Dimineaţa, noiembrie 1911 (Anul 8, nr. 2753-2782)

1911-11-25 / nr. 2777

I Anul VIII. No. 2777 PUBLICITATEA: CONCEDATA EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER & Comp. Str. Doamne­» 8 Et. I.—Telefon 3/4 Birourile ziarului: == Str. Sărindar No. 11 București ~~ H APARE IN FIE­CARE DIMINEATA CU CELE DIN URMA ȘTIRI DIN TOATA LUMEA «ce:: CO Vineri 25 Noiembrie 1821 DIRECTOR ST. MILLE Abonamente cu premii: Vc­an­tei 20. 3 Ioni .6 Bani Let ÎL— • Let 6.— Pentru străinătate prețul este îndoit TELEFON Capitala ..... No. 14/10 ^ .......................... 34/73 . „ 14 99 . „ 12 40 ******‘^***A**j*******w>*******AAAA<Wi»V*>»**/WyVSAArvBuVV1- L. /vvv\VWW/WVWWV»WWWi<WS^WV.VA>NWiMW^MWVVAVWWAAA'Wi WW^AA*AAA^^AAAAAAAlAAAl^lAA^(*^AV^>^^AA*^A^AAA^VVVV^A»\AArvVVV^A✓ V^A^A^AA^^AA^A^A^AVV^A^^■VVWV^^. v V^i^AA^v\*AV\*AAAAAi,VV\MV> Provincia . Străinătatea Socieatile de ajutor Bufnal —■—------------­ Ce situație se creează proectul d-lui Nenițescu — O chestiune din cele mai im­portante rndică articolele 137 și 138 din proectul d-lui Neni­­țescu. E vorba de situația ce se creiază societăților libere de ajutor mutual pentru asigura­rea în caz de boală. Proectul de lege este foarte confuz redactat în privința lor așa în­cît dă loc la diferite in­terpretări. Iată textul exact: Art. 137. — Societățile libere de ajutor mutual pentru asigu­rare în contra boalei și cheltu­­eli de înmormântare, ai căror membri nu sunt îndatorați a se asigura prin legea de față, vor trebui să comunice și ele statu­tele lor Casei Centrale spre a­­probare. De îndată ce statutele acestor societăți vor fi aprobate și pu­blicate în „Monitorul asigurări­lor muncitorești“, ele vor deve­ni persoane juridice. Art. 138. — Societățile prevă­zute la art. 137, cari pînâ în termen de un an de la promul­garea legei de față nu-șî vor pu­ne statutele în concordanță cu această lege și nu le vor prezen­ta spre aprobare casei centrale, vor fi considerate ca desființa­te.“ Mulți ați interpretat art. 137, partea subliniată de noi, ca o afirmare că membrii societăți­lor libere de ajutor mutual nu vor mai fi obligați să se asigu­re la casa de boală înființată prin lege, dar că statutele ace­stor societăți vor trebui să fie aprobate de casa centrală. Se pare că interpretarea a­­ceasta, cea mai logică după modul cum e redactat artico­lul, nu este cea adevărată. Autorul proectului nu voește să­ scutească pe membrii socie­tăților mutuale de asigurarea oficială iar articolul 137 regu­lează numai situația societăți­­­lor de ajutor mutual alcătuite alt­fel de membri decât cei o­­bligați să se asigure ca mem­brii corporațiilor, chiar și aceia cari fac parte din vre-o socie­tate de ajutor reciproc, vor fi siliți să se asigure și la corpo­rație pentru caz de boală și cheltuieli de înmormîntare. Dispoziția ni se pare cu to­tul nedreaptă, întru­cît va lovi In existenta a o mulțime de societăți de ajutor reciproc în­ființate din inițiativă particu­lară și dintre care unele func­ționează în condițiuni din cele mai bune. Cîte-va din aceste societăți acordă membrilor lor ajutoare­ cu­­ mult mai însem­nate de­cît va acorda casa de asigurare ce se va înființa pe lingă casa centrală a meserii­lor. Ce situație li se face membri­lor