Dimineaţa, august 1911 (Anul 8, nr. 2661-2691)
1911-08-01 / nr. 2661
Anal Vin,—no. 2661 PUBLICITATEA: CONCEDATĂ EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER & Comp. Str. Karageorgevici, A—Telefon 3/4 Birourile ziarului: Str. Sărindar No. 11 București Lunii nugust 191! DIRECTOR CONST. MINLE Abonamente cu premii: tilulu 120. > Inni . « Inat Lel N.— U Pentru străinătate prețul este îndoit St ®* _____ Direcția și Administrația No. 14/10 cu Capitala M 14/10 ■rM n Provincia n 14/99 P* n. . Străinătatea .. 12/40 ..................................................................................................................................................................................................................^^^^11 10 . APARE ÎN FIECARE DIMINEATA CU CELE DIN URMA ȘTIRI DIN TOATA LUMEA !! mim din Dobrogea — Cum s’au alcătuit nouile liste electorale — O delegațîune a evreilor idolU’ogeni s’a prezentat deunăzit lui Alex. Marghiloman, ministru de interne, căruia i-au amînat un memoriu, protestând și verbal în același timpmpotriva nedreptate! strigăoare ce li s’a făcut, cu prüeul întocmirea nouilor liste electorale, în conformitate cu legea de acordare a drepturilor politice locuitorilor din provincia anexată la 1877. Chestiunea aceasta a mai fost relevată de noi de a doua zi încă după închiderea operațiunilor de înscriere in listele electorale, cînd arătam că, dintr’un meschin spirit de șicană, au fost eliminați din liste aproape cinci mii de cetățeni dobrogeni. Și ceea ce e semnificativ, e că totalitatea celor eliminați din nouile liste electorale e formată din elementul evreesc din Dobrogea, față de care și cu acest prilej, — faptele o dovedesc de altfel, — s’a întrebuințat o procedură specială, care nu a fost și procedura practicată față de bulgarii, grecii și tătarii dobrogeni. Se pare că nici o șicană nu a fost prea mult și nici o pretențiune prea exagerată, atunci cînd, pentru a-I înlătura dela cetățenia românească, s’au nesocotit drepturi legalmente cîștigate prin legea specială de anexare a provinciei noastre din dreapta Dunărei. De aci, nedreptatea grosolană, pe care avem s’o relevăm aci și pe care guvernul însuși, judecind după atitudinea ministrului de interne, o judecă și o consideră ca atare Adevărul, este adevărul indiscutabil și vădit, pentru totî cei cari cunosc situațiunea politică a locuitorilor dobrogeni în organizarea regimului excepțional care ia sfîrșit de abia acum, adevărul este că toțî supușii otomani, găsiți în această provincie în ziua anexărei, se bucurau de drepturile cetățenești ale regimului de excepție, fiind înscriși pînă acum în listele electorale pentru comună și județ. De acest drept, — și listele electorale de pînă acum o dovedesc, — se bucurau, cum era și natural, și evreii supuși otomani, aflați pe pămîntul Dobrogei la anexare. Or, ce s’a întâmplat azi, cînd a fost vorba să se întocmescă nouile liste electorale? Tuturor evreilor supuși otomani la anexare și care figurau pînă acum în listele electorale pentru comună și județ, li s’a refuzat înscrierea în nouile liste, invocîndu-se tot felul de pretexte și ridicole și nedrepte. Cu alte cuvinte s’a săvîrșit, cu bună știință, o nedreptate revoltătoare față de un însemnat număr de cetățeni dintr’o provincie romînească, creindu-se și în Dobrogea o chestiune evreiască, care de ani și ani de zile frămîntă restul tărei aceștia. După câte știm, însă, nedreptatea nu va fi tolerată, pentru că e înjositor pentru o țară cu pretenții de civilizațiune înaintată să pună patimă și ură încă de la începutul inaugurarea unei noui ere într’o provincie chemată la viața politică egală cu aceea a locuitorilor din restul regatului. Căci patimă și ură este atunci cînd, nesocotindu-se drepturi cîștigate de unii, se fac în schimb concesiuni și se calcă legea în favoarea altora. O pildă. — Pe cînd evreilor pămînteni din Dobrogea li s’a refuzat înscrierea în nouile liste electorale, s’a acordat în