Dimineaţa, noiembrie 1911 (Anul 8, nr. 2753-2782)

1911-11-25 / nr. 2777

I Anul VIII. No. 2777 PUBLICITATEA: CONCEDATA EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER & Comp. Str. Doamne» 8 Et. I.—Telefon 3/4 Birourile ziarului: == Str. Sărindar No. 11 București ~~ H APARE IN FIECARE DIMINEATA CU CELE DIN URMA ȘTIRI DIN TOATA LUMEA «ce:: CO Vineri 25 Noiembrie 1821 DIRECTOR ST. MILLE Abonamente cu premii: Vcantei 20. 3 Ioni .6 Bani Let ÎL— • Let 6.— Pentru străinătate prețul este îndoit TELEFON Capitala ..... No. 14/10 ^ .......................... 34/73 . „ 14 99 . „ 12 40 ******‘^***A**j*******w>*******AAAA<Wi»V*>»**/WyVSAArvBuVV1- L. /vvv\VWW/WVWWV»WWWi<WS^WV.VA>NWiMW^MWVVAVWWAAA'Wi WW^AA*AAA^^AAAAAAAlAAAl^lAA^(*^AV^>^^AA*^A^AAA^VVVV^A»\AArvVVV^A✓ V^A^A^AA^^AA^A^A^AVV^A^^■VVWV^^. v V^i^AA^v\*AV\*AAAAAi,VV\MV> Provincia . Străinătatea Socieatile de ajutor Bufnal —■—------------ Ce situație se creează proectul d-lui Nenițescu — O chestiune din cele mai importante rndică articolele 137 și 138 din proectul d-lui Nenițescu. E vorba de situația ce se creiază societăților libere de ajutor mutual pentru asigurarea în caz de boală. Proectul de lege este foarte confuz redactat în privința lor așa încît dă loc la diferite interpretări. Iată textul exact: Art. 137. — Societățile libere de ajutor mutual pentru asigurare în contra boalei și cheltueli de înmormântare, ai căror membri nu sunt îndatorați a se asigura prin legea de față, vor trebui să comunice și ele statutele lor Casei Centrale spre aprobare. De îndată ce statutele acestor societăți vor fi aprobate și publicate în „Monitorul asigurărilor muncitorești“, ele vor deveni persoane juridice. Art. 138. — Societățile prevăzute la art. 137, cari pînâ în termen de un an de la promulgarea legei de față nu-șî vor pune statutele în concordanță cu această lege și nu le vor prezenta spre aprobare casei centrale, vor fi considerate ca desființate.“ Mulți ați interpretat art. 137, partea subliniată de noi, ca o afirmare că membrii societăților libere de ajutor mutual nu vor mai fi obligați să se asigure la casa de boală înființată prin lege, dar că statutele acestor societăți vor trebui să fie aprobate de casa centrală. Se pare că interpretarea aceasta, cea mai logică după modul cum e redactat articolul, nu este cea adevărată. Autorul proectului nu voește să scutească pe membrii societăților mutuale de asigurarea oficială iar articolul 137 regulează numai situația societăților de ajutor mutual alcătuite altfel de membri decât cei obligați să se asigure ca membrii corporațiilor, chiar și aceia cari fac parte din vre-o societate de ajutor reciproc, vor fi siliți să se asigure și la corporație pentru caz de boală și cheltuieli de înmormîntare. Dispoziția ni se pare cu totul nedreaptă, întrucît va lovi In existenta a o mulțime de societăți de ajutor reciproc înființate din inițiativă particulară și dintre care unele funcționează în condițiuni din cele mai bune. Cîte-va din aceste societăți acordă membrilor lor ajutoare cu mult mai însemnate decît va acorda casa de asigurare ce se va înființa pe lingă casa centrală a meseriilor. Ce situație li se face membrilor acestor societăți? Neputînd plăti două rînduri de cotizații, vor fi siliți, firește să se retragă din societățile Întemeiate de ei, pierzînd un șir de avantagii dobîndite prin anii întregi de contribuții. Nenumărați lucrători se află în această categorie și vor fi astfel greu loviți de dispozițiile proectului d-lui Nenițescu. Legea germană din 1883 dela principiile căreia s’a inspirat d. Nenițescu, este mult mai larga în această privință. Ea