acestor societăți? Neputînd plăti două rînduri de cotizații, vor fi siliți, firește să se retra­gă din societățile Întemeiate de ei, pierzînd un șir de avanta­­gii dobîndite prin anii întregi de contribuții. Nenumărați lu­crători se află în această cate­gorie și vor fi ast­fel greu lo­viți de dispozițiile proectului d-lui Nenițescu. Legea germană din 1883 dela principiile căreia s’a inspirat d. Nenițescu, este mult mai larga în această privință. Ea admite mai multe case de asi­gurări pentru boală. Așa, numai in lipsă de ori­ce altă afiliațiune, lucrătorul este înscris ipso facto la casa comunală. Cînd cifra lucrătorilor indu­striali dintr'o localitate se ur­că la o sută, poate înființa o casă numită locală în care in­tră lucrători sau de o singură profesie, sau de mai multe­­ profesiuni­, determinate.­­ Apoi, stabilimentele indu­­­­striate cari ocupă mai mult de­­ cincizeci de lucrători, au­­ dreptul de a înființa case de­­ fabrici, particulare. Mai sunt apoi casele de me­serii, cari nu sunt decît pre­lungirea instituțiilor creiate , înainte de legea din 1883. * In sfîrșit sînt casele libere , cărora li se impune obligația­­ de a acorda minimul prevăzut c prin legea dela 1883. t Legea germană n’a venit, e prin urmare, să lovească în i­­­­nițiativa particulară, n’a cen­­­­tralizat­ totul,­ așa cum centra­­lizează d. Nenițescu toată via­­­­ța profesională și socială a ș­mnăririifnrimii î­­n vinul unei « singure autorități, acea a casei centrale. Credem că ne facem ecoul dorinței a nenumărați lucră­tori, cerînd d-lui ministru al industriei să revină asupra dispoziției de care ne ocupăm Firește, un sistem de asigu­rare funcționează cu atît mai bine cu cît e mai unitar. Dar există un mijloc foarte bun de a salva această unitate și a nu lovi nici în existența societă­ților de ajutor mutual. Anume, casa centrală să controleze si­tuația societăților actualmente existente, să selecționeze pe cele mai bine organizate și numai lor să le acorde perso­nalitatea juridică, după ce, bine­înțeles, își vor fi pus sta­tutele în concordanță cu legea și vor acorda minimul de aju­toare prevăzut pentru casa o­­ficială. Este o soluție pe care o cre­dem foarte bună, cel puțin pentru o perioadă tranzitorie. Cu privire la art. 138 avem de asemenea o observație de făcut. Se spune în acest ar­ticol că societățile cari în ter­men de un an nu-șî vor pre­zenta statutele spre aprobare, vor fi considerate ca desființa­te. Articolul acesta ni se pare pur și simplu tradus fără dis­­cernămînt dintr’o legislație străină, unde statul poate di­zolva asociațiile particulare. Dar la noi, unde Constituția nu îngăduie acest lucru decît în anumite cazuri excepționa­le? Cum va putea­ fi desființată o societate inofensivă, dar care va refuza să-și dea statutele spre aprobare? In ceea ce privește cuantu­mul cotizațiilor și al ajutoare­lor ce se vor acorda, am văzu în luminoasa expunere de mo­tive care însoțește proectul că s’a procedat în chipul cel mai serios. S’a calculat anual nu­mărul mijlociu al zilelor de lucru, salariul mijlociu­ pe clase, numărul asiguraților și împărțirea lor pe clase după salarii, ceea ce a îngăduit să se poată socoti cifrele probabi­le ale veniturilor și cheltuelilor pentru a fi echilibrate. In rezumat, cu observațiuni­le pe cari le-am făcut, partea privitoare la asigurarea contra boalei ,este alcătuită pe baze serioase și va fi bine primită de toți meseriașii conștienți. IOSIF NĂDEJDE ---------­ Boicotul la Salonic . KEIZIMAGA faimosul șef al hamalilor din­ Salonic, organizatorul boicota­­giului, care acum tună și fulge­ră contra italienilor. --------um.....