Dimineaţa, octombrie 1911 (Anul 8, nr. 2722-2752)

1911-10-01 / nr. 2722

Rraoele evenimente din Portugalia Demisia ministrului de răzb­oin zoo ofițeri arestați. Noul­ ministru de război. Bruxelles, 29 Sept.—Mi­nistrul de războite al Por­tugaliei și-a dat demisia. Faptul acesta neaștep­tat se atribue, după cum spun știrile din Lisabona, arestării în masă de ofi­țeri, operate din ordinul ministrului de interne. Au fost arestați 700 de ofițeri, bănuiți ca rega­­liști. Ridicarea subofițerilor la gradul de ofițeri s’a fă­cut împotriva voinței mi­­nistrului de războiu. Guvernul republican a­­re așa de puțină încre­dere în armata de uscat in­­cit a trimis marinari în munții N­ordului, ca să reprime revoluția re­galistă. Demisia ministrului de războia a fost grăbită și de faptul că, la ultima paradă, ministrul de in­terne, adresîndu-se solda­ților, le-a ordonat să o­­moare pe ofițerul care va manifesta înclinații re­galiste. ȘEFUL­ POLIȚIEI DIN LSA­­BONA A PRIMIT PORTOFO­­LIUL MINISTERULUI DE RAZ­­BOI ȘI GUVERNUL NU DISPU­­NE DE UN ALT OFIȚER DE ÎNCREDERE. Nouă trupe spre Opporto — Mînăstire devastată — Lisabona, 29 Septembrie. — Nouă trupe au plecat azi spre Opporto; 200 oameni din infan­terie și 300 cavaleriști și artile­­riștî. Au plecat de asemenea spre Nord 2 vapoare de război. Mănăstirea Almeida a fost a­­tacată de o bandă de 70 d­olari. Icoanele și mobilierul au fost distruse. , 1< Monarchiști înconjurați LISABONA, 29 SEPTEMBRIE. SE CREDE CA MONARCHIȘTÎI SUNT ÎNCONJURAȚI DIN TOA­TE PĂRȚILE DE TRUPELE RE­PUBLICANE. JOAO CHAGAS primul ministru al Portugaliei 9r De la Universitatea Populară Primele cursuri ale Universi­tății populare vor începe în or­dinea următoare: Sîmbătă, 15 Octombrie. —De­sen ș­i aquarele, igiena, limba, franceză și limba engleză. Luni, 17 Octombrie. — Anato­mie și fiziologie, formațiunea poporului român, cursuri practi­ce. Marți, 18 Octombrie. — Isto­ria doctrinelor sociale, istoria antică și cursuri practice. Miercuri, 19 Octombrie. —As­tronomie, istoria Moldovei și cursuri practice. Joi, 20 Octombrie. Litera­tura populară comparată, fizi­ca, sociologie și cursuri prac­tice. Vineri, 21 Octombrie. — fi­lozofia antică, marile industri­i cbiptice, cursuri practice. înscrierile se fac la liceul.La­­zu­r de la orele 6—1*, iar inimi­, nica­delii !1 1? și !• ■>. Fiecare e dator să indice cursurile pe care vrea să le urmeze. Moartea unui magistrat — PROCURORUL DRAGANES­­CU MOARE IN TIMPUL UNUI PROCES — Galati, 29 Sept.— In timpul dezbaterilor u­­nui proces de ba­neru­­ta la secția l-a a tribu­nalului, procurorul George Dragan­escu a încetat din viața în mod subit. Moartea i-a fost pri­cinuită probabil de un anevrism al aortei. * Impresia provocată în oraș de această ne­norocire, este foarte dureroasă.