Dimineaţa, decembrie 1911 (Anul 8, nr. 2783-2810)
1911-12-01 / nr. 2783
Anul VIII.—No. 2783 PUBLICITATEA: CONCEDATĂ EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER & Comp. Str. Doamnei. 8 Et. I.—Telefon 3/4 Birourile ziarului: = Str. Sărindar No. 11 Bucureștibonamente cu premii: «9». B» lei 20#~ — 6 luni Lei 11.— S țitul • • • Lei 6.— tin străinătate prețul este îndoit TELEFON: Capitala ..... No, 14/10 o ....... 34/73 i • • » «... Provincia • Străinătatea 14 99 12 40 APARE IN FIECARE DIMINEATA CU CELE DIN URMA ȘTIRI DIN TOATA LUMEA c c Joi 1 Decembrie 1911 MILLE DIRECTOR Ședința de eră a Senatului ----------------------------------** ^----------------------------------O nouă cuvîntare a d-lui P. P. Carp Cise aparíü Brilli ----------------"Ifrifr---------------- D. P. P. Carp spune d-lui Brătianu: " Cele spuse de D-ta sunt o impertinență la adresa Coroanei...“ „ Un om politic trebue să He corect In viața lui privată și fiesinteresat In viața publică“ „Sunteți o democrație bugetară și vă trageți averile din politică. Hoțil să puneți stâpînire pe întreaga avere a statului 86. Ședința se deschide la orele 2 și 30 a. m. Prezidează d. general Argetoianu. . „ Pe banca ministeriala d-nn P. P. Carp, Alex. Marghiloman Titu"’ Maiorescu, Barbu Delavrancea, C. C. Arion, D. Nenițescu, M. Cantacuzino. Se fac formalitățile obicinuite Se dă cuvîntul d-lui Brătianu. Apărarea d-lui Ionel Brătianu La somațiunea ca să aducă dovada, ulaei afirmațiuni defăimătoare, d. Carp a răspuns fără a preciza nimic. E bine ca țara să cunoască imboldul care l-a făcut pe d Carp să vorbească astfel. Pretextul atitudine! d-lu! Carp, e chestia tramvaiului, de care noi nu am vorbit nimic act. Atitudinea d-lui Carp ne siliește să eșim ditn rezerva noastră. Legile și convențiile de acest fel se discută atunci cînd se aduc înaintea Parlamentului. A fost ea adusă? A fost adusă în 1909 atunci cînd întreaga bancă ministerială de azi era în Parlamentul trecut. Am asistat la discuția legei și nu au combătut’o. Din punct de vedere politic și moral discuția trebue să se facă, deși din celălalt punct de vederea ar fi azi tardivă în Parlament. Să vin deci la acuzările ce se aduc. Incesibilitatea acțiunilor pe cari le are primăria și societatea comunală de tramvaie, împiedică ca alții și alte societăți să pună mina pe ele și să stăpînească soc. tiamvaiului. E un sistem al regiei cointeresate, care pentru noi e bun. In concepția noastră credem că statul modern merge spre administrația in regie a tuturor intereselor. Noi nu am avut încă încrederea că un serviciu ca acel al tramvaelor să fie exploatat numai în regie. Am crezut deci să îndrumăm spre regie tramvaele comunale, începînd cu regia cointeresantă. Chiar și moțiunea actualului consiliu comunal dovedește că educația administrativă a comunei nu e suficientă A doua acuzare a fost că s'a instituit monopolul asupra tuturor străzilor Capitalei și că statutele sunt în această privintii in contradicție cu legea. Dar din toate a clate dresate chiar si constituirea societăței xeede că dela început am stabilit fățiș: monopolul, din care orașul să aibă un avantaj proporțional. S’a zis că monopol fusese acozat numai pentru liniile noul, din primul raport însă reiese, că el a fost înțeles și pentru liniile vechi. Trebue stabilit dacă dela început a fost bună credință. D. Vintilă Brătianu a explicat chestiunea In Parlament. Incantul de sarcini s’a pus, de altfel, că comuna are dreptul să impună societăței orice linie nouă, dacă nu e de natură să scadă venitul liniei existente. Cred că din aceasta reese clar că monopolul n’a fost introdus prin surprindere. S’a mai adus acuzare că fondul de ameliorare, prevăzut prin statute e contrar legei și că el are scopul de a frustra comuna de o parte din beneficii. Dar se poate întreprindere fără fond de ameliorare? Orice