Dimineaţa, ianuarie 1912 (Anul 9, nr. 2811-2839)
1912-01-14 / nr. 2822
Sirahata 14 Ianuarie 1012 mmsm&BSSMm^xjsa DIRECTOR CONST_MILLE Abonamente cu premii: Citan Lei CO,— — 6 Inul Lei 11«— 8 Luni . . . I.el pentru străinătate prețul este îndoit TELEFON : Capitala ..... No. 14 10 ■as 5» •■•••»« 34/13 ” Provincia . . . . „ Străinătatea . . . „ 14/99 12 40 ".WIV /Wm«WMTM«wiwwA»wwm«mw*wvvwiw»wwTOymWMvm«N»wwvmw«w^»w^^wvwTMv«:wwww^ ww.w^w.va^v^vwaswv www wmwwvww/wavaw..v «wawaww î wvwawmm , Anul IX.No. 2822 PUBLICITATEA. COWCEDATA EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER & Comp. Str. Doamnei. 8 Et. I.—Telefon 3/4 Birourile ziarului: . ===== Str. Sărindar No. 11 București APARE ÎN FIECARE DIMINEATA CU CELE DIN URMA ȘTIRI DIN TOATA LUMEA Sporturile principelui Carol, $----------- Dăm mai sus o serie de vederi luate la Sinaia, la cursele de bobsleigh și ski, în zilele de 2 și 3 Ianuarie. In planul din fund se vede principele Carol, în cursa de deschidere, în față principele Carol conducînd bobsleighul, și apoi, în picioare, principele cu săniuța cîștigată în cursele de săniuțe. O mișcare a farmaciștilor ----------Üofc—-------• — Chestia zaharinei.—Măsuri draconice nejustificate " Acum cîțîva ani, sub guvernarea conservatoare, — ministru de finanțe fiind : d. P. PGarp — Corpurile legiuitoare *au votat în grabă o lege, zisa legere zaharinei, iar aplicarea, ei nemaipomenit de draconica a avut de efect că în câteva zile farmaciștii din întreaga țară s’-au găsit amendați în bloc cu sume ce aceeau de00 lei, de persoană. In adevăr, pe deoparte legea sanitară obliga pe farmaciști să aib si în farmacie zaharina, iar pe de altă parte legea zaharinei prevedea oarecari restricțiuni de natură a pedepsi cu amendă pe contravenienți. Un curent de indignare generală se stîrilise atunci în întreaga țară.. Toată lumea era nemulțumită, afară de acei cari dresaseră procese-verbale farmaciștilor — agenții Instrumentator!, cum Îi denumea legea — căci aceștia conform lege! aveau dreptul la a treia, parte dii cuantumul amende!. Răul se uitase dar iată că acum, sub acelaș ministru de finanțe, se reia firul întrerupt. „ Un caz recent ne va lămuri lucrul. . ... Legea zaharinei interzice fiecărui farmacist de a avea în depozit mai mult ca 300 de grame de zaharină. El este obligat ca la fiecare inspecție din partea celor în drept să arate cu rețete și cu un registru ad-hoc cantitatea de zaharină vîndută, precum și aceia ce o are în depozit. Orice gram din această substanță, pe care nu-l va putea justifica, atrage pedepsirea farmacistului. Pedepsele sunt: amenda, închiderea lui ȚEȘgșel și închisoarea pentru farmacist. Zilele trecute un farmacist din Galați a avut o discuție mai violentă cu un membru din personalul farmaciei. Consecință urma să fie licent iarea acestuia. Ca să se răzbune, cel concediat a luat patru grame de zaharină, le-a aruncat și apoi a făcut un denunț ministerului de finanțe, precum cu patronul sau nu e, în regulă cu dispozițiile lege asupra zaharinei. Se ordonă, imediat, o anchetă care constată lipsa celor 4 grame. Farmacistul a fost ,amendat,cu 5000.lei și închiderea farmaciei pe un timp oarecare. Judecă oricine draconismul acestei legi ! Amenda se împarte între stat, agentul instrumentator și denunțător în părțî egale. Se vede de aici cît sînt de expuși farmaciștii. Față de cazul dela Galați farmaciștii au luat poziție. O delegație s’a prezentat la ministerul de finanțe spre a cere ridicarea amenzei colegului lor. Ministerul a redus-o la 1000 lei, dar a pus o condiție care nu poate fi îndeajuns criticată. S'a cerut farmacistului lezat, sa renunțe la dreptul de apel. In împrejurarea, de mai sus ce vină are patronul farmaciei? Nici una! Drept e să fie așa de