Dimineaţa, aprilie 1911 (Anul 8, nr. 2540-2567)

1911-04-01 / nr. 2540

anul VIII.—No. 2540 PUBLICITATEA: CONCEDATA EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL, SCHULDER A Comp. Str. Karageorgevici, HL—T­etefon RM Birourile ziarului 1 Str. Sărindar No. 11 București TELEFON [UNK] Direcția și Administrația No, Radaclia:­­u Capitala „ ■ v • Provincia „ • m Străinătatea „ 3 APARE IN FIE­CARE DIMINEAȚA CU CELE DIN JURMĂ* ȘTIRI DIN TOATA LUMEA DIRECTOR CONS­T. M­ILLE Abonamente cu premil i ■a a» ui so.— I o rami 1..1 et._ 8 rani Pentru străinătate prețul este îndoit Vineri 1 Aprilie 1911 14­ 16 14 10 14 90 12 4: Plaga funcționarism­ului ------AA-----­ ».Multe se uita și puține se învață la noi” spune. d. N. P. Ianovici în­ raportul sau asu­pra budgetului. Exclamația a­­ceasta i-o smulge d-luî Iano­­.Vici, constatarea că plaga func­ționarizmului crește mereu și Că budgetul Statului­ este din Ce în ce mai m­­ult împovărat de funcționari.. .­­Din cumplita criză financia­ră, prin care: a trecut Statul ro­mân acum­,zece ani, spune ra­portul budgetului, nu s’au tras sau au fost uitate prea re­pede învățămintele ce veșnic și neclintite trebuiau să rămî­­nă în mintea fruntașilor aces­tei țări. Și nici convulsiunea din primăvara anului 1907 n’a redeșteptat amintirea împre­jurărilor cari amenințau să știrbească­­ independența noas­tră economică. N’am­ învățat nimic, în ade­văr. Budgetele noastre cresc Cu o repeziciune vertiginoasă și în ele sporul cel mai mare îl ocupă cheltuelile pentru per­­sonal. Ca și cum n’am fi tre­cut nici­odată prin teribila criză din 1900 a căreia soluție a stat în primul rînd în foar­­feca d-lui .Sturdza și în fai­moasa curbă a d-lui Haret, funcționarismul sporește cu o iuțeală vertiginoasă. După cum se constată din raportul d-lui Ianovici, budgetul pro­priu zis al Statului, fără chel­tuelile casselor și fondurilor speciale, a crescut cu peste 50 la sută față de budgetul din timpul crizei financiare Proporția în care a sporit numărul funcționarilor în ul­timii ani se poate vedea foar­te bine după încasările pentru casa pensiilor din reținerile de zece la sută asupra lefurilor și diurnelor. Iată un tablou elocvent în Această privință. Exercițiile Uici reținerea în IO­ 10 De la patru miloane cîte e­­rau în 1902, reținerile s-au ur­cat la un­spre­zece milioane și jumătate în 1909. Cu alte cuvinte, într’un interval de opt ani, salariile plătite de Stat s’au întreit aproape. Și să se noteze că în aceas­tă vertiginoasă urcare a su­mei salariilor adăogi­ile la sa­lariile funcționarilor existenți ocupă un loc foarte mic. Toată lumea știe ce încet a mers mișcarea de revenire la starea de lucruri dinainte de curba d-lui Haret. Cea mai mare parte din­ creșterea cheltueli­­lor pentru personal se explică prin crearea de funcțiuni noue. Lucrul acesta reiese cu pri­sosință dintr’un alt tablou pe care-l găsim în raportul d-lui Ianovici. Tabloul acesta cu­prinde arătarea economiilor realizate din funcțiunile răma­se vacante. Din el reise că pe cînd între anii 1902—1906 se încasau din funcțiunile vacan­te în mijlocu­l 6—700.000 lei, în exercițiile 1908—1909 și în 1909—1910 cifra economii­lor s’a înpătrit aproape, ajun­­gînd la 2.800.000 lei. Aceasta dovedește că numă­rul