Dimineaţa, mai 1911 (Anul 8, nr. 2568-2597)
1911-05-01 / nr. 2568
< JL ÜtiÜl Vil!.—Kő. 2568 PUBLICITATEA. CONCEDATĂ EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER & Comp. Str. Karageorgevici, 18.—Telefon 3/4 Birourile ziarului: ===== Str. Sărindar No. 11 București AAWAAAAA4AAAAAAAAAAAAAAAA«A*al>aa^^»^.^^y ^ylYAVl*i*iiViVA*iVA*l¥(W ^‘*^^iVi<V^V%VA"uVV%%VVriuVVV»VVVVVWVVV1l'VVVVVW I*|V|‘|V»>¥»‘I*T|*»V' Pentru străinătate prețul este îndoit TELEFONx Direcția și Administrația No. 14/10 Redacția: cu Capitala „ 14/10 „ n Provincia „ 14/99 „ „ Străinătatea „ 12/40 APARE ÎN FIECARE DIMINEAȚA CU CELE DIN URMA ȘTIRI DIN TOATA LUMEA Vban JLeft 20.— 3 Inul . . 6 luni Lei 11.. Le 16.— Duminici 1 Mainl DIRECTOR CONST. MILLE Abonamente cu premii: le uniforme în armată Regele a aprobat în principiu cu oarecare modificări proectul ce s’a prezentat, cu privire la schimbări ce se vor face în uniformele armatei. Scopul principal care se urmărește este ca trupele și ofițerii să se prezinte în campanie cu uniformă mai simplă, mai comodă și de o culoare unică pentru toate armele și pentru toată îmbrăcămintea omului, ceea ce va face ca trupele să nu poată fi văzute și distinse de departe mai cu seamă că se caută și o culoare care să bată câ mai puțin la ochi. Pentru campanie, un ținuta de exercițiu și de manevre se va introduce deci un postav de culoare amestecată, cenușie cu verde, culoarea considerată in general ca cea mai puțin vizibilă. Numai mantalele și capetele trupei cât și mantalele ofițerilor vor fi înlocuite cu desăvârșire, adică pentru toate ținutele cu mantale confecționate din acest fel de postav. Trupele pedestre vor avea pentru ținuta de campanie, de exercițiu și de manevre și pantaloni confecționate tot din acest fel de postav ca al mantalelor. Pentru celelalte ținute, afară de mantale și de capele, cari se schimbă cu desăvârșire, va rămâne atât pentru ofițeri cît și pentru trupă, tot vechea uniformă. Bluza de vară a trupei se va confecționa din priză tot de culoare cenușie, amestecată cu verde și va fi croită astfel ca să se poată îmbrăca pe dedesubtul ei, cînd e timpul rece, cu flanelă sau orice alt efect de îmbrăcăminte, ca: tunică, spențer, cojocel, o, a doua flanelă sau orice obiect de îmbrăcăminte ar avea la indemînă, sau s’ar putea rechiziționa in momentul mobilizării. Această bluză, prevăzută cu patru buzunare, este foarte comodă; ea va înlocui in campanie tunica, imbrăcîndu-se precum am arătat, fie de a dreptul peste cămașă când e cald, sau peste alte efecte de îmbrăcăminte mai groase, oricum ar fi ele. Se va realiza astfel o economie însemnată, căci nu va mai fi nevoe de a se face aprovizionare de tunici pentru complotași și rezerviști. Se știe că tunica este efectul cel mai costisitor după manta și cu toate acestea armata va fi la fel îmbrăcată in campanie, utilizing pe sub bluze efecte cât de variate, și de orice categorie ar fi. Ofițerii vor avea, pentru ținuta de exerciții, manevre și campanie o haină de postav tot de culoarea cenușie cu verde, confecționată din postav mai gros pentru iarnă și din cagar subțire pentru vară, cu patru buzunare, fără nasturi aparente și de o croială simplă, așa ca bluza să nu-i incomodeze și cu toate acestea să îmbrace bine pe ofițeri. Ofițerii trupelor pedestre vor purta cu această bluză și pantaloni de culoare la fel. La această ținută se va adopta pentru ofițeri un chipiu simplu, fără galoane vizibile. Ținuta aceasta nu va fi obligatorie pentru ofițeri decit un front, de la școala de companie,, baterie și escadron in sus, la marșuri, și la campanie. Va fi purtată la serviciu, în birou și în cazarmă. Ea se va decreta