—Pedro. — NOUĂ AMĂNUNTE —­­ GALAȚI, 29 Septembrie. Moartea procurorului Drăgă­­nescu a făcut o profundă­­ impre­sie în oraș. Nenorocitul­ magistrat a mu­rit în următoarea împrejurare: Tribunalul, prezidat de d. ju­decător Nicu Teodoru­ și com­plectat cu d. judecător Grigore Conduratu, judeca un proces de bancrută. Procurorul Drăgănescu toc­mai terminase rechizitoriul și se așeză pe scaun. Se dădu cuvînul în replică d­lui avocat Dionisie Popescu. Abia însă începu d. avocat T.opescu să­ vorbească și toată lumea din sală, observă­ că Dră­­gănescu devenise palid, și dădu­se capul pe spate. I s'au dat imediat ajutoare de cei prezenți. D-nii d-nn Caravia și Nicu A­­lexandrescu, chemați în grabă, i-au­ făcut injecții cu cafeina, fără nici un rezultat însă. Moartea i-a survenit în inter­val de ü minute. Defunctul magistrat era in vîrstă de 35 ani, licențiat în drept de la universitatea din Iași. A făcut și studii la Paris. A intrat in magistratură acum 4 an­i, ca procuror pe­­ lingă par­chetul de C­ovurlu­i. Foarte cult, de un caracter distins, era iubit de toate cercurile gălățene. E înrudit cu mai multe fami­lii de seamă din oraș. In urma sa răm­îne o soție ți­nuta. r­iVuiu hums? îîi­ *iu<i zile. In­mormintarea se va face Sîmbătă.—Pedro. Procesul ierodiaconului Șerboianul Kii la orele 3 p. m. Consis­­­­toriul eparhial a început jude­carea procesului ierodiaconului Cal­inic j, pop fierboianul, che­mat judecății pentru publicarea mai multor articole în ziare. Comisiunea d­e judecată se compune din preoții: St. Gă­­linescu, președinte, I. Con­­stantinescu-Lucaci, C. Dum­i­­trescu, Grig. George­scu, Iordă­­chescu, membri, D. Georges­­cu, revizor. Ierodiaconul Calinic Șerbp­­ianul nu s’a prezentat la proces, ci a trimis­ o scrisoare al cărei text a apărut în „Adevărul” de eli. Membrii consistoriului, în urma unei consfătuiri au h­o­­tărît să amîne procesul pentru seziunea de Octombrie. M -m*­ Luptele din Tripolis Renta. 29 Septembrie,,—roia­­nul ..Tribuna" află din Tripo­­­lis că sosirea trupelor de ex­pediție‘a­ fost salutată cu­ stri­gătele­ clc ..Trăiască a­rmată ! Trăiască Italia , de marinar și de o mare mulțime. < Debarcarea s’a făcut repede și în ordine. Imediat ce a primii• oameni au coborit pe­ uscat, marinarii și­ muncit­orii arabi i-au­ acla­mat strigînd: „Trăiască arma­ta !............ Trib­ pile sunt Dine K­arimit* Milano, 29 Septembrie. Situația militară a­­ Tripolisu­­lui e excelentă. Tranșeele­ ita­liene sunt puternic întărite. Trupele­ turcești se concen­trează pe colina (Jaria) și cau­tă să atragă de partea lor tri­burile războinice din­­ Jehel, cari în adevăr sunt bine înar­mate, dar cu desăvîrșire ne­disciplinate. ii sunt 1 Escadre străine In apele Turciei f pust­entin­o­pol: 'Ut Sept'.­1-Escadrele stră­­ine cari au pornit spre apele­ turcești se vor posta în urmatoarele puncte : Escadra franceză la Seyrut Sr. ,E­s­c­a­d­r­a austriacă Stingă Salonic. Elscadra engleză în fa­­­a Bîardaneselor. Escadra rasă în fața Bosforului. Toate aceste escadre au misiunea să apere interesel­e com­er­ciale ale supușilor statelor respective aflători în Turcia. Anul VIII. —NO. 212. PUBLICITATEA­ CONGEDATĂ EXCLUSIV Agenție­ de Publicitate CAROL SCHULDER a Comp. Str. Karageorgevici, II.—Telefon 3/4 Birourile ziarului: Str. Sărindar No. 11 București L­imbată 1 Octombrie fout DIRECTOR CONST. MILLE Abonamente cu premii:­­• fatal Le *.Lei 11. Ca ■* Le­­se.