Dimineaţa, mai 1911 (Anul 8, nr. 2568-2597)

1911-05-01 / nr. 2568

< JL ÜtiÜl Vil!.—Kő. 2568 PUBLICITATEA. CONCEDATĂ EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER & Comp. Str. Karageorgevici, 18.—Telefon 3/4 Birourile ziarului: ===== Str. Sărindar No. 11 București AAWAAAAA4AAAAAAAAAAAAAAAA«A*al>aa^^»^.^^y ^ylYAVl*i*iiViVA*iVA*l¥(W ^‘*^^iVi<V^V%VA"uVV%%VVriuVVV»VVVVVWVVV1l'VVVVVW I*|V|‘|V»>¥»‘I*T|*»V' Pentru străinătate prețul este îndoit TELEFONx Direcția și Administrația No. 14/10 Redacția: cu Capitala „ 14/10 „ n Provincia „ 14/99 „ „ Străinătatea „ 12/40 APARE ÎN FIE­CARE DIMINEAȚA CU CELE DIN URMA ȘTIRI DIN TOATA LUMEA Vb­an JLeft 20.— 3 Inul . . 6 luni Lei 11.­­. Le 16.— Duminici 1 Mai­nl DIRECTOR CONST. MILLE Abonamente cu premii: le uniforme în armată Regele a aprobat în principiu cu oare­care modificări proectul ce­­ s’a prezentat, cu privire la schim­bări ce se vor face în uniformele armatei. Scopul principal care se urmărește este ca trupele și ofițerii să se pre­zinte în campanie cu uniformă mai simplă, mai comodă și de­­ o culoare unică pentru toate armele și pentru toată îmbrăcămintea omului, ceea ce va face ca trupele să nu poată fi văzute și distinse de departe mai cu seamă că se caută și o culoare care să bată câ­ mai puțin la ochi. Pentru campanie, un ținuta de exer­­cițiu și de manevre se va introduce deci un postav de culoare ameste­cată, cenușie cu verde, culoarea considerată in general ca cea mai puțin vizibilă. Numai mantalele și capetele trupei cât și mantalele ofițerilor vor fi în­locuite cu desăvârșire, adică pentru toate ținutele cu mantale confec­ționate din acest fel de postav. Tru­pele pedestre vor avea pentru ținuta de campanie, de exercițiu și de ma­nevre și pantaloni confecționate tot din acest fel de postav ca al man­talelor. Pentru celelalte ținute, afară de mantale și de capele, cari se schimbă cu desăvârșire, va rămâne atât pen­tru ofițeri cît și pentru trupă, tot vechea uniformă. Bluza de vară a trupei se va confecționa din priză tot de cu­loare cenușie, amestecată cu verde și va fi croită astfel ca să se poată îmbrăca pe dedesubtul ei, cînd e timpul rece, cu flanelă sau ori­ce alt efect de îmbrăcăminte, ca: tu­nică, spențer, cojocel, o, a doua fla­nelă sau orice obiect de îmbrăcă­minte ar avea la indemînă, sau s’ar putea rechiziționa in momentul mo­bilizării. Această bluză, prevăzută cu patru buzunare, este foarte comodă; ea va înlocui in campanie tunica, im­­brăcîndu-se precum am arătat, fie­­ de a dreptul peste cămașă când e cald, sau peste alte efecte de îm­brăcăminte mai groase, ori­cum­ ar fi ele. Se va realiza astfel o economie însemnată, căci nu va mai fi ne­­voe de a se face aprovizionare de tunici pentru complotași și rezer­viști. Se știe că tunica este efectul cel mai costisitor după manta și cu toate acestea armata va fi la fel îmbrăcată in campanie, utilizing pe sub bluze efecte cât de variate, și de orice categorie ar fi. Ofițerii vor avea, pentru ținuta de exerciții, manevre și campanie o haină de postav tot de culoarea ce­nușie cu verde, confecționată din postav mai gros pentru iarnă și din cagar subțire pentru vară, cu pa­tru buzunare, fără nasturi aparente și de o croială simplă, așa c­a bluza să nu-i incomodeze și cu toate aces­tea să îmbrace bine pe ofițeri. Ofițerii trupelor pedestre vor pur­ta cu această bluză și pantaloni de culoare la fel. La această ținută se va­ adopta pentru ofițeri un chipiu simplu, fără galoane vizibile. Ținuta aceasta nu va fi obligato­rie pentru ofițeri decit un­­ front, de la școala de companie,, baterie și es­­cadron in sus, la marșuri, și la campanie. Va fi purtată la serviciu, în bi­­rou și în cazarmă. Ea se va decreta definitiv după ce