aspru pedepsit cînd știut e că cu acele ,i grame...nu putea nici să dreagă vinurile,, nici să facă concurență fabricelor de zahăr și cînd prețul lor e de cițiva gologani — deci și posibilitatea tentațiunea unui cîștig exclusă? * Față de pericolul la care îi expune o lege fără sens, mai multi farmaciști ,intrunindu-se in Capitală, au hotărit să facă cunoscut direcțiunei generale sanitare că voi refuza toate rețetele ce vor conține zaharină. Vor ține borcanul cu această substanță in casa de fier, pecetluit și nu’l vor deschide decit la inspecții. Farmaciștii sunt hotărîțî să nu revie asupra acestei deciziuni decit dacă direcțiunea generală sanitară le va da deplină satisfacție. Ei cer restituirea amenzilor percepute abuziv după cum afirmă farmaciștii în memoriul lor. Pentru că vemi vorba de pedepsele la cari sunt expuși farmaciștii, iată, să arătăm, gravitatea uneia, din ele. Voim să vorbim de închiderea farmaciei pe un timp limitat. Drept e ca statul să aplice această pedeapsă, mai ales cînd într’o localitate nu e decît o, singură farmacie ? Nu! De o mie de ori nu, căci nu poți priva pe suferinzi de medicamente. Și cu toate astea sînt destule cazuri în care nu s’a ținut seamă de nimeni și de nimic, închizîndu-se asemenea farmacii. * Cu ocaziunea acestei chestiuni care agită pe farmaciști, am întreprins o anchetă foarte interesantă. •In București sunt 15 de farmacii. Fiecare din ele nu poate să aibă în depozit — pentru arian — decit 300 de grame de zaharină. Fiecărui bolnav de diabet îi trebue minimum 200 de grame de zaharină pe an.. Or. în Capitală ««uit - după datele găsite la spitale» și la diferiți medici — peste 120 de bolnavi de diabet,ceia ce înseamnă că mai mult de jumătate din ei sunt privați de această substanță absolut necesară lor. Este cazul să aie întrebăm daca se pun albea restricții și se iau atâea măsuri de garanție, de ce se limitează numărul gramelor de zaharină pentru fiecare farmacist ? Bine ar fi să se ridice niște dispoziții, cari am arătat !... ce se reduc, și să nu se mai aducă jignire unui corp luminat, care ne aduce reale servicii, cum ,e coz farmaceutic. Ieșindul la capriciul unor persoane interesate ca el să fie amendat. G. METAX.ABORO Societatea ortodoxa naționala a femeilor romíné Duminică. .15 Ianuarie 1912, firele 2 p. m.. d. Tudor Popescu, avocat, secretar al ligei culturale, va ține o conferință despre „valoarea morală și soriala a religiimei noastre ortodoxe", și localul externatului de fete din strada Gloriei. Ciocnirea De trenuri dintre Pufești și Adjud — 3 RĂNIȚI - MARAȘEȘTI, 12 Ian. — Un Brav accident de cale ferată s’a întâmplat, pe linia Pufești-Adjud, azi dimineață pe la orele 3 jumătate. Mașina cu No. 507 care se afla izolată pe linia depoului din gara Adjud a pornit singură fa.ra conducător spre gara Pufești. Pe drum mașina s’a ins Glnit cu trenul da marfă No. 871 cu care s’a ciocni. Mașina trennlui și mai multe vagoane au detraiat. Ambele ecomo iyc, și 11 vagoane au fost sfărâmate. Șeful trenului de marfă și 2 frînari sunt grav răniți. Goresp. -----------r~|- & *—----------------Greva din Cimpirn — Administrația atelierelor refuză orice tratative — I CAMPIXA. 12 ianuarie, —Greva lucrătorilor, de la atelierele mecanice ,ale Societății „Creditul petrolifer" continuă: " Administrația atelierelor nu vrea să admită cererile lucrătorilor , și nici nu vrea să primească delegația greviștilor, refuzînd să parlamenteze. Azi toți lucrătorii greviști s'aîi întrunit în sala sindicatelor tiuite din strada Lascar Catargiu unde s’a și consfătuit,luiiul, angajamentul de a fiu înceta greva, pină completa satisfacere a cerințele.", lor. Er au răspîndit un manifest printre lucrătorii tuturor societăților petrolimente locale fugindu-î a. lui se angaja în locul lor, și a asista la întrunirea <>ațe',se. va ține în astă-seară în spita sindicatelor-unite — întruniră la care urmează să ia parte și delegațiile sindicatelor din Buyurești și Ploești. Carnea I _____ SERBAREA de la regimentul 4 Ilfov Mo. 31 . 