societate industrială are datoria: să prevadă posibilitatea unor viitoare ameliorări, datorie care se impune, chiar prin dreptul comun. Cu atît mai mult, deci, la o societate ea aceea a tramwaielor comunale. Dar chiar dacă existența acestui fond ar fi prezintat vre-o primejdie, oare nu se găsea cine să ia măsuri contră mijloacelor de abuz? In sine fondul de ameliorare, e o necesitate și a-1 suprima, înseamnă a nesocoti interesele comunale. Dar era m’a izbit o nouă acuzare și m’a izbit, tocmai pentru că vedeam de la cine vine: exproprierea. Dar se poate face tramwage fără expropriere? Dar din partea unui partid, care a admis exproprierea pentru interesele private, mi se pare curios o asemenea învinuire. O altă învinuire « că s’a frustrat comuna în legitimul său drept în administrarea societaței prin stabilirea sistemului de vot în adunarea generală a acționarilor și al numărului locurilor în consiliul de administrație a societăței. A da un număr mai mare de voturi, este a- da autoritate fără control în conducerea societăței. Dar la joc. „Sinais“ ați făcut același lucru? Fe oameni ca d-voastră las să-î judece nu conștiința lor pentru că mi-e teamă că nu 0 ed . suficientă, ci conștiința publică. Un incident grav Dr. TOMA IONESCU.Nu au conștiință. D. AL. CĂLIMACM—Ești obraznic, domnule doctor! D. P. DRATAȘANU.—Să fie chemat la ordine! Un scandal îngrozitor se produce. Se aud numai vociferări și strigăte. D. M. FERECHIDES'a zis obraznic unui senator și va rog să chemați la ordine. D. AL. CĂLIMACEI. Insulta am adresat-o personal d-lui doctor D. M .FERECHIDE. — E o chestiune de regulament. PREȘ [UNK] — Nu vă dau cuvîntul. I. M. FERECHIDE. — Cum rămîne cuvîntul obraznic. VOCI.—E o chestie personală. ■V' După ce se face liniște, cu multă greutate, se dă iarăși cuvîntul d-lui I. Brătianu. . D. I. BRATIANU. — Am să examinez acum cari au fost intențiile și spiritul celor cari au aplicat legea, din 1909 așa cum fusese votată. ■ ‘ S’a spus că s'a dat ilegal și gratuit societăței liniile vechi, cu alte cuvinte o dublă vină. In raportul primarului de atunci se spune lămurit că liniile vechi, la expirarea concesiei actuale vor fi transformate,și exploatate de către societatea comunală. Lucrul e prevăzut și in lege în fala d-olami; Astă în ce privește legalitatea. In ce privește gratuitatea, are importanta declarație a d-lui P. Carp, pe care o iad după ziarul „Dimineața,”, care publica azi discursul in întregime. D. Carp a spus că liniile vechi, se cedați absolut gratuit. Dar ce se concedii prin liniile vechi ? Pentru stabilirea tracțiunei electrice pe liniile vechi,' trebue o instalațiune nouă. Prin urmare instalația actuală trebue refăcută, ceiace ce ar costa 15 milioane, la cari se adaugă tarifele noul, cari sunt cu 50 la suta, sub, tarifele vechi. Prin urmare gratuitatea liniilor vechi se compune din plata a tot ce dă,și din 15 milioane nouî cheltuelî. Apoi repartițiunea beneficiilor e așa făcută, în ciz dacă societatea ar produce un venit net de 5 la sută, acționarii ar lua 5 la sută și comuna 5 la sută. în cazul cînd venitul a fi de 10 la sută, acționarii nu ar lua decit 8 la sută și comuna 10,80 la sută..Iar în caz cînd beneficiile ar ajunge la 25 la sută, ar veni acționarilor 12 și 30 la sută și comunei 33 la sută..In asemenea împrejurare comuna ,e in drept să ceară reducerea tarifelor. Dacă beneficiile, sunt, mici cum se poate vorbi de spoliațiune ? Din modul cum am pus chestiunea, reese distanța dintre realitate și afirmațiunile d-lui Carp. Aceiași notă reese și în chestia petrelcului și în aceia a pescăriilor. D. Vintilă Brătianu a întrebat azi pe d. dr. Antipa,dacă s-a vorbit ceva vreodată în chestia pescăriilor. Și d. dr. Antipa a desmințit, pe cuvint, de cinste. Dacă vîrsta ,d lui Carp îi mai permite încă să fie în realitate în curent cu adevărul și cînd