— Mișcarea de la primăria Capitalei In personalul primăriei Ca­pitalei s’a făcut următoarea mișcare: D. Dr. Tomescu, a fost numit șef de biurou la serviciul admi­nistrativ, C. Bucșenescu subșef de biurou la serviciul adminis­­trativ, L. Nicolau, avansat impi­egat la administrație, d-ra Ele­na Corneanu, maestră de rufărie la școala protopopul Tudor, Zoe Voinescu, ajutoare la rufărie la aceiași școală, d. C. Ionescu re­vizor la direcția comptabilități și Maria Bucoveanu impiegată serviciul exploatării apelor. Cetiți în pag. IV*a urmarea noului roman Soție criminală —­ Oribila crimă din Tg­.-Neamț — Tg.-NEAmȚ, 23 N­oem­brie. — Șeful pontului de jandarmi raportează că a descoperit astă noapte pe autoarea unei crime îngrozitoare : femeia Var­vara Vasile Frunză, care și a omorît bărbatul, tă­­indu­l cu toporul și în­gropîndu-l in ocolul de vite, la o adincime de­­ jumătate metru. Cadavrul a fost găsit în putrefacție. Criminala, interogată, a încercat să tăgăduiască la început crima, spa­ns­ol că soțul ei a dispă­rut de acasă, nu se știe unde. — Deladorna. ---------*•*--------­ pentru monumentul — im — Gh. Panu Lista precedentă Le! 2491.50 Theodor C. D­ trescu „ 2.— George I. Țigănuș „ 1.— Gheorghe Tangaride „ 1.— Vaian „ 2.— Stelian Halichia „ 1.— Stern­n Cornescu, Cerna Vodă 10.— Marcu Sternberg, C.-Vodä 5.— L R. „ 5.— N. M. B. „ 3— L. S. „ 2.50 Remus M. Sopîrlan „ l._ Jean S. Moraru „ 1.— H. Davidsohn „ l.— Herman Benglas „ 1.— Alea Făinaru „ 1.— Simon Buchman „ 1.— H. Sainer „ 1,— Const. Dumitrescu, A. N» Gheorghiu, Victor Ba­­tistat, Lascov Gheor­­ghe, Păunescu P, cîte Lei 0.50­2.50 I. S. S. E. Pal. (Constanta) 1.— Total : 2534.50­ ­«H Afacerea B auer-Kirschen — O INTERVENȚIE SENZA­ȚIONALA — BRAILA, 23 Noembrie. — Afla că „Comerț și Disconto Bank“ din Berlin intenționează să in­­tervie la autoritățile judiciare românești ca să respingă cererea băncilor creditoare ale armato­rului Leo Brauer de a vinde ga­jurile pe motiv ca acestea sunt ilegal constituite. Banca berlineză care face a­­ceastă intervenție menită să producă senzație, este angajată in falimentul Brauer cu suma de un mii în mărci compt cu­rent. Vjrezî se va judeca la Curtea de apel din Galați apelul arma­torului Leo Brauer contra sen­tinței prin care este declarat în stare de faliment de către tri­bunalul local. — Verno. ------------------_ # . îndrăzneață tu­hărie din Iași IAȘI, 23 Noembr.—Azi noap­te niște hoți au pătruns în cir­­cuma­rul Ilie Waldmann din strada Socola No. 40. După ce au închis un pivniț și pe circiumar, hoții au zugru­­mat pe otreiumăreasă. Apoi ei au încercat sa asasi­neze pe circiumar, scoțîndu-l însă din pivniță. In lupta ce a urmat între ho­ț­ii circiumar, acesta a spart un geam strigind ajutor. Hoții au dispărut.