­­S­eul . Pentru străinătate prețul este îndoit TCU­rOR< Direcția si Administrare No. 14/10 Redacția: cu Capitala : 14/10 „ in Provincia „ 14/99 _ _ Străinătatea „ 12/40 ^­TjVl/il­,­/y^V^lpyijWhrt AjVM 1l VkVllV­.k­V>k­riiVkV V‘Hinrt~‘i­ykr*‘i*yT‘"~t~*T*iri ** i»a*»»««i »i»kk«a«>a«»a»ii a APARE ÎN FIE­CARE DIMINEAȚA CU CELE DIN URMA ȘTIRI DIN TOATA LUMEA VASILE CONTA Un bust­ al lui Vasile Conta, ridicat la Iași, așteaptă și el să fie desvelit, tot ca o­ contribu­ție la frumoasele serbări ale semi-centenarului universita­te. Momentul a fost bine ales, căci Vasile Conta a fost una din gloriile acestei universi­tăți. Născut la 15 Noembrie 1846 la­­ Ghidăoani, Conta și-a pe­trecut copilăria prin munții și pădurile Neamțului, prin ace­leași locuri pe unde a trăit și Ion Creangă, căci Ghidăoanii sunt foarte aproape rde Humu­­lești. Tatăl său­, preot în Ghidă­oani, la trimis să studieze la Iași,­în Academia Mihăileană, dar pierzîndu-și bursa, nu s’a mai dus acasă și, după ce a stat cîte a stat în Iași, s’a făcut actor, colindînd cu o trupă fă­rașele din provincie. Nu se lăsă însă de carte și, trecîndu-și examenele, își luă bacalaureatul în 1867. Primit în societatea literară „Junimea”, «trage asupră­ î a­­tenția d-lui Titu Maiorescu și a­ celorlalți fruntași ai ]t­ni­mei. Cu o bursă care i s-a a­­cordat, Conta pleacă la Bru­xelles ca să învețe dreptul co­mercial. La 1871 obține diplo­ma de capacitate a academiei comerciale din Anvers, iar la 1872 ia doctoratul in drept la Bruxelles. Intorcîndu-se în țară fu nu­mit profesor de drept civil la universitatea din Iași. A fost ales deputat în 1879 și s’a distins ca un orator de seamă. Pentru scurtă vreme a fost ministru al­­ instrucțiunei publice. Către sfîrșitul vieței sale a fost membru al Cartei de ca­sație. La 21 Aprilie 1882 a în­cetat plin viață după o lungă suferință, provocată de viața de mizerie pe care a dus-o pe vremea cînd cotîmb­ 4­­ a. ca actor, fiind plătit cu 58 de lei pe lună. Deși Conta a fost profesor la facultatea de drept, gloria lui o formează studiile lui filo­zofice publicate parte în Con­vorbiri Literare, parte în edi­ții străine. A scris: Teoria fa­­talizmului, Teoria ondulațiu­­nei universale, Bazele metafi­zicei, Încercări de metafizică materialistă, etc. 20 italieni masacrați Roma, 23 Sept.—Agenția Ste­fani află din Alexandria că fos­tul consul al Italiei la Hodei­­dah, trecînd pe aci, a aflat că 20 lucrători italieni ocupați la lucrările căilor ferate spre Hed­­jas au fost masacrați de turci în ultimele zile ale lunei Sep­tembrie. Măcelul se confirmă și din­­tr-un alt izvor. Se mai spune că el a fost făcut la Karak. (A. P.). KEFE3 PAȘA Ultimul valiu al Tripolisului Pregătirile militare din Adrianopol Adrianopol, 29 Septembrie. — Fortificațiile de lângă oraș se află în reparație și vor fi mă­rite astfel ca să se poată concen­tra acolo o armată de 200.000 oa­meni. Pregătirile acestea sunt făcute pentru a se respinge un even­tual atac al bulgarilor. S-a dat ordin de concentrare sub drapel a tuturor rezerviști­lor pină la vîrsta de 40 ani. I­­mediat după ce se prezintă la corpuri, rezerviștii sunt trimiși la frontiera turcească din­spre Grecia și Bulgaria. Trei pulberării turcești aruncate in aer ROMA, 29 SEPTEMBRIE. — DIN MALTA SE ANUNȚA: TRUPELE ITALIENE DIN TRI­­­­OML AU ARUNCAT IN AER . ffr» * vit­­­rocrAT* * In