schimb drepturi politice marinarilor de pe vasul rus Potemkin, rămași în Dobrogea numai de acum cîțiva ani. Unde e legalitatea și în ce Constau drepturile cîștigate ale potemkiniștilor ? Pilda e caracteristică și ne dă măsura exactă, după care se poate ușor judeca” chipul pătimaș cum s’au alcătuit aceste liste electorale. Când drept și firesc ar fi fost, prin urmare, — și bunul simt o indica, — ca după patruzeci de ani de la anexare să se lărgească drepturile locuitorilor dobrogeni chemați la o viață nouă, comisiunea însărcinată cu întocmirea listelor electorale a mai luat unei anume categorii de dobrogeni și din ceea ce le acordase legile regimului de excepțiune. Lucrul e vădit, pentru toți cei cari vor să-l vadă și să-l piceapă, pentru că e la văzul și priceperea tuturoi, oamenilor cu dreaptă judecată. E de văzut acum dacă guvernul, respectîndu-și angajamentul luat, văm veni în adevăr la toamnă cu legea interpretativă, care să repare nedreptatea cu intențiune făcută celor aproape cinci mii de pămînteni din provincia noastră transdanubiană. Dacă nu o va face, chestiunea se va aduce, pe cale de inerpelare, în discuțiunea parlamentului și, pînă în cele din urmă, dreptate va trebui să seacă, pentru a nu se inaugura un nou regim în mijlocul patriei și orei, pe cari fatal le va reslănțui această nedreptate. ALEX. MAVRODI Afacerea furtului de arme SOARTA COMPLICILOR CIVÍLI Am publicat, la vreme că d. C. Negrea, judecătorul de instrucție al cabinetului I, însărcinat cu instruirea celor 4 albanezi complici în furtul de arme de la batalionul 6 de vânători, prin aceia că cumpăraseră în cursul lunilor Aprilie și Mai puștile ,,Manlicher“ furate din magazia batalionului de către sergenții și caporalii: Beleaua Marin, Cristescu Petre, Șerbea Ion și Stanicu Voicu, dăduse ordonanța definitivă prin care trimise înainta Curței cu jurați pe cei vinovați și anume: Nezir Sofer, Ramis Mehmet, Sinan, Bilal, Razan Tair și pe Tudorache Ion zis Drăgan, acesta din urmă pentru că cumpărase cîteva efecte militărești, ca cizme, pătură, pantaloni, etc. Articolele de lege, în baza căntră judecătorul Mărise astfel, simt art. 240 și 241 codul justiției militare. Procurorul general al Curtei de apel, d. Al. Nicolau, făcu însă opozițiune la Camera de punere sub acuzare, contra numitei ordonanțe, cerînd reformarea, numai in ce privește instanța de judecată, în sensul că a numiții inculpați să fie trimeși înaintea tribunalului ordinar, aceasta pe baza art. 73, aliniatul 6 din codul justiție militare, referitor la crimele și delictele prevăzute în cartea 14 a, titlul 2, adică furt de munițiuni militare, articole cari hotărăsc disfuncțiunea, jurisdicțiunii, ca militarii să se judece de consiliile de războiu, iar civilii de tribunalele ordinare. Camera de acuzare, găsind opozița întemeiată, a admis-o, reformând rdonanța judelui instructor și hotărnd trimeterea numiților inculpați înaintea tribunalului de la Ilfov. ’fr- Un ofițer înecat Prut Telegramele noastre au anunțat că la. Kolomea s’a înecat un ofițer. Numele acelui ofițerr este Iohan Kolai din reg. 36 de infanterie. El s'a înecat pe cînd se scălda în Prut. Drepturile politice In Dobrogea AFIȘAREA PRIMELOR LISTE ELECTORALE CONSTANȚA, 30 Iulie.— Lucrările comisiunea instituită pentru întocmirea primelor liste electorale, cu ocazia acordatei drepturilor politice in Dobrogea s’au încheiat și cu începere dela 1 August a. c., se vor afișa listele celor admiși s’au respinși din orașul Constanța. Tot dela aceiași dată se va elibera și actele depuse, pentru dovedirea cetățeniei. ----------------—r Silvyan Socot. IOHAN KOLAI ---------------- Vizita d-lui dr. Bărdescu La Galați 9 GALAȚI, 30 Iulie. — D. dr. Bărdescu, directorul general al serviciului sanitar, a sosit azi în localitate venind cu trăsura de la București. D-sa a fost primit în gară de către toți medicii oficiali în frunte cu d. dr. Stavrescu, medicul primar al orașului. D. dr. Bărdescu s-a interesat de