— Dan. — NO­­I AMĂNUNTE — IAȘI, 23 Noembrie. — Ca au­tori al îndrăzneței lib­drii si crimă din strada Socola sunt bă­­nuiți doi locuitori anume Onisel tatăl și fiul. Ei sunt urmăriți in judetu Vaslui unde se crede că s'au re­fugiat.— Dan. — CONCERTE PALATUL ATENEULUI. — Al 2-lea Concert al Quartetului bruxelez. „Quartetul bruxelez" a dat a­­seară la­ Ateneu al doilea con­cert al uau, pe care l-a deschis cu quartetul op. 77 de Haydn, executat cu mult respect pentru stilul acestei muzici. A urmat quartetul op. 95 de Beethoven, ale cărui dificultăți au fost o jucărie pentru cei pa­tru maeștri. .Concertul­­ s’a încheiat c­u o strălucită interpretare a minu­natului quartet (op. 96) de­ Dvo­­rák, în bună amintire tuturor celor ce l’au­ ascultat in concer­tele Quartetului ceh. „Cuartetul bruxelez”" lasă o excelentă, impresi în București, unde­"și sperăm că va­ mai­ re­veni. Capriccio. k m lui Paul Lai. Clasa muncitoare din Paris a făcut lui Paul Lafargue și soției sale Laura funeralii grandioase. Corpurile celor doi soți au fost aduse de la Draveil la Paris, un­de au fost incinerate. Biroul socialist internațional a delegat pe fruntași ai social­­democrației ca Anseele, Kaut­­sky, Keir Hardie, Benson, ca să-l reprezinte la aceste fune­ralii. Un cortegiu impunător a în­soțit carul funebru pînă la ci­mitirul Père-Lachaise. Toți acei cari luptă pentru desrobirea lor, Lafargue, prin scrierile ți cStivitâiila sale ,­le-a­ dat ar­me de luptă, au adus un ultim omagiu de recunoștință și dure­roasă admirație acestui zeu al socialismului și devotatei sale soții, Laura L­if­argue Miscarea dela C. f. R. NUMIRI Următoarea mișcare la C. F. R., s’a făcut pe ziua de 18 No­­embrie. D. Marinescu Teodor reprimit in postul de impiegat de birou la depozitul Filiașî. D. Ionescu Const. C., aspirant de telegraf la Călinești,­­ numit telegrafist. D. Predescu Ioan, aspirant de telegraf la Cilibia, numit tele­grafist. D. Anastasiu loan Șt., aspi­rant de telegraf la Ploești,­ nu­mit telegrafist. D. Mărin­escu­ M., impiegat de mișcare, făcînd funcția de șef de gară la Cucufeni, num­it șef de gară la aceiaș stațiune. D. Stan Leon D., casier, fost șef de gară la Oltenița,, numit șef de gară. D. Popescu Ion R., numit te­legrafist la Călinești. D. Volschi Vasile I., numit co­pist la serviciul secretariatului și comptabilităței general Bu­curești. ÎNAINTĂRI D-ni. Giurcă Alexandru din Balota, Popescu Gh., din Leor­­da, Bazinechi Ștefan din Cilibia, Anastasiu Vasile din Găești, as­piranți de telegraf, avansați în gradul de telegrafist­ clasa 5. D-ni­ Dumitrescu Th. Ml. din Pucioasa, Mihail C. din Ploești, Bojescu loan L. din Asan, Ji­­pa Gh. din­­ Mircea-Vodă, Pope­scu Anton I. din Roșiori, Mur­­gulescu Romulus din Vidra, Pe­­rianu Alexandru, din Brăila, Ștefănescu loan V., din Popa și Dragomir Pavel din Serbești, te­legrafiști, avansați în gradul de impiegați de mișcare.