admite mai multe case de asigurări pentru boală. Așa, numai in lipsă de orice altă afiliațiune, lucrătorul este înscris ipso facto la casa comunală. Cînd cifra lucrătorilor industriali dintr'o localitate se urcă la o sută, poate înființa o casă numită locală în care intră lucrători sau de o singură profesie, sau de mai multe profesiuni, determinate. Apoi, stabilimentele industriate cari ocupă mai mult de cincizeci de lucrători, au dreptul de a înființa case de fabrici, particulare. Mai sunt apoi casele de meserii, cari nu sunt decît prelungirea instituțiilor creiate , înainte de legea din 1883. * In sfîrșit sînt casele libere , cărora li se impune obligația de a acorda minimul prevăzut c prin legea dela 1883. t Legea germană n’a venit, e prin urmare, să lovească în inițiativa particulară, n’a centralizat totul, așa cum centralizează d. Nenițescu toată viața profesională și socială a șmnăririifnrimii în vinul unei « singure autorități, acea a casei centrale. Credem că ne facem ecoul dorinței a nenumărați lucrători, cerînd d-lui ministru al industriei să revină asupra dispoziției de care ne ocupăm Firește, un sistem de asigurare funcționează cu atît mai bine cu cît e mai unitar. Dar există un mijloc foarte bun de a salva această unitate și a nu lovi nici în existența societăților de ajutor mutual. Anume, casa centrală să controleze situația societăților actualmente existente, să selecționeze pe cele mai bine organizate și numai lor să le acorde personalitatea juridică, după ce, bineînțeles, își vor fi pus statutele în concordanță cu legea și vor acorda minimul de ajutoare prevăzut pentru casa oficială. Este o soluție pe care o credem foarte bună, cel puțin pentru o perioadă tranzitorie. Cu privire la art. 138 avem de asemenea o observație de făcut. Se spune în acest articol că societățile cari în termen de un an nu-șî vor prezenta statutele spre aprobare, vor fi considerate ca desființate. Articolul acesta ni se pare pur și simplu tradus fără discernămînt dintr’o legislație străină, unde statul poate dizolva asociațiile particulare. Dar la noi, unde Constituția nu îngăduie acest lucru decît în anumite cazuri excepționale? Cum va putea fi desființată o societate inofensivă, dar care va refuza să-și dea statutele spre aprobare? In ceea ce privește cuantumul cotizațiilor și al ajutoarelor ce se vor acorda, am văzu în luminoasa expunere de motive care însoțește proectul că s’a procedat în chipul cel mai serios. S’a calculat anual numărul mijlociu al zilelor de lucru, salariul mijlociu pe clase, numărul asiguraților și împărțirea lor pe clase după salarii, ceea ce a îngăduit să se poată socoti cifrele probabile ale veniturilor și cheltuelilor pentru a fi echilibrate. In rezumat, cu observațiunile pe cari le-am făcut, partea privitoare la asigurarea contra boalei ,este alcătuită pe baze serioase și va fi bine primită de toți meseriașii conștienți. IOSIF NĂDEJDE --------- Boicotul la Salonic . KEIZIMAGA faimosul șef al hamalilor din Salonic, organizatorul boicotagiului, care acum tună și fulgeră contra italienilor. --------um.....— Mișcarea de la primăria Capitalei In personalul primăriei Capitalei s’a făcut următoarea mișcare: D. Dr. Tomescu, a fost numit șef de biurou la serviciul administrativ, C. Bucșenescu subșef de biurou la serviciul administrativ, L. Nicolau, avansat impiegat la administrație, d-ra Elena Corneanu, maestră de rufărie la școala protopopul Tudor, Zoe Voinescu, ajutoare la rufărie la aceiași școală, d. C. Ionescu revizor la direcția comptabilități și Maria Bucoveanu impiegată serviciul exploatării apelor. Cetiți în pag. IV*a urmarea noului roman Soție criminală — Oribila crimă din Tg.