definitiv după ce se va presenta M. S. Regelui mostrele și după ce se va studia chestiunea amănunțit. Ut Se agită și chestiunea ca ofițerii de reservă să nu mai fie obligați să aibă decît uniforma de campanie, fiind mai puțin costisitoare. ------------------------- Absolvenții Școalei de agricultură de la Roman Comisiunea examinatoare a acestei școli era alcătuită din d-nii Popovici-Lupu, inspectorul școalelor de agricultură ca președinte. lonescu, directorul consiliului superior al agriculturei, membru examinator. I. Botez, direct, școalei și M. Mocanu, conferențiar și profesor la școală. Au reușit în ordinea alfabetică următorii stagiari: Gh. Constantinescu, I. Julea, D. Mihailovich I. Mihăescu, I. Nepotescu, N. N. Savellea, P. Tiron, N. Tomescu, I. Vasilescu-Argetoaia, Adrian Vasiliu, Xenofon Vasiliu (cu mențiune), C. Voinescu. Neadmiși, cu stagiul necomplect: Eduard Popovici, G. Popescu, G. Gănescu. --------*•*------ Drama familiară din Bodăești (Dolj) CRAIOVA, 29 Aprilie. — O ceartă s’a ivit de mai multă vreme intre Mihail Constantin din comuna Bodăești deoparte și sora lui Leana și mama lui Maria de altă parte, din cauza împărțirea pămîntului rămas moștenire de la tatăl lor și soțul Măriei. * înfuriat, Mihail a luat o secure cu care a dat o puternică lovitură în cap surorei sale Leana. Vrînd să-î aplice și o a doua lovitură, a intervenit mama lui, Mana, și luîndu-î securea din mină a aplicat fiului ei o puternică lovitură în cap. Ambii, frate și sora, răniți de moarte, au fost internați în spitalul din Negoești. Autoritățile respective au început cercetările în această zguduitoare dramă familiară, aproape unică In felul ei. — Xam. *-------**---- Excursiunea micilor noștrii principi LA CAIRO ȘI CONSTANTINOPOL— IN PALATUL UNEI PRINCIPESE EGIPTENE. — PLECAREA LA BUCUREȘTI. CONSTANȚA, 29 Aprilie. — Astăzi dimineață, cu vaporul „împăratul Traian" s'au înapoiat în localitate micii principi Marioara și Nicolae, cari au făcut o excursiune la Cairo. Tot azi dimineață cu expresul au plecat la București. In această escursiune principii au fost însoțiți de comandantul Periețeanu, comandantul vaporului „împăratul Traian“ și de d. dr. Victor Zaharos, medicul vasului. Ei au vizitat capitala Egiptului cu de amănuntul și piramidele. Deși vaporul, în cursă, a atins și porturile Smirna și Pireu, escursioniștii n'au debarcat. La reîntoarcere, s'au oprit la Constantinopol, vizitînd curiozitățile orașului și făcînd diferite plimbări pe la Eyud, Apele Duci, Cornul de aur, etc. Principesa egipteană Fatme, mătușa kedivului Egiptului, care domiciliază la Constantinopol, aflînd de prezenta principilor, a trimis imediat un yaht și prin doi secretari, l-a rugat s'o viziteze in palatul sau de pe Bosfor. Feericul palat al principesei egiptene era in sărbătoare și la sosirea principilor, cari erau Însoțiți de d. dr. Zaharof, ei au fost primiți la scara de onoare, de amfitrioană, înconjurată de alte principese turce și de doamne din înalta aristocrație. In onoarea oaspeților au avut loc concerte muzicale și s-au organizat dansuri orientale și alte multe distracții. La plecare micii principi au fost copleșiți cu diverse cadouri, constînd din jucării, bibelouri, bomboniere și patru covoare orientale foarte scumpe. De asemenea principesa le-a dăruit două fotografii de ale sale cu autografe. E locul să menționăm că această principesă ospitalieră a cunoscut pe micii principi cînd cu incidentul de la Pireu. Principesa Fatmé se afla și dînsa atunci pe bordul vaporului „împăratul Traian“ și cu această ocaziune a dat îngrijiri de mamă micilor principi asaltați de drojdia Pireului. — Silvian. în MIȘCARE serviciul