se va presenta M. S. Regelui mostrele și după ce se va studia chestiunea amănunțit. Ut Se agită și chestiunea ca ofițe­rii de reservă să nu mai fie obligați să aibă decît uniforma de campanie, fiind mai puțin costisitoare. -------------------------­ Absolvenții Școalei de agricultură de la Roman Comisiunea examinatoare a a­­cestei școli era alcătuită din d-nii Popovici-Lupu, inspectorul școale­­lor de agricultură ca președinte. lonescu, directorul consiliului superior al agriculturei, membru examinator. I. Botez, direct, școa­­lei și M. Mocanu, conferențiar și profesor la școală. Au reușit în ordinea alfabetică următorii stagiari: Gh. Constanti­­nescu, I. Julea, D. Mihailovich I. Mihăescu, I. Nepotescu, N. N. Sa­­vellea, P. Tiron, N. Tomescu, I. Vasilescu-Argetoaia, Adrian Vasi­­liu, Xenofon Vasiliu (cu mențiu­ne), C. Voinescu. Ne­admiși, cu stagiul necom­plect: Eduard Popovici, G. Po­­pescu, G. Gănescu. --------*•*------­ Drama familiară din Bodăești (Dolj) CRAIOVA, 29 Aprilie. — O ceartă s’a ivit de mai multă vre­me intre Mihail Constantin din comuna Bodăești deoparte și sora lui Leana și mama lui Maria de altă parte, din cauza împărțirea pămîntului rămas moștenire de la tatăl lor și soțul Măriei. * înfuriat, Mihail a luat o se­cure cu care a dat o puternică lovitură în cap surorei sale Lea­na. Vrînd să-î aplice și o a doua lovitură, a intervenit ma­ma lui, Mana, și luîndu-î secu­rea din mină a aplicat fiului ei o puternică lovitură în cap. Ambii, frate și sora, răniți de moarte, au fost internați în spi­talul din Negoești. Autoritățile respective au în­ceput cercetările în această zgu­duitoare dramă familiară, aproa­pe unică In felul ei. — Xam. *-------**----­ Excursiunea micilor noștrii principi LA CAIRO ȘI CONSTANTINOPOL— IN PALATUL UNEI PRINCIPESE EGIPTENE. — PLECAREA LA BUCUREȘTI. CONSTANȚA, 29 Aprilie. — As­tăzi dimineață, cu vaporul „împăra­tul Traian" s'au înapoiat în locali­tate micii principi Marioara și Nico­­lae, cari au făcut o excursiune la Cairo. Tot azi dimineață cu expresul au plecat la București. In această escursiune principii au fost însoțiți de comandantul Perie­­țeanu, comandantul vaporului „îm­păratul Traian“ și de d. dr. Victor Zaharos, medicul vasului. Ei au vizitat capitala Egiptului cu de­ amănuntul și piramidele. Deși vaporul, în cursă, a atins și porturile Smirna și Pireu, escursio­­niștii n'au debarcat. La reîntoarcere, s'au oprit la Constantinopol, vizi­­tînd curiozitățile orașului și făcînd diferite plimbări pe la Eyud, Apele Du­­ci, Cornul de aur, etc. Principesa egipteană Fatme, mă­tușa kedivului Egiptului, care domi­ciliază la Constantinopol, aflînd de prezenta principilor, a trimis imediat un yaht și prin doi secretari, l-a ru­gat s'o viziteze in palatul sau de pe Bosfor. Feericul palat al principesei egip­tene era in sărbătoare și la sosirea principilor, cari erau Însoțiți de d. dr. Zaharof, ei au fost primiți la scara de onoare, de amfitrioană, în­conjurată de alte principese turce și de doamne din înalta aristocrație. In onoarea oaspeților au avut loc concerte muzicale și s-au organizat dansuri orientale și alte multe dis­tracții. La plecare micii principi au fost copleșiți cu diverse cadouri, con­stînd din jucării, bibelouri, bombo­niere și patru covoare orientale foar­te scumpe. De asemenea principesa le-a dăruit două fotografii de ale sale cu autografe. E locul să menționăm că aceas­tă principesă ospitalieră a cunoscut pe micii principi cînd cu incidentul de la Pireu. Principesa Fatmé se afla și dînsa atunci pe bordul vaporului „împăratul Traian“ și cu această ocaziune a dat îngrijiri de mamă micilor principi asaltați de drojdia Pireului. — Silvian. în MIȘCARE serviciul exterior al vămilor