-Neamț — Tg.-NEAmȚ, 23 Noembrie. — Șeful pontului de jandarmi raportează că a descoperit astă noapte pe autoarea unei crime îngrozitoare : femeia Varvara Vasile Frunză, care și a omorît bărbatul, tăindul cu toporul și îngropîndu-l in ocolul de vite, la o adincime de jumătate metru. Cadavrul a fost găsit în putrefacție. Criminala, interogată, a încercat să tăgăduiască la început crima, spansol că soțul ei a dispărut de acasă, nu se știe unde. — Deladorna. ---------*•*-------- pentru monumentul — im — Gh. Panu Lista precedentă Le! 2491.50 Theodor C. D trescu „ 2.— George I. Țigănuș „ 1.— Gheorghe Tangaride „ 1.— Vaian „ 2.— Stelian Halichia „ 1.— Sternn Cornescu, Cerna Vodă 10.— Marcu Sternberg, C.-Vodä 5.— L R. „ 5.— N. M. B. „ 3— L. S. „ 2.50 Remus M. Sopîrlan „ l._ Jean S. Moraru „ 1.— H. Davidsohn „ l.— Herman Benglas „ 1.— Alea Făinaru „ 1.— Simon Buchman „ 1.— H. Sainer „ 1,— Const. Dumitrescu, A. N» Gheorghiu, Victor Batistat, Lascov Gheorghe, Păunescu P, cîte Lei 0.502.50 I. S. S. E. Pal. (Constanta) 1.— Total : 2534.50 «H Afacerea B auer-Kirschen — O INTERVENȚIE SENZAȚIONALA — BRAILA, 23 Noembrie. — Afla că „Comerț și Disconto Bank“ din Berlin intenționează să intervie la autoritățile judiciare românești ca să respingă cererea băncilor creditoare ale armatorului Leo Brauer de a vinde gajurile pe motiv ca acestea sunt ilegal constituite. Banca berlineză care face această intervenție menită să producă senzație, este angajată in falimentul Brauer cu suma de un mii în mărci compt curent. Vjrezî se va judeca la Curtea de apel din Galați apelul armatorului Leo Brauer contra sentinței prin care este declarat în stare de faliment de către tribunalul local. — Verno. ------------------_ # . îndrăzneață tuhărie din Iași IAȘI, 23 Noembr.—Azi noapte niște hoți au pătruns în circumarul Ilie Waldmann din strada Socola No. 40. După ce au închis un pivniț și pe circiumar, hoții au zugrumat pe otreiumăreasă. Apoi ei au încercat sa asasineze pe circiumar, scoțîndu-l însă din pivniță. In lupta ce a urmat între hoții circiumar, acesta a spart un geam strigind ajutor. Hoții au dispărut.— Dan. — NOI AMĂNUNTE — IAȘI, 23 Noembrie. — Ca autori al îndrăzneței libdrii si crimă din strada Socola sunt bănuiți doi locuitori anume Onisel tatăl și fiul. Ei sunt urmăriți in judetu Vaslui unde se crede că s'au refugiat.— Dan. — CONCERTE PALATUL ATENEULUI. — Al 2-lea Concert al Quartetului bruxelez. „Quartetul bruxelez" a dat aseară la Ateneu al doilea concert al uau, pe care l-a deschis cu quartetul op. 77 de Haydn, executat cu mult respect pentru stilul acestei muzici. A urmat quartetul op. 95 de Beethoven, ale cărui dificultăți au fost o jucărie pentru cei patru maeștri. .Concertul s’a încheiat cu o strălucită interpretare a minunatului quartet (op. 96) de Dvorák, în bună amintire tuturor celor ce l’au ascultat in concertele Quartetului ceh. „Cuartetul bruxelez”" lasă o excelentă, impresi în București, unde"și sperăm că va mai reveni. Capriccio. k m lui Paul Lai. Clasa muncitoare din Paris a făcut lui Paul Lafargue și soției sale Laura funeralii grandioase. Corpurile celor doi soți au fost aduse de la Draveil la Paris, unde au fost incinerate. Biroul socialist internațional a delegat pe fruntași ai socialdemocrației ca Anseele, Kautsky, Keir Hardie, Benson, ca să-l reprezinte la aceste funeralii. Un cortegiu impunător a însoțit carul funebru pînă la cimitirul Père-Lachaise. Toți acei cari luptă pentru desrobirea lor, Lafargue, prin scrierile ți cStivitâiila sale ,le-a dat arme de luptă, au adus un ultim