își permite să spue cuvîntul de spoliator, ecoul ii răspunde cu cuvîntul de calomniator! D. AL. CALIMACHI. -- La ordine D. T. BRATIANI*. Dar să admitem ca societatea e ilegală și defavorabilă comisiiei. Dar e în drept un guvern să desfacă asemenea afaceri? Noi am crezut că e un principiu mai mare cînd eram la guvern, și nu am desființat concesiunile date de conservatori. D. Carp bazat pe convingerea autoritatei absolute a guvernului și pe o neîncredere exprimată în judecători, declară că reia ■ asemenea chestiuni de la tribunale și le aduce la consiliul de miniștri, punînd singur în aplicare sentința pe care o dase. E un sistem logic, dar e un sistem noi și e un sistem anarhic. Și cum ați putut ajunge la asemenea concepțiunnî oameni care aveți experiența vietei, dacă nu a cîrmuirei? Patima e rău sfătuitoare. Ați căutat să influențați justiția prin cuvântările d-voastră și a-țî ponegrit un partid. Anunțați că veți veni cu o lege, pe care savanții streini «onsultațî, o declară imposibilă. D-sf.ră. prin tăcere, ați dat consimțămînt lesei și ar* conlucrat la aplicărea ei, pentru că din consiliu făcea parte și d. Miclescu, special recomandat de către d. ministru de interne. In urmă s’a schimbat treptat, in ochii d-siră, caracterul societate!. 1 Am auzit ori pe d. Carp spuniind că va veni cu o lege și,că se va croia o altă societate. S'a șoptit apoi de nouî oferte. Dar în atitudinea d-stră am fost sinceri? Presa d-stră, în momentul emisiune, prevedea pentru societate perderi sigure. Dacă e permis să se primească oferte nouă după doi ani, eu mă fac forte să revin cu oferte noul pentru tot ce ați făcut și veți mai face de acum înainte. Nu se pot admite guverne, cu autoritate ilegală. Dacă procedați așa, vom veni și nouă, cu legi în contra legilor d-voastră, și cu jurnale în contra jurnalelor d-voastră. Dar trebue să vă gândiți și la situația internațională pe care o creiați țarei cu asemenea,procedeuri. Și atunci nu vor mai interveni savanții, ei miniștrii străini, ca să ceară respectarea drepturilor străinilor la noi, în cazul acesta va trebui să aveți o concepție pentru romînî și alta pentru străinii din Romînia. Credința se suspendă la oră 4 p. m., și se reia după 10 minute. D. I. BRATIANU. — S. înțeleagă adversarii noștri că chestiile economice au un caracter mare national și că nu e permis să se vorbească cu frotia de ele. Dacă state mari fac, din,de chestiuni vitale ale existente'’ și dezvoltare! tar. nu le puteai nesocoti Noi am crezut c 3 statul trebue să organizeze munca națională și să nu facă apel la capital străin, decit școlo unde noi’nu avem. •A Revendicînd sistemul nostru, mă nureb care e sistemul conservator ? Ni se spune că am amestecit viata politică în chestiuni economice. Pot declara că afară de d. Carp, toți ceilalți miniștri actuali au participat în câte un consiiu de administrație. Dar aceasta nu le-a scăzut situația. Dar d. M.șu Cantacuzino nu a venit la mine, cînd eram în era, să-și propue vinerea terenurilor inundabile unui consorțiu străin ? , M. CA+1 TCUZINO. — Atunci nu am cerut decât o simplă lămurire. Vă somez să vă explicați. D. I. BRATIANU. — Ati venit să-mi vorbit de această concesie și eu v'am răspuns ca să organizați o societate romanească. Și cum nu mi-a venit nici o ofertă în acest sens, am procedat la cealaltă soluție. Am să vorbesc și de chestia petrolului. Pentru noi, încă de la începutul ei, am avut aceleași baze Ca și azi. Cum am văzut-o conservatorii? Intîid ați văzut-o prin ochii d-lui Carp, sub forma Rokfeller. Ne-ați acuzat că complotăm cu bancherii din străinătate. Dacă complotul exista, e un martor alacestui complot, care mă așteptam era să întrerupă pe d. Carp. înainte de a părăsi guvernul, meam dus la d. Ion Lahovary,și d. . Vintilă Brătianu i-a dat un memoriu, în care mai cunosc vederile noastre. Iată sinceritatea