54 aniversare îi stiarei redutei Smirdanului a fost sărbătocită dr dimineață, cu o deosebita solemnitate de către soldați, zegi metitu in Il Ilfov Mo. 21. La orele 9 dimineața, ofițerii și soldații regimentului se aflau adunați in curtea regimentu+lu i,unde sa oficiat im servietă religios de către preotul Sorridon. Corul regimentului a cîntat apoi Imnul regal. , D. locotenent Davidescu a ținut o scurtă cuvântare prin care a arătat însemnătatea zilei ce se sărbătorește: "D., colonel Theodorescu, camanulantul regimentului a ținut o cuvintura ocazională. !n urma, soldatul Bojan a spus monologul „O noapte grozavă", iar, mai mulți soldați au jucat o comedie. Au asistat la această serbare afara de comandantul și ofițerii regimentului și de locotenentcolonel Vernescu. de la marele stat major și d. căpitan Linden- Krona, atașatul militar al Suediei. -A*îS Arestarea unui preot CAZUL DIN COMUNA CALUGARENI (JUD. VILAȘCA) GIURGIU, 12 Ianuarie. Am anunțat la timp despre agresiunea comisă de către preotul Călin Delcea din satul Călugării și de către fiul sau Tudor Popescu, asupra d-lor Ion Lătzărescu, • portărel la tri hurlui tir Vlașca și Ivănescu, reprezentantul casiei.,Clayton“ cu ocazie unui sechestru pe care voia să-l aplice unei garnituri do triterat a preotului. In urma acestei agresiuni Tudor Popescu din ordinul parchetului, i fost arestat. Adus la Giurgiui el a și fost depus la penitenciar. Tribunalul i-a confirmat mandatul. Pe preotul Călin Delcea n-a reușit să-l aresteze întrucît a j dispărut imediat ,din comună AHI fiind a iritis zilele ;.rr-Ica, fost adus azi la. parchet și înaintea d-luî jurdecărife Georgescu- Vîlcea car - a făcut îndată instrucția. A fost ascultat în această a încercat instrucție d. Ion Lăzare -un portărel, victima agresiunei, care a arătat cum s’au petrecut faptele scoțind în evidență vinovaățița preotului, a fiului acestuia, precum și a hhivățilțomnilui Lăzărescu, care l-a indus în eroare. ■ Judecătorul de instrucție al unul ascultat și pe notarul Niehlescu, precum și pe Tudor Iopescu, fiul preotului, care a fost, adus în acest scop beig .penitenciar. . . A luat Hippi un. hi orogalerii, și preotului Călin Delcea.. Din instrucțiai făcute fiind găsite dovezi de .Vinovăție a prințului Delcea. el a fost Vifentes. chiar astă-seară, la '.penitenciar. I Mîine va fi adus mandătul său spre . confirmare te. i.jf .•••*■>■• I. Idem. ------------------**-—---------— Univers tatea Popsitara Astă-seară fVșnșre) la orele Ș și jum.. d. I. Teodorescu va continua prelegerile sale asupra ideei religioase, tratând despir .luilaism. (Iov.Eclesiastul, Macabeii;. ---------------------------------------------- i Proectul de reformă ad trativă și gălățenii Hastifi la"in țjeft Tîtesc s'a început o agitație în jurul faptului eil in proectul dregător.ifftH' tichiî Carp, reședința circumscripției in care cade orașul vostru este destinată a fi in orașul Brăila. Pentru a protesta contra acestui fapt, care a menit să ■ știrii iu seif importanta orașului Galați, se va institui un comitet de luptă inpotriva acestei hotiriri a guvernului. Acest comitet, in lupta, ce va întreprinde' publica nigniteste, va cnm ue<i) întruniri publice și va interveni plingă reprezentanții galitieni in purtament, la aceștia sa iaipedice ca prin ciut yilor/r■nului să lovească în orașul nostor. Mandatarii - Coruriaiului, la țiganii- isi cor depune inundații- lor. Tot odati se va interconihid. .Tenii, esca, ministrul comerțului