exterior al vămilor Următoarele numiri s’au făcut în serviciul exterior general al vămilor: D-nnu A. Gonescu, Al. Iliescu, Aristide Cristea, V. T. Volschi, Die Predescu și M. Florescu au fost numiți agenți auxiliari în serviciul exterior general al vămilor. S’au făcut următoarele numiri de 3 agenți de percepție: D. N. Sănduțu agent de urmărire la Mehedinți, D-niu I. Manolescu, T. Rădulescu, Aristiu Meta,agenți de urmărire la Olt: D-nii Mihail Săndulescu și I. Vlădescu agenți de urmărire la Putna. D. Mihail Stănescu, păzitor regional la Dîmbovița, în locul d-lui T. Demetrescu, lăsat în disponibilitate; D. C. N. Petrescu, agent de urmărire la Buzău, în locul d-lui Anton G. Anastase lăsat în disponibilitate.---------- ------- Premiile noastre — concursa tie bijuterii - La concursul nostru de bijuterii și argintării d. M. Hirsch din Galați, care a trimis 5623 de bonuri, a obținut ca premiu o pereche de cercei de aur cu pietre prețioase. D. M. HIRSCH DIN GALAȚI --------------------------------------------------loșiile din Basarabia ele Spiridoniei UN PROECT DE LEGE AL STATULUI RUS IAȘI, ?n Aprilie.— Am vorbit la timp despre procesul de revendicare intentat de zemstvoul din Basarabia. Spiridoniei din localitate, proces prin care caută să intre in posesiunea moșiilor pe cari epitropia le are în Basarabia Acțiunea avea ca motiv faptul că epitropia n’a înființat pe acele moșii spitale, așa cum se pierde prin testamentul donatorilor. Aflăm acum, că Zemstvoul a renunțat la procesul de revendicare deoarece se ventilează ideea ca statul rus să vie cu un proect de lege prin care se ia un stăpînit rd, de adreptul aceste moșii, rămînind ca epitropia Sf. Spiridon să intenteze apoi proces statului rusesc.—Dan Poate că niciodată Italia n'a prezintat lumea civilizate un aspect mai neobicinuit și mai extraordinar ca acum. Sărbătorile organizate cu prilejul ciicentenarului neatîrnărea și unire e! politice, i-au dat prilejul să arate alături de marele opere ale antichitate și ale renaștere pe cari le cunoșteau toți călătorii, marea operă artistică, industrială și socială desăvîrșită în ultimii cincizeci de ani de zile. Franța n’a avut și n’ar putea să aibă în acelaș timp decit o singură expoziție: la Paris.Germania, Anglia, Austria, toate țările civilizate, sunt silite să-și concentreze expozițiile internaționale în câte un singur oraș. Singură Italia era în stare să dea lume trei expoziții în acelaș timp, în trei centre diferite. Cu începere de Luni, 2 Mai, ziarul „Dimineața“ va publica dările de seamă amănunțite ale acestor trei expoziții, sub titlul general Spre Roma. In notele de călătorie ale colaboratorului nostru N. D. Cocea, cetitorii „Diminețeu“ “ar găsi descrierea admirabilei expoziții industriale din Turina, cu palatele nenumărate ridicate pe țărmurile fluviului Po de de N. D. COCEA marile state industriale ale vremei noastre; vor găsi apoi impresia puternică a expoziției de portrete din Florența în care se învecinează pînze de Rafael, de Michel Angelo, de Leonardo de Vinci, cu pînzele tuturor marilor pictori aî omenire!; vor găsi în sfîrșit concentrată toată istoria artelor și a civilizației de două mii de ani încoace, în cele cinci expoziții ridicate pe malurile Tibrului, în Roma Cezarilor, a Papilor și a cugetărei moderne. Citiți „Dimineața“ de Luni 2 Maiu.j v_ Gatseiu! „SantAngaJo“ și podul „Ella“ dm Roma Grav accident de automobil — 5 victime - Hamburg, 29 Aprilie.