Dimineaţa, februarie 1912 (Anul 9, nr. 2840-2868)

1912-02-01 / nr. 2840

PUBLICITATEA, CONCEDUTĂ EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER & Comp; Str. Doamnei. 8 Et. I.—Telefon 3/4 Birourile ziarului: Str. Sărindar No. 11 București kJWWWWv IW^^AA^IV^WWWVWWyW^WWWWWÍlA^^AMWWAW»AWyyl^ APARE ÎN FIE­CARE DIMINEAȚA CU CELE DIN URMA ȘTIRI DiN­ TOATĂ LUMEA 3s^.exial Provincia . Străinătatea m­­iercuri­­i Februarie 19 ÎS DIRECTOR rAm«Bg«3|Eng^BPB^gBB CONST. MILLE Abonamente cu premii: Cn­ara Lei 20.— — 6 luni Lei n1.— 3 Sunt . . . Lei 6.­­Pentru străinătate prețul este îndoit TELEFON J Capitala . .... No 14/10 ...............................„ 34/73 14 99 12 40 Incin­sierea incidentulul general QeșiSu-căpitan Câiuneanu Iluill-In urma tratativelor dintre martori s* * * *a ajuns la un acord între părți CRAIOV 30 ianuarie. — Du­­pa cum v’am­ telegrafiat azi noapte, astăzi au sosit, cu tre­nul Express de amiază, d-nii general Gheorghe Dugd­an și co­lonel Gheorghe vaieanu, mar­torii d-lui general Deșliu. D. CAP. CATUNEANU Imediat ei au stabilit o întîl­­nire pentru ora 1 după a­­miaza cu d-niî căpitan Nicolau Și avocat Constantin Ionescu, martorii­­ d-lui căpitan Cătu­­neanu. La ora convenită, într'o ca­meră a hotelului „Minerva“ cei patru martori punîndu-se de a­­cord au luat în discuție fon­dul diferendului. De observat este că chiar de la început martorii d-lui gene­ral Deșliu au venit din Bucu­rești, animați de dorința de a tranșa incidentul pe cale paci­­nică. Cum însă martorii d-lui căpi­­ta Câtuneariu nu se aștept­au­ la aceasta, cu atît mai mult cu cit ambele scrisori ale clientului lor fuseseră destul de drastice, a trebuit la un moment dat să se suspende discuțiunea pentru ca aceștia să ia un nou aviz al d-lui căpitan Cătuneanu. Reluîndu-se discuțiunea, în urma mai multor explicațiuni date de martorii d-lui general Deșliu, s'a ajuns la un acord între părți: S'a stabilit că nu este loc de ieșire pe teren și în consecință s'a redactat următorul PROCES-VERBAL Subsemnații general Bogdan Gheorghe, comandantul brigă­zii 7 roșiori, și colonel Văleanu Gheorghe­, comandantul brigăzei 6 infanterie, fiind însărcinați de generalul Ion Deșu­) coman­dantul brigăzei I de infanterie să cerem satisfacție d-lui căpi­tan Cătuneanu Ion, care printr'o Scrisoare adresată generalului Deșliu, critică modul cum d-sa și-a îndeplinit serviciul in ziua de 8 curent in timpul manifes­tației politice din Capitală, d. căpitan Cătuneanu ne-a pus in relați ani cu martorii d-sale d. că­pitan In retragere .Nicolae. Nico­­lau și avocat Const. Ionescu din­ Craiova. In ziua de 30 Ianuarie anul cu­­rent, întrunindu-ne la Craiova la hotelul „Minervat” la ora 1 p. m. și discutind incidentul pro­vocat, de comun acord am sta­bilit următoarele : 1) Generalul Deșliu nu poate fi tras la răspundere de o terță persoană pentru fapte petrecute în serviciu comandat, rămînind răspunzător numai față de capii săi erarhici. 1) Scrisoarea generalului Deș­liu, adresată căpitanului Cătu­neanu prin care îi comunică ști­rea că ministrul de războia Va oprit formal de a-i cere satis­facție, este considerată ca nulă și neavenită, deoarece ministrul de război, revenind asupra pri­mei sale decizii, a aprobat ca ge­neralul Deșliu să-și constitue martori. In consecință martorii ambe­lor părți avind in vedere că persoana proprie a generalului Deșliu nu poate fi considerată atinsă, sintem­ de părere că nu e cazul de a se eși pe teren. Drept care s'a încheiat un pro­ces verbal în dublu exemplar luîndu-se unul de fiecare parte.