si industriei, alesul mașiihui Galați, pentru a se solidla vizfi cu acțiunea gălățenilor liniar eoasiliul comunal din Brăila BRAU.A. 1? Ianuarie. — Consiliul comunal a tinut azi ședință/sub președinția d-lui primar Faranga. S'a aprobat arendarea moșiei Islfiz obștiei .. Vexandru Chica' , s'al aprobijtînzarea unui teren de 5 hectare d-lui C.Eistache.Ganea, s'a acordat o pensie de 50 lei lunar d-ncî Ciculina Bărbulescu, soția defunctului ajutor de comandant de sergenți, s'a aprobat acordarea, unui ajutor de 200 lei pentru construirea, bisericei romînești din Viena. T----------------* *-------------—' Paricidul din Focșani Gdkri. /./ Io..de Putna orownnlallin general local eO SJUUCIU II 1/ jin, ti. ..Slaneiu. —■ Halitu-Pareh ral parchetn'oslirti, ii. la lat săil CONFERINȚA D-LUI ÎNVIER G. M. SCUTARU Aseară la Ateneu d. inginer G. ,i Scutaru a vorii despre: ..l"jancmaren" (studiu economico,social).Conferențiarul vorbind despre Danemarca face o amănunțită dată de seamă a cooperativelor de acolo care se șile că fac astrzi admirația tuturor statelor civilizate. ' .Vorbind de cooperativele de ifOliturii.. zice că utija sută din•aniii:ai,ca. de lapte consumat în Dîntemarcai, este furnizat prin aceste cooperative. ■Anita , mai departe cari sunt condiți uniile in cari aceste lăpturii' se întemeiază, prețul vinzării laptelui și produselor sale cit șir condițiunile in cari sînt angajați. lucrătorii acolo. Descrie una din aceste lăptarii "înodel cit și" ,o gospodărie-model a țăranului, ambele excelînd •prin curățenia lor. Ia concluzie, conferențiarul narată cît acest, progres enorm făcut de Danemarca in agricultură și gospodăria agricolă, nu datează, decît de 15 20 ani încoace. Trecînd la. noi. d-sa. recomandă'ca Statul să dea cea mai mare, îngrijire creștere! vitelor , în chip,rațional cit și industrialișzărei produselor animale, pentru a se putea, zice că sîntem pe urmele • 'Danemarcei. — Miss. ' -------------------------------------— Deli Asociația medicilor Membrii Asociației medicilor din țară a și ținut aseară ședință, sub prezidenția d-lui profesor Dr. Sion. ‘ S’a relatat cu această ocaziune, rezultatul audienței pa care comisiiunea aleasă de" Asociație, a"hivut-o la d. ministru Marghiloman. Asupra raportului acestei coisiuni, — raport în care se arată că d. ministru Marghiloman, a promis sporirea lejuriilor,și a gradațiilor—a rămas ca membrii Asociației să discute și totî/ședința viitoare, ARENDAȘIA O interesantă conferință a d-lui Al. Ciurcu Distinsul lostru colaborator d. Al. Ciurcu i- unul dintre cei mai pasionați și mai competenți agricultori ai noștri — a ținut ori după amiază, la societatea centrală agricolă, o foarte interesantă conferință asupra arendășiei. Conferința a fost ascultată cu multă atenție de numeroși proprietari și arendași, printre cari notăm în treacăt pe d-nii : D Seceleanu, N. Fleva, Const. Mille, Niculescu-Dorobanțu, C. G. Costa-Foru, Medigreceanu, Dobrovici mentru în consiliul superior agricol, S. P Radian, Musceleanu inspector agricol, Popovici Lupa, C. I. Băicoianu, D. Hagi Tudorachi, C. Hagi Tudorachi etc. încă de la începutul conferinței sale, d. Ciurcu arată că una din cauzele stărei înapoiate ale agriculturei noastre este sistemul nepractic al arendășiei. „Nu mă rostesc insă in mod definitiv contra arendăși e î — spune d. Ciurcu. Pentru multă vreme încă vor coexista la noi și trebue să coexiste ambele sisteme, al arendășieî și al culturei directe. De altfel, se știe că sînt mulți arendași cari se pricep mai bine în ale agriculturei decît înșiși proprietarii". Ceea ce este nepractic la noi, este sistemul actual al arendășiei, căci el a contribuit la starea înapoiată a agriculturei și lui i se datorește, în mare parte, înăsprirea relațiilor dintre cultivatorii de pămînt și țărani. Două sînt, după conferențiar, relele arendărei la noi: 1. Termenele prea scurte. 