Dimineaţa, iunie 1911 (Anul 8, nr. 2598-2629)
1911-06-01 / nr. 2598
iKk*âW.. ** *#é* “• l*ü»kvi«£ PUBLICITATEA: CONCEDATĂ EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER & Comp. Str. Karageorgevici, 18__Telefon 3/4 Birourile ziarului: := = Str. Sărindar No. 11 București AlAA‘,iAA*r*l^*i».WVtr*r‘,f»f*l^i-V»^.**l^*liS*l ^^¥VSVVVVVV'AVu*^AV\AinririAnArUW>AarU‘.V>/V%VVVVVV,.~A*il^^*i^'*i* * »*»»•'****>*+*****»!** »»mikAAAMAaMpm»A»AAAAAAA**AAAAAAAAAAA.«w»% APARE IN FIECARE DIMINEAȚA CU CELE DIN URMA ȘTIRI DIN TOATA LUMEA CIVILIZAȚIE [UNK]** Intre dovezile de civilizațiune a unei țări, dovezi puse la îndemîna observațiunei și priceperea tuturor, manifestările opiniei sale publice sunt, fară îndoială, acele cari fac mai mult și mai desăvîrșit mărturia gradului de civilizațiune a acelei țări. Țările de opinie publică socotesc, în istoria lor, veacuri de vecinică propășire, de continuă preocupare pentru o cît mai complectă și mai serioasă desvoltare. Nu avem pretenția nici să venim cu teorii noui și nici să dăm sentințe. Reînoim doar un adevăr prea bine cunoscut și a cărui temeinicie se sprijină pe pilde, cari nu sunt străine nimănui. O pildă, între multe altele, Franța e țara în care scandalurile publice sunt și cele mai numeroase și cele mai frecvente, în contrast cu Germania, unde, dacă asemenea scandaluri sunt rar cunoscute, nu înseamnă însă că ele nu există. Presa franceză abundă în divulgarea tuturor afacerilor puțin onorabile, de cari se fac vinovați unii administratori sau unele administrațiuni. Nimic nu se ascunde, nimeni nu este îngăduit și nimic nu oprește ca, oricare ar fi sacrificiile, să se divulge în toate amănunțimile afaceri administrative și politice, oricît de scandaloase ar fi ele. Aceasta înseamnă oare că Franța e țara scandalurilor permanente ? Fără îndoială că, pătrunzînd lucrurile în adevărul lor și privindu-le din punctul de vedere mai înalt, mai superior, alta e concluzia dreaptă spre care ne îndrumează judecata și logica lucrurilor, înainte de orice și înainte de toate, Franța, țară prin excelentă civilizată, e țară de opinie publică, care nu numai că nu înțelege să fie mistificată, dar înțelege ca totul să se facă cu ea și prin ea. O afacere oricît de gravă, se cercetează și se discută la lumina mare a zilei, în văzul și auzul tuturor, pentru că numai în chipul acesta se poate asigura, deși cu lupta mare, triumful dreptățea. Dacă afacerea Dreyfus a frămîntat ani de-a rîndul Franța, frământările acestea au șters, prin rezultatul lor ultim, o rușine care pătase, cu o revoltătoare nedreptate, țara drepturilor omului. * Sinceritatea și curajul cu care sunt desbătute asemenea chestiuni, nu e decît urmarea firească, a atitudinei unei opiniuni publice, care contează în viața unui popor. E foarte probabil, însă, prin deducție, că la noi nu avem încă o opinie publică prea complect formată. Și probabilitatea aceasta ni se pare documentată prin chiar atitudinea ce o are opinia publică de la noi în chestiunile mai mari cari frămîntă această țară. Așa, o ultimă chestiune, care interesează prin instituțiunea pusă în discuțiune, e conflictul sinodal. Pînă acum cel puțin, în afară de discuțiunile din presă, opinia noastră publică nu s’a manifestat. Și nu s’a manifestat mai ales așa cum ar fi trebuit, pentru a sili la o soluțiune dreaptă și cinstită. Cu toate acestea, nu lipsesc motivele cari să îndrituiască o asemenea acțiune. Se