măsurile sanitare luate pentru prevenirea holerei și după ce a asistat la dezinfectarea vaporului „Russ“, sosit azi dimineață din Odessa, a plecat cu vaporul ca să inspecteze mai multe porturi dunărene. Interim — — Succesul unui ofițer român Principele căpitan Dumitru C. Suțu, a repurtat un frumos succes de călărie la concursul internațional din Turin (Italia). Precum se vede din ilustrația de mai sus, pe care o dăm după „Revista automobilistă“, numitul căpitan, din reg. 4 roșiori, a sărit „pianoulu într’un parcurs civil de 3000 m. pe calul său Blue-Boy, de rasă irlandeză. D. căpitan Suțu a cîștigat Cupa ducelui de Genova. u. uaix. Luiu-u j. ouțu, la concursul nipic am lurin Certificatele Cursei de conturi — UN RĂSPUNS — Un domn semnat E. M., ne-a trimes o scrisoare prin care caută să vestejească deciziunea Curtei de Conturi prin care se impune solicitatorilor de certificate de anii serviți ca să prezinte certificate de la administrațiunile respective. Ca răspuns la acea scrisoare ni se comunică următoarele: Din felul cum d. E. M. expune chestiunea se vede că e prea puțin familiarizat cu mersul lucrurilor la Curtea de corupturi. Deși în arhiva Curtea de conturi se află dosare din care ,se pot constata anii serviți de către foștii funcționari, totuși e absolută nevoe ca să se prezinte certificate în care să se indice, în mod precis, data la care au început funcționarii să servească în diferitele lor servicii și cînd anume au încetat de a servi — și aceasta din cauză că este absolut imposibil referendărilor de 1: Curtea de conturi să cerceteze zeci de mii de dosare pînă cînd ar găsi unde a servit funcționarul solicitator. Chiar în cazul 1 cînd petiționarul indică în cererea să timpul de cînd și pînă cînd a servit intr’un anumit serviciu. încă mi se poate pune intuită bază pe indicațiunile sale, deoarece s’au văzut multe cazuri în care indicațiuunile acestea erori false și referendarii căutau zile îmtregi fără a ajunge la vre-un rezultat. Pentru a se evita asemenea pierderi de timp , s’a luat decî o măsură generală și egală pentru toți petiționarii. Cu aceasta se garantează și economia de timp a referendarilor •---------------------- Aducerea corpului lui Take Protopopescu Aseară,, cu trenul de Predeal dela orele 5.40, au fost aduse în Capitală rămășițele pămîntești ale lui Take Protopopescu. In gară se aflau, la sosirea trenului, în afară de membrii familiei, d-niî Ene Culoglu, Chr. Tomulescu, A. Năcescu, Popescu-Slatina, Ulvineanu, Al. Simionescu și mai mulți funcționari de la „Banca Romînească“. După ce a fost coborît din vagon, coșciugul a fost urcat în carul mortuar împodobit cu cîteva jerbe de flori. Cortegiul, urmat de rude și cei cîțiva prieteni ai defunctului, cari veniseră la gară, s’a îndreptat apoi spre biserica Sf. Gheorghe nou. Corpul regretatului fost senator a fost depus in biserică, pe un catafalc. înmormântarea se va face Marți la orele 4 după amiază. ---------------------- înmormintarea D-rului Iuliano din Iași IAȘI, 30 Iulie. — Aseară a avutoc înmormântarea regretatului á Iuliano, fost medic primar la Sispiridon. Cordoanele carului funebru au fost ținute de fruntașii liberali din lcalitate. La locuința defunctului, au vorbit d-ni Fenneseu, în numele clubului iberal și dr. Riegter în numele, epitropiei Sf. Spiridon, — Dan, —------------ un moșier călcat de hoți in ultimul moment primim amatoarea telegramă din Bocșani. Astă noapte hoții au călcat curtea moșiei Beleni. Hoții au făcut uz de arme, rănind mai multe persoana. Moșia este sondata d-lui S 'tan Cestiner. Urmează aiminVmte. Două ani de stagiu în cavaleria austro-ungară Sînt aproape douăzeci de ani de cînd ministerul nostru de războit trimite regulat, ofițeri romîni și nt a face stagiul în armata austriaci sau în cea germană. Folosul ca trage armata noastră de pe urma prestui fapt este die netăgăduit : Tinerii ofițeri nu pot decit să câștige din participarea mai îndelungată și viața militară a unor