Împrejurimile Tripolisului s’au dat noi lupte, cu­ perderi de ambele părți. Cu prilejul luptei de la Budi­­liana turcii au pierdut: 3 morți, 35 răniți și 200 prizonieri Armata tu­că contra tratativelor cu Italia ' Frankfurt, 29 Septembrie. — In cercurile serioase se afirmă că corpul al III-lea de armată din Salonic a telegrafiat lui Said Pașa că va porni spre Constan­­t­inopol in caz că guvernul turc va mai trata cu Italia. Dă de bănuit faptul că flota turcă staționează în apele Salo­nicului. Flota este in mod declarat de partea junilor turci. Se pare că flota are ordine să preîntimpine o lovitură de stat din partea regimului reacționar. Mahmud Șefket Pașa, mobili­­zind pe recifii a avut în vedere întărirea garnizoanei din Con­­stantinopol. Atentatul din Viena HOHENBURGER ministrul de justiție spra căruia i s’a și tras focurile NICOLAUS NIEGUSCH lucrătorul tâmplar Care a tras patru focuri de re­volver asupra miniștrilor . IOSEF WINDLER ■ intendentul parlamentului Care în mijlocul panic.?! a reușit să prindă pe Niegusch Pe bontei seulul intse» „asmanie“ m Manevrele din Moldova U­ltimele faze Dacă întîrziem în dările noa­stre de seamă este că ne-am propus dela început a ne edifi­ca complectamente, asupra ce­lor petrecute pe cîmpul de ma­nevre. Sunt peste patru­zeci de mii oameni, care luptă p­e mulți ki­lomeri, ocupă drumuri întregi, au numeroase servicii, care nu știu unele de altele, etc. Nici chiar sfaturile majoare nu sínt complect edificate asupra situa­­țiunei decit tírziu cînd se adu­nă toate știrile de pe cîmp. In asemeni condițion!, de repezea­lă nu se pot da decit rezumate vagi. Asistăm la fazele de Sîm­bătă unde în urma luptelor din ajun, corpul III (albastru) a pri­mit ordin să se retragă spre Sud ocupînd următoarele cantona­mente : Divizia de roșiori și bri­gada de călărași la Adjudeni și Rotunda ; divizia 5-a la Gherăe­­ști și Pildești; divizia 4-a la S­e­­xvișt­­i Șimipant­, iar surîi­ș­îi de Nord corpul 4 (roșu), a ocu­pat cantonamentele : divizia 7-a la Cosmești, divizia 8-a la Mi­­roslăvești și Năvrăpești, iar di­vizia de cavalerie la Soci. După cum vedem din canto­namente corpul III, albastru, era mai concentrat. Corpul 4 era despărțit cu o divizie pe va­lea Moldovei (8) și cu altă divi­zie pe valea Siretului (7), din­ dea­l­urile ce despart aceste 2 văi la aproximativ 5 k­m, una de al­ta. Acțiunea.­­ Corpul III albas­tru se pune în marș pe două co­loane, divizia 6 prin Mircești- Hălăucești, divizia 5-a prin Bo­țești Nisporești-Muncel. Corpul Nord 4 (roșu) divizia 7-a spre Mogoșești-Luncași-Hă­­lăucești - Mircești, divizia I-a spre Nisporești. Așa­dar obser­­vînd directiunele de marș pe care diviziile le-a­ primit, rezul­tă iarăși 2 acțiuni diferite, una pe valea Siretului și alta pe va­lea Moldovei. începutul acțiu­­nei are loc între divizia 6-a ge­neral Aslan și a diviziei 7. In a­­propiere de Hălăucești general Aslan comandantul diviziei pri­mește știri că statul Mogoșești este ocupat de către un slab de­tașament pe cînd grosul divi­ziei inamice (7-a) este îndrep­tat­ spre Muncel ; atunci genera­lul Aslan hotărește ca, cu avan­garda diviziei compusă din re­gimentul 24 infan, și un divi­zion­­ de artilerie să atace Mogo­­șe­ști și cu regimentul 9 infan, din capul grosului coloanei și mn divizion de artilerie să trea­că pe la Sud și Vest de Hălău­cești către Muncel, făcînd func­țiunea unei flanc garde fixe, res­tul coloanei să se oprească la un klm­ la sud de Hălăucești în așteptarea evenimentelor și mai cu seamă a știrilor p­e care le-ar fi adus cavaleria și cele două detașamente menționate mai sus. In urmă hotărește să mai întărească avangarda cu batal. 