2. Lipsa totala de îmbunătățiri funciare pe moșii. Termenul obișnuit de arendare este astăzi cel pe cinci ani Abia în timpul din urmă s-au introdus unele termene mai lungi. Cît despre lipsa de îmbunătațiri funciare, ea este notorie. Se arendează moșii de mii și zeci de mii de hectare, cu toate că n’au locuințe pentru arendași, n’an patule, n’an magaziî, n’au absolut de loc instalațiunile necesare unei bune gospodării agricole. Ceva mai mult, chiar și instalațiile cari au existat cîndva pe moșiile marilor proprietari, sunt lăsate în părăsire, și sînt unele moșii pe cari adevărate palate, locuite odinioară de proprietarii lor, azi se ruinează. Principiul îmbunătățirei funciare e așa de litițiu introdus la noi, încît foarte rar se poate găsi o gospodărie agricolă înzestrată cu acareturile necesare. Prin îmbunătățirile funciare insă nu se înțeleg numai clădirile cari pot oferi o locuință confortabilă arendașului. Imbunătățirile trebue să se întindă peste toată moșia, să cuprindă drumurile, plantațiunile, livezile cuptoarele, grajdurile, hambarele, culturile ameliorante, vite bune etc. ■thCine să le facă toate acestea? Arendașul nu are interes astăzi să le facă,, pentru că termenul de arendare e prea scurt. De ce să facă arendașul sacrificii, bănești cînd știe că acestea nu-i vor profita lui? El e un nomad. Singura lui grije, dat fiind termenul scurt, este să stoarcă cît mai mult pămîntul pentru a-și retrage capitalul băgat în el împreună cu câștigul. Cum, pe de altă parte, nici de tocuitori nu leagă perspectiva unei lungi conviețuiri: e lesne de înțeles, că exploatarea se va întinde și asupra lor, ceea ce înăsprește relațiile cu țăranii. Sub sistemul convențiilor actuale între proprietar și arendaș, acesta din urmă caută să stoarcă și vlaga pămințiilui șiie a viței. Sar potrivi acestui sistem expresia: După mine potopul! Așa se face că astăzi, interesele proprietarului și arendașului- în loc de a fi solidare, sunt antagoniste. . Conferențiarul arată că " în Franța termenele de arendare recte mai scurte sunt de 9 ani.’ Obișnuit insă termenele sunt de 10 ani și chiar mai mult. Si să se noteze, ca aceste termene se uzitează la moșii înzestrate de mai înainte cu toate cele necesare. In Franța, foarte adesea proprietarii îșî arendează moșia cu vitele aflătoare pe că, cu imobile, cu mohilier, pînîi, și cu vesela de bucătărie. De contrast, intre cele din Franța și sistemul de noi! . / . ". Această înzestrare, o moșie, cu toate cele necesare, îngăduie.. arendașului ,să întrebuințezi..un capital mai mare la Tribunatățirile.. funciare. Conferențiarul examinează apoi toate sistemele de arendare întrebuințate in țările agricole și ajunge la încheerea unui autor francez, că arendașul trebuie să fie un fel de rege constituțional, sa aibă toată libertatea de a face îmbunătățiri, și să fie oprit dela orice rău. Printre diversele sisteme de arendare analizata de d. Giurcu, sunt: 1. Arendarea cu 1 întruna lățime I făcută de proprietar. Combinația aceasta, prin care proprietaril face toate avansurile, constituie pentru proprietar un plasament cu rambursarea anuală; pentru arendaș are avantajul că-i permite să nu aibă nevoie de un prea mare capital de ameliorare. 