omagiu de recunoștință și dureroasă admirație acestui zeu al socialismului și devotatei sale soții, Laura Lifargue Miscarea dela C. f. R. NUMIRI Următoarea mișcare la C. F. R., s’a făcut pe ziua de 18 Noembrie. D. Marinescu Teodor reprimit in postul de impiegat de birou la depozitul Filiașî. D. Ionescu Const. C., aspirant de telegraf la Călinești, numit telegrafist. D. Predescu Ioan, aspirant de telegraf la Cilibia, numit telegrafist. D. Anastasiu loan Șt., aspirant de telegraf la Ploești, numit telegrafist. D. Mărinescu M., impiegat de mișcare, făcînd funcția de șef de gară la Cucufeni, numit șef de gară la aceiaș stațiune. D. Stan Leon D., casier, fost șef de gară la Oltenița,, numit șef de gară. D. Popescu Ion R., numit telegrafist la Călinești. D. Volschi Vasile I., numit copist la serviciul secretariatului și comptabilităței general București. ÎNAINTĂRI D-ni. Giurcă Alexandru din Balota, Popescu Gh., din Leorda, Bazinechi Ștefan din Cilibia, Anastasiu Vasile din Găești, aspiranți de telegraf, avansați în gradul de telegrafist clasa 5. D-ni Dumitrescu Th. Ml. din Pucioasa, Mihail C. din Ploești, Bojescu loan L. din Asan, Jipa Gh. din Mircea-Vodă, Popescu Anton I. din Roșiori, Murgulescu Romulus din Vidra, Perianu Alexandru, din Brăila, Ștefănescu loan V., din Popa și Dragomir Pavel din Serbești, telegrafiști, avansați în gradul de impiegați de mișcare. MUTĂRI D. Panaitescu Const., șef de gară de la Ploești la Mărășești. D. Bădiceanu loan Gh., șef de gară de la Bușteni la Ploeșt fost ajutor subșef. D. Ștefănescu Gh. I., impiegat de mișcare dela balastiera Zănoagă la Tecuci. D. Popescu Virgiliu C., impiegat de mișcare de la Chitila la Constanța. . . D. Bănescu Ncolae.G., magaziner dela Podul Iloaei la Verești. . . . D. Văleanu Gh., , inspector principal de întreținere dela Galați la București. • D. Cristea Toan S., șef de gară de la Sărățuica la Serulești. D. Vasilecu N., șef de gară de la Serulești la Sărățuica. D. Andriescu Cristache dela Brăila la Constanța. D. Moldoveanu Const.. L., șef de gară dela Plopeni la Bușteni. D. Mihail Emanuel I, șef de gară de la Vlăduleni la Pro D. Durand Andrei P., impiegat ds birou dela Filaret la Pre deal. p.Popescu P/etre S., copist dela: Predeal la Filaret._________ D. Popescu Mihail N., magaziner, dela Chitila la Giurgiu. D. Moțatu Marin R., magazi ner, dela Giurgiu la Chitila. D. Mihăilescu Alexandru, impiegat de mișcare de la Galați la Vădeni unde a fost șef de gară. D. Gongu Bogdan C., impiegat de mișcare, dela Tecuci la R.Sărat. D. Buragaloan, veghetor, de la Verești la Podul Iloaei. D. Constantinescu Corneliu P., rediționar dela T.-Severin la Craiova. D. Sandu llie, impiegat do bi rou, dela Craiova la T.-Severin D. Panișca Vasile N., telegrafist, dela Tecuci la Bărboși. D. Naciu Alexandru S., telegrafist dela Bărboși la Tecuci D. Săvoiu Mihail C., telegrafist, dela Ploești la București. D. Ionescu Alexandru, magaziner dela Roșiori la Strehaia D. Nicolescu Traian, magazi ner, dela Strehaia la Roșiori. D. Zotta Const. Gr., șef de gară în Centralul inspecției 6 m din Iași, mutat șef de gară la Dărmănești. D. Zamfirescu P., telegrafist, de la București la Sascut. D. Ștefan Ioan, telegrafist, de la Buzău la București. ----------4-*---------* ȘEDINȚA Cercului de studii sociale Cercul de studii sociale al partidului liberal a ținut aseară în localul clubului o ședință, la ordine fiind noua lege a meseriilor. Au luat parte al ședință domnii Vintilă Bratianu, V. G. Mortun, N. N. Săveanu, Const. Bratianu, Al. Culoglu, Ion S. Duca, inginer P. Iliescu,. Niculescu Dorobanțu, Ion Th. Ghica, M. D. Berlescu, Firu