­­ Martorii generalului Deșliu: General Bogdan, colonel Vă­leanu. Martorii căpitanului Cătu­neanu: Căpitan Nicolae Nicolau, avo­cat Constantin Ionescu.­­ Cu aceasta incidentul dintre d. general Deșliu și d. căpitan Cătuneanu, ră­mi­pund închis, ur­mează să se vadă ce fază va lua această afacere, întru­cît ramine la mijloc, personal, mi­nistrul de razboiu, care pe deo­parte este vizat prin prezentul proces-verbal, iar pe de altă parte a fost atacat printr-o scri­soare vehementă de căpitanul Cătuneanu. — Xam. Groaznica nenorocire din Homan — Moartea unui profesor — ROMAN, 30 Ianuarie. — O­­ groaznică nenorocire care a cos­tat viața unuia din cei mai cu­noscuți profesori ai gimnaziului local s’a întîmplat azi la ora 6 dimineața în orașul nostru. Ioan P. Petreanu, profesor de religie la gimnaziul local, pe cînd voia să se urce în pod, a lunecat de pe scară și căzînd jos și-a zdrobit capul. După cîteva ceasuri de chinuri groaznice a încetat din viață. Defunctul a fost membru mar­cant al clubului liberal din lo­calitate. A ocupat postul de de­fensor eclesiastic sub trecutul guvern liberal. Inmorm­întarea va avea loc Mercuri, 1 Februarie. Fernando D­igibuitatea învățătorilor CONSFĂTUIREA ÎNVĂȚĂTO­RILOR DIN 3­0D. ROMAN Se­­ știe că învățătorii și insti­­tutorii sînt singurii membri ai corpului didactic care nu pot fi aleși in parlament, în consiliile comunale și județene pînă cînd nu demisionează din învățămînt. Această importantă chestie- a fost dese­ori discutată ia con­gresele lor și în presa didacti­că și a fost­ adusă la cunoștința celor în drept sub formă de de­ziderat, însă fără nici un efect practic, prin­ azi. Președintele asociației învăță­torilor din județul Roman, d. șt. Teodorescu, învățător la Gheră­­ești, a­ convocat la o consfătuire pe­ toți colegii săi din acest județ în acest scop. Consfătuirea a avut loc în o­­rașul Roman în ziua de Joi 26 ianuarie curenii după amiază. La această consfătuire a luat parte majoritatea învățătorilor din județ. D. Teodorescu deschizând șe­dința, arată­­ scopul în­trunirei, spunînd că acum cînd se pune la care revizuirea Constituției e timpul ca toți învățătorii fără deosebire de culoare politică să se unească într’un singur gînd și­ să lupte din răsputeri, fiecare în partidul din care face parte, pentru cîștigarea dreptului de a fi aleși, fără a demisiona, cum au de mult, acest, drept­ profeso­rii secundari și cei universitari. Iau parte la discuție d-ni: Di­­mitriu-Dămienești, Mădarjac, Iordan, Mancaș, Stan, Nazarie, Dimitriu-Doljești, Verșescu, etc. Toți, dar­ absolut toți, au­ pri­mit cu un deosebit entuziasm a­­tît propunerea făcută de către președinte cît­ și aceea a d-lui Dimitriu-Doljești de a se scoate un ziar local care să lupte pen­tru acelaș scop, și apară a­­tîta timp pînă ce dreapta cauză va reuși. S’a ales un comitet de 12 din­tre care 3 conservatori carpiști, 3 conservatori democrați, 3 libe­rali și 3 independenți. Dintre carpiști au fost aleși d-nii: Toma Spătarul, revizor școlar, Teodor Iordan, conferen­țiar al Casei Șco­alelor, și V. Schipiruț. Dintre conservatorii-democrațî d-nim: D. Mancaș, M­­azarie și V. Liteanu. Dintre liberali d-nii Șt. Teodore­scu, C. Mădarjac și I. Dimitriu, iar dintre cei ce nu fac politică, d-nii G. Mircea, I­. Bejenaru și I. Gheorghiu. S’a hotărît ca la 1 Martie a. c. să apară un ziar de luptă in a­­cest scop, pentru