat Lahovary, Șt. Nicolescu, O. Bogdanescu, C. I. Naum, B. Trifu, avocat, I. Vladoianu etc. CONFERINȚA D-EVI APOSTOLESCU D. Apostolescu doctor în litere de la Sorbona și profesor a vorbit despre, Bălcescu și Cnntarea României. D-sa a arătat că această poemă, face parte din seria de mintificări literare la modă în prima jumătate a secolului al 19-lea. Pe atunci se obișnuia a se atribui câte unui personagiu care nu exista, opere literare de seamă. Lucrul apărea misterios și făcea sensație. Bălcescu a trăit în atmosfere de la Paris care-i dădea asemenea idei și atunci a scris Ctntarea Romîniei. In partea II-a, d. Apostolescu a spus că această poemă e porea lui Bălcescu, iar nu a lui Russo, după cum s’a afirmat. D-sa se sprijină pe mărturiile lui Ion Ghika, publicate în cunoscutele-i scrisori adresate lui V. Alexandri. Acesta din urmă, se știe că nici odată n'a îndrăznit să contrazică pe Ghika , cel mult îl scria rugîndu-l să nu mai susțină pe Bălcescu. Conferențiarul face apoi comparații între „Istoria lui Mihai Viteazu“ și „Cîntarea Romîniei“, arătînd identitatea de plan și de expresii, de multe ori. COMUNICAREA d-lui DUMITRESCU D. Al. T. Dumitrescu a vorbit apoi despre „Un împărat român născut și înmormântat la noi”. D-sa arată că în tradiția noastră culeasă de Cantemir se păstrează anunțarea ruinelor de la Reșca (Romanați) sub numele de curțile lui cer împărat. Cercetînd cine e acest împărat, conferențiarul spune că era împăratul Galerius, ginerele lui Deocletian, născut și înmormântat la Romula, care nu e alta decît, Reșca de azi. Spre a-și sprijini comunicarea, face numeroase citații din sextul Aurelius Victor, Eutropiu și Iordanes. G. M. Doro Mișcarea din ministerul de finanțe Domnul Constantin Chr. Nedelcovici licențiat în drept a fost numit șeful biuroului succesiunilor din direcția timbrului și înregistrare!. D. Nicolae Ianovici a fost avansat, sub-șef de biurou cl. I în direcția timbrului și înregistrare!. D. I. L.ăzărescu a fost numit sub-șef de biuron cl. II în aceiași direcție. D. I. Buieliu a fost avansat impiegat definitiv cl. I în aceiași direcție. D. Radu Niculescu a fost numit impiegat definitiv cl. II în aceiași direcție. D. Victor Dinculescu a fost avansat, impiegat auxiliar cl. I în aceiași direcție. ------------------ --------_oo------- Relgia în școli Societatea „Ortodoxa națională a femeilor române“ a înaintat ministerului instrucțiunei un memoriu, din care extragem următoarele: Cu mâhnire constatăm că în școalele de meserii de toate gradele — menite a produce tării buni și patrioți cetățeni meseriași, — în școalele de agricultură de diferite grade, — în cari învață in mare parte fii de țărani, — în școalele comerciale și in școalele de menaj nu se predă religia. In școalele profesionale de fete, religia este unită cu catedra de limba română și predată deci de o persoană care a primit cîteva noțiuni ale religiei creștine ortodoxe, sau poate ale altei religiuni, in primele clase secundare, dar în învățămîntul superior s’a specializat în litere dar nu în teologie. Și este bine știut că cel ce învață pe altul — mai ales în principiile religiei creștine — trebue ca el însuși să fie bine instruit și mai ales bine convins, ceia ce nu se poate pretinde de la o profesoară de limba română. Știm că ar fi, deocamdată, prea oneros pentru Stat a se crea un așa mare număr de răzedre de religie la școalele profesionale, de meserii, de agricultură și de comerț. Dar credem că prin îndemnul înalților Kiriarchi, s’ar putea găsi numărul suficient de preoți licențiați în teologie pentru școalele profesionale din orașe și absolvenți de seminar gr. II pentru cele din comunele rurale, cari să facă sacrificiul de a preda la menționatele școli cîte o lecție de religie, pe săptămînă, în fiecare clasă, gratuit dela 1 Sept. 1911—1 Aprilie 1912 și în schimbul unui mic remunerar cu ora, dat din o sumă globală anumită, prevăzută în budgetul ministerului sau al Casei bisericei, cu Începere din exerc. budgetul 1912—1913. Cu 85.000 lei s’ar putea plăti cei 127 preoți profesori la școalele profesionale de toate gradele, căci s’ar găsi 76 preoți licențiați cari ar fi mulțumiți cu 800 lei pe an, în afară de leafa ce au ca preoți de orașe și 51 preoți cu seminar gr. II la țară, cari s’ar mulțumi cu 480 lei anual peste leafa lor de parohi rurali și cari s’ar obliga cu predarea studiilor religioase și morale, în școalele de meserii, de agricultură, de menaj, de gospodărie casnică, profesionale de fete și comerciale. 