Arțăreanu, Gr. Coandä, dr. V. Sion, dr. Ionescu Kiriac, Const. Iliescu, Elefterie G. Ionescu, Const. Ștefănescu Priboi, S. Donescu, Ulvineanu Virgil, dr. L. Scopievsky, Dancu Velcescu, M. D. Botez, G. D. Creangă, Spiridon Popescu, etc.,etc. D. DINU BRATIANU rezumă din nou obiecțiunile făcute proectului, de lege în ședința precedentă, insistînd mult asupra deosebire ce se face între micul și marele industriaș, inegalitate ce nu există în proectul d-lui Orleanu. D. V. BRATIANU, face un scurt rezumat al proectului de lege — arătînd în legătură cu acestea — că unele puncte din proectul de lege al meseriilor elaborat de d. Orleanu, erau mult mai avantagioase pentru meseriași. D. M. BOTEZ. — Observă că prin noul proect de lega meseriașul este impus la prea multe taxe. Ședința se ridică la orele 10 Răscoalele arare din Basarabia Iași 23 Noembrie.—Din Basarabia se anunță că acolo a și început mari mișcări agrare. S’au luat măsuri encigice împotriva răsculaților.—Dau --------«-*------ Catastrofa din Berheci MOARTEA ALTOR VICTIME TECUCI, 22 Noemb. — Am comunicat la timp despre groaznica ciocnire a trenurilor No. 824 și 500 în gara Berheciu. Revin cu alte amănunte : Dintre răniții despre cari am relatat, au mai sucombat, după o sfîșietoare agonie, manipulantul Didu Vasile și Stavăr Gh. Cadavrele tuturor morților au fost aduse acasă la 8 și jum. în localitate. — Cor. — AUTOPSIA CADAVRELOR — TECUCI, 23 Noembrie. — Azi la orele 2 după amiază, la morga spitalului local, d. dr. Boian, medicul județului, în asistența d-l or procuror Dimitrescu și d-r. Pandeli, a făcut autopsia victimelor ciocnirei de trenuri din gara Berheci și anume: Taxei Constantin, Laurențiu Avram, Luca Radu, Toader Oprișan și Oprișan Ion. Capul acestei din urmă victime a fost despărțit de corp în timpul catastrofei. Deasemeni s'a făcut și autopsia cadavrului altei victime a cărei identitate n’a putut fi stabilită, corpul acesteia fiind prefăcut într’o grămadă de carne și stnge închegat. La spital este un adevărat pelerinaj. Rude, frați, cunoscuți și părinți ai victimelor au venit la morgă unde e o jale de nedescris. Un delegat al direcției C. F. R. a intervenit la autorități a se autoriza înmormîntarea victimelor care se va face de către direcția căilor ferate. Cadavrul șefului de tren Stavăr se află la Bîrlad. Familia frtnarului Dibu a sosit la localitate și a renunțat la autopsia cadavrului. In oraș a produs o impresie penibilă această nenorocire. Curioșii au staționat azi un număr considerabil în fața morgei spitalului. — Coresp. ■ ------- atentat contra unui ziarist la Tripolis împotriva d-lui Jean Carrère, corespondentul lui „Le Temps“ la Roma și trimisul sau special în Tripolitania, s’a încercat un atentat la Tripolis, noaptea, cînd eșea de la restaurantul francez. Un fanatic l-a atacat în stradă și i-a dat două lovituri de pumnal, rănindu-1, din fericire ușor la gât și la obraz. Jean Carrére e privit în cercurile turcești ca un corespondent tendențios, care a căutat la totdeauna să pue într’o lumină favorabilă numai operațiunile de războiu ale italienilor. Adevărul e că d. Jean Carrère a îmbrățișat cu căldură cauza italiană, dar nici odată nu s’a coborît pînă la orgia de minciuni care alimentează unele organe ale presei pariziene, cînd e vorba de a justifica ororile italiene. ---------------------- JEAN CARRÉRE Purtarea eevilor pe strada Ministerul chetelor și al insstrucțiunei publice a trimis școalelor particulare de băeți și de fete, din țară, o circulară prin care le aduce la cunoștință următoarele: D-niî directori vor pune vedere elevilor ,să păstreze, otitudine demnă pe