— In apropiere de Nelsen s’a inümplat un grav accident de automobil. Din cauza unui defect al cîrmei, automobilul medicului dr. Krueger s’a izbit de un copac asvîrlind pe șosea pe toți cei ce se aflau în automobil. O fiică a medicului a rămas moartă pe loc. Medicul și șofeurul sunt grav răniți. Soția sa și o altă fiică sunt mai ușor rănite. Automobilul a fost complect sfărîmat. -------îj Hit------- Parada de 10 Mai PREPARATIVELE IN CAPITALA Ziua de 10 Mai, va fi sărbătorită anul acesta cu o deosebită solemnitate, întru cît va avea loc sfințirea și baterea țintelor drapelelor destinate noilor regimente create în armata noastră. Se știe că prin budgetul actual se prevede crearea a patru regimente de infanterie, două regimente de artilerie, avînd fiecare secția sa de obusiere și patru batalioane de pioneri. Toate aceste nouă regimente vor trimite drapele lor și gardele de onoare respective în Capitală în seara de 8 Mai. A doua zi la orele 11 dimineața gărzile de onoare, cu muzica în frunte, vor porni de la arsenalul armatei la palatul regal, unde noile drapele vor fi depuse pînă la orele 5 seara. Regele va precede, cu mare solemnitate la baterea țintelor. Sfințirea va avea loc în ziua de 10 Mai la catedrala Mitropoliei. . In vederea serbărilor cari vor avea loc în ziua de 10 Mai, primăria a dispus să se ia toate preparativele necesare. In primul rînd s’a dispus începerea construirei noilor tribune pe bulevardul Academiei, unde va avea loc defilarea. -------**------- Concursurile „Tinerimea Romîne" Concursurile societăței „Tinerimea romînă“, aprobate de ministerul instrucțiunei publice se vor ține în București, în sala liceului Lazăr, în ziua de 8 Maiü a. c., de la 8—12 dim. Se vor da concursuri asupra limbei romîne, istoriei patriei și religiei. Concurenții se pot înscrie la toate materiile sau la una din ele. Se primesc la concurs elevii și elevele române ale tuturor școalelor secundare normale și comerciale, seminariale și profesionale din țară. Concurenții se pot înscrie la toate materiile sau la una din ele. Se primesc la concurs elevii și elevele române ale tuturor școalelor secundare, normale și comerciale, seminariale și profesionale din țară. Concurenții vor avea o reducere de 75 la sută pe C. F. R. și masa la prînz în ziua concursului Se vor premia ctte 3 elevi mai buni din fiecare clase (I—VIII) separat pentru băețî și separat pentru fete în ziua de 21 Maiü a. c. Concursurile vor fi patronate de d. C. C. Arion, ministrul instrucțiune!. fi Crima pasională din Corabia — la virsta de 18 ani, asasin din cauza geloziei — --------— CORABIA, 28 Aprilie. — Populația orașului nostru a fost viu impresionată de o crimă săvâștită aproape de centrul orașului de către un băiat în vîrstă de 18 ani. Iată motivele care au determinat aceasta crimă și împrejurările în can a fost Săvîrșită. VECINIC ACEEAȘI CAUZA: AMORUL Fata Simioana Costică Mihel, inspirase o puternică pasiune la doi tineri : Take Ștefan Petrescu zis Șorici, în vîrstă de 18 ani — așa numii de astăzi — și lui Alexandru Nică Velea — victimă. Cel mai oropsit în această dragoste era Take Ștefan Petrescu care bănuia că inima celei iubite e dăruită rivalului sau. Convingerea aceasta era de natură să-i suscite cea mai dureroasă gelozie, și, ca în toate cazurile de asemenea pătură, el căută să se răzbune pe cal care-l credea mai fericit ca dînsul. O BATRE ANTIMERGATOARE CRIMEI Așa, cu cîteva zile înainte de comiterea crimei,cei doi rivali întîlnindu-se pe stradă. Take Petrescu Șorici sări asupra celuilalt și-l bătu zdravăn cu Un ciomag, după care ispravă se grăbi să dispară. CRIMA în seara zilei de 27 cor. — Mercur — pe la orele 9, victima, însoțită de un alt băiat anume Ion Dobre Neacșu se întâlnește iarăși cu criminalul pe strada Dumitru Bratianu, în apropierea locuinței criminalului și a sfetei Simioana cu care era vecin. Negreșit, urmă