petrec în biserică lucruri scandaloase, se ridică acuzațiuni de o extremă gravitate în contra celui mai înalt prelat, alte învinuiri urmează împotriva altor conducători ai bisericei și, cu toate acestea, opinia publică așteaptă aproape impasibilă soluțiunea politică ce se va da. Și e fără îndoială lucru, că pînă în cele din urmă tot politica va hotărî de soarta conflictului sinodal. Totuși ar fi momentul să se profite de ocaziune, pentru a sili pe cei în drept să facă curățenie generală în biserică, dacă se sporește și cu alții pomelnicul celor cari au păcătuit în contra moralei sau a canoanelor. Să se curățe răul din rădăcină, pentru a se pune odată capăt scandalurilor acestora prea des repetate. Ar fi singurul procedeu civilizat, singurul care ar face dovada că avem în țara asta o opinie publică, care participă, alături cu guvernul, la conducerea treburilor publice. Ar mai fi iarăși dovada unui început de civilizație, atunci cînd, cu autoritatea impusă de împrejurări, nu sar cruța nimic, ori cît de mare ar fi momentan scandalul, pentru a se curăți biserica de toată neghina, ce amenință să distrugă și puținul bun care a mai rămas. La boale mari, remedii mari! Aceasta e singura soluțiune la care e obligat moralmente un popor cu pretenția de a fi trecut peste cele dintíi trepte din scara civilizațiunei. ALEX. MAVRODI De la școala comunală de aflnlți DISTRIBUIREA CERTIFICATELOR DE ABSOLVIRE Duminică dimineața s’a făcut în sala de cursuri a școalei de adulți de pe lingă atelierele comunale, distribuirea certificatelor absolvenților școalei. D. M. Marinescu, directorul școalei de băeți No. 14 și directorul acestei școli de adult a rostit o cuvîntare ocazionala. A azistat, de asemeni și d. Mihail Popovici, inginer al atelierelor comunale. Școala și-a început funcționarea în toamna anului 1908 și a fost fregventată în cursul acestor ani. Pînă astăzi, de vre-o 300 elevi de toate vîrstele. Pe Ungă cursurile școalei au fost și altele pentru lărgirea cunoștințelor elementare ale elevilor și cursuri profesionale. In iarna anului 1909 s’au tinut aci și 24 conferințe cu diferite subiecte între cari 4 ale decedatului. D. A. Teodoru, fostul secretar general al ministerului de instrucțiune publică dr. H Kotescu și alții între cari și cîțiva ziariști.. Alături de școala de adulți funcționează un internat pentru ucenicii, atelierelor comunale și copii găsiți crescute de primărie și o cantină unde mănîncă, lucrătorii atelierelor comunale pe prețuri convenabile. Banii proveniți ca ciștig al cantinei sunt întrebuințați pentru îmbrăcarea copiilor lucrătorilor săraci din atelierele comunale. Iată aci lista absolvenților cari alcătuesc acum a III-a serie. Prima a dat anul trecut , iar acum sînt 16 absolvenți de diferite vîrste. Ion M. Adamescu, funcționar la C. F. R. ; Nae I. G. Constantin, lucrător la C. F*• ; Al. M. Ionescu, maestru rotar la atelierele comunale, Marin V. Nicolae, lucrător la C. F. F.; Nicolae I. Opran, muncitor la primăria Capitalei; Atanase D. Zlătescu, maestru croitor la atelierul de confecțiuni militare, Dumitru N. Gane, funcționar la C. F. R., Florea V. Constantinescu, Al. St. Georgescu, Ion Apostol, Dumitru Al. Josefina, Vasile L. Nicolae, Nicolae V. Petrescu, Ștefan N. Zavera. — A. -------------**— Rezultatul concursului hipic de la Șosea Tra la orele patru după amiazi a avut loc pe platoul din dreptul rondului al 2-lea de la Șosea, primul