Următoarele numiri s’au făcut în serviciul exterior general al vămilor: D-nnu A. Gonescu, Al. Iliescu, Aristide Cristea, V. T. Volschi, Die Predescu și M. Florescu au fost numiți agenți auxiliari în serviciul exterior general al vă­milor. S’au făcut următoarele numiri de 3 agenți de percepție: D. N. Sănduțu agent de urmări­re la Mehedinți, D-niu I. Manolescu, T. Rădu­­lescu, Aristiu Meta,­­agenți de ur­mărire la Olt: D-nii Mihail Săndulescu și I. Vlădescu agenți de urmărire la Putna. D. Mihail Stănescu, păzitor re­gional la Dîmbovița, în locul d-lui T. Demetrescu, lăsat în dis­ponibilitate; D. C. N. P­etrescu, agent de ur­mărire la Buzău, în locul d-lui Anton G. Anastase lăsat în dispo­nibilitate.---------- -------­ Premiile noastre — concursa­ tie bijuterii - La concursul nostru de bijute­rii și argintării d. M. Hirsch din Galați, care a trimis 5623­ de bo­nuri, a obținut ca premiu o pe­reche de cercei de aur cu pietre prețioase. D. M. HIRSCH DIN GALAȚI --------------------------------------------------­loșiile din Basarabia ele Spiridoniei UN PROECT DE LEGE AL STATU­LUI RUS IAȘI, ?n Aprilie.— Am vorbit la timp despre procesul de revendi­­care intentat de zemstvoul din­ Basarabia. Spiridoniei din locali­tate, proces prin care caută să in­tre in posesiunea moșiilor pe cari epitropia le are în Basarabia Acțiunea avea ca motiv faptul­ că epitropia n’a înființat pe acele moșii spitale, așa cum se­ pierde prin testamentul donatori­lor. Aflăm acum, că Zemstvoul a re­nunțat la procesul de revendicare de­­oarece se ventilează ideea ca statul rus să vie cu un proect de lege prin care se ia un stăpînit rd, de adreptul aceste moșii, rămînind ca epitropia Sf. Spiridon să in­­­tenteze apoi proces statului ru­sesc.—Dan Poate că nici­odată Italia n'a prezintat lumea civilizate un as­pect mai neobicinuit și mai extra­ordinar ca acum. Sărbă­torile organizate cu prilejul cii­­centenarului neatîrnărea și uni­re­ e! politice, i-au­ dat prilejul să arate alături de marele opere ale antichitate­ și ale renaște­re­ pe cari le cunoșteau toți că­lătorii, marea operă artistică, industrială și socială desăvîrșită în ultimii cinci­zeci de ani de zile. Franța n’a avut și n’ar putea să aibă în acelaș timp decit o singură expoziție: la Paris.Ger­mania, Anglia, Austria, toate țările civilizate, sunt silite să-și concentreze expozițiile interna­ționale în câte un singur oraș. Singură Italia era în stare să dea lume­ trei expoziții în ace­laș timp, în trei centre diferite. Cu începere de Luni, 2 Mai, ziarul „Dimineața“ va publica dările de seamă amănunțite ale acestor trei expoziții, sub titlul general Spre Roma. In notele de călătorie ale co­laboratorului nostru N. D. Co­cea, cetitorii „Diminețeu“ “ar găsi descrierea admirabilei ex­poziții industriale din Turin­a, cu palatele nenumărate ridicate pe țărmurile fluviului Po de de N. D. COCEA marile state industriale ale vremei noastre; vor găsi apoi impresia puternică a expoziției de portrete din Florența în care se învecinează pînze de Rafael, de Michel­ Angelo, de Leonardo de Vinci, cu pînzele tuturor ma­rilor pictori aî omenire!; vor găsi în sfîrșit concentrată toată istoria artelor și a civilizației de două mii de ani încoace, în ce­le cinci expoziții ridicate pe ma­lurile Tibrului, în Roma Ceza­rilor, a Papilor și a cugetărei moderne. Citiți „Dimineața“ de Luni 2 Maiu.­­j­ v_ Gatseiu! „SantAngaJo“ și podul „Ella“ dm Roma Grav accident de automobil — 5 victime - Hamburg, 29 Aprilie.