care s’a sub­scris și vărsat suma de o mie de lei, ca prim fond­­ angajîndu-se ca fiecare învățător să verse pi­na la 1 Februarie a. c., cîte­ 50 lei odată pentru totdeauna ! Ceva mai înălțător și mai îm­bucurător nici că, se poate ca a­­ceastă hotărîre și mișcare a în­vățătorilor roma’nascerii cărora le urăm deplin succes ,dîndu-i ca pildă celor din restul țărei. A. Un frumos obiect gratis După alegere Primește oricine face un abonamen la „Adeverul“ sau „Dimineața“. ȘEDINȚA DE DIMINEAȚA Ședința se deschide la orele 9 dim. în sala Postelnicu, sub președinția d­-lui Georgian. D-sa ia cel dl­ntit cuvîntul o­­cupîndu-se de avocați și origi­na acestui corp. Vorbește de rolul avocaților în justiție. Cere mai departe modifica­rea legei j­udecătoriilor­ în sen­­sul suprimărei avocaților ambu­lanți. D. AVOCAT NICOLAU. — Sa­lută pe congresiști zicînd că se solidarizează dreptei lor cauze. Vorbește și d-sa în chestiunea modificărei legea judecătoriilor. D. MARINESCU CANEA (T.­­Jiu). — Cere ca apărătorii să fie asimilați cu avocații , apără­torii avînd și cunoștințe teore­tice pe lîngă cele practice. D. MIHAILESCU. — Este de părere a se cere cît mai în gra­bă modificarea legei judecăto­riilor întru prin ea, au creiat multe neajunsuri avoca­ților și apărătorilor. D. PAUL. — Constată cu bu­curie că printre congresiști a luat­ parte și d. Nicolau, avocat, tn­ifat — ceea ce însemnează dreptatea cauzei lor. Cere modificarea legei jude­cătoriilor. D. T. TEODORU (Argeș). — Este de părere să se aducă oare­­cari modificări memoriului ca­­­e urmează a se înainta Corpu­rilor legiuitoare și d-lui minis­tru de justiție — și anume : e­­chivalarea apărătorilor cu avo­cații după cum s’a făcut prin legea de la 1884. Cere d’asemenea modificarea legei judecătoriilor, în sensul care a fost cerut și la congresul avocaților de la Iași. Cere ca toate acțiunile de orice natură : personale, mobi­liare, imobiliare etc. să fie con­trasemnate de avocat sau apă­rător. Mai departe cere ca actele de notariat să fie redactate de a­­vocat și apărător — singurii cari au cunoștință în cauză. D. TAUTU. — Vorbește în chestiunea modificărei legei judecătoriilor care — așa cum este astăzi alcătuită — nu co­respunde cerințelor timpului. D. SLAVESCU (București).— Cere să se schimbe denumirea de apărător în aceea de avocat — și aceasta pentru că apără­torii au drepturi definitive,­nu­ca avocații practicanți. Orele fiind 12 ședința se ridi­că urmînd a continua după a­­m­iază. ȘEDINȚA DE DUPĂ AMIAZA Ședința se deschide la orele 2 și jum. d. , după ce a avut loc un mic banchet în sal­a I­^os­­telnicu. D. GEORGIAN, în calitate de președinte, ia cel dinții cuvîntul cerînd, încă odată, modificarea le­gei judecătoriilor de ocoale. Amintește că astăzi dimineață comisiunea anume aleasă, îm­preună cu congresiști­­ci :T­oü mai rămas în Capitală, ar fi nimițî în audiență de d­i mni­­ștri Marghiloman și Cantacu­zino, pentru a înainta memoriul întocmit. Mai iau cuvîntul d-niî Tantu, Teodorescu și avocatul Nicolescu de la Balș. Cu toții au arătat că sînt mari lacune în legea judecătoriilor și au cerut modificarea ei. Intre altele s’a arătat că sînt mari dificultăți cu executările făcute de stagiari. Au mai cerut ca pe lîngă ju­decătorii să se înființeze cîte un corp de portărei , întocmai ca în tribunale. S’a discutat mai departe ches­tiunea samsari­­i, arătîndu-se că ei încă speculează pe oameni fă­ră, să se fi luat serioase măsuri Cu aceste zise, congresul