­­ MUTĂRI D. Panaitescu Const., șef de gară de la Ploești la Mărășești. D. Bădiceanu loan Gh., șef de gară de la Bușteni la Ploeșt fost ajutor subșef­. D. Ștefănescu Gh. I., impiegat de mișcare dela balastiera Ză­­noagă la Tecuci. D. Popescu Virgiliu C., impie­gat de mișcare de­ la Chitila la Constanța. . . D. Bănescu Ncolae.G., maga­ziner dela Podul Iloaei la Ve­­rești. . . . D. Văleanu Gh., , inspector principal de întreținere dela Galați la București. • D. Cristea Toan S., șef de ga­ră de la Sărățuica la­ Serulești. D. Vasilecu N., șef de gară de la Serulești la Sărățuica. D. Andriescu Cristache dela Brăila la Constanța. D. Moldoveanu Const.. L.,­­ șef de gară dela Plopeni la Bușteni. D. Mihail Emanuel I­, șef de gară de la Vlăduleni la Pro­ D. Durand Andrei P., impie­gat ds birou dela Filaret la Pre deal. p.Popescu P/etre S., copist dela: Predeal la Filaret._________ D. Popescu Mihail N., maga­ziner, dela Chitila la Giurgiu. D. Moțatu Marin R., magazi ner, dela Giurgiu la Chitila. D. Mihăilescu Alexandru, im­piegat de mișcare de la Galați la Vădeni unde a fost șef de gară. D. Gongu Bogdan C., impiegat de mișcare, dela Tecuci la R.­­Sărat. D. Buraga­loan, veghetor, de la Verești la Podul Iloaei. D. Constantinescu Corneliu P., rediționar dela T.-Severin la Craiova. D. Sandu llie, impiegat do bi rou, dela Craiova la T.-Severin D. Panișca Vasile N., telegra­fist, dela Tecuci la Bărboși. D. Naciu Alexandru S., tele­grafist dela Bărboși la Tecuci D. Săvoiu Mihail C., telegra­fist, dela Ploești la București. D. Ionescu Alexandru, maga­ziner dela Roșiori la Strehaia D. Nicolescu Traian, magazi ner, dela Strehaia la Roșiori. D. Zotta Const. Gr., șef de ga­ră în Centralul inspecției 6 m din Iași, mutat șef de gară la Dărmănești. D. Zamfirescu P., telegrafist, de la București la Sascut. D. Ștefan Ioan, telegrafist, de la Buzău la București. ----------4-*---------* ȘEDINȚA Cercului de studii sociale Cercul de studii sociale al partidului liberal a ținut aseară în localul clubului o ședință, la ordine fiind noua lege a meseri­ilor. Au luat parte al ședință dom­nii Vintilă Bratianu, V. G. Mor­tun, N. N. Săveanu, Const. Bra­tianu, Al. Culoglu, Ion S. Duca, inginer P. Iliescu,­­­­. Nicules­cu Dorobanțu­, Ion Th. Ghica, M. D. Berlescu, Firu Arțăreanu, Gr. Coandä, dr. V. Sion, dr. Io­nescu Kiriac, Const. Iliescu, E­­lefterie G. Ionescu, Const. Ște­fănescu Priboi, S. Donescu, Ul­vineanu Virgil, dr. L. Scopiev­­sky, Dancu Velcescu, M. D. Bo­tez, G. D. Creangă, Spiridon Po­­pescu, etc.,etc. D. DINU BRATIANU rezumă din nou obiecțiunile făcute pro­ectului, de lege în ședința pre­cedentă, insistînd mult asupra deosebire­ ce se face între micul și marele industriaș, inegalitate ce nu există în proectul d-lui Orleanu. D. V. BRATIANU, face un scurt rezumat al proectului de lege — arătînd în legătură cu acestea — că unele puncte din proectul de lege al meseriilor e­­laborat de d. Orleanu, erau mult mai avantagioase pentru mese­­riași. D. M. BOTEZ. — Observă că prin noul proect de lega meseri­așul este impus la prea multe taxe. Ședința se ridică la orele 10 ­ Răscoalele arare din Basarabia Iași 23 Noembrie.—Din Basarabia se anunță că a­­colo a și început mari miș­cări agrare. S’au luat măsuri enci­­gice împotriva răsculați­lor.