concurs hipic național, organizat de clubul călăreților din București, sub patronajul principelui Ferdinand. Tot ce are Capitala mai select a asistat la acest concurs, care, deși cel dinții, a dat un rezultat care a întrecut toate așteptările. Principele Ferdinand și principesa Maria, au sosit la orele patru și jumătate și au fost întîmpinați de d-nii P. P. Carp, prim-ministru, N. Filipescu, ministru de războiu și de numeroși ofițeri superiori din garnizoană. * Concursul a început cu exerciții de drenaj, a urmat concursul de sărituri și s-a terminat cu o vînătoare călare. Juriul compus din d-nii: generali N. Popovici și I. Bogdan, colonelii C. Iliescu și C. Baranga, locot.-colonelî Portocală și Praporgescu și d. Nicolae Drossu, a dat următorul rezultat La concursul de dresaj: Premiul I, constînd din suma de 1000 de lei, a fost cîștigat de d. căpitan Comănescu de la școala de cavalerie Tîrgoviște; premiul al II-lea, de 600 de lei, a fost cîștigat de d. Io cot. Drăghiceanu de la școala de cavalerie Tîrgoviște; premul al treilea, de 400 lei de d. locot. Schelete din reg. 4 artilerie, iar premiul al patrulea de d. M. Piager, locot. în rezervă din reg. 10 roșiori. La concursul de sărituri, premiul I, constînd din suma de 1000 lei, a fost cîștigat de d. căpitan George Moruzzi, de la școala de război, premiul al doilea de 500 lei, de d. căpitan Comănescu de la școala de cavalerie din Tîrgoviște, iar premiul al treilea de 300 lei, de d. căpitan Athanasescu. La concursul de vînătoare călare, premiul I a fost cîștigat de d. Titi Olmazu, al doilea de loc, A. Butunoiu, iar al treilea de d. lecot.. Dianu. La acest concurs premiile constau din obiecte de arte. Premiile au fost înmînate cîștigătorilor de către principele Ferdinand. Concursul s-a terminat la orele opt. Sultanul la Salonic Jtanfara școalei comerciale române din Salonic care a eintat la sosirea Sultanului Mehmed al V-lea Adunarea gen. a Soc. art. nationale a femeilor române Cuvîntările ținute ori la orele 5 după amiază a avut loc la Ateneu, adunarea generală a soc. nationale ortodoxe a femeilor romine. Erau de fată toate doamnele din nalta societate cari au pus bazele societăte, cît și Arhiereul Teodosie Ploeșteanu, vicarul mitropoliei, arhimandritul Scriban, preotul I. Dumitrescu, profesor universitar Onciu, profesorii Scurtu și Floru, preot Moșoaia Popescu, IGărboviceanu, Jean Demetrescu, Ilie Teodorescu, profesor Goraș de la filiala Slatina etc. etc. Arhiereul Teodosie Ploestianu, vicarul mitropoliei prezidează, în lipsa mitropolitului Primat, adunarea. D-sa arată mulțumirea că in societatea ortodoxă a femeilor române, s’a grupat tot cel mai bun român întru apărarea religiei și naționalităței noastre. ,,Religia și naționalitatea, zice d-sa, au călăuzit întotdeauna pe strămoșii voștrii și plăeșii de pe vremuri știau să apere credința și neamul cînd acestea erau amenințate. Astăzi, distinse doamne, d-tră au luat locul plăeșilor de pe vremuri. Mai departe arată modul în care s’a alcătuit societatea ortodoxă și progresele care le-a făcut în răstimp de un an de la înființare. Mulțumește atât doamnelor din comitetul central cît și celor din filialele din țară cari au contribuit la progresele realizate de societate ca: înființarea unei școli frebenene, 12 biblioteci populare răspîndite în diferite colțuri ale Capitalei cit și o nouă școală fradeliană care se va construi la toamnă. Arată cum societatea