un schimb de cuvinte, o ceartă, încăerare, și gelosul tînăr, scoase un cuțit pe care-l înfipse cu sete în corpul celui dușmănit cu atlta patimă. O lovitură în regiunea inimei fu de ajuns ca nenorocitul Nică Velea, să-și dea sufletul, acolo în stradă, scăldat într’un sac de singe. Tovarășul victimei sărind să pună mîna pe criminal se arase și el cu un deget tăiat. Precocele criminal reuși să dispară în întunericul nopței. DUREREA UNUI PĂRINTE Dîndu-se alarma, alergă la locul crimei, tatăl victimei care, găsindu-și copilul în nesimțire, îl luă în brațe spre a-l duce acasă, sperînd că mai e încă în viață. Nenorocitul alergă astfel cu cadavrul copilului sau vre-o 50.00 de metri, apoi, copleșit de durere, scăpă corpul din brațe, căzînd și el leșinat, alături. SOSIREA AUTORITĂȚILOR D.l. Taubes, chemat în grabă nu putu să constate decît moartea bietului Velea. Sosind autoritățile in frunte cu polițaiul orașului d. Husărescu, directorul poliției Nicu N. Boruzescu și alti ofițeri și agenți de poliție, s-au luat măsuri pentru prinderea criminalului, care fugise din oraș spre comuna Vișina Spre ziuă criminalul a fost prins în casa părinților săi, într'un grajd de unde fiind adus la poliție, a arătat cum a înjunghiat victimă, obiectînd însă că s’a apărat numai, deoarece victima a voit să-l bată. Cuțitul 7“ăâctinsese în niște pae la locuitorul Florea Șt. Tutunaru din Viișna, unde a fost găsit. Arma, examinată de d. director Boruzescu, s’a constatat că este pătată de singe și ascuțită de foarte scurt timp, ceia ce devenește premediarea crimei. AUTOPSIA CADAVRULUI . Azi la ora 5 seara s’a făcut autopsia cadavrului, din ordinul parchetului de Romanați, de către d. medic primr al orașului C. Istrătescu, în asistența d-lui polițai Husărescu și a d-lui director Boruzescu. S-a constatat că Victima are o plagă mare în regiunea cervicală, o împunsătură în intercoastele din partea dreaptă, taerea degetului mijlociu de la mina dreaptă și o împunsătură de cuțit care perforase inima. Pe omoplatul drept s’a găsit o eschimoză provenită din lovitura de ciomag ce o primise de la criminal cu o zi înainte. Criminalul se află la poliție în fiare și mîine va fi înaintat parchetului. Congresul „Anei Culturale64 CRAIOVA, 29 Aprilie. — Comitetul local al „Ligei culturale", în vederea congresului anual ce se va ține la Craiova în zilele de 21—22 Maiü cov., a hotărît, în linii generale, programul de activitate al congresului. La 21 Mai, ședințe înainte și după sosirea congresiștilor. La 21, ședințe înainte și după -amiază, seara, la Teatrul Național, un festival artistic cu concursul d-nei Maria Herescu și alți artiști. La 22 Mai se vor ține ultimele ședințe ale congresului, iar la Teatrul Național, seara, d. profesor universitar N. Iorga va ține o conferință. Pentru ori ce alte detalii, comitetul se va mai întruni, pentru a lua ultimele dispozițiuni în ședința viitoare. — Xam. Neînțelegerile moșnenilor din Olănești CUM S’A REZOLVAT DIFERENDUL R.-VILCEA, 28 Aprilie.—Am dat la timp amănunte asupra agitației unei părți din moșnenii din Olănești (Vîlcea). Se știe că vre-o 300 de țărani au arendat dreptul lor asupra moșiilor și pădurilor obștești arendașului Gorjan. Faptul acesta a răsculat pe ceilalți moșneni așa,încît a fost nevoi să se trimită un mare număr de jandarmi pentru restabilirea ordinei în urma energicei opuneri a țăranilor cari erau contra cesionarei, consătenii lor și arendașul Gorjan au renunțat la contract. În timpul acestei agitații arzînd mai multe clăi de fin ale numitului arendaș, au fost arestați, ca incendiatori și ca șefi ai răsculaților, locuitorii: Ion Iliescu, V. Iliescu și Ion Vasile Iliescu. Ei au fost trimiși sub escortă la N.Vîlcea.