a luat sfâ­șit la ora b­0 seara. — M. ----------------------------­ 15B5S9i gpi’Irla? ZIUA II și recunoașteri S au împărțit erî la Cameră următoarele proecte de recunoa­șteri și­­ împămînteniri. Imgămintenirî: Wilhelm Kne­­chtel, Victor Abeles, Isac Haimo­­vici, Constantin I. Bfandopol, Is­­rail Schwartz, George Colare, Dumitru P. Chiru Vasile Spi­­ru Serafidis. Recunoașterile d-lor Simion Almășan, Vasile Grădinaru­, Ni­­colae Tudor Vasiu, Dumitrie Cojocariu, Alexe Apostolescu, Moise Hohoi, Ion I. Golopan, Periele N. Papahagi, Josef M. Nicolae și Constantin Purcheria. ___________________ Corpurile leplQitoare CAMERA ȘEDINȚA DE LA 30 IANUARIE Ședința se deschide la orele 3 și 20 minute. Prezidează d. Const. Olănes­­cu . Pe banca ministerială d-niî: Al. Marghiloman, N. Filipescu, M. Cantacuzino și D. Nenițescu. Se fac formalitățile obicinui­te. I­. președinte roagă pe d-ni 2 deputați să vină mai de­vreme la Cameră, anunțând că de azi îi­­into va închide apelul nomi­nal la orele 2. D. Sabba Ștefănescu ă citi­re "propunere­ de modificare a regulamentului Camerei în ce­ea ce privește îm­pămîntenirile și recunoașterile. VOTAREA LEGEI INDUS­TRIALE Se precede la votarea, in to­tal, cu bile, a proectului de­ lege pentru încurajarea industriei nationale. Proectul se ado­­tă cu 01 vo­turi contra 4. Se votează împămîntenirea d-lui Scarlat Porubschi, ingi­ner. l­a împămîntenirea d-lui Mitrani, de­la Călărași, votul ră­mîne nul.­­#• La orele 4, ședința se ridică Camera ne mai fiind în număr. Demonstrația partidului socialist iminică, după marea întrunire de la „Dacia” parti­ 1 socialist a făcut o admirabilă demonstrație pe­­ăzile Capitalei. Aproape 10O0 de muncitori au străb­­ut, în cea mai deplină ordine, principalele străzi ale Capitalei dînd astfel dovadă și despre forța lor numerică și despre spiritul lor de ordine și disci­plină. Demonstrația aceasta a făcut o excelentă im­presie în toate cercurile. Arestarea unui falsificator de mo­nede la Ploești ANCHETA AUTORITĂȚILOR PLOEȘTI, 30 ianuarie. — A­­seară, un anume Petcu Dumi­­trescu, în vîrstă de 75 ani, din strada Negru-Vodă No. 35, s’a prezentat la cîrciumarul Ion E­­năchescu Teișanu din calea Oi­lor și a încercat să schimbe­­ o monedă falsă de doni lei. Cîrciumarul observînd că pie­sa e falsă, a reclamat cazul po­liț­iei, sechestrînd în acelaș timp pe bătrân. Imediat s’au transportat la fața locului d-ni­ Mandragiu șe­ful siguranței și Cristei Aposto­lescu sub comisar. Făcîndu-se percheziție corpo­rală lui Petcu Dumitrescu, s’au găsit asupra lui monede false de unu două și cinci lei în su­mă de vre­o 30 lei. Dus la poliție și cercetat, bă­trânul a mărturisit că plasa a­­semenea monede și că îi erau date de către un anume Vasile Dobrescu, fost antreprenor de pompe funebre în localitate. Azi dimineața făcîndu-se per­cheziție în domiciliul lui Petcu Dumitrescu, s-au găsit monede false în sumă de 500 lei și cores­pondența ce întreținea cu Vasile Dobrescu. Subcomisarul Apostolescu în­­cepînd urmărirea lui Vasile Do­brescu, a reușit să-l găsească în strada Teilor No. 9. In momentul cînd a fost ares­tat, Vasile Dobrescu a leșinat. In urma ajutoarelor ce i s’au dat, el și-a revenit cu greu în fire. Adus la poliție a refuzat să facă mărturisiri favorabile. Vasile Dobrescu a mai suferit o osîndă de 3 ani închisoare pentru fals în acte publice. El a învățat să falsifice mo­nede de pe timpul cînd se­ afla în închisoare. Prin intermediul diferiților