3BL Ä 2E 30L Ä» — Note din călătorie — XVIII Corfu.—Achiile ion.—Originalități. Eșind din Corfu, cu ghidul într’o trăsură, prin Porta Reale, unde observ în treacăt mulțimea bărbierilor, toți „Furnisori ai Majestăței Sale Regelui“ (deși rad infam), ne îndreptăm pe o șosea, umbrită de cactuși și măslini, spre celebrul Achelelon. Pe drum ne intilnim cu țărani in costume nationale, călărind cîte doi pe un cal, în poziția amazoanelor; din cînd în cînd, ne încrucișăm și cu cîte-o femee săltată de un biet măgăruș; pe la răscruci auzim graiul gutural al drumeților. După un ceas ajungem Intr’un sat: Gastiri. E sărbătoare. Pe prispele caselor, stau sătence îmbrăcate ca Santuzza din Cavaleria Rusticană, cu cercei enormi în urechi; fetele cu testimel alb pe cap, nevestele cu testimel colorat,văduvele cu capul gol. In semn de doliu. Ici, colo, prin dreptul circiumelor, Willkommen! urarea de bun venit pe pămîntul Greciei, făcută împăratului Germaniei cînd vine să-și vadă castelul... Achileionul e 'n față. Cînd văd palatul Renaissance din parcul luxuriant, în genul vilelor italiene de pe Lacul de Como, gîndul meu sboară departe—la biata împărăteasă Elisabetha. Fantoma monarhei pribege mă urmărește pretutindeni. Am văzut-o la Starnberg, lîngă München, unde s’a înnecat, de dorul ei se zice, nenorocitul Ludovic al II-a al Bavariei, la Geneva, unde palida visătoare și-a găsit moartea mult dorită pe unda lacului albastru; aci, unde și alesese un colț de lume uitat, să fugă de răutatea oamenilor și să se consoleze de nimicnicia vieții. Venise în vizită la fosta regină, amărîta împărăteasă, și ACHILLEION cum umbla mult pe jos, ceasuri întregi, în împrejurimile Corfului, să doboare prin oboseală gîndurile rele, i-a plăcut raiul de lîngă Gasturi, și a rămas. Cu ce îngrijire își făurise cuibul ! In colțul cel mai discret al parcului, spre marea nesfîrșită, în fața satului de pescari Betuzze, unde cresc cele mai frumoase mandarine, ridicase un templu poetului ei favorit, un alt mare nenorocit, lui Heine; și aci își petrecea puținele ei zile senine, închinîndu-se geniului ca unui Zeu. Ce s’a ales din cuibul ei imperial? Colțul de tihnă i-a fost cumpărat de un împărat burghez, odăița în care-și ținea suvenirurile a fost transformată in sală de biliard ;nemțoaica somnoroasă care te conduce, după ce i-au plătit două drahme intrarea, ti arată cu cea mai mare sfințenie, unde și-a lăsat mucul de țigară în ultima sa călătorie Kaiseri!... Pași profani calcă sgomotos in jurul templului lui Heine, acolo unde Elisabetha sub crasuri In reverie — „Zeul“ a fost detronat și el, aruncat pînă numai zilele trecute în fundul unui grajd din Hamburg. Numai natura, indiferentă meschinăriilor lumești, a rămas aceiași. Dar de ea nu se bucură Kaiserul, și nici nemțoaica somnoroasă care păzește Achilleiono. Cînd vibrez în fața splendorii din vale, femeea rămîne rece: „Béron ist auch seimen !“ Sărmană împărăteasă Elisabethă!.... Continuă să mă urmărească mereu umbra ei, și la Întoarcere, pe bulevardul Elisabetha, de unde se vede între valjirî insula lui Ulysse, a lui Ulysse de plecarea căruia nu se putea Terasă din Vedere din ACHILLE.Om Concursul Nostru de Bijuterii și Argintărie 6 lari premii in valoare totală de 2500 Lei 1. Un pandantiv de platină cu pietre prețioase, în valoare de 1.000 LEI 2. O cutie cu tacîmuri, pentru 12 persoane, marca Christofle în valore de 650 LEI. 3. Una pereche cercel de aur cu pietre prețioase, în valoare de 400 LEI. 4. 5. 6. Trei ceasoarnice de aur 14 carate, în valoare de 450 LEI. Toate aceste obiecte sunt cumpărate de la marele magazin de ceasornice și bijuterii, Frații A. I. Roller, București, str. Smîrdan No. 35, etagiul l-iu. Pentru a lua parte la acest concurs, cetitorii sunt datori să păstreze zilnic cel puțin două cupoane din fiecare număr. Cupoanele se păstrează și se expediază odată și numai prin poștă și de preferință recomandate, administrației noastre, în ziua de 20 Aprilie. Primii șase cetitori cari ne vor trimite mai multe cupoane, vor căpăta, în ordinea respectivă, premiile, cari se vor trage la 23 Aprilie și în fața publicului. Pot lua parte la acest concurs atît cetitorii cît și abonații noștri. Cupon lto .18 mmsr/m ABSOLUT mhim 31 mmm