armate vechi bine organizate și veșnic în curent cu toate progresele, cum sunt cele din Austria și Germania. Reintorși apoi în țară, ei aduc cu sine nu mira a ț un fond bogat, <1unoștințe teoretice, dar și un" sp". militar mai temeinic format cum și putința aplicărei practice a celor văzute. Prezintă, însă, un mare inconvenient felul cum sînt recrutați ofițerii trimiși a face stagiu. De obicei, se aleg numai ofițeri inferiori, cari j orî-cît de capabili ar fi și orîcît i și-ar asimila cunoștințele militare din armatele străine, reîntors in slară nu sînt în măsură de a le aplica, întrucît rolul lor în unități este cit se poate de redus. Comandanții — cum e și firesc de altfel nu pot cere sfaturi inferiorilor lor și astfel, ofițerul întors din străinătate trebue să se resemneze a fi el însuși un bun ofițer; ci despre o reformă mai largă, potrivită spiritului militar din străinătate, nu este cu putință. E drept că ofițerul în chestiune va ajunge și ei cu vremea la o comandă mai importantă. Dar pînă atunci trebue să treacă ani mulți , în care timp chestiunile militare — aici cunoștințele teoretice cit și cele de organizare practică — evoluiază, și ele progresînd, așa încit ofițerul reformator este el însuși nu întîrziat. Observațiunile acestea le găsiim într’o carte dată la iveală au de mult de un tînăr ofițer român, locotenentul Constantin Leon, care a făcut un stagiu de doi ani în cavaleria austriacă. Intîmplarea ne-a făcut să răsfoim această carte, în care locotenentul Constantin Leon descrie pe larg tot ce a văzut în regimentul de ulanî la care a fost atașat, expun inel în amănunțime toate chestiunile privitoare la organizarea cavaleriei. Sunt lucruri văzute și trăite de un spirit clar, care a știut să rețină tot ce e interesant și să le sistematizeze și coordoneze într’o expunere foarte luminoasă. Autorul, precum am spus, vedem inconvenient în faptul că se trimit, la stagiu ofițeri inferiori, și socotește ca nule rezultatele acestui sistem. D-sa propune o soluție, pe care o credem foarte nimerită, anume să se trimită în străinătate maiori vechi și coloneii, cari, la întoarcere, vor fi în măsură să aplice tot ce au văzut. Așa a făcut Japonia,, care trimite în armatele străine numai ofițeri superiori, rezervînd pe cei inferiori numai pentru chestiunile tehnice. Autorul a strâns în cartea sa un material din cel mai bogat cu privire la cavaleria austriacă, reputată, precum se știe, ca cea mai bună cavalerie din lume. Ea prezintă, prin urmare, un interes netăgăduit pentru toți ofițerii noștri. Toată viața de regiment este expusă cu o mare bogăție de amănunte și cu observații din cele mai judicioase. La început e un istoric al regimentului la care a fost atașat. Urmează apoi, rînd pe rînd, capitalele privitoare la recrutare, la împărțirea recruților în unități, la remeriți, la potrivirea harnașamentului, la școala gradaților, etc. Pe larg e descrisă instrucția ofițerilor, instrucția trupei, serviciile de administrație: îmbrăcămintea, aprovizionarea, armătura, scriptele escadronului, furajele, instrucția tragerea, îngrijirea cailor, concursurile hipice, etc. Foarte interesant, ni s-a părut capitolul care tratează despre camaraderia ce există în armata austriacă, despre dragostea pe care au ofițerii pentru șefii lor și despre stima acestora către inferiori. Este un capitol care poate fi cetit cu folos de orice militar de la noi. 31 După cine știm, deși de atîta timp se trimit ofițeri romîni să facă stagiu în armatele austriacă și germană, nici unul din aceștia n'au relevat încă, într'o scriere accesibilă tuturor ofițerilor, cele ce au văzut. Locotenentul Constantin Leon, ni se pare, este cel dinuin care a făcut-o. ." felicităm călduros, întrucît car- Pruzinta o reală valoare.I, II, • • " "Jift’ * *■ In chestia repaosului duminicii ROMAN, 29 Iulie. — O comisiune compusă din d-ni. C. Drăghicescu Petruță, Benglas, Goldstein și Israelovici s’au prezentat astăzi în numele societăței