—Dau --------«-*------­ Catastrofa din Berheci MOARTEA ALTOR VICTIME TECUCI, 22 Noemb. — Am co­municat la timp despre groaz­nica ciocnire a trenurilor No. 824 și 500 în gara Berheciu. Revin cu alte amănunte : Dintre răniții despre cari am relatat, au mai sucombat, după o sfîșietoare agonie, manipulan­tul Didu Vasile și Stavăr Gh. Cadavrele tuturor morților au fost aduse acasă la 8 și jum. în localitate. — Cor. — AUTOPSIA CADAVRELOR — TECUCI, 23 Noembrie. — Azi la orele 2 după amiază, la mor­ga spitalului local, d. dr. Boian, medicul județului, în­ asistența d-l­ or procuror Dimitrescu și d-r. Pandeli, a făcut autopsia victi­melor ciocnirei de trenuri din gara Berheci și anume: Taxei Constantin, Laurențiu Avram, Luca Radu, Toader Oprișan și Oprișan Ion. Capul acestei din urmă victime a fost despărțit de corp în timpul catastrofei. Deasemeni s'a făcut și autop­sia cadavrului altei victime a cărei identitate n’a putut fi sta­bilită, corpul acesteia fiind pre­făcut într’o grămadă de carne și stnge închegat. La spital este un adevărat pe­lerinaj. Rude, frați, cunoscuți și părinți ai victimelor au venit la morgă unde e o jale de ne­­descris. Un delegat al direcției C. F. R. a intervenit la autorități a se autoriza înmorm­întarea victi­melor care se va fac­e de către direcția căilor ferate. Cadavrul șefului de tren Sta­văr se află la Bîrlad. Familia frtnarului Dibu a so­sit la localitate și a renunțat la autopsia cadavrului. In oraș a produs o impresie penibilă această nenorocire. Curioșii au staționat azi un număr considerabil în fața morgei spitalului. — Coresp. ■ -------­ atentat contra unui ziarist la Tripolis împotriva d-lui Jean Carrère, corespondentul lui „Le Temps“ la Roma și trimisul sau special în Tripolitania, s’a încercat un atentat la Tripolis, noaptea, cînd eșea de la restaurantul francez. Un fanatic l-a atacat în stra­dă și i-a dat două lovituri de pumnal, rănindu-1, din fericire ușor la gât și la obraz. Jean Carrére e privit în cer­curile turcești ca un corespon­dent tendențios, care a căutat la totdeauna să pue într’o lu­mină favorabilă numai opera­țiunile de războiu ale italieni­lor. Adevărul e că d. Jean Carrère a îmbrățișat cu căldură cauza i­­taliană, dar nici odată nu s’a coborît pînă la orgia de min­ciuni care alimentează unele organe ale presei pariziene, cînd e vorba de a justifica ororile italiene. ----------------------­ JEAN CARRÉRE Purtarea e­evilor pe strada­ ­ Ministerul chetelor și al ins­­strucțiunei­­ publice a trimis școalelor particulare de băeți și de fete, din țară, o circulară prin care le aduce la cunoștință următoarele: D-niî directori vor pune vedere elevilor ,să păstreze, o­titu­dine demnă pe stradă prin localurile publice, spre se deosebi de tinerii cari de piarta unformă, nu urmează nici o școală și se dedau la fol de fel de­ scandaluri pe stradă și prin diferite localuri. De altfel ministerul a luat dispozițiunea, care s’a comuni­cat de asemenea ^colilor cu­ ti­nerii cari au asemenea purtări să nu fie ,admiși la, examene, in caz citți ar voi să urmeze par în a­a și n Paaimon și iouarisii —^ Ce spune arendașul Rapaport despre Iov Se știe că Iov, tovarășul tră­dător a lui Pantelimon , fusese cînd­va păzitor pe moșia Adj­ud, ținută în arendă de către d-nii Frați Rapaport. Asupra antecedentelor lui Cos­­tache Iov, iată ce ne povestește unul dintre arendași, d. B. Ra­paport­­. — El este de fel din comuna Păstrăveni cătunul Țăbucanî, județul Neamț. La 1907, cu ocaziunea răscoa­lelor, cînd locuința tatălui no­stru care a fost 30 de ani aren­dașul acestei moșii, a fost îm­presurată de mai bine