Dimineaţa, octombrie 1911 (Anul 8, nr. 2722-2752)
1911-10-01 / nr. 2722
Rraoele evenimente din Portugalia Demisia ministrului de războin zoo ofițeri arestați. Noul ministru de război. Bruxelles, 29 Sept.—Ministrul de războite al Portugaliei și-a dat demisia. Faptul acesta neașteptat se atribue, după cum spun știrile din Lisabona, arestării în masă de ofițeri, operate din ordinul ministrului de interne. Au fost arestați 700 de ofițeri, bănuiți ca regaliști. Ridicarea subofițerilor la gradul de ofițeri s’a făcut împotriva voinței ministrului de războiu. Guvernul republican are așa de puțină încredere în armata de uscat incit a trimis marinari în munții Nordului, ca să reprime revoluția regalistă. Demisia ministrului de războia a fost grăbită și de faptul că, la ultima paradă, ministrul de interne, adresîndu-se soldaților, le-a ordonat să omoare pe ofițerul care va manifesta înclinații regaliste. ȘEFUL POLIȚIEI DIN LSABONA A PRIMIT PORTOFOLIUL MINISTERULUI DE RAZBOI ȘI GUVERNUL NU DISPUNE DE UN ALT OFIȚER DE ÎNCREDERE. Nouă trupe spre Opporto — Mînăstire devastată — Lisabona, 29 Septembrie. — Nouă trupe au plecat azi spre Opporto; 200 oameni din infanterie și 300 cavaleriști și artileriștî. Au plecat de asemenea spre Nord 2 vapoare de război. Mănăstirea Almeida a fost atacată de o bandă de 70 dolari. Icoanele și mobilierul au fost distruse. , 1< Monarchiști înconjurați LISABONA, 29 SEPTEMBRIE. SE CREDE CA MONARCHIȘTÎI SUNT ÎNCONJURAȚI DIN TOATE PĂRȚILE DE TRUPELE REPUBLICANE. JOAO CHAGAS primul ministru al Portugaliei 9r De la Universitatea Populară Primele cursuri ale Universității populare vor începe în ordinea următoare: Sîmbătă, 15 Octombrie. —Desen și aquarele, igiena, limba, franceză și limba engleză. Luni, 17 Octombrie. — Anatomie și fiziologie, formațiunea poporului român, cursuri practice. Marți, 18 Octombrie. — Istoria doctrinelor sociale, istoria antică și cursuri practice. Miercuri, 19 Octombrie. —Astronomie, istoria Moldovei și cursuri practice. Joi, 20 Octombrie. Literatura populară comparată, fizica, sociologie și cursuri practice. Vineri, 21 Octombrie. — filozofia antică, marile industrii cbiptice, cursuri practice. înscrierile se fac la liceul.Lazur de la orele 6—1*, iar inimi, nicadelii !1 1? și !• ■>. Fiecare e dator să indice cursurile pe care vrea să le urmeze. Moartea unui magistrat — PROCURORUL DRAGANESCU MOARE IN TIMPUL UNUI PROCES — Galati, 29 Sept.— In timpul dezbaterilor unui proces de baneruta la secția l-a a tribunalului, procurorul George Draganescu a încetat din viața în mod subit. Moartea i-a fost pricinuită probabil de un anevrism al aortei. * Impresia provocată în oraș de această nenorocire, este foarte dureroasă.—Pedro. — NOUĂ AMĂNUNTE — GALAȚI, 29 Septembrie. Moartea procurorului Drăgănescu a făcut o profundă impresie în oraș. Nenorocitul magistrat a murit în următoarea împrejurare: Tribunalul, prezidat de d. judecător Nicu Teodoru și complectat cu d. judecător Grigore Conduratu, judeca un proces de bancrută. Procurorul Drăgănescu tocmai terminase rechizitoriul și se așeză pe scaun. Se dădu cuvînul în replică dlui avocat Dionisie Popescu. Abia însă începu d. avocat T.opescu să vorbească și toată lumea din sală, observă că Drăgănescu devenise palid, și dăduse capul pe spate. I s'au dat imediat ajutoare de cei prezenți. D-nii d-nn Caravia și Nicu Alexandrescu, chemați în grabă, i-au făcut injecții cu cafeina, fără nici un rezultat însă. Moartea i-a survenit în interval de ü minute. Defunctul magistrat era in vîrstă de 35 ani, licențiat în drept de la universitatea din Iași. A făcut și studii la Paris. A intrat in magistratură acum 4 ani, ca procuror pe lingă parchetul de Covurlui. Foarte cult, de un caracter distins, era iubit de toate cercurile gălățene. E înrudit cu mai multe familii de seamă din oraș. In urma sa rămîne o soție ținuta. riVuiu hums? îîi *iu<i zile. Inmormintarea se va face Sîmbătă.