a proectat de asemenea înființarea unui liceu — internat pentru fete, care se va construi ■ cît de curînd pe locul din str. Principatele Unite. Arată cum s’a înființat și o loterie pentru sporirea Tunsurilor societatei Comunica , apoi, în numele mitropolitulun Primat, multumirile ț sale arînd prosperitate societa ței. Principesa Alex. Gr. Cantacuzino dă citire următoarei telegrame din partea d-rei Anastasie Filipescu, președintal soției Peteo. „Comitetul central al societatei ortodoxe a femeilor române. BUCUREȘTI Regretînd din suflet că nu sînt în mijlocul dv. pentru a sărbători prima noastră adunare, urez societăteî noastre muncă rodnică pentru, binele tării și înălțarea bisericei strămoșești. , Mulțumesc tuturor filialelor și membrelor noastre, pentru prețiosul sprijin, ce ai Vău dat și te nădejdea în Dumnezeu, dorim ca pacea să reintre in biserica noastră,’ ca’ea rămină stîmpul neclintit al neamului nostru. D-na Al. Cantacuzino, după propunerea generală, dă citire următoarei telegrame, care a fost trimiă d-nei Anastasie Filipescu. „Gara FAUREI întrunită in prima adunare generală a societătei ortodoxe nationale a femeilor române, venim doamnă prezidentă, în numele comitetului central și a tuturor parohiilor filialelor noastre din țară și vă urăm viață lungă ,muncă rodnică pentru binele obștesc și înălțarea bisericeî noasttre . Comitetul central“ Arhiereul Teodosie dă în urmă cuvîntul î-luî profesor universitar Mehedinți. Cuvîntarea d-luî profesor Mehedinți De ani de zile nori grei și negri apasă asupra bisericei noastre. Protivnicia neamului nostru au crezut c’o vor putea nimici din temelie, iar cei cari ne-au venit cu spoială de cultură din Occident au crezut că a venit timpul să despartă biserica de stat. Lucrurile n’au putut merge însă așa de ușor. O seamă de oameni de bine, sub inițiativa d-nei Filipescu și a altor bune romînce, s’au constituit într’o societate pentru apărarea bisericei. Noi romînii voim să fim fii ai părinților noștri, urmași ai strămoșilor noștri, adorînd și iubind ceea ce ei au adorat pe vremuri. Ideea de la care a pornit societatea de față este nu numai românească, dar și creștină și nu numai creștină dar și ortodoxă națională. Este o fericire că astăzi se mai găsește un liman pentru cei intuiți de desnădejde. W vă temeți nici de ironia scepticilor inculți, nici de cei lipsiți de credință. Biserica nu se oprește din mersul ei pentru cîțiva oameni cari au greșit. Ei sunt ca frunzele veștede cari vor cădea, neamul cu instituțiile lui, va trăi înainte. Țara va trăi înainte și cu , ea va trăi și religia ei. Poate zice cel deșert întru sine că cerurile sunt goale deasupra Romîniei. Sunt cincizeci de ani de cînd gunoaele Parisului, în mode, legi, cărți și alte articole importate, în teatru și ziare, cred că vor putea mai bine învăța latinește dacă vor spune cunoscuta frază: „Credo Deo non esse". Noi romînii am auzit și noi de un Pasteur, care a zis că de toate părțile ne înconjoară numai mister, de un Carley de un H. Spencer, care a zis că între filosofie și știință nu poate fi nici o ciocnire. In nici o țară cultă cerurile nu sunt goale și nu pot fi goale, vor fi însă goale de-asupra Romîniei pentru sufletele goale. Și acum spun următoarele relativ la credincioșii de alte confesiuni. Noi romînii, am fost și sîntem îngăduitori pentru toți credincioșii de toate confesiunile. Se știe însă că nu ne este prieten acela care