7 vânători. Această­ avangardă sub co­­manda, generalului Schegin se lovește in Mogoșești, nu de un detașament slab după cum erau­ informațiunele, ci de o întreagă brigadă, ce ocupase Cosmești pînă spre calea ferată Roman­­l’ascani. Pentru a degaja în parte regi­mentul de avangardă (24), ba­talionul 7 vînători execută un contra­atac spre Estul satului Cosmești, și în lungul Siretului, contra­atac care favorizează re­tragerea regim. 24 spre Sud, o­­cupînd o poziție de resistență la 000 metri, Sud de Mogoșești. Generalul Aslan văzînd situa­­țiunea avangardei sale, care era oprită la­ Sud de Hălăucești, dă ordin de înaintare în lungul Vestului căei ferate Roman-Paș­­ca­nî pentru a ajuta și împinge înainte acțiunea avangardei sa­le. Iar flancgarda sa, reg. 9 infan­terie și cu divizionul de artile­rie să­ facă legătură cu divizia 5-a pe care o presupunea ajun­să la Nisporești. .­­. .Se­ vedem acum ce se petrece la divizia 5-a. Ea se pune în marș la ora 8 pe drumul indicat de la Nisporești către Muncel, în acest timp divizia 6-a (roșu) o atacă, pe frontul dintre dealuri și Cosmești — generalul Iarca atunci intervine cu brigada din cap, atacă Muncelu ce era ocu­pat cu tim­­pe din divizia a 8-a, le forțează să se retragă și să se abată către Cosmești. Ambele divizii 5 și­ 6 împreu­nă cu deta­șamentul generalului Găr­lescu pus pe dreapta diviziei 6, reiau­ ofensiva­­ între­­ Muncel și Cos­­mești,­­forțînd pe inamic să se replieze spre­­ Nord. Atacul acestor două divizii a fost cit se poate de bine execu­tat. Dar pe cînd acest atac se con­sidera­ de­­ către comandantul corpului III de armată, genera­lul Hîrjefrisb în special de co­mandantul diviziei ’ 5" complect reușit, el era întors­ de către o brigada din divizia a 8-a care' bri­gadă căzu nu­­ numai în flancul diviziei 5, dar chiar și în spate­le ci. S’a dat ordin de către direc­țiunea­ generală a manevrei de încetarea manevrei și­­ intrarea trupelor în cantonamente. Acțiunea cavaleriei..— Divi­zia de cavalerie general Bog­dan, a atacat, o brigadă de in­­fanterie­ de 6 batalioane, un rege desfășurat, și un divizion de ar­tilerie, ce erau­ în coloană către Muncel. Aceste trupe trebuiau să meargă cît mai repede, în scop de a ajuta trupele diviziei 7. Intervenirea cavaleriei divi­ziei Bogdan a avut ca efect în­­tîrzierea intervenirea trupelor i­­namice arătate mai­­ sus. Această­­ cavalerie­ a fost pri­mită cu un­ fo­c viu­ de către tru­­­pele de infanterie și artilerie și într’un caz real ar fi avut de su­ferit enorm, poate chiar com­plectul ei Sacrificiu. Dar se dobhnsea un lucru, ca­re tocmai în acțiuni decisive are o foarte mare­­ valoare, se dobîndea cîștigare de timp, pen­tru trupele partidului său­. Afară