funcțiunilor a fost așa de sporit în­cît nici n’a fost cu putință să li se găsească titu­lari imediat. In privința felului cum se ajunge la înmulțirea funcțiu­nilor absolut inutile, găsim iarăși unele amănunte foarte interesante în raportul budge­tului. „Uneori — spune d. Iano­­vici — se inventează ținerea unui registru pentru a justifi­ca funcția creiată și înscrisă în budgetul statului; alte­ori sporul de salarii provine din­­tr’o procedare îndeobște cu­noscută, după stăruințe, pe cale budgetară, se dă unui funcționar, pe lîngă salari­i și diurnă. La al doilea an diur­na se contopește în leafă, la al treilea an, dacă stăruința persistă, se înscrie iarăși o diurnă și așa mai departe”. Din sporirile continue de personal — spune raportorul mai departe — se poate de­duce că, pe lîngă asigurarea ori și altceva.. D. Ianovici nu spune însă ce este acest „altceva". De alt­fel e și de prisos. Toată lumea știe că prin înmulțirea func­țiunilor s’a urmărit, în pri­mul rînd, satisfacerea intere­selor electorale,­ plasarea par­tizanilor strînși în diversele partide în vederea asaltului la budget. Cînd numărul par­tizanilor de plasat era prea mare față cu locurile disponi­bile în budget, se creiau nouî funcțiuni. Și așa, an ca an am ajuns la pletora de func­ționari de astăzi, care împovă­rează atît de greu budgetul. ÎOSIP NĂDEJDE * * 1902— 1903----- 4.154.555 lei 1903— 1904 — — 4.354.660 „ COOif—19Q5 — — 4.610.664 „ 1005—1906 — — 4.721,995 „ 3800—1907 ------- 5.438.010 „ 3907—1008 ------- 5.308.596 „ 1908— 1909 ------- 11.144.153 „ 1909— 1910 — — 11.592.213 „ Agitația studenților in medicină din Iași IAȘI, 10 Martie.­­ Prin noul buget al ministerului de culte s'au redus la jumătate alocațiile prevăzute pentru laboratoriile fa­­cultăței de medicină din locali­tate. O stdenti furtunoasă, In aceas­tă chestiume, a avut loc aseară la gruUpul facultatei de medicină.­ D. Ar. Megler, profesor la o­ tțesută facultate, va pleca la Bu­­cu­rești pentru a stărui să se re-­­intregeze sumele din budgetul pentru laboratoriile din Iași Pe de altă parte, studenta ta medicină cari se așteptau, să se complecteze aceste laboratorii. Unt indignați că s’au redus și temele existen­ce. Ei sunt pe cale de a se pune în grevă, pentru a obține reîntregii­rea sumei și complectarea facul­­tatei de medicină prin noul labo­ratory.—Dan Din prin­ artist­ icele acestea ducele George al II-lea a împlinit 84 ani. S’a știt pe tronul ducatului la s6 Septem­brie iste. In lunga sa domnie, du­cele George al II-lea, s’a devotat rit­multă rivnd progresului țărei pale, pe toate tărîm­urile, dar în special pe tărîmul artistic,­­ Sub­­ conducerea Și imboldul sau artis­tic, trupa curții ducate, a săvir­­țit reforma­ radicală a teatrului germ­ulst. GEORGE H, DUCELE DE SAXA BEDUNGEN ȘI HILDBUR GHAUSEN carea măcelarilor din Capital — CONSFĂTUIREA DE LA PRIMĂRIE — Măcelarii angrosiști din Capi­tală cari sînt întru cîtva nemul­țumiți de unele dispozițiuni lu­­ate încă de trecuta administrație comunală au început a se agita și a interveni pe lingă cel în drept pentru a reveni asupra a­­celor disspozițiuni, o delegațiu­ne compusă din d nsp C. Veritu Cristescu, Costin ca I.ungu, Dimcea Stefanescu, V. M­issu și N. Ge­orgescu s’a prezen­tat erî după