— In a­­propiere de Nelsen s’a inümplat un grav accident de automobil. Din cauza unui defect al cîr­­mei, automobilul medicului dr. Krueger s’a izbit de un copac as­­vîrlind pe șosea pe toți cei ce se aflau în automobil. O fiică a medicului a rămas moartă pe loc. Medicul și șofeurul sunt grav răniți. Soția sa și o altă fiică sunt mai ușor rănite. Automobilul a fost complect sfărîmat. -------îj Hit-------­ Parada de 10 Mai PREPARATIVELE IN CAPITALA Ziua de 10 Mai, va fi sărbătorită anul acesta cu o deosebită solemni­tate, întru cît va avea loc sfințirea și baterea țintelor drapelelor desti­nate noilor regimente create în ar­mata noastră. Se știe că prin budgetul actual se prevede crearea a patru regimente de infanterie, două regimente de ar­tilerie, avînd fiecare secția sa de obusiere și patru batalioane de pio­­neri. Toate aceste nouă regimente vor trimite drapele lor și gardele­ de o­­noare respective în Capitală în seara de 8 Mai. A doua zi la orele 11 dimineața gărzile de onoare, cu muzica în frun­te, vor porni de­ la arsenalul armatei la palatul regal, unde noile drapele vor fi depuse pînă la orele 5 seara. Regele va precede, cu mare so­lemnitate la baterea țintelor. Sfințirea va avea loc în ziua de 10 Mai la catedrala Mitropoliei. . In vederea serbărilor cari vor avea loc în ziua de 10 Mai, primăria a dispus să se ia toate preparativele necesare. In primul rînd s’a dispus începe­rea construirei noilor tribune pe bu­levardul Academiei, unde va avea loc defilarea. -------**-------­ Concursurile „Tinerimea Romîne" Concursurile soc­ietăței „Tineri­mea romînă“, aprobate de ministe­rul instrucțiunei publice se vor ține în București, în sala liceului Lazăr, în ziua de 8 Maiü a. c., de la 8—12 dim. Se vor da concursuri asupra lim­­bei romîne, istoriei patriei și reli­giei. Concurenții se pot înscrie la toate materiile sau la una din ele. Se pri­mesc la concurs elevii și elevele ro­mâne ale tuturor școalelor secundare normale și comerciale, seminariale și profesionale din țară. Concurenții se pot înscrie la toa­te materiile sau la una din ele. Se primesc la concurs elevii și elevele române ale tuturor școalelor secun­dare, normale și comerciale, semi­nariale și profesionale din țară. Concurenții vor avea o reducere de 75 la sută pe C. F. R. și m­asa la prînz în ziua concursului Se vor premia ctte 3 elevi mai buni din fiecare clase (I—VIII) se­parat pentru băețî și separat pentru fete în ziua de 21 Maiü a. c. Concursurile vor fi patronate de d. C. C. Arion, ministrul instrucțiu­ne!. fi Crima pasională din Corabia — l­a virsta de 18 ani, asasin din cauza geloziei — --------—­ CORABIA, 28 Aprilie. — Popu­lația orașului nostru a fost viu impresionată de o crimă săvâști­tă aproape de centrul orașului de către un băiat în vîrstă de 18 ani. Iată motivele care au determi­nat aceasta crimă și împrejură­rile în can a fost Săvîrșită. VECINIC ACEEAȘI CAUZA: AMORUL Fata Simioana Costică Mih­el, inspirase o puternică pasiune la doi tineri : Take Ștefan Petres­­cu zis Șorici, în vîrstă de 18 ani — așa num­ii de astăzi — și lui A­­lexandru Nică Velea — victimă. Cel mai oropsit în această dra­goste era Take Ștefan Petrescu care bănuia că inima celei iubi­te e dăruită rivalului sau. Convingerea aceasta era de na­tură să-i suscite cea mai dure­roasă gelozie, și, ca în toate ca­zurile de asemenea pătură, el căută să se răzbune pe cal ca­­re-l credea mai fericit ca dînsul. O BATRE ANTIMERGATOARE CRIMEI Așa, cu cîteva zile înainte de comiterea crimei,­­cei doi rivali întîlnindu-se pe stradă. Take Pe­trescu Șorici sări asupra celui­lalt și-l bătu zdravăn cu Un cio­mag, după care ispravă se grăbi să dispară. CRIMA în seara zilei de 27 cor. — Mer­cur­ — pe la orele 9, victima, în­soțită de un alt băiat anume Ion Dobre Neacșu se întâlnește iarăși cu criminalul pe strada Dumitru Bratianu, în apropierea locuinței criminalului și a sfetei Simioa­na cu care era vecin. Negreșit, urmă un schimb de cuvinte, o