noastră. Dar care e sinceritatea d-lui Carp, cînd un ministru o cunoștea? Revendic pentru noi sistemul întreg ca o onoare și ași revendica și pentru acea familie, dacă vorbea era d. Carp cum am vorbit. In toată viața mea, am fost numai cîteva luni într’un consiliu de administrație. Dacă noi sintem spoliatorii ni se chiamă acei cari au fost întreținuții noștri în viața lor politică? Dar d-lor au colaborat cu noi la toată acțiunea noastră economică. Aceasta era situația înnainte der cartel. Care e după cartel? Acțiunea ziarului „Adevărul“ și atentat la demnitatea noastră de partid. D. TRETINESCU. — Nu uitați că, e gazeta care sprijină pe aliații d-voastră. D. I. BRATIANU. — Rezultatele intervenției carpiștilor în sînul partidului liberal, va rănite e în paguba unică a acelor cari o încearcă. Vorbeam și de autoritatea acestuia care ne acuză. E posibil ca d. Carp, în urma guvernării sale actuale, să ne vorbească de forța ideiei pentru un partid? D. Carp care propune modificarea legei sinodale după vederile celui care a fost condamnat? .Nu recunosc d-lui Carp dreptul de a vorbi cu autoritate morală, în fața mea, pentru că d-sa ține un drapel, pe care l’a numit pătat în singe și noroi, pe cind ,eu țin în mînă un drapel, de țare-iși va aminti de Carp, cîrid va felicita pe rege pentru luarea Plevnei. Cum se explică greșala d-lui Carp ? * prin violența patimilor, cari rece din situația guvernulUIV ;O teamă întreb cum o fi văzind d. Carp situația politică a acestuî Stăt? D-sa crede că țara nu are nevoe de un alt guvern, care să urmeze celui actual? D. Carp nu-și dă seama cum scade prestigiul vieței politice a statului. Și asupra tăriei guvernului d-voastră e un factor care s’a și pronunțat. sail n’a subscris,nu de aceasta] #Ști vorba. Este vorba, dacă un panter pu larg- drag.tul sa acopere o afacere ■ dem ilegam i O VOCE.— Sri ilegalitate. I D. P. P. CARP. i— ori le-am [ emnalat erî. D. AL. DJUVARA.— D-voastră viteti și judecător și parte. D. P. P. CARP.— V'am semalat violările de lege, acele violări existente le-am semnalat și mai înainte. Care ar fi fost datoria șefului partidului liberal ? Datoria, lui era să vie și să spun : cu autoritatea mea nu acoper lucru ilegal. Ia să vedem și să discutăm și daca vă vom convinge veți lua altă măsură; iar dacă mă veți convinge vă declar ca om onest că nu aprob acest lucru. Ați făcut-o ? Nu.. Din contră, nici n'ați voit să discutați. Atunci nu mai este chestiunea de a ști dacă cu societatea de tramway s’a violat legea, nu mai este chestie de a se ști, dacă trebue să reintrăm în legalitate. Este chestia de a se ști dacă atunci cînd un guvern vrea să reintre in legalitate, alt partid se opune și îl împiedică acoperind cu autoritatea lui, cu atotputernicia lui o adevărată apociațiune reprobabilă. (Aplauze). Dar chiar aci, șeful partidului liberal îmi vine în ajutor, d-lui face sinteza, zicînd: aceasta este tradiția noastră, acesta este prezentul nostru, acesta este viitorul nostru. Da, acesta este tradițiunea noastră, acesta este prezentul nostru acesta este viitorul nostru. Statul trebue să «o niece acelora cari vor să facă afaceri de aceea interesele stapropriety.s*.-iu m. tre* boesc date in administrația particulare, căci numai așa poate să se ridice inflnnirea economică a acestei țări. Stranie teorie! Și teoria nu este de astăzi, d-le Brătianu; tocmai această teorie am combătut-o cu toată viața mea, v’am acuzat în diferite rîndurî că sunteți o adevărată democrație bugetară. (Aplauze). A> eiași Învinuit * v’o aduc șî astazi: am semnalat cft nu ete un partid în țara •Aceasta. In care să se afle atîtea membrii a căror avere să se tragă din politică. (Bravo, Aplauze prelungite). Nu de astăzi deci. Și dacă astăzi am semnalat-o,nu am semnalat-o pentru că am găsit ceva nou, dar am semnalat-o pentru că m’am făcut, ecoul a