—Pedro. Procesul ierodiaconului Șerboianul Kii la orele 3 p. m. Consistoriul eparhial a început judecarea procesului ierodiaconului Calinic j, pop fierboianul, chemat judecății pentru publicarea mai multor articole în ziare. Comisiunea de judecată se compune din preoții: St. Gălinescu, președinte, I. Constantinescu-Lucaci, C. Dumitrescu, Grig. Georgescu, Iordăchescu, membri, D. Georgescu, revizor. Ierodiaconul Calinic Șerbpianul nu s’a prezentat la proces, ci a trimis o scrisoare al cărei text a apărut în „Adevărul” de eli. Membrii consistoriului, în urma unei consfătuiri au hotărît să amîne procesul pentru seziunea de Octombrie. M -m* Luptele din Tripolis Renta. 29 Septembrie,,—roianul ..Tribuna" află din Tripolis că sosirea trupelor de expediție‘a fost salutată cu strigătele clc ..Trăiască armată ! Trăiască Italia , de marinar și de o mare mulțime. < Debarcarea s’a făcut repede și în ordine. Imediat ce a primii• oameni au coborit pe uscat, marinarii și muncitorii arabi i-au aclamat strigînd: „Trăiască armata !............ Trib pile sunt Dine Karimit* Milano, 29 Septembrie. Situația militară a Tripolisului e excelentă. Tranșeele italiene sunt puternic întărite. Trupele turcești se concentrează pe colina (Jaria) și caută să atragă de partea lor triburile războinice din Jehel, cari în adevăr sunt bine înarmate, dar cu desăvîrșire nedisciplinate. ii sunt 1 Escadre străine In apele Turciei f pustentinopol: 'Ut Sept'.1-Escadrele străine cari au pornit spre apele turcești se vor posta în urmatoarele puncte : Escadra franceză la Seyrut Sr. ,Escadra austriacă Stingă Salonic. Elscadra engleză în faa Bîardaneselor. Escadra rasă în fața Bosforului. Toate aceste escadre au misiunea să apere interesele comerciale ale supușilor statelor respective aflători în Turcia. Anul VIII. —NO. 212. PUBLICITATEA CONGEDATĂ EXCLUSIV Agenție de Publicitate CAROL SCHULDER a Comp. Str. Karageorgevici, II.—Telefon 3/4 Birourile ziarului: Str. Sărindar No. 11 București Limbată 1 Octombrie fout DIRECTOR CONST. MILLE Abonamente cu premii:• fatal Le *.Lei 11. Ca ■* Lese.Seul . Pentru străinătate prețul este îndoit TCUrOR< Direcția si Administrare No. 14/10 Redacția: cu Capitala : 14/10 „ in Provincia „ 14/99 _ _ Străinătatea „ 12/40 ^TjVl/il,/y^V^lpyijWhrt AjVM 1l VkVllV.kV>kriiVkV V‘Hinrt~‘iykr*‘i*yT‘"~t~*T*iri ** i»a*»»««i »i»kk«a«>a«»a»ii a APARE ÎN FIECARE DIMINEAȚA CU CELE DIN URMA ȘTIRI DIN TOATA LUMEA VASILE CONTA Un bust al lui Vasile Conta, ridicat la Iași, așteaptă și el să fie desvelit, tot ca o contribuție la frumoasele serbări ale semi-centenarului universitate. Momentul a fost bine ales, căci Vasile Conta a fost una din gloriile acestei universități. Născut la 15 Noembrie 1846 la Ghidăoani, Conta și-a petrecut copilăria prin munții și pădurile Neamțului, prin aceleași locuri pe unde a trăit și Ion Creangă, căci Ghidăoanii sunt foarte aproape rde Humulești. Tatăl său, preot în Ghidăoani, la trimis să studieze la Iași,în Academia Mihăileană, dar pierzîndu-și bursa, nu s’a mai dus acasă și, după ce a stat cîte a stat în Iași, s’a făcut actor, colindînd cu o trupă fărașele din provincie. Nu se lăsă însă de carte și, trecîndu-și examenele, își luă bacalaureatul în 1867. Primit în societatea literară „Junimea”, «trage asupră î atenția d-lui Titu Maiorescu și a celorlalți fruntași ai ]tnimei. Cu o bursă care i s-a acordat, Conta pleacă la Bruxelles ca să învețe dreptul comercial. La 1871 obține diploma de capacitate a academiei comerciale din Anvers, iar