ceartă, încăerare, și gelosul tînăr, scoase un cuțit pe care-l înfipse cu sete în corpul ce­lui dușmănit cu atlta patimă. O lovitură în regiunea inimei fu de ajuns ca nenorocitul Nică Ve­lea, să-și dea sufletul, acolo în stradă, scăldat într’un sac de sin­ge. Tovarășul victimei sărind să pună mîna pe criminal se arase și el cu un deget tăiat. Precocele criminal reuși să dis­pară în întunericul nopței. DUREREA UNUI PĂRINTE Dîndu-se alarma, alergă la lo­cul crimei, tatăl victimei care, găsindu-și copilul în­ nesimțire, îl luă în brațe spre a-l duce a­­casă, sperînd că mai e încă în viață. Nenorocitul alergă astfel cu cadavrul copilului sau vre-o 50.­00 de metri, apoi, copleșit de du­rere, scăpă corpul din brațe, că­­zînd și el leșinat, alături. SOSIREA AUTORITĂȚILOR D.­­l­. Taubes, chemat în gra­bă nu putu să constate de­cît moartea bietului Velea. Sosind autoritățile in frunte cu polițaiul orașului d. Husăres­­cu, directorul poliției Ni­cu N. Boruzescu și alti ofițeri și agenți de poliție, s-au luat măsuri pen­tru prinderea criminalului, care fugise din oraș spre comuna Vi­șina Spre ziuă criminalul a fost prins în casa părinților săi, în­­­tr'un grajd de unde fiind adus la poliție, a arătat cum a înjun­ghiat victimă, obiectînd însă că s’a apărat numai, de­oare­ce victima a voit să-l bată. Cuțitul 7“­ăâctinsese­ în niște pae la lo­cuitorul Florea Șt. Tutunaru din Viișna, unde a fost găsit. Arma, examinată de d. director Boruzescu, s’a constatat că este pătată de singe­ și ascuțită de foarte scurt timp, ceia­ ce deve­­nește premediarea crimei. AUTOPSIA CADAVRULUI . Azi la ora 5 seara s’a făcut au­topsia cadavrului, din ordinul parchetului de Romanați, de că­tre d. medic primr al orașului C. Istrătescu, în asistența d-lui polițai Husărescu și a d-lui direc­tor Boruzescu. S-a constatat că Victima are o plagă mare în regiunea cervicală, o împunsă­tură în intercoastele din partea dreaptă, taerea degetu­lui mijlo­­ciu de la mina dreaptă și o îm­punsătură de cuțit care perfora­se inima. Pe omoplatul drept s’a găsit o­ eschimoză provenită din lovitura de ciomag ce o primise de la criminal cu o zi înainte. Criminalul se află la poliție în fiare și­ mîine va fi înaintat par­chetului. Congresul „Anei Culturale64 CRAIOVA, 29 Aprilie. — Comite­tul local al­ „Ligei culturale", în ve­derea congresului anual ce se va ține la Craiova în zilele de 21—22 Maiü cov., a hotărît, în linii gene­rale, programul de activitate al con­gresului. La 21 Mai, ședințe înainte și după sosirea congresiștilor. La 21, ședințe înainte și după -­­amiază, seara, la Teatrul Național, un festival artistic cu concursul d-nei Maria Herescu și alți artiști. La 22 Mai se vor ține ultimele ședințe ale congresului, iar la Tea­trul Național, seara, d. profesor uni­versitar N. Iorga va ține o confe­rință. Pentru ori­ ce alte detalii, comi­tetul se va mai întruni, pentru a lua ultimele dispozițiuni în ședința viitoar­e. — Xam. Neînțelegerile moșnenilor din Olănești CUM S’A REZOLVAT DIFERENDUL R.-VILCEA, 28 Aprilie.—Am dat la timp amănunte asupra agita­ției unei părți din moșnenii­ din Olănești (Vîlcea). Se știe că vre-o 300 de țărani au arendat dreptul lor asupra moșiilor și pădurilor obștești a­­rendașului Gorjan. Faptul acesta a răsculat pe cei­lalți moșneni așa,în­cît a fost nevoi să se trimită un mare nu­măr de jandarmi pentru restabi­lirea ordinei în urma­­ energicei opuneri a țăranilor cari erau contra cesio­narei, consătenii lor și arendașul Gorjan au­ renunțat la contract. În timpul acestei agitații ar­­zînd mai multe clăi de fin ale numitului arendaș, au fost ares­tați, ca incendiatori și ca șefi ai răsculaților, locuitorii: Ion Ilies­cu, V. Iliescu și Ion Vasile I­­liescu. Ei au fost trimiși sub escortă la N­.