funcționarilor comerciali secția locală, d. inspector Emil Vulpe, locțiitor de prefect în localitate, rugîndu-i să ia măsuri pentru stricta aplicare a legei repaosului cuminical. Ne asemenea au arătat ca în timpul bâlciului magazinele să fie închise de la ora 2. D. Vulpe a promis delegației că va lua în seamă cererea aceasta și va lua disposițiuni ca repaosul duminical să fie respectat conform legei. Comisiunea a plecat mulțumind d-lui inspector pentru buna-voință ce a avut de a asculta rugămintea funcționarilor comerciali. — D. D. Segal secretarul societăței funcționarilor comerciali din localitate și-a înaintat demisia din funcțiunea ce ocupă pe ziua de 1 August a. c. In locul d-sale a fost numit d. S. Davidescu. -------------- lui — - —-— Accidentul de automobil de pe șoseaua Ploești Cimpina PLOE$H, SO Iulie— Azi dimineață pe la ora 6 și jumatate, automobilul societate „Astra" ”din Cîmpina, care poartă No. 7 C. R. in care se afla d N. N. Boeru, fost ajutor de primar în acel oraș, pe cirul venea spre Ploești, a călcat în dreptul comunei Buda pe țăranul Nae N. Ciocoiu, din comuna Băicoi provocîndu-i mai multe leziuni pe corp. Șoferul I. Dumitescu, a opit vehiculul și rănitul a fost urcat în el și adus la Ploești. Aici, a fost transportat la spitalul „Schüller“, unde i s-a făcut pansamentul necesar. D. N. N. Boeru a dat patruzeci de lei țăranului rănit, care s’a declarat satisfăcut.— Stavăr. ---------------------------- Isprăvile bandei „Mina neagră” — O clădire aruncată în aer, 2 morți, 14 răniți — New York, 30 iulie.—O bombă a exploadat era într’o clădire cu două etaje din St. Louis, locuită de familii italiene. Un bărbat și o femee au fost omorîți, 14 persoane au fost grav rănite. Clădirea e complect distrusă. Proprietarul ei este un venit de curînd la St. Louis din Brocklin. Nu de mult el a primit de la Broocklin o scrisoare din partea bandei „Mina Neagră“ care îl amenința cu moartea. ---------------------- Frămîntările din Portugalia - CAZURI DE NESUPUNERE IN ARMATA — Lisabona, 30 Iulie. — Cu toate cea mai mare parte a armatei este animată de sentimenteepublicane, provoacă mare agrație cazuri izolate de nesupunere în unele regimente. Lisabona, 30 Iulie. — Au fost arestați și condamnați la închisoare de fortăriță 18 subofițeri din reg. 16 de infanterie pentru complotare contra statului. O revoltă a isbucnit și în reg. 17 de infanterie. O mare parte din soldați și subofițeri au voit să organizeze o demonstrație contra colonelului lor care este epublican. Colonelul a reușit însă să împiedice la timp această demonstrație. Șeful mișcărei, un subofițer s’a sinucis tăindu-și gîtul. Ițș Lisabona, 30 iulie. — Subofițerii s’au adresat ministrului de război cerînd să li se permită a purta sabie. Ei amenință pe ministru că n cazul cînd nu îi se va aproba ererea se vor revolta și vor trece de partea monarhiștilor. Ministrul de război a trimis tuturor regimentelor o circulare prin care se ordonă înăbușirea oricărei încercări de revoltă. La nevoe, rebelii să fie condamnați imediat și executați. Un copil remin inventator al unui linotyp ingenios Arta tipografică care la început mergea foarte greu, pe când se săpau literle în lemn, a luat de la Guttenberg un zbor pe pare a nu se opri niciodată. După șterile imobile, a venit Linotypul, care, neapărat, e un mare progres în arta tipografică. Dar și Linotypul acesta, așa cum e azi, și de care se speriau la început lucrătorii tipografi și se puneau în grevă,—și Linotypul nu e încă cel din urmă cuvînt în meșteșugul zețuirea. Noi care zilnic ne batem capul ca să citim șpalturi și chiar foi trase la mașină, găsim defecte mari, defecte linotopice care sunt multe. E de ajuns să spunem că de obicei, rămân pe la Începutul rîndurilor spații; că unele rânduri sunt puse în alt loc decît acela care trebue; că jumătăti de rîrdiwistei, tntribm loc, și altele în alt loc. Și cîte altele ! Dar frumusețea zațului care, pe e drept, e de admirat, face ca