de 300 de țărani răzvrătiți, și cînd eu venisem să-l salvez, printre cei răsculați cel mai agresiv era acest Costache Iov. — Și cum sați primit apoi paznic la moșie V — Un frate al meu l’a anga­jat în primăvară, anul trecut, fără să fi știut eu. El se prezen­tase cerînd să i se dea locul de păzitor pe moșia Adjud. Cînd am aflat de angajarea lui Iov, nu l’am concediat, pen­tru că’i știam temperamentul și nu vream să’l îndîrjesc. Cu­ timp a stat la noi a fost mereu chemat și dus la jan­darmi, bănuit în diferite afa­ceri. In primăvara aceasta l’am concediat,— de altfel, adogă d. Rappaport—, și el singur dorea aceasta. In chiar ziua cînd a plecat, a fost devastată locuința chelarului Fișei Dulbergher, și bănuiala a căzut asupra lui Iov. El dispăruse însă, și jandar­mii n’au mai putut da de urma lui. Acum două săptămînî­,într’o Duminică, pe cînd făceam dife­rite plăți la oameni, chelarul mi-a vestit apariția lui Costache la Adjud. Jandarmii preveniți l'au su­­praveghiat, și nu târziu după aceia, au pus mina pe el. CINE ESTE TOVARASUl, RICSIT Iov fiind din județul Neamț­, este foarte explicabilă deci a­­ceastă tovărășie­­­ a lui cu Toa­der Pantelimon. Cu toate că banditul care, confruntat Duminică dimineața cu Costache la secția de jan­darmi din Adjud, a negat acea­stă tovărășie, ea totuși a exis­tat, și Ior dă detalii precise a­­supra isprăvilor făptuite în co­mun. Cine este Rusu ? Asupra acestuia, de urma că­ruia nu s’a dat încă, nu se știe pentru moment nimic precis. Totuși Pantelimon a avut săp­­tămînile din urmă pe lingă Cos­tache și pe un alt tovarăș care nu poate fi altul decît acest Rusu și despre care de altfel po­menește și Iov. Rusu a fost, după toate indi­ciile existente, avant-garda de care Pantelimon se servea pen­tru explorarea nouilor ținuturi în care intrase și unde, ori­cum, nu se găsea așa la larg ca în Neamț, în care n’a rămas un vlrf de munte, un pirin, o rîpa sau o scorbură de copac care să nu-i fie știute. Rusu care a dispărut, nu era străin de aceste județe în care se coborîse Pantelimon, după cum n’a fost străin și de cîteva isprăvi făptuite de bandit cam spre sfîrșitul lui Iulie. O CLIPA INTERESANTA — Predă-te Toadere, eu sunt procurorul general și nu-ți fac­ nimic. —­ au fost, după cum s’a văzut, întîiele cuvinte adresata de către sergentul major Zaha­­ria banditului. — Și cînd am auzit vorbele acestea — ne-a spus Pantelimon în drumul făcut împreună din Mărășești la Focșani — am stat o clipă pe gînduri. Vream și nu vream să mă predau ! Mă gîn­­deam : dacă potera este din ță­rani, mai pot îndrăzni o scă­pare, dacă este însă formată din vărgați, mai greu. — Și de ce? -- Cu un foc r de pușcă sperU treizeci de țărani, și n'apuci să fugi tu c'au­ fugit el înainte! Par’că la Mitoc, cînd au dat un colibă de mine, n’a fost tot așa, cînd am strigat deodată, măi, cine-i acolo, au înghețat ca slo­iul, nu-i vorbă că nici eu n'am mai stat la glnduri, că te po­meneai­că sloiul desgheța și mă tnhă­a, și am rupt-o la fugă pî­nă m­’ară pierdut. Am alergat așa pînă mi se făcuse tălpile picioarelor — mă descălțasem de opinci cînd m'au găsit în coli­bă, — tot una de singe. Drept să spun cînd am auzit țipătul ăla de balaur: „eu sînt procuror general­ din gura