stradă prin localurile publice, spre se deosebi de tinerii cari de piarta unformă, nu urmează nici o școală și se dedau la fol de fel de scandaluri pe stradă și prin diferite localuri. De altfel ministerul a luat dispozițiunea, care s’a comunicat de asemenea ^colilor cu tinerii cari au asemenea purtări să nu fie ,admiși la, examene, in caz citți ar voi să urmeze par în aa și n Paaimon și iouarisii —^ Ce spune arendașul Rapaport despre Iov Se știe că Iov, tovarășul trădător a lui Pantelimon , fusese cîndva păzitor pe moșia Adjud, ținută în arendă de către d-nii Frați Rapaport. Asupra antecedentelor lui Costache Iov, iată ce ne povestește unul dintre arendași, d. B. Rapaport. — El este de fel din comuna Păstrăveni cătunul Țăbucanî, județul Neamț. La 1907, cu ocaziunea răscoalelor, cînd locuința tatălui nostru care a fost 30 de ani arendașul acestei moșii, a fost împresurată de mai bine de 300 de țărani răzvrătiți, și cînd eu venisem să-l salvez, printre cei răsculați cel mai agresiv era acest Costache Iov. — Și cum sați primit apoi paznic la moșie V — Un frate al meu l’a angajat în primăvară, anul trecut, fără să fi știut eu. El se prezentase cerînd să i se dea locul de păzitor pe moșia Adjud. Cînd am aflat de angajarea lui Iov, nu l’am concediat, pentru că’i știam temperamentul și nu vream să’l îndîrjesc. Cu timp a stat la noi a fost mereu chemat și dus la jandarmi, bănuit în diferite afaceri. In primăvara aceasta l’am concediat,— de altfel, adogă d. Rappaport—, și el singur dorea aceasta. In chiar ziua cînd a plecat, a fost devastată locuința chelarului Fișei Dulbergher, și bănuiala a căzut asupra lui Iov. El dispăruse însă, și jandarmii n’au mai putut da de urma lui. Acum două săptămînî,într’o Duminică, pe cînd făceam diferite plăți la oameni, chelarul mi-a vestit apariția lui Costache la Adjud. Jandarmii preveniți l'au supraveghiat, și nu târziu după aceia, au pus mina pe el. CINE ESTE TOVARASUl, RICSIT Iov fiind din județul Neamț, este foarte explicabilă deci această tovărășie a lui cu Toader Pantelimon. Cu toate că banditul care, confruntat Duminică dimineața cu Costache la secția de jandarmi din Adjud, a negat această tovărășie, ea totuși a existat, și Ior dă detalii precise asupra isprăvilor făptuite în comun. Cine este Rusu ? Asupra acestuia, de urma căruia nu s’a dat încă, nu se știe pentru moment nimic precis. Totuși Pantelimon a avut săptămînile din urmă pe lingă Costache și pe un alt tovarăș care nu poate fi altul decît acest Rusu și despre care de altfel pomenește și Iov. Rusu a fost, după toate indiciile existente, avant-garda de care Pantelimon se servea pentru explorarea nouilor ținuturi în care intrase și unde, oricum, nu se găsea așa la larg ca în Neamț, în care n’a rămas un vlrf de munte, un pirin, o rîpa sau o scorbură de copac care să nu-i fie știute. Rusu care a dispărut, nu era străin de aceste județe în care se coborîse Pantelimon, după cum n’a fost străin și de cîteva isprăvi făptuite de bandit cam spre sfîrșitul lui Iulie. O CLIPA INTERESANTA — Predă-te Toadere, eu sunt procurorul general și nu-ți fac nimic. — au fost, după cum s’a văzut, întîiele cuvinte adresata de către sergentul major Zaharia banditului. — Și cînd am auzit vorbele acestea — ne-a spus Pantelimon în drumul făcut împreună din Mărășești la Focșani — am stat o clipă pe gînduri. Vream și nu vream să mă predau ! Mă gîndeam : dacă potera este din țărani, mai pot îndrăzni o scăpare, dacă este însă formată din vărgați, mai greu. — Și de ce? -- Cu un foc r de pușcă sperU treizeci de țărani, și n'apuci să fugi tu c'au fugit el înainte! Par’că la Mitoc, cînd