samsari, falsificatorul plasa mo­nede false în diferite părți ale țărei. Cercetările continuă. -------------------------------------------­Beoraanizarga finaajelor Agita(ia funcționarilor neti­trați ai administrației finan­ciare GALAȚ­I, 30 ianuarie. — Prin noul proect­­ de reorganizare a șanțelor depus de d. Carp în Parlament, se prevede între al­tele că funcționarii netitrați de la finanțe să facă un stagiu de 20 ani pentru a putea fi avansați in grad. Proectul acesta de lege a pro­dus o vie agitație printre func­ționarii netitrați ai administra­ției financiare, cari se simt lo­viți în interesele lor întru­cît, cea mai mare parte dintre ei au in­trat în slujba finanțelor în con­dițiunile legei din 1906. Prin legea din 1909 s’a mărit stagiul la­ 15 ani. Faptul că se pretinde acum 20 ani pentru înaintarea cu un grad — spun funcționarii administrației­­ fi­nanciare — este egal cu eșirea la pensie, într’o consfătuire avută, au redactat un memoriu prin care își exprimă doleanțele, cerînd ca să se revină la legea din 1906. Ei au înaintat acest memoriu printr’o delegație a tuturor parla­mentarilor. — Ernar Reif!!! SXSSpfi Si din Croați­ aci laritatea ideei trion­smise.­­ Pentru uni­tatea slavilor de sud.—Despărțirea Croației de Ungaria.—Știri grave din Croația Budapesta, 26 ianuarie.— Gu­vernul lui Khuen Hedervary nu are noroc. In Ungaria are de luptat cu o obstrucție puterni­că. Si ’n momentul cînd el tra­tează cu partidele din opoziție, pentru a se ajunge la o înțe­legere în chestia legei militare și a reformei electorale, îî se vestește din Croația că popu­lația și partidele politice se dică acolo cu hotărîre contra politicei ce li se dictează din Budapesta. Se mai află, că de­putații slavi din toate țările monarhiei austro-ungare s’au întrunit în taină, la Agram (Zagreb) și acolo s’au chibzuit asupra mijloace­lor de înfăptui­re a unității slavilor de sud, a­­dică formarea unui al treilea stat sub sceptrul habsburgic, prefacerea monarhiei în trei state egale așa ca în locul dua­lismului austriac și ungar să fie trialsmul austro-ungaro- illy­­ric. In acest scop, delegații slavi­lor de sud întruniți la Zagreb, au redactat un memoriu adresat îm­­paratului-rege, în care arată că a sosit timpul pentru forma­rea unui singur stat unitar și autonom în cadrele monarhiei habsburgice a tuturor țărilor croate. Prin aceasta s-ar satis­face o necesitate vitală a popo­rului croat, popor care astăzi e mered jignit în interesele sa­le, punîndu-i-se atîtea­ piedici artificiale în desvoltarea sa e­­conomică și financiară.­­$■ . In fața acestei mișcări puter­nice pentru unitatea slavilor de sud și pentru despărțirea Croa­ției de Ungaria, ce va face gu­vernul Hedervary? Nimic altce­va decit­ violență. Acelaș proce­deu folosit în Ungaria pentru înăbușirea mișcării naționalită­ților, e folosit de guvern poate cu mai multă asprime încă în Croația. Dieta Croată aleasă la 15, 16 și 18 Decembrie 1911, înainte în­că de a se fi putut constitui a și fost dizolvată. Libertatea în­trunirilor și libertatea presei sunt suprimate. Universitatea închisă. Ziarele străine cenzu­rate și confiscate. Satele asedia­te de jandar­mi. Și regimul acesta excepțional datează încă de la 1903. Atunci actualul prim ministru al Un­gariei, Khuen Hedervary, era la sfârșitul carierei sale de Ban al Croației, funcție ce a ocupat-o 20 de ani de-arthdul. Și popo­rul croat indignat de apăsarea politică și economică ce­ o e­­xercita acesta asupra