ceea ce era, pe buzele și în mintea tuturor. (Aplauze).. Și acum, cînd aceaste se manifestă"» ca o teorie, cind se manifestează ca un program de partid, cine se manifestează ca o mîndrie a trecutului și viforului partidului liberal, vă înreb. Îndată ce a făcut proba aceasta d. Brătianu eram în drept să spun că vreți să puneți stâpinire nu numai sub forme de colegiu unic pe voința acestei țâri, dar și sub forma de societăți de participare, asupra întregei averi a Statului. (Aplauze). D. Brătianu mă acuză că m' am permis să zic ceva de familia d-sale. Ce mi-am permis să zic: vă închipuiți d-voastră in ce stare ar fi această țară dacă Întreaga noastră putere politică, dacă Întreaga noastră putere economică ar fi în mina unui singur om? (Aplauze), D. Brătinu o privește ca o insultă. Stranie concepție! <» Da, voiți să ziceți că vă acuz de o ambițiune nemăsurată, că vă acuz de o ambițiune fără proporțiune cu talentul d-voastră, (ilaritate); de aceasta puteți să fiă acuzați, dar că v’am făcut injurii, să credeți că v’am injuriat, pentru că am semnalat această ambițiune, după mine periculoasă, cred că ați vrut să ascundeți sufe o iritațiune de îndignațiune personală, ceea ce nu se poate ascunde, adică că in momentul de față dv. luptați în contra noastră au numai pe Nu relev altă njHtă, are. .. fiecăruia dintre noi că ami avut principii al ba, că am mai consecvența, nu cu ele. Toată viața mea politică am atacat pe uni, și am aprobat pe alții, dar aceasta nu are nimic a face cu situațiaiîei de astăzi. Viața politică este o luptă unde dau lovituri în dreapta și în stingă, cu condițiuni ca să nu pierzi nici odată din vedere țelul care îl umărești’ Și astăzi la 74 de ani pot zice ă: Țetul pe care m’i l’am pus in minte, l'am urmărit fără șovăire, cu o consecvență absolut (Aplauze prelungite). Dar mi se impută inexactitate, mi se impută că eu în chestiunea petroleului ași îi spus lucruri cari nu sunt exacte. Nu am spus nimic neexact. Am spus că, atunci cînd am venit la guvern se vorbea de niște organization pentru exploatarea terenurilor petrolifere ale statului, la care statul era să participe cu 30 de milioane lei, plus valoarea terenurilor sale petrolifere. Așa că, atunci cind s’a vorbit de acest lucru, — nu vreau să spun nume, dar sunt foarte însemnate și sus puse din țări străine, — eu am spus că acest lucru eu nu-l pot admite. Am adăugat că și astăzi aceleași tratări se urmează — și cred că sunt bine informat — căci ce este mai grav, nu numai că se urmează încă acele tratări, dar se urmează în numele viitorului guvern. (Aplauze). Și atunci, datoria mea este să pun o stavilă la acestea, și m-am zis, este suficient ca să semnalez opiniei publice această încercare și desigur va trebui să fie absolut zădărnicită, (Aplauze prelungite). Aceasta am făcut. Eu cred că mi-am îndeplinit datoria de om politic, cred că mi-am îndeplinit datoria față cu pozițiunea pe care o am, *și dacă, indeplinindu-mi această datorie, s’a întîmplat ca in drumul meu, să găsesc disprețul d. lui Brătianu... (ilaritate) mă uit zimbind la dînsul și îi zic ca în balada lui Victor Hugo: As tu dine Jaquot? (Ilaritate, aplauze prelungite) * Ședința se ridică la ora 5 și 30 minute. Astăzi va vorbi d. Marghiloman. «>ar de interese^(plagie). I un 5, p. P. Carp, însoțit de d. Const. Miclescu sosind la Senat D. Pavlică Brătășanu convorbind la intrara Senatului, cu un redactor al nostru Ionel Brătianu vine însoțit de d. V. Gh. Morțun Răspunsul d-lui Carp După note’* strungraice ---------* Domnule Președinte. Este adevărat că sunt forțe în acest stat de la care adrnă existența tuturor guvernelor și este tot atît de adevărat că acele forțe nu m'au însărcinat nici pe ruine ca să zic că am «să rămîn, nu l’au însărcinat nici pe d. Brătianu,ca,să zică că am să mă duc. (Aplauze prelungite). A lua asupra sa declarațiuni