­Vîlcea.­—Gandrow z Ce se petrece la Pitești — PERSECUȚIUNILE ADMINIS­TRAȚIEI — PITEȘTI, 39 Aprilie.— D. loan P. Comăneanu, șeful conservato­­rilor-democrați din Argeș, a tri­mis d-lui Al. Marghiloman minis­tru de interne, telegrama urmă­toare: „In urma rezultatului alegerea de la colegiul II de Argeș, puternicii din localitate au­ îndreptat o goană nă­prasnică în contra celor bănuiți din toate clasele sociale. „Destituirile curg, procesele de contravenție iubesc în interesele mi­­cilor industriași și comercianți, în­jurăturile și amenințările nu mai contenesc. Au ajuns agenții forței publice să spioneze casele cetățe­­nilor. In interesul liniștei generale și a stabilirei unor moravuri mai ci­­vilizate între adversarii luptelor po­litice și mai presus de toate pentru prestigiul partidului conservator, vă rog bine-voiți a lua măsuri să înce­­teze aceste persecuțiuni inutila“. (ss) Ion P. Comăneanu Alesul colegiului II de Argeș --------------------­ Febra tifoidă la Iași — CAZURI NOUĂ— MASURILE ADMINISTRAȚIEI COMU­NALE — IAȘI, 29 Aprilie. — Azi s’au constatat în oraș două nouă ca­zuri de febră tifoidă. Administrația comunală a luat măsuri să se curățe bine strada Marta, unde epidemia face ravagii. In acelaș timp serviciul sani­tar a oprit pe lăptarii din aceas­tă stradă, să mai vînză lapte cît timp va ține epidemia. —Dan. Bătaie într’un sălaș de țigani — 5 RĂNIȚI DE MOARTE — CRAIOVA, 29 Aprilie.— O cea­tă numeroasă de țigani lăcțî poposiți cu sălașul în marginea satului Balota, aflîndu-se în circiuma satului, la un moment dat1 s’au luat la bătae . In ajutorul unora și altora au sărit și alți țigani ai sălașului, împărțiți în două tabere, dînd naștere un­eh ei începe lupte în care s’au întrebuințat topoare, cuțite și revolvere. Cine­ țigani sînt răniți de moarte, iar două din ei Alexan­dru Călin și Ion Stamatie sînt în agonie la spital. —Xam. --------------------------­Inmormîntarea lui A. Vanicu Kri după amiază s’a făcut în­­mormîntarea lui Anton Vanicu "La biserica armeană s’a oficiat un serviciu divin în prezența fruntași­lor coloniei armene. Erau de față și numeroși țărani de pe moșia Bu­timanu, proprietatea defunctului. In urmă cortegiul a pornit la­ ci­mitirul armenesc din șoseaua Pan­telimon, unde s’a făcut. Inmormînta­­rea rămășițelor pămîntești ale de­functului. ---------fc#-------­ noaptea unui armator Moartea lui Sigismondo Mendi, cunoscutul armator, a produs o adîncă impresie în toate cercuri­le comerciale. Defunctul era asociatul firmei L. Medl et Comp și unul din cei mai de seamă sprijinitori ai ins­tituțiilor filantropice. Sigismondo Mendl a murit de o boală de inimă. Se crede că corpul defunctului­ va fi adus din Viena și Inmor­­mintat la Galați. ----------------------­ SIGISMONDO MENDL Universitare înscrierile la examenele de li­cență și doctorat în drept la fa­cultatea juridică din Capitală, se vor face de la 20—21 Mai inclusiv, iar cererile de scutire pentru taxă se vor primi pînă la 15 Mai cu­rent, înscrierile provizorii sînt cu totul excluse. Consiliul profesoral al facultă­ții de drept a hotărît ca premiul „Hillel“ pe anul 1910, să se acor­de d-lor €. A. Poppescu și Vasiliu Barnovsky, pentru tezele de doc­torat și anume celui dint­iü care a tratat despre: „Judecătorul u­­nic“ și cel d’al doilea despre : „Codul civil și interdependența socială. — £*-------­ Cronica judiciară UN MANIAC RELIGIOS.