—Gandrow z Ce se petrece la Pitești — PERSECUȚIUNILE ADMINISTRAȚIEI — PITEȘTI, 39 Aprilie.— D. loan P. Comăneanu, șeful conservatorilor-democrați din Argeș, a trimis d-lui Al. Marghiloman ministru de interne, telegrama următoare: „In urma rezultatului alegerea de la colegiul II de Argeș, puternicii din localitate au îndreptat o goană năprasnică în contra celor bănuiți din toate clasele sociale. „Destituirile curg, procesele de contravenție iubesc în interesele micilor industriași și comercianți, înjurăturile și amenințările nu mai contenesc. Au ajuns agenții forței publice să spioneze casele cetățenilor. In interesul liniștei generale și a stabilirei unor moravuri mai civilizate între adversarii luptelor politice și mai presus de toate pentru prestigiul partidului conservator, vă rog bine-voiți a lua măsuri să înceteze aceste persecuțiuni inutila“. (ss) Ion P. Comăneanu Alesul colegiului II de Argeș -------------------- Febra tifoidă la Iași — CAZURI NOUĂ— MASURILE ADMINISTRAȚIEI COMUNALE — IAȘI, 29 Aprilie. — Azi s’au constatat în oraș două nouă cazuri de febră tifoidă. Administrația comunală a luat măsuri să se curățe bine strada Marta, unde epidemia face ravagii. In acelaș timp serviciul sanitar a oprit pe lăptarii din această stradă, să mai vînză lapte cît timp va ține epidemia. —Dan. Bătaie într’un sălaș de țigani — 5 RĂNIȚI DE MOARTE — CRAIOVA, 29 Aprilie.— O ceată numeroasă de țigani lăcțî poposiți cu sălașul în marginea satului Balota, aflîndu-se în circiuma satului, la un moment dat1 s’au luat la bătae . In ajutorul unora și altora au sărit și alți țigani ai sălașului, împărțiți în două tabere, dînd naștere uneh ei începe lupte în care s’au întrebuințat topoare, cuțite și revolvere. Cine țigani sînt răniți de moarte, iar două din ei Alexandru Călin și Ion Stamatie sînt în agonie la spital. —Xam. --------------------------Inmormîntarea lui A. Vanicu Kri după amiază s’a făcut înmormîntarea lui Anton Vanicu "La biserica armeană s’a oficiat un serviciu divin în prezența fruntașilor coloniei armene. Erau de față și numeroși țărani de pe moșia Butimanu, proprietatea defunctului. In urmă cortegiul a pornit la cimitirul armenesc din șoseaua Pantelimon, unde s’a făcut. Inmormîntarea rămășițelor pămîntești ale defunctului. ---------fc#------- noaptea unui armator Moartea lui Sigismondo Mendi, cunoscutul armator, a produs o adîncă impresie în toate cercurile comerciale. Defunctul era asociatul firmei L. Medl et Comp și unul din cei mai de seamă sprijinitori ai instituțiilor filantropice. Sigismondo Mendl a murit de o boală de inimă. Se crede că corpul defunctului va fi adus din Viena și Inmormintat la Galați. ---------------------- SIGISMONDO MENDL Universitare înscrierile la examenele de licență și doctorat în drept la facultatea juridică din Capitală, se vor face de la 20—21 Mai inclusiv, iar cererile de scutire pentru taxă se vor primi pînă la 15 Mai curent, înscrierile provizorii sînt cu totul excluse. Consiliul profesoral al facultății de drept a hotărît ca premiul „Hillel“ pe anul 1910, să se acorde d-lor €. A. Poppescu și Vasiliu Barnovsky, pentru tezele de doctorat și anume celui dintiü care a tratat despre: „Judecătorul unic“ și cel d’al doilea despre : „Codul civil și interdependența socială. — £*------- Cronica judiciară UN MANIAC RELIGIOS.