amiază la primăria Capitalei. Delegațiunea a fost primită de d. dr. I. Mendonichi, prim ajutor de primar, de fată fiind d. Ionel Protopopescu-Pach­e și Dinulescu directorul abatorului, R . Măcelaru­ au arătat că , pe lîn­gă taxa de 4 l­ei pentru fie­care vita tăiată se mai percepe și su­m­a de 85 de bani, sumă adăugată de trecuta administrație comuna­lă. Ei susțin că această taxă­ este ilegală și cer să fie desființată. D. dr. Mendonici a însărcinat pe d­­­inulescu, directorul abato­rului și ChiritP Mihăilescu direc­torul comutatilității, să se­ ocu­pe de această chestiune și să pre­zinte un raport .amănunțit . Ni. Venicu a avut apoi o altă ne­mulțumire a măcelarilor. ■ La introducerea vitei în abator măcelarii angrosiști cer direcției abatorului sa îndeplinească ș i forma actului de vînzare a vitei supusă tăerei, act care se face pe numele măcelarului detailist. Taxa pentru acest act este de 60 de bani. Or, măcelarii plătesc 2 iei, su­mă în care intră și taxa de vîn­zare a vitei. Primăria nu are dreptul să încaseze această taxă, întru­cît vînzarea nu s’a făcut în interesul abatoriului. * . O chestiune destul de impor­tantă a fost adusă în discuți­une de către d. Dincea­tefănescu. Primăria să despăgubească în întregime pe măcelari, pentru vitele confiscate ca fiind bolna­ve. Pînă acum comuna plătea numai a treia parte din valoarea vitei confiscate, însă numai pen­tru vitele bolnave de tuberculoză. D. dr. Mendonici a găsit dreap­tă cererea măcelarilor și a pro­mis că va supune d-lui Dobrescu, primarul Capitalei, doleanțele lor. — Roș­­i Bandele din Serbia - - ■--------**--------­ O bandă de haiduci care a fost prinsă lângă Kragujcratz, după ce a fost urmat un timp de mai multe luni de zile. Banda aceasta a comis numeroase crime și jafuri. Greva dela fabrica Mandrea ÎNTRUNIREA DE ERI­ GrÎ greviștii dela fabrica Mân­drea s’au întrunit și mai mulți dintr’înșii au rostit cuvîntări. Vorbitorii au atacat pe d. Man­drea pe care l’au acuzat că s’a pus în serviciul corporațiilor pentru a lovi pe lucrătorii săi tocmai acum, în ajunul Paștilor. Ei au mai spus că greva a fost provocată de patron și au arătat că d. Mandrea avînd acum un mare stoc de lucru greviștii tre­­bue să fie uniți și să nu cedeze căci vor izbîndi cu siguranță. Greviștii față de aceste expli­cații, au declarat că­ vor fi soli­dari și că vor prefera să plece în­­ alte părți sau să se lase de me­serie­le cît să se întoarcă la lu­cru învinși. S­au împărțit apoi ajutoare. Rectificăm aoi și cele publica­te erî cu privire la d. Tancu Bo­loslovoski care e maistru primi­tor la fabrica Mandrea și nu la fabrica Nae Teodorescu. M șca’B i­­ învățămînt In învățămîntul primar urban și rural s’a făcut următoarea mișcare: Afi fost transferați: D-nele Ortansa Ghirginia dela școala No. 1 de băetî la școala No. 9 de băetî din Galați; Eleo­nora Z. Ionescu dela școala No. 1 de fete la școala No. 1 băeți din Galați; Elena M. Ionescu de la școala No. 9 băetî la No. 1 băetî Galați; Zoe Drăghiceanu dela școala No. 3 fete la 8 fete Ploești; Elena Bejan de la, 8 fete la 3 fete Ploești; d. N. Io­nescu dela Naeni la Scurteștî (Buzău­); d-na Ionescu de la Naeni la Scurteștî (Buzau); I. Borducea de la Suhăteni-Găgeni la Naen­. Au fost detașați: D-na Elena