aceste cusururi să treacă nebăgate în seamă. Și, mă rămășesc că cititorii laici— întrebuințez acest cuvânt, cum îl întrebuințează frații din Ardeal oară numesc laic chiar pe un teolog dacă se amestecă acolo unde nu se pricepe —mă rămășesc, zis, că cititorii laici, adică acei ce n’au fost nici corectori de ziare,, or de cărți, nici culegători-tipografi, nici„matrampagii“ — cum zicea I. L. Ca., ragea,le la paginatori, nici ziarștii de zi sau de noapte, nici revăzători de pagini,— n’au observat și nu cunosc păcatele grele sau ușoare ale unui Linotyp. Trebue să ai ochiul meșterului, sau „Ochiul stăpînului“ al lui Fedru, ca să vezi cerbul ce s’a ascuns în coșarii tail de vite spre a scăpa de vînâtovî. in fine, după atita polologhie care ar fi putut prea bine să lipsească, să venim la chestie—cum zice un tînăr advocat ce pledează întîî la o umilă judecătorie de ocol—da, să venim la chestie . Tînărul Cicerone Ștefănescu care a fost în vîrsta lui fragedă culegător tipograf și care deci cunoaște meseria bine—trecând la o școală de mecanici și avînd din naștere un spirit de observator și de invenție, ocupindu-se mai mulți ani cu modificarea actualului Linotyp, a ajuns în cele din urmă să-și realizeze idealul. Atât el cît și fratele sau, un om în vârstă, mi-au făcut, cinstea să-mi arate desenările inginerești ale nouei invenții și să-mi dea și explicații verbale suficiente. Din ele am conchis că noul sistem va îneca de tot, pe cel vecină, deoarece toate defectele de cari am pomenit dispar și deoarece dă tipografiei o economie foarte mare de timp și de brațe. Neapărat că n’o să divulgăm aci secretul !,înăruiții, căci Eanu face un roü colosal, deoarece el speră să breveteze invenția și să câștige parale cum e Și drept — după munca lui Ne mărginim să dăm portretul și adresa sa, care estrada Romană 193. București. . D. TeleQr Toată lumea .... se îmbracă după „Revista Mosdersi Educapunea fetelor noastre tare e starea actuală de lucruri. Prejudecăți neînțelese.—Ce carieră trebue să îmbrățișeze elementul femenin ----------------------------- ■ •■••gaswaf „necare început de an dă acelaș trist spectacol, convoiurile de părinți și copil cu îngrijorarea pe față, cu zbuciumul în suflet, veniți de prin toate unghiurile țărei, ca val deci, asediind sălile ministerului cu tot felul de scrisori, recomandații, intervenții. „ Trebue să o mărturisim cu durere și rușine, țara noastră, e țara favoritismului, a slugărniciei. Cim germani părinți, nu au fost siliți să-și vîndă conștiința, pentru un ajutor, o bursă, un avantaj, căpătat sau făgăduit copilului. — Nouă educatorilor, ,ne incumbă datoria, de a purta facla luminei și adevărului, de a arăta drepturile și datoriile omului, de a învăță pe copilul de astăzi, care va deveni cetățeanul de mînî, să nu întrebuințeze în lupta vieței decît arme cinstite. Datoria oricărui părinte e de a pregăti viitorul copilului său, — cum, în ce chip? ‘ O ființă sănătoasă’, cu inteligența normală, care stă în inacțiune, comite un delict social, care dacă față de legile civile, trece nepedepsit, morala îl înfierează, îl condamnă. Femeia prin rolul șters ce i s’ampus din vremuri atât în familie cît și în societate, a inferiorităței ei declarate și susținute față de barbat, devine ignorantă, ușuratică, șireată, cochetă. Pemenismul modern, femenismul susținut astăzi de cel mai de frunte barbați, nu î decît acea mișcare provocată de revoltă, nu atîta femeeî în contra bărbatului, ci în contra ei înseși, acea colaborare, în care bărbații și femeile împreună, să unesc să lupte, în contra relelor sociale, și care departe de a căuta să slăbească legăturile familiei, are convingerea că numai ea, formează baza unei patrii civilizate. Libertatea, stăpînirea de sine, bunul trai, demnitatea, nu le dă decât pregătirea, înarmarea în luptă pentru viață. E și demn și moral, ca femeia să-și câștige, sau să fie pregătită ca să poată își câștiga singură existența. Intrucât nu are poate