ăs­tuia — Și zimbind Pantelimon îmi arătă cu mina spre sergen­tul major Zaharia — am cam rămas pe gînduri. — Tocmai tu Pantelimoane ? — Da, da, eu, Pantelimon ăsta a rămas ca niciodată pe gân­­duri. Și mi-am spus atunci: dacă­ ea ar trage un foc, el ar trage zece; dacă încerc să fug, mă­ împușcă, mai cu seamă, cum zisei, am văzut că n'am a face cu poteră de țărani, őrlett văr­gații erau îmbrăcați in strae orășănești! — Ți-ai dat seamă că am fost vîndut ? Dwir ce am aflat la Podul 'Turcului 'de prinderea lui Cos­tache la Adjud. Dacă știam cu o zi—două înainte asta, o șter­­ge din și nu mai da de urma mea, chiar dacă nu treceam în­dată Prutul, după cum mi-era gîndul, pentru că așteptam tn­­tîi să fac rost de ceva parale, tot cîrmeam drumul spre alt loc și de acolo apoi în Basara­bia. PANTELIMON REVENEA IN PRIMAVARA Singura intențiune a banditu­lui era, după cum s’a văzut, să calce în aceiași noapte, Sîmbă­­tă sau cel mai tirziu Duminică, locuința unui sat chiar a două negustori evrei pe cari îî țin­tise din Podu-Turcului, și să se îndrepte spre Covurlui de un­de apoi să treacă la Basarabia. După două-trei luni de zile în­să, spre primăvară, banditul ar fi revenit în țară, cînd măsurile de urmărire ar mai fi slăbit și lumea l-ar mai fi uitat. Pantelimon care cunoștea toa­te măsurile luate, și nu prea era străin de forțele ce se desfă­șura întru urmărirea lui, și-a dat în­deajuns de bine seama de situațiunea în care se găsea la fiecare clipă, de cînd cu schimbarea timpului mai ales, care îl silea la noul adăposturi zilnic aproape. *"» A. Sandu Inmormîntarea artistului Ioan Th. Dumitrescu TECUCI, 23 Noembrie. — Du­pă o îndelungată suferință, unul dintre veteranii artiști, Ion Th Dumitrescu zis Moș Matache mai supranumit și Hamalul pen­tru neobosita lui muncă, a înce­tat din viață la spitalul local în etate de 53 ani, suferind de o boală care nu iartă. Veteran-actor de operete în ro­luri caracteristice, creator de canțonete, Dumitrescu de loc din Severin a înveselit o întrea­gă lume și s’a bucurat de sim­patiile generale. Strein in localitate, lipsit de cunoștințe, rude și prieteni, u­­nul dintre devotații prieteni ai lui moș Matache, artistul Steli­­an Niculescu, a făcut tot ce se putea pentru înmomîntarea a­­celuia care a fost Dumitrescu. . Niculescu telegrafiind pe la artiștii de seamă din țară otraz­­ile s’au adunat de la domnii C. Grigoriu dătorul trupei de ope­rete, Haralambie Ionescu din Constanța, trupa Victor Anto­­nescu, Stelian Niculescu, T. Teo­­dorescu, I. Cantorichi, D. Geor­gian, M. Georgescu, Virgil Hagi»­escu, F. Danilachi, C. Mihail. Artistele, doamnele, Elena R­b­ureanu, Elena Arion și Ecateri­­na Niculescu. Mulți Iasă din artiștii noștri­ ­ „teranul artist loan Th. Dumitrescu în cosciug, la morga spitalului, desemnat de cu­noscutul pictor J­ecusaru din Tecuci mari cari au cunoscut pe Dumi­trescu, și ar fi trebuit să răspun­dă la înștiințarea ce li s’a tri­mis,­ au răspuns doar cu tăce­rea. Imnormint area s'a făcut erl. Carul funebru a fost urmat de ciți­va modest­i artiști in frunte cu Stelian Niculesr­u care a s­­vut­ grijă un defunctul pinii t# bietul moș Matache și- a dat ulti­­ma suflare și pinii ce a fost >Sc­­pus la locașul de veci.

Next