C. Petrov institutoare de la școa­la No. 3 de fete din Brăila la școala No. 2 de băeti din Cîm­­pulung. Au fost numiți: D-na Natalia Con­sta­ntinescu directoare la școala No. 5 de fete din Bîrlad; d-na S­maranda Cardaș directoare la școala No. 4 de fete din Bîrlad și Ortansa Popescu la școala No. 9 de fete din Ploești. Dela Universitatea Populara Aseară s’au ținut următoarele cursuri : d. I.upu Dichter, despre ,­Noțiunea de drept“ și d. Curând limba franceză pentru 1 începă­tori. ‘ . . Astă-seară, Joi 31 Martie c. se vor ține următoarele prelegeri : d. C. Miculescu,1 va continua pre­darea cursului său de Fizica Po­pulară în­ localul Universitatei, sala No. 20, etajul III, d. Th. Speranță va vorbi despre „Lite­ratură populară comparată în amfiteatru Liceului Lazăr. D. prof. Francois Lebrun, ur­­m­înd să plece pent­ru cîte­va zile în streinătate, va ține cursul d-sale de „Literatură și limba franceză“, astă-seară, Joi 31 Mar­tie c.. în clasa VIII-a a liceului Lazăr în loc de Vineri după cum e anunțat în program. Credem Util, să anunțăm că d. Lebrun, ține cursul pentru acei ce au cu­noștință de limba franceză, vor­bind numai în limba franceză. Drepturile politice în Dobrogea Constanța. 30 Martie. — Comi­sia pentru acordarea de drepturi politice dobrogenilor, fi­ind data de 18 Aprilie, pentru verificarea titlurilor locuitorilor din Cons­tanța, a intervenit, la primăria locală, ca să facă publicațiunile necesare, aducînd la cunoștința tuturor locuitorilor ca pînă la a­­ceea dată să se prezinte cu acte­le ce posedă. Ședința consiliului 5 1 comunal al Capitalei d­egoroa ce*al drn al doilea ajutor de primar.— Discu­țiuni asupra bugetului pe anul viitor.— In chestia reorganizărei corpului de pompieri ---------**--------­ Membrii consiliului comunal al Capitalei s’au întrunit în șe­dința publică ori la orele 4 după amiază în localul Primăriei. A prezidat d. D. Dobrescu, pri­marul Capitalei, asistat de d... dr.­­ Mendonidi, prim ajutor de pri­mar. După îndeplinirea formalități­lor obicinuite, d. Dobrescu a co­municat că s'a primit dela minis­terul de interne aprobarea pen­tru alegerea celui de­­ al doilea ajutor de primar. D . Dobrescu recomandă a îjucm­pa această demnitate pe d. Mir­­cea Poenaru-Bordea avocat. D. Mircea poenaru a fost ales cu 22 voturi din 27 exprimate. D. Poenaru mulțumește pentru încrederea ce i sa acordat și spu­ne că va munci pentru binele public. Prevăd greutățile ce le voi­ întâmpina — spune d. Mir­cea Poenaru — însă îmi voi­ fa­ce datoria. Mă voi­ desbrăca de orice preferință politică și de ori­ce simpatie personală și voi­ lu­cra ținînd în­totdeauna seama de interesele comunei •se D. Chiriță Mihăilescu a citit a­­poi expunerea de motive a bu­getului comunei pe anul 1911— 1912. Bugetul este de 16.192,669,10 la venituri și cheluieli și 5.612,829,09 lei pentru diverse deschideri de credite. Față de cel de acum un an, bugetul actual se prezintă cu un spor de 1.739,616,88 lei. * Asupra diseusiunei budgetului cel dinții a luat cuvîntul d. D. Marinescu, care spune că ar fi trebuit ca sporul din buget In­ mare parte să fi fost destinat pentru introducerea de ap­ă și canal la periferiile Capitalei. In­­tențiunea noastră este, spune d. Marinescu, să aducem cu­ mai multe