nevoie, nu e ținut să o facă, e absolut necesar însă, insist asupra acestui punct, că oriși ce copil sarac sau bogat, să fie astăzi crescut în așa chip, ca să poată trăi prin însuși. Averea poate să dispară, o educațiune însă generală, și e profeeiorală, temeinică, e singura și adivaita zestre, pe care părinții sunt datori să o dea copiilor și nurailc mai mult, a face mai mult e a contribui la nedreptatea socială. Am spus că fata noastră, e a unor părinți, nu prea cu avere, prevăzători însă, și cu grijă de copilul lor. Ce îndrumare să-î dăm, ce profesiune, ca să-i fie mai asigurat bunul trai și fericirea. Să înțelege îngrijorarea legitimă și justificată a părinților. Lipsa de profesiune astăzi pentru o fermee, înseamnă sclavia ei, cu toată protecțiunea specială pe care legea, o dă fetei, cu tot majoratul, adică liberarea ei, ea e silită acasa să contracteze o căsătorie pe care ea nu voește și părinții o voesc, numai și numai pentru că nu are un meșteșug în mînă, așa ca să poată spune părinților : „pot să trăesc prin mine însumi, nu am, nevoie de voit" Supusă și dezarmată în fața parinților, sclavă și fără putere înaintea soțului, ea nu e o persoană, ci un copil, destinată a fi soție și mamă, și veșnic minoră. Neatîrnarea, liberarea, femeia nu o găsește decît în înarmarea pentru viată, în stăpînirea unei profesiuni unei cariere. Astăzi toate carierile îi sunt deschise femeei și în afară de magistratură, cler și armată, nu văd nici o stavilă în activitatea ei. Femei medici, avocați, telegrafiste, telefoniste, casiere, farmaciste, comptabile, nu mai vorbesc, de larga și atrăgătoarea carieră a învățămiîntului, carieră strălucită pentru fameî. Nu ai decît să faci alegerea. Ce să întîmplă însă? In teorie această chestiune, a alegere! unei profesiuni, interesează pe individ și forțamente e rezolvată de părinți. Ceia ce hotărește, nu î nici, inteligenta, nici aptituldintele Înăscute a copilului, ci felul ocupațiunea și mijloacele materiale ale familiei. De obicei e ca copilul să urmeze pe părinți și să remîe în aciașî categorie socială, — o nedreptate, dă inteligente equivalente, pe care numai diferința de instrucțiune te rînduește în diferite clase sociale. In așteptarea repararea acestei nedreptățî, să facem toate sforțările, să micșorăm efectele. Educațiunea, deci trebue să fie uniformă, cum sunt și mai toate inteligențele, să primească fiecare o cultură generală, în care științele, artele, literile să intre ca elemente. In chestiune de educațiu ne trebue a face deci pe copil să guste din toate, pentru că nu să știe asupra cărui punct, poate să resară o aptitudine specială. Mi se pare deci, cum nu să poate mai legitimă datoria părinților de a să îngriji din vreme, de profesiunea copilului, deoarece datorita fiecărui om, e să aibă o activitate ordonată în viață, o activitate profesională. # Să revenim la cariera fetiței noaste. Am spus că toate carierile le sunt deschise femeilor, cu această generozitate, a legistațiunei, situațiunea unei fete care trebue să-și creeză o carieră e grea, foarte grea. Să le trecem puțin în revistă. Medicina, avocatura, farmacia, cer studii serioase, deosebita aptitudini, poștal b propriie, dau existența la numeroase femei, inteligente și devotate, trebue să recunoaștem însă că salariile sunt așa de reduse, calculate exact, așa încât numai să nu te lese să mori de foame; în carierea învățământului marea carieră strălucită și atrăfătoare pentru femei, retribuțiunea e mai potrivită, existența și bariieta asigurată; Diploma de Din fesoara la stat o ?timpug? na aspirația ori careî păr e, Sunt copilajul. ))Dar ești bun magirZrmi^anuV cum rada-a toată front’ °- ^ Uimi posdbil inte fbl ’ 1Teil aPa bill,u] Soartea finței la car? ț,[ maî m,u,M “ siíri ?' la restu* universului., așa triunp.Cep“tul titrul “ic articol, dintr un recent număr din ,Viata MiTnebu’o ^?bucat sub anorâma* care trebue să ascundă un om sincer, conștiincios, și binevoitor nerațmnd i ce să