la 1872 ia doctoratul in drept la Bruxelles. Intorcîndu-se în țară fu numit profesor de drept civil la universitatea din Iași. A fost ales deputat în 1879 și s’a distins ca un orator de seamă. Pentru scurtă vreme a fost ministru al instrucțiunei publice. Către sfîrșitul vieței sale a fost membru al Cartei de casație. La 21 Aprilie 1882 a încetat plin viață după o lungă suferință, provocată de viața de mizerie pe care a dus-o pe vremea cînd cotîmb 4 a. ca actor, fiind plătit cu 58 de lei pe lună. Deși Conta a fost profesor la facultatea de drept, gloria lui o formează studiile lui filozofice publicate parte în Convorbiri Literare, parte în ediții străine. A scris: Teoria fatalizmului, Teoria ondulațiunei universale, Bazele metafizicei, Încercări de metafizică materialistă, etc. 20 italieni masacrați Roma, 23 Sept.—Agenția Stefani află din Alexandria că fostul consul al Italiei la Hodeidah, trecînd pe aci, a aflat că 20 lucrători italieni ocupați la lucrările căilor ferate spre Hedjas au fost masacrați de turci în ultimele zile ale lunei Septembrie. Măcelul se confirmă și dintr-un alt izvor. Se mai spune că el a fost făcut la Karak. (A. P.). KEFE3 PAȘA Ultimul valiu al Tripolisului Pregătirile militare din Adrianopol Adrianopol, 29 Septembrie. — Fortificațiile de lângă oraș se află în reparație și vor fi mărite astfel ca să se poată concentra acolo o armată de 200.000 oameni. Pregătirile acestea sunt făcute pentru a se respinge un eventual atac al bulgarilor. S-a dat ordin de concentrare sub drapel a tuturor rezerviștilor pină la vîrsta de 40 ani. Imediat după ce se prezintă la corpuri, rezerviștii sunt trimiși la frontiera turcească dinspre Grecia și Bulgaria. Trei pulberării turcești aruncate in aer ROMA, 29 SEPTEMBRIE. — DIN MALTA SE ANUNȚA: TRUPELE ITALIENE DIN TRIOML AU ARUNCAT IN AER . ffr» * vitrocrAT* * In Împrejurimile Tripolisului s’au dat noi lupte, cu perderi de ambele părți. Cu prilejul luptei de la Budiliana turcii au pierdut: 3 morți, 35 răniți și 200 prizonieri Armata tucă contra tratativelor cu Italia ' Frankfurt, 29 Septembrie. — In cercurile serioase se afirmă că corpul al III-lea de armată din Salonic a telegrafiat lui Said Pașa că va porni spre Constantinopol in caz că guvernul turc va mai trata cu Italia. Dă de bănuit faptul că flota turcă staționează în apele Salonicului. Flota este in mod declarat de partea junilor turci. Se pare că flota are ordine să preîntimpine o lovitură de stat din partea regimului reacționar. Mahmud Șefket Pașa, mobilizind pe recifii a avut în vedere întărirea garnizoanei din Constantinopol. Atentatul din Viena HOHENBURGER ministrul de justiție spra căruia i s’a și tras focurile NICOLAUS NIEGUSCH lucrătorul tâmplar Care a tras patru focuri de revolver asupra miniștrilor . IOSEF WINDLER ■ intendentul parlamentului Care în mijlocul panic.?! a reușit să prindă pe Niegusch Pe bontei seulul intse» „asmanie“ m Manevrele din Moldova Ultimele faze Dacă întîrziem în dările noastre de seamă este că ne-am propus dela început a ne edifica complectamente, asupra celor petrecute pe cîmpul de manevre. Sunt peste patruzeci de mii oameni, care luptă pe mulți kilomeri, ocupă drumuri întregi, au numeroase servicii, care nu știu unele de altele, etc. Nici chiar sfaturile majoare nu sínt complect edificate asupra situațiunei decit tírziu cînd se adună toate știrile de pe cîmp. In asemeni condițion!, de repezeală nu se pot da decit rezumate vagi. Asistăm la fazele de Sîmbătă unde în urma luptelor din ajun, corpul III (albastru) a primit ordin să se retragă spre Sud ocupînd următoarele cantonamente : Divizia de roșiori și brigada de călărași la Adjudeni și Rotunda ; divizia 5-a la Gherăești și Pildești; divizia 