îmbunătățiri cuartierelor mărginașe. D. Marinescu spune­ că nu face această observațiune din spirit de a critica,­­ ci mai, mult pentru a se evita pe viitor o asemenea scăpare din vedere. D. Teodor Eliad arată că, ches­tiunea bugetului este :cea­­ mai­ importantă chestiune și, d­eci,­­ ar fi­ trebuit ca fiecare domn consi­lier să aibă cunoștință din vre­me de modul, cum a­ fost întocmit pentru a putea expune în ședințe observările ce le va crede nece­­­sare. Este foarte greu­ ca !n zece minute, cit durează citirea proec­­tului de budget, să-și facă cînc­va observările necesare. Roagă ca pe viitor să nu se mai întîmple­ a­­cest lucru. D. Eliad arată apoi că comuna­­ ar fi trebuit să se ocupe în pri­mul rînd de reorganizarea cor­pului de pompieri cu atît mai mult cu cât, în această direcție a­­re și concursul ministerului de război ui­ t . D. Gr.. Dimopol, spune că con­silierii n’au fost puși imediat în curent de modul cum­ a fost în­tocmit budgetul din cauza timpu­lui prea scurt . D. D. Dobrescu primarul Capi­­­­talei răspunzînd d-lui T. Eliad,­­ spune că de la constituirea comssi­­­liului comunal și pînă astăzi, a­­ fost așa de scurt timpul. In­cit abia a fost vreme să se întoc­mească budgetul. De altfel, spune d. Dobrescu, am lucrat la întocmirea budge­tului avînd asentimentul d-voas­­tră. Dă cîteva explicații asupra mo­dului cum a fost întocmit budge­tul D. Dobrescu a vorbit apoi des­pre chestiunea reorganizărei pom­pierilor. Spune că din partea mi­­­nisterului de război și a primit o­­ adresă prin care cerea ca contu­­s na să-șî ia asupra sa serviciul­­ pompierilor. Primarul Capitalei a răspu­nis, la această adresă, arătînd că co­­­muna nu poate, pentru moment, suporta o așa încărcare de buc­het și că pînă la anul serviciul pompierilor să țină tot de minis­terul de razboiu. Primăria va continua să acorde subvenția de 165 de mii lei. Pentru îmbunătățirea, însă, a corpului de pompieri, spune d. Dobrescu, am prevăzut în noul budget suma de 70.000 lei, pentru cumpărarea de noul aparate. In urma explicațiunilor date de Dobrescu, budgetul a fost apro­­b­... " 1 De asemenea a fost aprobat și budgetul Internatului Otetelișea­­nu.* D-nii N. G. Ionescu și Florea Georgescu, au fost aleși în consi­liul de administrație al societătei comunale pentru locuințele ef­­tine D. D. Grozdea a fost ales censor supleant în consiliul de adminis­trație al societăței comunale de tramvae. In consiliul de administrație al soc. Casa lucrărilor orașului a­ fost ales d. Diaira. Alegerea pen­tru locul al doilea a fost amî­­nată. A venit apoi în discuțiunea consiliului, chestiunea alinierei căei Victoriei pe porțiunea din­tre Bulevard și Teatrul Național. D. Dobrescu a dat explicații cum a modificat vechea aliniere. Ședința s’a ridicat la orele 6. G. C. Fraudele de la ministerul de externe di Franța Paris, 30 Martie. — „Petit Pari­sien“ anunță sub rezervă că mai mulți funcționari superiori ai minis­terului sunt implicați în fraudele des­coperite la oficiul comptabilității. Paris, 30 Martie. — Știrea despre nouăle fraude descoperite la minis­terul de externe și acuzația ce se a­­duce directorului comptabilitătii Pia­mon, produc mare senzație. Cîte­va ziare anunță că colegii lui Hamon a atras de mult atențiunea