2. Arendarea cu ameliorările făcute de arendași, în care intră mai multe sisteme: Arendarea pe termen lung permite arendașului să amelioreze prin însuși felul culturei, nel avînd obligația prin contract, să pună un anumit număr de vite, anumite întinderi cultivate cu intereț, etc.. Arendarea cu rambursări la termen, are avantagiul că împacă interesul ameliorarea solului cu libertatea arendașului. După acest sistem, se estimează valoarea îmbunătățirilor și ca va fi rambursată la termen de proprietar. Arendarea cu prime. E un sistem în care proprietarul anunță dinainte cît va plăti arendașului pentru îmbunătățirile aduse. Un sistem englez este acela după care arendașul, spre sfîrșitul termenului, ofertează o nouă arendă, pe care proprietarul dacă o refuză, e obligat să plătească jumătate din plusul de arendă socotit ca echivalentul îmbunătățirilor aduse. Dacă s’ar aplica acest sistem la noi, unde valoarea pămîntului e în continuă urcare, ar trebui să se scadă plus valuta firească. Mai sînt apoi și alte sisteme, precum arendarea cu răscumpărara anilor de folosință, arendarea cu facultatea de a răscumpăra moșia, cu renunțarea la cîștiuri pe un anumit pericol cînd moșia e în stare prea proastă; arenada era cu prețul arendei proporțional cu prețul griului — un sistem care se apropie de meteiaj, și care are numeroase avantagii. Toate aceste sisteme permit ameliorarea solului. * Sint ele posibile la noi? se întreabă apoi conferențiarul. La boLse va spune ameliorări valoarea solului s’a întreit, s’a înzecit, s’a însoțit chiar Faptul este adevărat. Mulțumită creditului eftin,imbunătățirei căilor de comunicație, progresului general, valoarea proprietăței rurale s’a urcat fără ca proprietarii să mai bage capital. Să nu se uite însă că valoarea proprietăței s’ar fi urcat și mai mult, dacă pe lângă, progresul general, proprietarii și-ar fi îmbuutățit și ei moșia. Conferențiarul face apoi o critică din cele mai incisive a atitudinea agricultorilor noștri față de pământul pe care-1 cultvă. — Nicăeni nu se vede sistemul de cultură restitutivă, ci numai sistemul de cultură poliativă. Proprietsi bubiî ii e milă să cheltuiască bani pe îmbunătățiri funciare. intre un șanț de scurgere pe moșie ,și cumpărarea unei bijuterii, va preferi bijuteria, căci in ea vede valoarea reală. Sau, va cumpăra un bonde 5 la sută, care-i produce un venit, și nici prin minte nu-i trece că șanțul ar fi putut să-l producă îndoit. — De ce să țin vite — se întreabă proprietarul ,sau arendașul - - dacă are țăranul? De ce să fac livezi, cînd vitele țăranilor muncesc și flămânde? Ce nevoi am' Pe drumuri bune pe moșie, cînd transporturile mi-c pot face și pe drumuri rele, mai adăugind la căruțe vite de ale țăranilor? Majoritatea cultivatorilor au căutat să facă economie plătind prost pe muncitori și personalul exploatarei, ciupind din pogoanele date țăranilor în muncă și adăugind la pogoanele sale. Așa s’a făcut,multă vreme agricultura lațoi. Lipsa de’cultură agricolă a’împedecat pe cultivatori, de' a, împreuna, știința cu capitalul și face agricultură modernă. 1 • Ar trebui să luăm pilde debt !Agricultorii amgiiocarilJ Aceștia plătesc bine pe muncitorî,căcî •Știm că muncitorii bine -plătiți muncesc ,nmi ca spor. Eî sunt largi da cheltueli, tocmai pentru că sunt lacomi la cîștig. Agricultura perfecționată, este o adevărată industrie. Solul țârei e o imensă, fabrică, o comoara din care extragem tot ce conține, înainte de a face alte industri îi s/ desvoltăm pe aceasta, împreună cu industriile auxiliar.«. La noi se încurajează industrii că cea «. cravatelor, atunci cînii aducem din străinătate ,materiie prime cor! s/ar putea' fa... ca'doî. Adu... ni' din’ străinătate, cinepă, aducem noade de Șape din Paris, aducem sămință. de pir, iarba noastră națională. Să ne îndreptăm deci atenția spre industria. .noastră — agricultura, s’o dezvoltăm, căci e bogată, și mănoasă. Progresul trebue sil, fie treptat și logic. Nici bi plasament nu va renta ,lîia’t Bine decît acela pe care-1 va pune proprietarul în propriul să domeniu. Trebue să se facă ameliorări, — firește ameliorări raționale. Proprietarii să