țării, s-a rdicat cerînd îndepărtarea ba­nului tiran. Khuen a plecat, iar partidele politice din Croația au continuat să propage în popu­lația țării ideia unității și au­tonomiei Croației. Coaliția croată sîrbă venită la putere pe la 1906, urmarea de­mocratizarea Croației, adică să acorde poporului drepturi poli­tice mai largi, și creare­a noui­­lor condiționi de desvoltare e­­conomică. Ori, lucrul acesta nu convenea politicienilor din Bu­dapesta. Și în grabă a fost pre­zentat parlamentului ungar, în 1907, pragmatica căilor ferate, care de fapt a provocat lupta între Ungaria și Croația. Căci pragmatica în chestiune avea tendințe de maghiarizare , lim­ba maghiară trebuia să fie in­trodusă la căile ferate din Croa­ția, sub motiv că aceste căi ferate sunt proprietatea privată a statului ungar. De atunci da­tează criza, care pînă azi nu s’a schimbat. La 1907, Croația căpăta un nou ban, dr. Radodezai, uneal­ta servilă a guvernului ungar. După cîteva luni e înlocuit de banul Rauch. In toamna anului 1908 s’au făcut alegeri pentru dietă și atunci nu a fost ales nici­un candidat guvernamental. A început apoi prigoana contra sîrbilor, încoronată cu gloriosul proces de înaltă trădare din Zagreb și procesul Friedlung în­ Viena. , * -1. Venind contele Khuen Heder­­vary la putere, acesta a făcut mai întîî pe progresistul față de Croați. Coaliția sîrbo-croată­ a încheiat chiar un pact cu ba­nul dr. Tomasu­s și contele Khu­en. Se făgăduia croaților retra­gerea și modificarea pragmati­cei. In acelaș timp s-a făcut și o reformă electorală, lărgindu­­se dreptul de vot de la două procente la ș­apte procente ale populației. Această stare de lucruri, în a­­parență favorabilă croaților a durat, numai pînă ce Khven la alegerile Parlamentare în Unga­ria și-a asigurat o majoritate. In cazul acesta nu mai avea ne­voie de sprijinul celor 40 depu­tati croați din Camera ungară. Și criza izbucnind din nou. Ba­nul Tomast­s se despărți de po­­liție și înființă partidul progre­sului național“. De două ori a făcut alegeri noi pentru dieta croată, jtatîia la 1910 și a doua alegere în Decembrie 1911. Și deși a folosit mijloacele cele mai violente, mai brutale, ba­nul Croației nu a izbutit să gru­peze în jurul steagului guver­namental decit 20 deputați din 88. De aceia banul Tomasu­s a trebuit să demisioneze. Succe­sorul său, Duraj, a arătat în­dată ce intenția ne are el față de aspirațiile naționale ale po­porului croat: a dizolvat dieta care nici nu s’a constituit. Și’n curs de trei luni trebue să se fa­că alegeri noui. Și așa lupta în­tre guvernul din Budapesta și poporul croat continuă. In fie­care an are loc în Croația ale­geri noui, urmate sau prece­date­ de numirea unui nou ban. D. NIKOLAUS TOMASIC ÎNTRUnIREA DIN GRADINA „DACIA .—Întrunirile mun­citorești cari se țin de cîtva timp în Capitală sînt cu sigu­ranță cele mai populare din cîte s’au văzut vre­ odată la noi. Atît e de mare numărul muncitorilor cari se adună la aceste întruniri, încît vasta sală „Dacia“, care pentru întrunirile po­litice e de obicei­ prea mare, devine prea mică ori de cîte ori e vorba de o întrunire socialistă, și întotdeauna e nevoe să se ție și afară a doua întrunire pentru marele număr de muncitori cari nu încap în sate. Fotografia noastră reprezintă întrunirea care s’a ținut Du­minecă, în gradina „Dacia“ în momentul cînd în sală nu se mai putea încăpea și cînd numeroșii muncitori de afară ce­ruseră să se improvizeze o a doua întrunire.

Next