de asemenea natură ,permitețimi să o zic franc, aci e ca o impertinență la adresa Coroanei. (Aplauze prelungite, prelungite, bravo). D.. IONEL BRATIANU— D-le Președinte, întreaga atitudine a d-lui prezident al consiliului a fost atît de insolentă. (Sgomot, protestări). I. C. C. DISSESCU. — Am spus eu era unde o să ajungeți. (Sgomot, protestări). D. P. P. CARP— D-lor, să vin la chestiunea în sine. Cred că ar fi fost mai nimerit dacă d. Brătianu, adică dacă domnii din partidul liberal și conservatordemocrat ar fi discutat această chestiune, cu ocaziunea adresei Atunci, am fi fost. Ia largul nostru, nu am fi fost puși în pozițiune de a înăbuși cestiunea care este ln ordinea. zilei,sut considerațiuni de politică generală, care în momentul de fată nu au nimic a face cu căștiunea care te preocupa. Dar, domnii mei, mi s’a contestat autoritatea morală. Domnule Brătianu, autoritatea morală a unui om politic nu se judecă decit după două lucruri și ba se cîștigă decît pe un singur mijloc. In viața ta privată să fii totdeauna corect. (Aplauze puternice), în viața ta publică să fii totdeauna desinteresat. (Aplauze). Ajuns la virsta de 74 de ani cred ca ați putut face experiență și cu una și cu alta din aceîe cerințe imperioase ale autorităței morale și vă las să judecap dacă eu o am sau dacă nici o ani, și dacă d. Brătianu este chemat a o contesta.(Aplauze). Va să zică revendic autoritartea , morală, întreagă, revendic încă , și altceva : revendic dreptul în vîrsta mea de a da sfaturî, nu d-lui Brătianu, ci acestei țări : revendic dreptul de., a ’ arăta Calea pa care nu trebue să meargă dacă vrem noi să avem o politică, internă mai sănătoasă trecît am avut-o pin! acum. (Apișușe). Tot ce ați făcut, eram cred în dreptul meu și voia fi ori nu voii fi la guvern, ceea ce am zis erî va rămânea. Cu atît mai rău dări!'nu țineți cont și nu trageți ■ profit:din cuvintele mele. Cet>ăc:‘ ,am zis eu ? Am zis că s’a/piîs, puterea fanul partid pentru/ a]' ap acoperi o afacere ilegală 'și..e,et apa acestui fapt m’am ridicat. Că cutare liberal, sau cu uini conservator este în consiliu, fie administrație în cutare îitreprindere îmi este absolut indiferent. Că cutare a subscris CAMERA ȘEDINȚA DE LA 29 NOEMBRIE. Ședința se deschide la ora 2 fără un sfert. Prezidează d. M. Săulescu. Pe banca ministerială d-nî. P. Carp. D. Nenițescu. Se fac formalitățile obișnuite. D. P. Carp depune proectul de lege pentru modificarea câttrva articole din legea pensiilor. D. D. Nenițescu depune proectul de lege pentru înaintările în armată. Se cere urgenta și se admite. D. I. T. Ghica spune că aflînd că societatea Tișița, la care au loc atîtea accidente, funcționează fără autorizație, cere a i se pune la dispoziție cererea de autorizare a acestei societăți cum și alte acte pentru a vedea dacă nu e cazul să anunțe o interpelare. D. General Schelethi spune că, pînă la votarea nouei legi, pentru înaintările în armată, înaintările să nu se mai facă după vechea lege. Depune o propunere în scris în acest sens. D. Sabba Ștefănescu. — In urma declarației făcute de d. P. Carp cum că un act administrativ ilegal nu se poate anula decit de către contenciosul administrativ întreb pe d. președinte al consiliului decă nu crede oportun să aducă încă in această sesiune un proces de lege pentru reînființarea, contenciosului administrativ, Șcheinta se ridică, d-nii deputați trecind în secții. ------------------ ----------------Atentatul din Liege Bruxelles, 29 Noembrie. Se crede că atentatorul, care a aruncat bomba în grădina de iarnă din Liege, se află, printre victimele exploziei. baze de principii, dar pe baze Citiți azi Miercuri 30 Noembrie, în forța ziarului ADEVERUL, începutul dramaticului roman. Hanul Blestemat Va interesa, va emoționa și captiva deja primul număr, fiind unul din cele mai bune romane criminale.