că în serviciul­ acestuia sunt nere­­gu­larități. Hamon, care e ofițer al legiunei de onoare, a declarat unui ziarist că nu avea nici o cunoștință de aceste fraude. Ancheta a dovedit însă că frau­dele s-au săvârșit nu numai la mi­nister, ci și la serviciul comptabilită­­ția. Suma su­strasă ar fi de 250.000 lei. După unele ziare e vorba chiar de 450.000 lei. Hamon este un protejat al lui Rouvier. El va fi chemat azi la răs­pundere. Dela „Societatea istorică romina" CONFERINȚA D-LUI DR. APOSTO­­LESCU. — COMUNICAREA D-LUI AL. DUMITRESCU Societatea istorică română, a ținut acear­ă ședință sub preși­­d­enția d-lui Em. E. Kretzulescu, președintele societăței, prezenți fiind d. și d-na V. Kogălniceanu, d. și d-na Al. T. Dumitrescu , d­­nil I.. Slavici, G. Popa, Lizeanu, preotul Avramescu, V. Lazăr, I. Tuducescu, I. Tufu, amiral Ursea­nu, Iuliu Dragomirescu, Scarlat Lahovary, Șt. Nicolescu, O. Bog­­danescu, C. I. Naum, B. Trifu, avocat, I. Vladoianu etc. CONFERINȚA D-EVI APOSTO­­LESCU D. Apostolescu doctor în litere de la Sorbon­a și profesor a vor­bit despre, Bălcescu și Cnntarea României. D-sa a arătat că această poemă, face parte din seria de mintifică­­ri literare la modă în prima ju­mătate a secolului al 19-lea. Pe atunci se obișnuia a se atribui câte unui personagiu care nu e­­xista, opere literare de seamă. Lucrul apărea misterios și fă­cea sensație. Bălcescu a trăit în atmosfere de la Paris care-i dă­dea asemenea idei și atunci a scris Ctntarea Romîniei. In partea II-a, d. Apostolescu a spus că această poemă e porea lui Bălcescu, iar nu a lui Russo, după cum s’a afirmat. D-sa se sprijină pe mărturiile lui Ion Ghi­ka, publicate în cunoscutele-i scrisori adresate lui V. Alexan­dri. Acesta din urmă, se știe că nici odată n'a îndrăznit să con­trazică pe Ghika , cel mult îl scria rugîndu-l să nu mai susți­nă pe Bălcescu. Conferențiarul face apoi com­parații între „Istoria lui Mihai Viteazu“ și „Cîntarea Romîniei“, arătînd identita­tea de plan și de expresii, de multe ori. COMUNICAREA d-lui DUMITRESCU D. Al. T. Dumitrescu a vorbit apoi despre „Un împărat român născut și înmormântat la noi”. D-sa arată că în tradiția noas­tră culeasă de Cantemir se păs­trează anunțarea ruinelor de la Reșca (Romanați) sub numele de curțile lui cer împărat. Cercetînd cine e acest împărat, conferențiarul­ spune că era îm­păratul Galerius, ginerele lui Deocletian, născut și înmormân­tat la Romula, care nu e alta de­cît, Reșca de azi. Spre a-și sprijini comunicarea, face numeroase citații din sex­­tul Aurelius Victor, Eutropiu și Iordanes. G. M. Doro Mișcarea din ministerul de finanțe Domnul Constantin Chr. Ne­­delcovici licențiat în drept a fost numit șeful biuroului suc­cesiunilor din direcția timbrului și înregistrare!. D. Nicolae Ianovici a fost a­­vansat, sub-șef de biurou cl. I în direcția timbrului și înregis­trare!. D. I. L.