—Individul M. Munteanu zis Chinezu, zis Japonezu, zis Terchea Berchea, care fusese de două ori internat în balamuc și liberal, probabil fără să se vindece, fu arestat într’o zi de poliția Capitalei ca autor al unui furt săvîrșit în strada Puișor. Băgat în beciul poliției și fiind bine înțeles foarte puțin menajat de zeloșii funcționari cari căutați să-l facă a mărturisi, demența celui arestat se agravă și multe din vorbele lui fură luate drept, declarațiuni, astfel că autoritatea polițienească I puse în spinare pe lângă furtul din arătata stradă și o sumedenie de alte furturi cu autori nedescoperiți. Marele hoț fu ln sfîrșit trimes la instrucție și aci judecătorul observă numai decît că are de a face cu un om care nu e în toate mințile și pe ale cărui vorbe nu se poate pune nici o bază. De aceea numi o comisiune medicală compusă din d-niî d-rf Minovici și Stoenescu ca să-i facă examenul mintal. Medicii îl recunoscură ca pe o veche cunoștință. Acest Munteanu venea cu farfuria la ospătăria comunală unde i se dădea de mîncare dar pe care nu o atingea pină ce nu făcea mai întîi, cu ea, ocolul a trei biserici, îngînind rugăciuni și făcînd semne cabalistice. De predilecție Japoneza—căruia i se zice astfel din cauza hainelor ce se îmbrăca de clte ori se punea în contact cu spiritele sfinților și oficia—își avea sediul la biserica Sf. Ecaterina. In urma observațiunilor la cari l’au supus, medicii au conchis că Munteanu este iresponsabil, că este stăpînit de mania religoasă și că trebue internat într’o casă de sănătate, ceea ce s’a și făcut. FURTUL DE PLANURI DIN CAPITALA. Se știe că tribunalul confirmase mandatele de arestare emise de judecătorul de instrucție al cabinetului I, contra Iui Marcovici, Moni Lupescu și Iuliu Rosenberg, implicați în furtul de la Blănăria rusească. Rosenberg făcu apel la Camera de acuzare contra acestei confirmări. In acelaș timp făcu apel și contra ordonanței judelui instructor prin care i se respinsese liberarea pe cauțiune, pe care o ceruse în acest interval de timp. Camera judecând era ambele apeluri ale lui Rosenberg, a respins pe cel privitor la confirmarea mandatului de arestare. A admis însă pe celălalt și a dispus liberarea lui pe o cauțiune de 3000 lei. Cauțiunea a fost depusă, astfel că Rosenberg a fost pus chiar era fn libertate. DIVERSE. — In procesul falimentului L. Stark tribunalul secția în IU a amlnat pronunțarea sentinței pentru astăzi S0 Aprilie. — Faimosul escroc Rubin zis Alexandru Rosenthal, văzîndu-și mandatul de arestare reconfirmat, a făcut apel la Camera de acuzare, care l-a respins, menținînd astfel arestarea preventivă a escrocului. — Tribunalul secția patra a confirmat era mandatul de arestare emis de cabinetul 5 contra satirului Florea Const. Ion din comuna Tămădău, care a săvîrșit un atentat la pudoare cu violență asupra unei copile de 8 ani. Au fost înaintați parchetului, ucenicii de strungărie Ion Georgescu zis Roșu și Marin N. Panait, cari au săvîrșit noaptea trecută un furt la domiciliul d-lui consilier de la Casație Gr. Ștefănescu din strada Pitar Moșu No. 48. Judecătorul cabinetului 1 însărcinat cu instrucția acestui îndrăzneț furt a depus la Văcărești pe autorii lui. In gara Filaret trenul călcase pe femeia Lina Ion Sima din comuna Copăceni, omorlnd-o. La început se crezuse că a fost accident nenorocit. După câteva zile autoritățile prinseră bănuială că e la mijloc o crimă și că consăteanul victimei, anume Ștefan Gh. Dinu, care se aflase lângă ca in momentul trecerei trenului i-a dat brnici și i-a provocat moarttea din anume motive. Presupusul criminal fu arestat, iar tribunalul confirmase mandatul emis de judecătorul cat. 4, însărcinat cu instrucța misterioasei afaceri. Dinu făcu apel la Camera de acuzare care fu respins era. *---------------- Escursiunea suveranilor Cîte-va ecouri GALAȚI, 29 Aprilie. — Scurta vizită făcută de suverani portului nostru a dat prilej tuturor să constate