hulește biserica statului român, spre a se îmbia la o credință.a lui, pentru că tradițiile religiei neamului nostru nu le dăm pentru tradițiile nici unui neam din lume. Vor fi frumoase monumente clădiri ca: Notre Dame de Paris, San Pedro din Roma, etc. dar este la Cozia mormîntul aceleia care cemnită în haine călugărești sub numele de maica Teofana, a jelit pînă la moarte, pe eroul neamului nostru căzut la Turda. Este a noastră Mînăstirea Curtea de Argeș, unde odihnesc rămășițele acelui voevod de la care ne-a rămas acea minunată poveste a meșterului Manale. Sînt ale noastre și ne sînt scumpe monumente ca Rădăuți, unde odihnește Bogdan, întemetorul Moldovei, Suceava, Sucevița, Voronețul, unde odihnesc în pace ctitorii și voevozii de pe vremuri. Măreț o fir San Pedro din Roma, dar mai scump ne este altarul mînăstirei Putna, unde doarme în liniște și astăzi Ștefan cel Mare și cel sfînt, pe care însuși Papa l’a numit atletul lumei. Biserca noastră a crescut odată cu noi, cu neamul nostru și a ne idepărți de ea, nu se poate. Cînd recitim acea frumoasă rugăciune care se spune la vecernie „Lumină fină a sfintei dumnezeești“ etc. simțim că acela care ar voi să lovească in biserica noastră ar lovi în însuși existența noastră. Cum am spus-o, am fost și sîntem îngăduitori cu străinii. Cu banii noștri s’au scris rugăciuni în tempele arabă, germană, slavonă, etc. Astăzi chiar ridicăm cu banii noștri temple în Dobrogea pentru ca musulmanii sa se închine la Dumnezeul lor. Și acum un cuvînt și pentru cucernicii profeti. Un străin care a călătorit, in 1810 prin tarile noastre, zicea că biserica noastră este mută. Aceasta este adevărat. Clerul nostru nu este auzit decît la liturghiî Duminicile și sărbătorile ne lipsesc însă cu totul predicile. Gîndiți-vă la Evanghelie care zice: „Nu mergeți de citiți ci predicați". Ne trebuesc predici, ne trebuește un cler cult, luminat cu totul. Cred că se vor întoarce vremurile cînd feciorii lui Brîncoveanu scrau predici pentru a fi citite, vremurile marelui Antim. Societatea de astăzi mă face să cred că acele vremuri se vor întoarce și cît de curînd amvoanele vor răsuna de predicile preoților. Negurile și norii groși vor dispare și toate frunzele veștede vor cădea iar biserica își va cîștiga demnitatea ei. (Aplause prelungite) Părintele I. Dumitrescu răspunde mulțumind. D-na Alex. Gr. Cantacuzino propune, a se trimite cîte o adresă de mulțumire regelui și mitropolitului primat al Moldovei. Se trece apoi în ședință intimă unde se citește gestiunea și se aprobă noul budget. Ședința a luat sfîrșit la orele 7 și jumătate. ---------**——• D. S. MEHEDINȚI Profesor universitar TIMPUL In tară. — Eri către și peste noapte cerul s’a acoperit în toată țara și pretutindeni a plouat cu mici întreruperi, afară de districtele Gorj, Văleni și partea de Nord a districtului Mehedinți. Timpul s’a răcorit din nou, mai cu seamă în nordul țărei și la munte, unde termometrul variază ziua între 15 gr. la Fălticeni și 24 gr. la Cîmpulung, iar în celelalte părți ala țârei între 25 gr. la Vaslui și 36 gr. la Perieți (Ialomița). Cea mai coborîtă temperatură din țară 9 gr. noaptea 1a Mamornița și Fălticeni. Presiunea atmosferică agitată și aproape staționară fiind în mijlocie către 759 mm. In Europa la 29 Mai. Depresiunea din Rusia s-a restrîns, iar în Sudul Franței și în nordul Adriaticei s-au format două centre de mică presiune (Nisa 754.6, Polo și Pesaro 754.7), în vestul continentului presiunea fiind peste 760 mm. A plouat în cea mai mare parte a continentului. PLOILE DE ERI A plouat erî în următoarele orașe: • Mamornița 10 mm.; Dorohoi 12; Arlăii 3; Fălticeni 14; Piatra N. 5; Tg.Frumos H: Iași 1; Huși 20; Pundhi 7; Vaslui 12; Bislaă 3; Focșani 2; Tecuci 2; Drăgușeni Covurlui3; Galați 3; Isacceati; Grăia0;■ Armttșefli 4; Perieți 4; Călărași 14; București <; Ptocșl î 9; Cîmpina 1;sinaia 3; Bucur ß; Tîrgoviște 7; Găeșilî. 