ăzărescu a fost numit sub-șef de biuron cl. II în ace­iași direcție. D. I. Buieliu a fost avansat impiegat definitiv cl. I în ace­iași direcție. D. Radu Niculescu a fost nu­mit impiegat definitiv cl. II în aceiași direcție. D. Victor Dinculescu a fost avansat, impiegat auxiliar cl. I în aceiași direcție. ------------------­ --------_oo-------­ Re­lgia în școli Societatea „Ortodoxa națio­nală a femeilor române“ a îna­intat ministerului instrucțiunei un memoriu, din care extragem următoarele: Cu mâhnire constatăm că în școalele de meserii de toate gra­dele — menite a produce tării buni și patrioți cetățeni mese­riași, — în școalele de agricul­tură de diferite grade, — în cari învață in mare pa­rte fii de țărani, — în școalele comer­ciale și in școalele de menaj nu se predă religia. In școalele profesionale de fe­te, religia este unită cu ca­tedra de limba română și pre­dată deci de o persoană care a primit cîte­va noțiuni ale reli­giei creștine ortodoxe, sau poate ale altei religiuni, in primele clas­e secundare, dar în învă­­țămîntul superior s’a specializat în litere dar nu în teologie. Și este bine știut că cel ce învață pe altul — mai ales în princi­piile religiei creștine — trebue ca el însuși să fie bine instruit și mai ales bine convins, ce­ia­ ce nu se poate pretinde de la o profesoară de limba română. Știm că ar fi, deocamdată, prea oneros pentru Stat a se crea un așa mare număr de răzedre de religie la școalele profesionale, de meserii, de a­­­gricu­ltură și de comerț. Dar credem că prin îndemnul înal­ților Kiriarchi, s’ar putea găsi numărul suficient de preoți li­cențiați în teologie pentru școa­lele profesionale din orașe și ab­solvenți de seminar gr. II pentru cele din comunele rurale, cari să facă sacrificiul de a preda la menționatele școli cîte o lec­ție de religie, pe săptămînă, în fie­care clasă, gratuit dela 1 Sept. 1911—1 Aprilie 1912 și în schimbul unui mic remunerar cu ora, dat din o sumă globală anumită, prevăzută în budgetul ministerului sau al Casei bise­­ricei, cu Începere din exerc. bud­getul 1912—1913. Cu 85.000 lei s’ar putea plăti cei 127 preoți profesori la școa­lele profesionale de toate gra­dele, căci s’ar găsi 76 preoți li­cențiați cari ar fi mulțumiți cu 800 lei pe an, în afară de leafa ce au ca preoți de orașe și 51 preoți cu seminar gr. II la țară, cari s’ar mulțumi cu 480 lei a­­nual peste leafa lor de paroh­i rurali și cari s’ar obliga cu pre­darea studiilor religioase și mo­rale, în școalele de meserii, de agricultură, de menaj, de gos­podărie casnică, profesionale de fete și comerciale. 3BL Ä 2E 30L Ä­» — Note din călătorie — XVIII Corfu.—Ach­iile ion.—Originalități. Eșind din Corfu, cu ghidul într’o trăsură, prin Porta Reale, unde observ în treacăt mulți­mea bărbierilor, toți „Furnisori ai Majestăței Sale Regelui“ (deși rad infam), ne îndreptăm pe o șosea, umbrită de cactuși și măslini, spre celebrul Ache­­lelon. Pe drum ne intilnim cu ță­rani in costume nationale, călă­rind cîte doi pe un cal, în pozi­ția amazoanelor; din cînd în cînd, ne încrucișăm și cu cîte-o femee săltată de­ un biet măgă­ruș; pe la răscruci auzim gra­iul gutural al drumeților. După un ceas ajungem Intr’un sat: Gastiri. E sărbătoare. Pe prispele caselor, stau sătence îmbrăcate ca Santuzza din Ca­valeria Rusticană, cu cercei e­­normi în urechi; fetele cu testi­­mel alb pe cap, nevestele cu tes­­timel colorat,­văduvele cu ca­­pul gol. In semn de doliu. Ici, colo, prin dreptul circiumelor, Willkommen! urarea de bun ve­nit pe pămîntul Greciei, făcută împăratului Germaniei cînd vi­ne să-și­ vadă castelul... Achileionul e 'n față. Cînd văd palatul