4-a la Sexviști Șimipant, iar surîișîi de Nord corpul 4 (roșu), a ocupat cantonamentele : divizia 7-a la Cosmești, divizia 8-a la Miroslăvești și Năvrăpești, iar divizia de cavalerie la Soci. După cum vedem din cantonamente corpul III, albastru, era mai concentrat. Corpul 4 era despărțit cu o divizie pe valea Moldovei (8) și cu altă divizie pe valea Siretului (7), din dealurile ce despart aceste 2 văi la aproximativ 5 km, una de alta. Acțiunea. Corpul III albastru se pune în marș pe două coloane, divizia 6 prin Mircești- Hălăucești, divizia 5-a prin Boțești Nisporești-Muncel. Corpul Nord 4 (roșu) divizia 7-a spre Mogoșești-Luncași-Hălăucești - Mircești, divizia I-a spre Nisporești. Așadar observînd directiunele de marș pe care diviziile le-a primit, rezultă iarăși 2 acțiuni diferite, una pe valea Siretului și alta pe valea Moldovei. începutul acțiunei are loc între divizia 6-a general Aslan și a diviziei 7. In apropiere de Hălăucești general Aslan comandantul diviziei primește știri că statul Mogoșești este ocupat de către un slab detașament pe cînd grosul diviziei inamice (7-a) este îndreptat spre Muncel ; atunci generalul Aslan hotărește ca, cu avangarda diviziei compusă din regimentul 24 infan, și un divizion de artilerie să atace Mogoșești și cu regimentul 9 infan, din capul grosului coloanei și mn divizion de artilerie să treacă pe la Sud și Vest de Hălăucești către Muncel, făcînd funcțiunea unei flanc garde fixe, restul coloanei să se oprească la un klm la sud de Hălăucești în așteptarea evenimentelor și mai cu seamă a știrilor pe care le-ar fi adus cavaleria și cele două detașamente menționate mai sus. In urmă hotărește să mai întărească avangarda cu batal. 7 vânători. Această avangardă sub comanda, generalului Schegin se lovește in Mogoșești, nu de un detașament slab după cum erau informațiunele, ci de o întreagă brigadă, ce ocupase Cosmești pînă spre calea ferată Romanl’ascani. Pentru a degaja în parte regimentul de avangardă (24), batalionul 7 vînători execută un contraatac spre Estul satului Cosmești, și în lungul Siretului, contraatac care favorizează retragerea regim. 24 spre Sud, ocupînd o poziție de resistență la 000 metri, Sud de Mogoșești. Generalul Aslan văzînd situațiunea avangardei sale, care era oprită la Sud de Hălăucești, dă ordin de înaintare în lungul Vestului căei ferate Roman-Pașcanî pentru a ajuta și împinge înainte acțiunea avangardei sale. Iar flancgarda sa, reg. 9 infanterie și cu divizionul de artilerie să facă legătură cu divizia 5-a pe care o presupunea ajunsă la Nisporești. .. .Se vedem acum ce se petrece la divizia 5-a. Ea se pune în marș la ora 8 pe drumul indicat de la Nisporești către Muncel, în acest timp divizia 6-a (roșu) o atacă, pe frontul dintre dealuri și Cosmești — generalul Iarca atunci intervine cu brigada din cap, atacă Muncelu ce era ocupat cu timpe din divizia a 8-a, le forțează să se retragă și să se abată către Cosmești. Ambele divizii 5 și 6 împreună cu detașamentul generalului Gărlescu pus pe dreapta diviziei 6, reiau ofensiva între Muncel și Cosmești,forțînd pe inamic să se replieze spre Nord. Atacul acestor două divizii a fost cit se poate de bine executat. Dar pe cînd acest atac se considera de către comandantul corpului III de armată, generalul Hîrjefrisb în special de comandantul diviziei ’ 5" complect reușit, el era întors de către o brigada din divizia a 8-a care' brigadă căzu nu numai în flancul diviziei 5, dar chiar și în spatele ci. S’a dat ordin de către direcțiunea generală a manevrei de încetarea manevrei și intrarea trupelor în cantonamente. Acțiunea cavaleriei..