7; Ghimpați 9; Giurgiu 2ti; T.Măgurele 25; Alexandria 17; Roșiorii- de-Vede 7; Striharet (Olt) 3; Drăgășani 29; Pitești 2; Corabia 12; Caracal 4 Craiova 6. T.Severin 1. Calafat 4. -------------ț*---------— Procesul mitropolitului Azi dimineață se va începe ascultarea martorilor in procesul intentat de către Sinod mitropolitului și Episcopului de Roman. Martorii vor fi ascultați la mitropolie de către comisia compusă din arhierei: Sofronie Craioveanult Meletie Constanțeanu și Calist Botoșeneanu. Vor fi de față și cei doui prelați în cauză. * Ascultarea martorilor se va face timp de trei zile: Măriți, Mercuri și Joi. Vineri 3 Iunie se va începe judecarea în fond a procesului. Se anunță că primul proces care se va judeca va fi acel al mitropolitului Primat, și anume acuzațiile de plagiat, erezie și imoralitate. După aceia se va judeca și procesul episcopului de Romna, acuzat de răzvrătire. ---------**------ Solemnitatea de la palatul constructorilor Erî dimineață a avut loc la palatul societăței constructorilor solemnitatea distribuirea premiilor elevilor și absolvenților școalei de adulți de constructori de pe lingă societatea „Unirea“ a lucrătorilor constructori romîni. Din partea ministerului de industrie și comerț a azistat d. Gîdel, directorul serviciului meseriilor. La orele 10 și jumătate a început seria cuvîntărilor. D. Dimitrie Dobrescu, președintele activ al societăței constructorilor, a vorbit despre importanța societăței și a școalei de adulți care ființează alături de cendinții. D. Ciochkin, directorul școalei de adulți a constructorilor, a vorbit de roadele ce dă această școală. Dzîdei a vorbit de importanța școalei constructorilor și a promis că va solicita concursul ministrului de industrie și comerț pentru această instituție. D. G. Ioanin, comerciant și-a exprimat satisfacția față de roadele ce dă școala constructorilor și a propus ca în anul 1913, cînd se vor serba 40 ani de la înființarea societăței constructorilor romîni, să se alcătuiască un tablou general care să cuprindă și chipurile acelora cari au muncit la înflorirea acestei asociații. D. Toma Georgescu, unul din fondatorii societății, a făcut istoricul ei și a constatat cu bucurie progresele realizate. După aceasta a urmat împărțirea premiilor elevilor celor patru ani de cursuri și absolvenților școalei. Acestora din urmă le-a adresat o scurtă alocuțiune d. Toma Georgescu îndemnîndu-i la muncă pentru cinstea construcției romînești. In timpul distribuirei premiilor a cîntat o fanfară militară. La sfîrșit corul societăței a intonat mai multe cîntece. Solemnitatea s-a terminat la orele 12. După amiazi a urmat o serbare la, grădina Bordeiul Vechi , de pe șoseaua Jianului.