Renaissance din parcul luxuriant, în genul vile­lor italiene de pe Lacul de Como, gîndul meu sboară de­parte—la biata împărăteasă E­­lisabetha. Fantoma monarhei pribege mă urmărește pretutin­deni. Am văzut-o la Starnberg, lîngă München, unde s’a înne­­cat, de dorul ei­ se zice, nenoro­citul Ludovic a­l II-a al Bava­­riei, la Geneva, unde palida vi­sătoare și-a găsit moartea mult dorită pe unda lacului albastru; aci, unde și­ alesese un colț de lume uitat, să fugă de răutatea oamenilor și să se consoleze de nimicnicia vieții. Venise în vizită la fosta re­gină, amărîta împărăteasă, și ACHILLEION cum umbla mult pe jos, ceasuri întregi, în împrejurimile Cor­­fului, să doboare prin oboseală gîndurile rele, i-a plăcut raiul de lîngă Gasturi, și a rămas. Cu ce îngrijire își făurise cui­bul ! In colțul cel mai discret al parcului, spre marea nesfîr­­șită, în fața satului de pescari Betuzze, unde cresc cele mai frumoase mandarine, ridicase un templu poetului ei favorit, un alt mare nenorocit, lui Hei­ne; și aci își petrecea puținele ei zile senine, închinîndu-se ge­niului ca unui Zeu. Ce s’a ales din cuibul ei im­perial? Colțul de tihnă i-a fost cumpărat de un împărat burghez, odăița în care-și ținea suveni­rurile a fost transformată in sală de biliard ;nemțoaica som­noroasă care te conduce, după ce i-au plătit două drahme in­trarea, ti­ arată cu cea mai mare sfințenie, unde și-a lăsat mu­cul de țigară în ultima sa că­lătorie Kaiseri!... Pași profani calcă sgomotos in jurul templului lui Heine, a­­colo unde Elisabetha sub cra­suri In reverie — „Zeul“ a fost detronat și el, aruncat pînă numai zilele trecute în fundul unui grajd din Hamburg. Numai natura, indiferentă meschinăriilor­ lumești, a rămas aceiași. Dar de ea nu se bucură Kaiserul, și nici nemțoaica som­noroasă care păzește Achilleio­­no. Cînd vibrez în fața splen­dorii din vale, femeea rămîne rece: „Béron ist auch seimen !“ Sărmană împărăteasă Elisa­­bethă!.... Continuă să mă urmărească mereu umbra ei, și la Întoar­cere, pe bulevardul Elisabetha, de unde se vede între valjirî insula lui Ulysse, a lui Ulysse de plecarea căruia nu se putea Terasă din Vedere din ACHILLE.Om Concursul Nostru de Bijuterii și Argintărie 6 lari premii in valoare totală de 2500 Lei 1. Un pandantiv de platină cu pietre prețioase, în valoare de 1.000 LEI 2. O cutie cu tacîmuri, pentru 12 per­soane, marca Christofle în valore de 650 LEI. 3. Una pereche cercel de aur cu pietre prețioase, în valoare de 400 LEI. 4. 5. 6. Trei ceasoarnice de aur 14 ca­rate, în valoare de 450 LEI. Toate aceste obiecte sunt cumpărate de la marele ma­gazin de ceasornice și bijuterii, Frații A.­­ I. Roller, București, str. Smîrdan No. 35, etagiul l-iu. Pentru a lua parte la acest concurs, cetitorii sunt datori să păstreze zilnic cel puțin două cupoane din fie­care număr. Cupoanele se păstrează și se expe­diază odată și numai prin poștă și de preferință re­comandate, administrației noastre, în ziua de 20 Aprilie. Primii ș­ase cetitori cari ne vor trimite mai multe cupoane, vor căpăta, în ordinea respectivă, premiile, cari se vor trage la 23 Aprilie și în fața publicului. Pot lua parte la acest concurs atît cetitorii cît și abonații noștri. Cupon lto .18 mmsr/m ABSOLUT mhim 31 mmm

Next