— Divizia de cavalerie general Bogdan, a atacat, o brigadă de infanterie de 6 batalioane, un rege desfășurat, și un divizion de artilerie, ce erau în coloană către Muncel. Aceste trupe trebuiau să meargă cît mai repede, în scop de a ajuta trupele diviziei 7. Intervenirea cavaleriei diviziei Bogdan a avut ca efect întîrzierea intervenirea trupelor inamice arătate mai sus. Această cavalerie a fost primită cu un foc viu de către trupele de infanterie și artilerie și într’un caz real ar fi avut de suferit enorm, poate chiar complectul ei Sacrificiu. Dar se dobhnsea un lucru, care tocmai în acțiuni decisive are o foarte mare valoare, se dobîndea cîștigare de timp, pentru trupele partidului său. Afară de aceasta, cavaleria este arma sacrificiului, caracterul ei este prin excelență ofensiv, nu trebuie nici odată oprită dela asemeni acțiuni, din contră trebue încurajatei. Divizia de roșiori Bogdan, a făcut foarte bine cind a atacat trupele de infanterie. " Asistăm acum la ultima fază, la care a luat parte și regele. Comandantul corpului III (albastru) primește din partea comanda armatei (presupus) albastre, următorul ordin: în urma luptei avută pe stingă Siretului cu grosul forțelor inamice, fiind bătut, sa retrage către Vaslui, în acest scop corpul II să se retragă prin Roman tot spre Vaslui. Corpul IV (roșu) primește din partea ■ [UNK]ornând gvto»tel (presupus) roșie următorul ordin : bătînd pe inamic pe frontul Tg.Frumos—Podul Iloaia și respingîndu-l spre Sud veți lua ofensiva pe malul drept al Siretului. Din aceste două ordine rezultă că corpul III (albastru) trebuia să execute o repede retragere și trecere a Siretului, iar corpul 4 (roșu) să execute o repede urmărire. Direcțiunea manevrei dăduse ordin ca ora de începere a acțiunei să fie ora 8 a. m. Comandantul partidului Sud a înțeles că ora 8 este începerea acțiunei pentru trupe, nu însă și pentru convoiurî. Ele au plecat de fapt mult mai de dimineață contrar așteptărilor direcției manevrelor. In special divizia 5 a pus convoiurile sale în marș la ora 4 a. m., iar trupele la ora 6. Aceste dispozițiuni au avut ca rezultat degajarea terenului de către corpul de Sud, degajare care a făcut ca corpul de Nord (roșu) să nu găsească în fața lui cînd a înaintat la atac decît un , singur regiment de infanterie (24). Deci această Interpretare dată ordinelor direcțiune! manevre! a avut ca rezultat că acțiunea zilei de 24 se reduce pentru ziua de 25 pentru corpul de Sud, la o simplă luptă de ariergardă. Nu este mai puțin adevărat că o astfel de situațiune se poate prezintă foarte bine într’un caz real, cînd cei douî inamici aflați față în față pot lucra pe propriuli'lor compt,i fără nicî o restricțiune de timp? și spațiu. Așadar această greșală de interpretare, dacă a amărît pe linii, a bucurat pe cei care ar fi voit să vadă manevrele cu totul libere, fără indicarea , orelor de începere și încetarea zilei de manevre, fără determinarea liniei de demarcație, sau unei zone neutre. ?. Este probabil că'direcțiunea manevrei a avut în vedere alte considerațiuni, lăsînd libertatea absolută numai în ce privește dispozițiunele comandanților de partide în realizarea planului și scopului ce-și propuneau a atinge . Divizia 6-a, și detașamentul generalului Gărdescu puse sub ordinele generalului Aslan, au trecut Siretul în modul următor : . Detașamentul geni Gărdescu pe podul permanent de la Luncașî— brigada gen. Saegiu a trecut pe podul aruncat de către geniu la 200.3 metri mai jos ele cu Luncașî, iar brigada Dragătescu cu toata artileria divizionară pe podul da la Miclăușanî. Pa toate podurile s’au trecut întrrü convoiurile. Trupele au început1 a treie' la 1 ora 9.85, iar la ora 9.10 toată divizia era pe malul sting al Siretului, încolonîndu-se prin Cuza-Vodă spre Șcheia. și Miri Sușenî (unt»