au dat un colibă de mine, n’a fost tot așa, cînd am strigat deodată, măi, cine-i acolo, au înghețat ca sloiul, nu-i vorbă că nici eu n'am mai stat la glnduri, că te pomeneaică sloiul desgheța și mă tnhăa, și am rupt-o la fugă pînă m’ară pierdut. Am alergat așa pînă mi se făcuse tălpile picioarelor — mă descălțasem de opinci cînd m'au găsit în colibă, — tot una de singe. Drept să spun cînd am auzit țipătul ăla de balaur: „eu sînt procuror general din gura ăstuia — Și zimbind Pantelimon îmi arătă cu mina spre sergentul major Zaharia — am cam rămas pe gînduri. — Tocmai tu Pantelimoane ? — Da, da, eu, Pantelimon ăsta a rămas ca niciodată pe gânduri. Și mi-am spus atunci: dacă ea ar trage un foc, el ar trage zece; dacă încerc să fug, mă împușcă, mai cu seamă, cum zisei, am văzut că n'am a face cu poteră de țărani, őrlett vărgații erau îmbrăcați in strae orășănești! — Ți-ai dat seamă că am fost vîndut ? Dwir ce am aflat la Podul 'Turcului 'de prinderea lui Costache la Adjud. Dacă știam cu o zi—două înainte asta, o șterge din și nu mai da de urma mea, chiar dacă nu treceam îndată Prutul, după cum mi-era gîndul, pentru că așteptam tntîi să fac rost de ceva parale, tot cîrmeam drumul spre alt loc și de acolo apoi în Basarabia. PANTELIMON REVENEA IN PRIMAVARA Singura intențiune a banditului era, după cum s’a văzut, să calce în aceiași noapte, Sîmbătă sau cel mai tirziu Duminică, locuința unui sat chiar a două negustori evrei pe cari îî țintise din Podu-Turcului, și să se îndrepte spre Covurlui de unde apoi să treacă la Basarabia. După două-trei luni de zile însă, spre primăvară, banditul ar fi revenit în țară, cînd măsurile de urmărire ar mai fi slăbit și lumea l-ar mai fi uitat. Pantelimon care cunoștea toate măsurile luate, și nu prea era străin de forțele ce se desfășura întru urmărirea lui, și-a dat îndeajuns de bine seama de situațiunea în care se găsea la fiecare clipă, de cînd cu schimbarea timpului mai ales, care îl silea la noul adăposturi zilnic aproape. *"» A. Sandu Inmormîntarea artistului Ioan Th. Dumitrescu TECUCI, 23 Noembrie. — După o îndelungată suferință, unul dintre veteranii artiști, Ion Th Dumitrescu zis Moș Matache mai supranumit și Hamalul pentru neobosita lui muncă, a încetat din viață la spitalul local în etate de 53 ani, suferind de o boală care nu iartă. Veteran-actor de operete în roluri caracteristice, creator de canțonete, Dumitrescu de loc din Severin a înveselit o întreagă lume și s’a bucurat de simpatiile generale. Strein in localitate, lipsit de cunoștințe, rude și prieteni, unul dintre devotații prieteni ai lui moș Matache, artistul Stelian Niculescu, a făcut tot ce se putea pentru înmomîntarea aceluia care a fost Dumitrescu. . Niculescu telegrafiind pe la artiștii de seamă din țară otrazile s’au adunat de la domnii C. Grigoriu dătorul trupei de operete, Haralambie Ionescu din Constanța, trupa Victor Antonescu, Stelian Niculescu, T. Teodorescu, I. Cantorichi, D. Georgian, M. Georgescu, Virgil Hagi»escu, F. Danilachi, C. Mihail. Artistele, doamnele, Elena Rbureanu, Elena Arion și Ecaterina Niculescu. Mulți Iasă din artiștii noștri „teranul artist loan Th. Dumitrescu în cosciug, la morga spitalului, desemnat de cunoscutul pictor Jecusaru din Tecuci mari cari au cunoscut pe Dumitrescu, și ar fi trebuit să răspundă la înștiințarea ce li s’a trimis, au răspuns doar cu tăcerea. Imnormint area s'a făcut erl. Carul funebru a fost urmat de cițiva modesti artiști in frunte cu Stelian Niculesru care a svut grijă un defunctul pinii t# bietul moș Matache și- a dat ultima suflare și pinii ce a fost >Scpus la locașul de veci.