ridică, și's nu preu *a alegere! unei cariere să 1 «ni teZareTe J?preu”4i" >’Z^ no@ te ziarele ne-au adus vestea că si in ^pania sa acordat femeilor dreptrU 1 sa înscrie în Universități n* vil.z^oare măsură, lax reacțiZS acestateni'iTM. 1această batjocuri e acest atentat la bunile tradițiiîmra candoarea feciorelnică, aoSS fri ■tura adusă familiei etc Rnn,|W ' «te ««. a. to&si din ziare publicată cu X-varste mai înalte și relativă la țara noaatra. Era vorba de un conomiTlI dW? alt<3r Să cerea candidatelor di Ploma de licență și la Patru locuri, aur^M ÂSl* date din 100 cîte dăduseră MSSI aceste din 160 cîte să Înscriseră acestea .În joc eäte 2 tur să ste înscrie. .. cineva care cunoaște ZT JmLc<ymT>lectTMs nea, spunîndu-mi ni ritm» ,_ “v urs ce e 4 din cele 20, din cele ion S cele 150, din cele 200 vL SäV«atUea Puțin 30 pe fie care an, candidate sie, la viitoarele concursuri ce «ai vor fene conform tegel m tiber,Va TM,ai exista W singur toca* Așadar cele 196 rămase ,*> *țu afară, plus cele cîte 30 pe pe an, vor aștepta, ca cineva din cele ajunse să treacă la penTM« trif rs ? ?r",eA • b«*.“ «ÎJSKI•Mt castigui cel mij","trill ’»r?»r‘oc hi”, *" concurs. Și fiindcă (oi și pe statistica va confirma lucrul) sunt multe deraieri de trenuri și Zf dențe mortale decît catedre liberZa școlile secondăm de fete, dacă o licențiată trăește cu speranța unei JA*U? * * <USS Pe caile^ ferate romíne, apoi acelasta dovedește decît că natura omului e optimista. Cînd concurenta ajunge m’la tez‘acte de candida te pentru un lac, sau încă, pentru... mic un loc atunci nu mai e vorba de ca f«!’“ til0ierie * decît saX îoftru a Universitate, mai bine cu alt amar de bani (gazdă, taxe, cărți etc.) cumperi bilete și loturi la fol tema Regatului român, a orașului Hamburg, a statului unguretrc sărbesc, turcesc și celelalte. ’ „Carieră“ e -atunci ciînd te dulci!, școala de telegrafie, de mișcare, de militare silvicultură, agricultură, de drept, medicină, meserii de ami dacă nu ești leneș, și prost adică daca ești om normal, eși cu un loc, care va să zică cu o- toate ori avocat, din medic practicant și dacă nu curge, măcar pică. Dar accesul fetelor la universitate (și tra reala Un CTPe OT liceul moderni real și clasic), nu numai că nu le da acea carieră bărbătească, pe care o urmăresc, dar le îndepărtează și de la cariera femeească, de la măritiș. In zdrobitoarea lor mai-Slat însă, universitarile își pierd pe băncile școalei și în chinurile memorizare, strălucirea tinereței, acea admirabilă și ispititoare zestre, căpătată de la natură. Dar nu s’a dus numai frescheța anilor tineri, s’a m-ai dus ceva. Lucruri prozaice, dar care cumpănesc așa de mult în caleutele acestei vieți“ care nu e un roman , s a dus din cît de modestă — o sumă de arginti, care ar fi putut constitui o mică zestre, și s’a dus și vremea cînd o fată deprinde acele _ plictisitoare, dar utile îndeletniciri, cari să numesc gospodărie un fel de zestre și acesta... Așa d să ducem totul, totul ce ar fi putut „captiva pe un candidat la însurătoare și rămîne o diplomă, fată de care simțul practic al candidaților, să comportă cu cel din urmă scepticisim. Dar știința, cultura, pe care o capătă o fată în Universitate? O nu! Nimeni nu apreciază această „dotă“, cînd ea nu e sprijinită de una mai concretă. Nimeni nu să însoară numai pentru caetele de chimie fizicală, sau de istoria filozofiei scolastice !“ Deșii cam pesimiste, încheierile citate mai sus conțin o mare doză de adevăr. Nu numai profesoratul e o carieră pentru femei. In viața modernă, femeia are un cîmp vast de activitate. Vomu analiza situațiunea într’un viitor articol, arătând și soluțiunile ce se impun. EHa Em. Savopol Directoara institutului profesional București, str. Jules Michelet 4. --------Sr ------•ilt- ■' n jurul grevei din Galați GALAȚI, 30 Iulie. — Lucrătorii de la fabrica de lemne au reluat lucrul. Lucrătorii, în corpore, au intrat în atelierul fabricei cîutî "oiîonala“. — Inter