—In­dividul M. Munteanu zis Chi­­nezu, zis Japonezu, zis Terchea Berchea, care fusese de două ori internat în balamuc și liberal, probabil fără să se vindece, fu arestat într’o zi de poliția Capi­talei ca autor al unui furt să­­vîrșit în strada Puișor. Băgat în beciul poliției și fi­ind bine înțeles foarte puțin menajat de zeloșii funcționari cari căutați să-l facă a mărturi­si, demența celui arestat se a­­gravă și multe din vorbele lui fură luate drept, declarațiuni, astfel că autoritatea polițieneas­că I­ puse în spinare pe lângă furtul din arătata stradă și o sumedenie de alte furturi cu au­tori nedescoperiți. Marele hoț fu ln sfîrșit trimes la instrucție și aci judecătorul observă numai de­cît că are de a face cu un om care nu e în toate mințile și pe ale cărui vorbe nu se poate pune nici o bază. De aceea numi o comisiu­­ne medicală compusă din d-niî d-rf Minovici și Stoenescu ca să-i facă examenul mintal. Medicii îl recunoscură ca pe o veche cunoștință. Acest Mun­teanu venea cu farfuria la os­­pătăria comunală unde i se dă­dea de mîncare dar pe care nu o atingea pină ce nu făcea mai întîi, cu ea, ocolul a trei bise­rici,­ îngînind rugăciuni și fă­cînd semne cabalistice. De predilecție Japoneza—că­ruia i se zice astfel din cauza hainelor ce se îmbrăca de clte ori se punea în contact cu spiri­tele sfinților și oficia—își avea sediul la biserica Sf. Ecaterina. In urma observațiunilor la cari l’au supus, medicii au con­chis că Munteanu este irespon­sabil, că este stăpînit de ma­nia religoasă și că trebue inter­nat într’o casă de sănătate, ceea ce s’a și făcut. FURTUL DE PLANURI DIN CAPITALA.­ Se știe că tribu­nalul confirmase mandatele de arestare emise de judecătorul de instrucție al cabinetului I, con­tra Iui Marcovici, Moni Lupes­­cu și Iuliu Rosenberg, implicați în furtul de la Blănăria ruseas­că. Rosenberg făcu apel la Came­ra de acuzare contra acestei confirmări. In acelaș timp făcu apel și contra ordonanței judelui ins­tructor prin care i se respinsese liberarea pe cauțiune, pe care o ceruse în acest interval de timp. Camera judecând era ambele apeluri ale lui Rosenberg, a respins pe cel privitor la con­firmarea mandatului de ares­tare. A admis însă pe celălalt și a dispus liberarea lui pe o cauțiune de 3000 lei. Cauțiunea a fost depusă, astfel că Rosenberg a fost pus chiar era fn libertate. DIVERSE. — In procesul fali­mentului L. Stark tribunalul sec­ția în IU a amlnat pronunțarea­ sentinței pentru astăzi S0 Aprilie. — Faimosul escroc Rubin zis Alexandru Rosenthal, văzîndu-și mandatul d­e arestare reconfir­mat, a făcut apel la Camera de acuzare, care l-a respins, menți­­nînd ast­fel arestarea preventivă a escrocului. — Tribunalul secția patra a confirmat era mandatul d­e ares­tare emis de cabinetul 5 contra satirului Florea Const. Ion din comuna Tămădău, care a să­­vîrșit un atentat la pudoare cu violență asupra unei copile de 8 an­i.­­ Au fost înaintați parchetului, ucenicii de strungărie Ion Geor­­gescu zis Roșu și Marin N. Pa­­nait, cari au săvîrșit noaptea trecută un furt la domiciliul d-lui­ consilier de la­­ Casație Gr. Ște­­fănescu din strada Pitar Moșu No. 48. Judecătorul cabinetului 1 în­sărcinat cu instrucția acestui în­drăzneț furt a depus la Văcărești pe autorii lui.­­ In gara Filaret trenul căl­case pe femeia Lina Ion Sima din comuna Copăceni, omorlnd-o. La început se crezuse că a fost acci­­­­­dent nenorocit. După câteva zile autoritățile prinseră bănuială că e la mijloc o crimă și că consă­teanul victimei, anume Ștefan Gh. Dinu, care se aflase lângă ca in momentul trecerei trenului i-a dat brnici și i-a provocat moart­­tea din anume motive. Presupusul­ criminal fu arestat, iar tribunalul confirmase manda­tul emis de judecătorul cat. 4, însărcinat cu instrucța misterioa­sei afaceri. Dinu făcu apel la Ca­­mera de acuzare care fu respins era. *----------------­ Escursiunea suveranilor Cîte-va ecouri GALAȚI, 29 Aprilie. — Scurta vi­zită făcută de suverani portului nostru a dat prilej tuturor să con­­state