iasă, din rutină, să se îndeletnicească cu știința, agricolă. Ca să construești o casă — spune conferențiarul — te adresezi unui om competent. La agriicultură însă, toată lumea se socotește competentă, ori și cine se improvizează , agricultor. Ar, trebui ca cultivatorii să își angajeze specialiști, cu cunoștinți temeinice. Nci D. Ciurcu revine apoi la sistemul arendărilor. Proprietarii cari doresc să-și vadă îmbunătățită moșia, s’o dea unui arendaș tânăr, harnic, cu dorința de progres; îmbunătățirile să fie făcute de proprietar, pe baza unui program rațional. Termenul să fie de 10—20 de ani, cu sporuri de arendă eru intenale. După ce se va stabili prețul ,arendeî la început și progresia epiintenală, se va specifica și plata dobînzilor capitalului băgat în îmbunătățiri. Dacă, proprietacul nu are bani, se va împrumuta, și va putea incasa de la arendaș o domnidă superioară celei plătite creditului. Bani se vor găsi Dacă creditul a împrumutat atâtor proprietari cari s’au dus cu banii la Monte Carlo, cu atiît mai ușor ar putea da împrumutri pentru îmbunătățiri funciare, ratele fiind garantate prin chiar contractul de arendare. In chipul acesta valoarea moșiei ar spori, fără ca proprietarul să scoată un ban din pungă. Arendașul, avind termen lung, nu va mai fi silit să facă cultură spoliatoare. Dar și arendașul, trebue să contribue prin cultură la ameliorări. In contract’ t'rebue' să se specifice: Arendașul să aibă vite de muncă,să facă asolamente, să îmbunătățească pămîntul cu îngrășăminte, să facă plantații, să sădească arborii roditori, să facă șanțuri de scurgere, să curețe buruienile, etc. Firește — spune confervențiăruu. — s’ar putea adopta și cellalt sistem, anume ca arendașul să avanseze banii pentru îmbunătățiri își i să se ramburseze in perioada de arendare. Socotesc însă că sistemul intîizi e mai bun, deoarece îngă<lua arendașului ,să-și întrebuințezi în cultură tot capitalul. Ceva mai mult, tot în acelaș scop, proprietarul ar putea pretinde, plata cîștiului nu înainte, ci după recoltă. Conferențiarul termină făcînd o călduroasă apologie agriculture — cea mai nobilă dintre meserii după cum spunea Virgiliu. 3if Expunerea luminoasă, substanțială și foarte convingătoare a-d-lui Ciurcu, a fost ascultată cu multă atenție de auditor, care a aplaudat și felicitat călduros pe conferențiar. . Din parte-ne. putem adăuga un singur lutyu: Cei cei ar voi să se convingă de foloasele pe cari le aduce cultura rațională a pământului, să viziteze moșia d-lui Ciurcu de la Gopăceni. Vor vedea acolo ilustrația vie a conferinței rezumată mai sus și se vor încredința de roadele minunate pe cari le dă capitalul cînd e asociat cu știința și cu dragostea de muncă. IOSIF NĂDEJDE .--------------------Ațe-*------------------- Aminarea intrunirei conservatoare din Tgx-Neamț T.NEAmȚ, 12 Ianuarie. — întrunirea publică conservatoare care urma să aibă loc inîina în localitate, a fost amînată pentru poimîine, 11 Ianuarie. Primarul orașului nostru a invitat,telefonic, în numele prefectului de județ, pe primarii comunei Or:, rurale ca sa asiste împreuna cu preoții, și fruntașii satelor la această întrunire. La sfârșitul intrunirei va fi un banchet. Delation»» -------------------------------- Oe la muncitorii din Brăila BRAILA, 12 ianuarie.- Duminică 15 ianuarie/ va avea loc in sala Poles, o tipare întrunire a muncitorilor din Brăila, la care vor participa și delegații din alte orașe. ■ "Al Muncitorii' de la mamifect u■ră și cărbuni «iin docurî, nil adresat căpităniei portului și Camerei"' de comerț -un memoriu prin care solicită, intervenții acestor autorități, pe lângă patronii respectivi, sp.ro . are o augmentare a salariului, în viitoarea campanie de lucru. Venit: -----------------**