perfecta dispoziție a suveranului și mina excelentă care a impresionat plăcut pe toți acei cari l’au văzut de-aproape. Foarte cordială a fost întrevederea dintre principele Ferdinand și senatorul de Covurlui d. Al. Gussi. Vizibil surprins s’a arătat suveranul cînd, convorbind cu d. Munteanu, directorul școaleî comerciale de gradul al II-lea și cu d. Densușeanu, directorul școalei comerciale de gradul I, i s’a spus că școlile comerciale nu mai țin de ministerul de comerț , ci de acel al instrucției publice. O mișcătoare întrevedere a fost aceea dintre regină și veteranul Constantinescu, actualmente inspector comunal, care, recunoscut de rege în mijlocul celorlalți a fost trimis de suveran pe bordul iahtului ca să-l vadă și regina. C Constantinescu fusese îngrijit de suverană pe cînd greu rănit în războiul din 77, zăcea în spitalul Colțea din București. In ceea ce privește decorurile făcute cu această ocaziune, în general frumoase, e de observat că nu s’a unit frumosul cu utilul. Tribunele mici, neîncăpătoare erau lipsite de scaune și lumea a fost nevoită să stea in picioare fiind înghesuită in tot timpul vizitei regale. — Pedro. CALATORIA IN BĂLȚILE MACINULUI BRAILA, 29 Aprilie.— Azi dimineață, suveranii, cari au petrecut noaptea pe yacht, la gura filipoiO, imbarcîndu-se pa vasul „Chilia“, al administrației pescăriilor, au pornit pe canal spre lacul Șerban. Aci au ajuns pe la amiazi, cînd li s’a servit un dejun în pavilionul de vînătoare al prințului Ferdinand situat în mijlocul lacului Șerban. La orele 3 suveranii au plecat de la pavilion ieșind în canalul Măcinului la punctul Catargea unde îi aștepta yachtul regal „Ștefan cel Mare“. Aci suveranii au fost plăcut impresionați de primirea entuziastă ce le-a făcut un foarte mare număr de pescari veniți în bărci. La orele 4 și 20 minute yachtul regal a pornit spre Galați. În bălți, suveranii, principii și suitele lor au fost însoțiți de d. dr. Antipa, directorul general al pescăriilor.— Verno. CALATORIA SPRE TULCEA GALAȚI, 29 Aprilie— Azi la orele 5 p m. yachtul regal, precedat de vaporul ,Vasile Lupu“ și de o vedettă, și urmat de o altă vedettă, a trecut prin fața portului nostru mergînd spre Tulcea. Familia regală a fost salutată de o mare mulțime care staționa pe cheia și de monitoarele înșirate dealungul Dunărei, prin lovituri de tun — Pedro PREGĂTIRILE DIN CONSTANȚA CONSTANȚA, 29 Aprilie.— In vederea vizitei familiei regale în localitate, s’au început lucrări de înfrumusețare. S’au construit mai multe arcuri de triumf, iar la gară se amenajează sala de recepție și peronul. La reședința regală se lucrează de asemenea cu activitate aranjîndu-se apartamentele în cari vor fi găzduiți oaspeții regali și suitele. Și în port se fac mari pregătiri. SIOUL Jfffr nostru concurs MI Cü PREMII GRATUITE ’;:1% jfff Piinîin Nn R ABSOLUT GRATUIT m rcO. ° 30 APRILIE 1911 H B B premii in valoare totală de 2500 Lei f§ fa Premiul 1: O splendidă Pianină de lemn de palisant|| dru, din renumita fabrică „Hoof“. * 2: Un bilet de drum pentru dus și întors la IBfs| ||â Expoziția din Roma, Clasa II-a. Wm „ 3:0 superbă brățară de aur, 14 carate. Wm » 4 : O pungă de argint veritabil, formă de sac. Mm 'țdă , 5:0 pungă Reticule de argint veritabil.Hk , 6: Un inel masiv de aur, 14 carate. Mm lS§, „ 7: Un inel bărbătesc masiv, de aur 14 car. Mm „ 8: Una fructieră alpaca, imitînd argintul Toate aceste obiecte, afară de pianină, s’IfflStComparate de la marele Magazin de ceasoaie jM și Bijuterii Frații A. și I Roller, București,pL .JmBr Smîrdan, 35, et tjul I ș expuse în vinjFfc-V, r Magazin. Jean Feder, cal. Victoriei 0% " rtliMÖSI de la care este furnizată