perfecta dispoziție a suveranu­lui și mina excelentă care a impre­sionat plăcut pe toți acei cari l’au văzut de-aproape. Foarte cordială a fost întrevederea dintre principele Ferdinand și se­natorul de Covurlui d. Al. Gussi. Vizibil­­­ surprins s’a arătat suvera­nul cînd, convorbind cu d. Muntea­nu, directorul școaleî comerciale de gradul al II-lea și cu d. Densușeanu, directorul școalei comerciale de gra­dul I, i s’a spus că școlile comer­ciale nu mai țin de ministerul de comerț , ci de acel al instrucției pu­blice. O mișcătoare întrevedere a fost aceea dintre regină și veteranul Constantinescu, actualmente inspec­tor comunal, care, recunoscut de re­ge în mijlocul celorlalți a fost tri­mis de suveran pe bordul iahtului ca să-l vadă și regina. C Constantinescu fusese îngrijit de suverană pe cînd greu rănit în războiul din 77, zăcea în spitalul Colțea din București. In ceea ce privește decorurile fă­cute cu această ocaziune, în general frumoase, e de observat că nu s’a unit frumosul cu utilul. Tribunele mici, neîncăpătoare erau lipsite de scaune și­ lumea a fost nevoită să stea in picioare fiind înghesuită in tot timpul vizitei regale. — Pedro. CALATORIA IN BĂLȚILE MA­­CINULUI BRAILA, 29 Aprilie.— Azi di­mineață, suveranii, cari au pe­trecut noaptea pe yacht, la gu­ra­­ filipoiO, imbarcîndu-se p­a vasul „Chilia“, al administrației pescăriilor, au pornit pe canal spre lacul Șerban. Aci au ajuns pe la amiazi, cînd li s’a servit un dejun în pa­vilionul de vînătoare al prințu­lui Ferdinand situat în mijlo­cul lacului Șerban. La orele 3 suveranii au ple­cat de la pavilion ieșind în ca­nalul Măcinului la punctul Ca­­targea unde îi aștepta yachtul regal „Ștefan cel Mare“. Aci suveranii au fost plăcut impresionați de primirea entu­ziastă ce le-a făcut un foarte mare număr de pescari veniți în bărci. La orele 4 și 20 minute yach­­tul regal a pornit spre Galați. În bălți, suveranii, principii și suitele lor au fost însoțiți de d. dr. Antipa, directorul general al pescăriilor.— Verno. CALATORIA SPRE TULCEA GALAȚI, 29 Aprilie— Azi la o­­rele 5 p m. yachtul regal, prece­dat de vaporul ,Vasile Lupu“ și de o vedettă, și urmat de o altă vedettă, a trecut prin fața por­tului nostru mergînd spre Tul­­cea. Familia regală a fost salutată de o mare mulțime care staționa pe cheia și de monitoarele înși­rate dealungul Dunărei, prin lo­vituri de tun — Pedro PREGĂTIRILE DIN CONSTANȚA CONSTANȚA, 29 Aprilie.— In vederea vizitei familiei regale în localitate, s’au început lucrări de înfrumusețare. S’au construit mai multe ar­curi de triumf, iar la gară se a­­menajează sala de recepție și pe­ronul. La reședința regală se lucrează de asemenea cu activitate aranjîn­­du-se apartamentele în cari vor fi găzduiți oaspeții regali și sui­tele. Și în port se fac mari pregătiri. SIOUL Jfffr nostru concurs MI Cü PREMII GRATUITE ’;:1% jfff Piinîin Nn R ABSOLUT GRATUIT m rcO. ° 30 APRILIE 1911 H B B premii in valoare totală de 2500 Lei f§ fa Premiul 1: O splendidă Pianină de lemn de palisan­­t|| dru, din renumita fabrică „Hoof“. * 2: Un bilet de drum pentru dus și întors la IBfs| ||â Expoziția din Roma, Clasa II-a. Wm „ 3:0 superbă brățară de aur, 14 carate. Wm » 4 : O pungă de argint veritabil, formă de sac. Mm 'țdă , 5:0 pungă Reticule de argint veritabil.­­Hk , 6: Un inel masiv de aur, 14 carate. Mm lS§, „ 7: Un inel bărbătesc masiv, de aur 14 car. Mm „ 8: Una fructieră alpaca, imitînd argintul Toate aceste obiecte, afară de pianină, s’IfflStCom­­parate de la m­arele Magazi­n de ceasoaie j­­M și Bijuterii Frații A. și I Roller, București,pL .JmBr Smîrdan, 35, et­ tjul I ș expuse în vinjFfc-V, r Magazin. Jean Feder, cal. Victoriei 0% " rtliMÖSI de l­a care este furnizată

Next