—A. Comitetul consultativ de stat major Sunt numiți în comitetul consultativ de stat major d-in general de divizie Zottu Vasile, șeful marelui stat major, ca președinte, general de brigadă Gărdescu I., sub-șeful statmajorului, Colonel Cristescu C-tin, comandantul școalei superoare de razboiu, colonel Iancovescu C-tin șeful secției I din marele stat major și colonel Lupescu Alex, șeful secției a II-a din marele stat major, ca membrii, * D. medic colonel Mayor Fr. Gh. de la spitalul militar „Regina Elisabeta“ se numește membru in comitetul consultativ sanitar în locul medicului locot.-colonel Popescu Grizeanu Dimitrie mutat. D. veterinar maior Ștefănescu Ion din 10 artilerie, se numește de asemenea membru în comitetul consultativ sanitar în locul veterinarului locot.-colonel Ion Constantinescu-Brad. -------------fc#------------ Sinuciderea de pe linia Ploești Văleni — Nouă amănunte — PLOEȘTI, 30 Marti. — Relativ la sinuciderea de pe linia ferată Ploești-Văleni care s’a petrecut ,azi noapte nu s’a stabilit nimic pînă acum. Se știe numai că sinucigașa este o fată în etate de vre-o 20 ani și că era servitoare la d. Chiță Vasilescu din strada Decebal No. 20. Acesta refuză să dea vre-o deslușire autorităților. Din versiunile ce circulă veise că fata a fost împinsă la acest act disperat din cauza rănim tratament ,ce îndura de la stăpînul să îi,, iar alții spun că victima s-a sinucis din cauza dragostei. Asupra sinucigașei nu s’a găsit un bilet sau scrisoare.—Stav. I ii '<«Siliv U 4a in . Cum o istorie a vieței bucureștene și a instituțiilor naționale românești ar fi incomplectă, dacă nuĭ s’ar vorbi într’însa de nenumăratele cluburi și societăți cari sub firmele cele mai deosebite au o singură și permanentă nature: favorizarea jocului de cărți; tot astfel nu se poate vorbi de viața Romei și Italiei moderne fără să se consacre un capitol special Teatrului italian. Fiecare țară se prezintă în concertul popoarelor civilizate cu însușiri și cu opere cari sunt proprii geniului ei național. Anglia se prezintă cu industria și sistemul ei constituțional de guvernămînt. Germania cu filosofia, cu liedurile și cu spiritul ei greoi de cazarmă. •Franța cu poezia și cu experiențele celui mai înaintat regim democratic. Romînia cu politicianii, cu represiunile și cu mesele ei verzi. Italia, în afară de rezultatele unui sentiment artistic cultivat în decurs de douăzeci de veacuri, se prezintă fără îndoială cu cea mai înaltă și mai serioasă concepție teatrală a vremei noastre. Nu e cu putință să se vorbească de Italia fără să Se vorbească de teatrul ei. Pe cînd la alte popoare teatrul e o instituție întreținută cu sacrificii din partea statului sau o întreprindere comercială ca oricare alta, pe cînd mai pretutindeni spectatorul nu e decît un bun platnic care nu cere altceva teatrului decît o emoție puternică sau o distracție trecătoare, în Italia teatrul se menține și înflorește, ferit de sprijinul binevoitor al guvernelor, ferit de amestecul interesat al capitalismului, numai și numai prin concursul direct al spectatorilor, adică al poporului întreg. In Italia nu există teatre subvenționate, nici companii dramatice învestite cu caracterul oficialității, nici trupe stabile, adormite în monotonia aceluiași public și aceluiași repertor. Un actor se impune prin talentul lui, are norocul să interpreteze un rol, să facă o creație, să zmulgă aplauzele unei săli de premieră, aplauze tot așa de zgomotoase și de sincere ca și fluerăturile, imediat își alcătuește o trupă și iată’s pornind din oraș în oraș, colindînd toate scenele, stîrnind entuziasmul unui public ușor de cucerit cînd te prezinți în numele artei