de aceasta, cavaleria es­te arma sacrificiului, caracte­rul ei este prin excelență ofen­siv, nu trebui­e nici odată o­­prită dela asemeni acțiuni, din contră trebue încurajatei. Divi­zia­ de roșiori Bogdan, a făcut foarte bin­e cind a atacat tru­pele de infanterie. " Asistăm acum la ultima fază, la care a luat parte și regele. Comandantul corpului III (albastru) primește din partea comanda armatei (presupus) al­bastre, următorul ordin: în ur­ma luptei avută pe stingă Sire­tului cu grosul forțelor inamice, fiind bătut, sa retrage către Vas­lui, în acest scop corpul II să se retragă prin Roman tot spre Vaslui. Corpul IV (roșu) prime­ște din­ partea ■­ [UNK]ornând gvto»­­tel (presupus) roșie următorul ordin : bătînd pe inamic pe fron­tul Tg.­Frumos—Podul Iloaia și respingîndu-l spre Sud veți lua ofensiva pe malul drept al Si­retului. Din aceste două ordine rezul­tă că corpul III (albastru) tre­buia să execute o repede retra­gere și trecere a Siretului, iar corpul 4 (roșu) să execute o re­pede urmărire. Direcțiunea manevrei dăduse ordin ca ora de începere a ac­țiunei să fie ora 8 a. m. Comandantul partidului Sud a înțeles că ora 8 este începerea acțiunei pentru trupe, nu însă și pentru convoiurî. Ele au ple­cat de fapt mult­ mai de dimi­neață contrar așteptărilor di­recției manevrelor. In special di­vizia 5 a pus convoiurile sale în marș la ora 4 a. m., iar trupele la ora 6. Aceste dispozițiuni au avut ca rezultat degajarea tere­nului de către corpul de Sud, degajare care a făcut ca corpul de Nord (roșu) să nu găsească în fața lui cînd a înaintat la a­­tac de­cît­ un , singur regiment de infanterie (24). Deci această Interpretare da­tă ordinelor direcțiune! mane­vre! a avut ca rezultat că ac­țiunea zilei de 24 se reduce pen­tru ziua de 25 pentru corpul de Sud, la o simplă luptă de arier­gardă. Nu este mai puțin adevărat că o astfel de situațiune se poa­te prezintă foarte bine într’un caz real,­ cînd cei douî inamici aflați față în față pot lucra pe propriuli'lor compt,i fără­ nicî o restricțiune de tim­p? și spațiu. Așa­dar această greșală de in­terpretare, dacă a amărît pe li­nii, a bucurat pe cei care ar fi voit să vadă­ manevrele cu totul libere, fără indicarea , orelor de începere și încetarea zilei de manevre,­­ fără­ determinarea li­niei de demarcație, sau unei zo­ne neutre.­­ ?. Este­ probabil că'direcțiunea manevrei­­ a avut în vedere alte considerațiuni, lăsînd libertatea absolută numai în ce privește dispozițiunele comandanților de partide în realizarea planului și scopului ce-și propuneau a a­­tinge . Divizia 6-a, și detașamentul generalului Gărdescu puse sub ordinele­­ generalului Aslan, au trecut Siretul în modul urmă­tor : . Detașamentul geni Gărdescu pe podul permanent de la Lun­­cașî­— brigada gen. Saegiu a tre­cut pe podul ar­uncat­ de că­­tre geniu la 200.3 metri mai jos ele cu­ Luncașî, iar brigada Dra­­gătescu cu toata artileria divi­zionară pe podul da la Miclău­­șanî. Pa toate podurile s’au tre­cut întrrü convoiurile.­ Trupele au început1 a treie' la 1 ora­­ 9.85, iar la ora 9.10 toată divizia era pe malul sting al Siretului, în­­colonîndu-se prin Cuza-Vodă spre Șcheia. și Miri Sușenî (unt»

Next