adevărate, culegînd laurii unei glorii pe care numai publicul italian știe s’o dăruiască. E ușor de înțeles că acest sistem nu permite triumful talentelor de-a doua și de-a treia mină și ucide în fașă orișice alcătuire de trupe mediocre. Toate trupele pe cari le-am văzut în Italia, la Torino ca și la Veneția, la Milano ca și la Neapole sau la Roma, trupele cele mai renumite ca și cele mai modeste, sunt neasemănat superioare companiilor dramatice din restul Europei. în teatrele din Franța de pildă, fără să pomenim de teatrele și spiritul academic au distrus avîntul, viața și putința de reînoire a concepției dramatice, toate companiile sunt formate dintr-un actor de talent sau de geniu și din treizeci de elemente mai prejos de oriși ce reputație artistică. Singur Antoine încercase să formeze o trupă de ansamblu. încercarea lui abia acum începe să determine un curent mai larg de primenire a artei teatrale. Pe cînd în Italia publicul a silit de mult companiile dramatice să se îndrumeze pe calea indicată în Franța de Antoine. In adevăr, teatrul italian așa cum e astăzi, minunat ca ansamblu, realist în concepția înaltă a cuvîntului, însuflețit de-o artă care se inspiră nu din formulele rigide și moarte als subvenționate în care tradiția tradiției, ci din viața ambiantă, e mai puțin opera artiștilor decît opera unui public cunoscător și iubitor de teatru. Ceea ce te izbește întîia oară, de la prima scenă a unei reprezentații teatrale în Italia, e partea pe care o ia publicul la spectacolul de pe scenă. La noi, onor. p. t. public se așează comod în staluri, își expune toaletele sau binoclează doamnele din loji, așteaptă în liniște ridicarea cortinei, asistă pasiv la jocul artiștilor, cască, moție, dormitează sau aplaudă, fără discernămînt sau cul-o convingere totdeauna egală. Piesele cele mai proaste ca și interpretările cele mai ridicole nu vor stîrni nici odată în Romînia indignarea pacînicului cetățean care se duce la teatru cum se duce la panoramă, la defilare sau la cinematograf. Probabil că e chestie de temperament și de incultură artistică.. Cum vreți să se revolte domnul din stat, care nu se revoltă nici cînd comisarul sau cel din urmă ipistat din mahala, îi fac toate nedreptățile de pe lume, cum vreți ca același om să se revolte cînd la teatrul din București i se dă să înghită macaronadele naționale ale d-lui Delavrancea! In Italia cetățeanul știe ceva mai mult. El știe că e dreptul SPRE ROMA XXV de N. D. COCEA Teatrul italian Palazzo del Podesta PANTEONUL «tft KOUL NOSTRU CONCURS CU PREMII GRATUITE Cupon No. 37 ABSOLUT GRATUIT 31 MAI 1911 8 premii in valoare totala de 2500 Lei Premiul 1: O splendidă Pianină de lemn de palisandru, din renumita fabrică „Hoof“. .. 2: Un bilet de drum pentru dus și întors la Expoziția din Roma, Clasa II-a. „ 3:O superbă brățară de aur, 14 carate. „ 4 0 pungă de argint veritabil, formă de sac. , 5 0 pungă Reticule de argint veritabil. , 6. Un inel masiv de aur, 14 carate. „ 7 un inel bărbătesc masiv, de aur 14 car. „ 8. Una fructieră asprca, imitînd argintul Toate aceste obiecte, afara de plavizia, sudî cumpărate de la marele Magazin de bijuterii Frații A. I. Koller, București, str. Gmhdan. și se află expuse ]a magazinul de galanterie The. Derby din calea Victoriei, 44, iar pianina, cumpărată de la marele^ de magazin Jean Feder, furnizorul Curței regale calea Victoriei, â1, se află expusă în vitrina acestui magazin.