Dimineaţa, februarie 1912 (Anul 9, nr. 2840-2868)
1912-02-01 / nr. 2840
PUBLICITATEA, CONCEDUTĂ EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER & Comp; Str. Doamnei. 8 Et. I.—Telefon 3/4 Birourile ziarului: Str. Sărindar No. 11 București kJWWWWv IW^^AA^IV^WWWVWWyW^WWWWWÍlA^^AMWWAW»AWyyl^ APARE ÎN FIECARE DIMINEAȚA CU CELE DIN URMA ȘTIRI DiN TOATĂ LUMEA 3s^.exial Provincia . Străinătatea miercurii Februarie 19 ÎS DIRECTOR rAm«Bg«3|Eng^BPB^gBB CONST. MILLE Abonamente cu premii: Cnara Lei 20.— — 6 luni Lei n1.— 3 Sunt . . . Lei 6.Pentru străinătate prețul este îndoit TELEFON J Capitala . .... No 14/10 ...............................„ 34/73 14 99 12 40 Incinsierea incidentulul general QeșiSu-căpitan Câiuneanu Iluill-In urma tratativelor dintre martori s* * * *a ajuns la un acord între părți CRAIOV 30 ianuarie. — Dupa cum v’am telegrafiat azi noapte, astăzi au sosit, cu trenul Express de amiază, d-nii general Gheorghe Dugdan și colonel Gheorghe vaieanu, martorii d-lui general Deșliu. D. CAP. CATUNEANU Imediat ei au stabilit o întîlnire pentru ora 1 după amiaza cu d-niî căpitan Nicolau Și avocat Constantin Ionescu, martorii d-lui căpitan Cătuneanu. La ora convenită, într'o cameră a hotelului „Minerva“ cei patru martori punîndu-se de acord au luat în discuție fondul diferendului. De observat este că chiar de la început martorii d-lui general Deșliu au venit din București, animați de dorința de a tranșa incidentul pe cale pacinică. Cum însă martorii d-lui căpita Câtuneariu nu se așteptau la aceasta, cu atît mai mult cu cit ambele scrisori ale clientului lor fuseseră destul de drastice, a trebuit la un moment dat să se suspende discuțiunea pentru ca aceștia să ia un nou aviz al d-lui căpitan Cătuneanu. Reluîndu-se discuțiunea, în urma mai multor explicațiuni date de martorii d-lui general Deșliu, s'a ajuns la un acord între părți: S'a stabilit că nu este loc de ieșire pe teren și în consecință s'a redactat următorul PROCES-VERBAL Subsemnații general Bogdan Gheorghe, comandantul brigăzii 7 roșiori, și colonel Văleanu Gheorghe, comandantul brigăzei 6 infanterie, fiind însărcinați de generalul Ion Deșu) comandantul brigăzei I de infanterie să cerem satisfacție d-lui căpitan Cătuneanu Ion, care printr'o Scrisoare adresată generalului Deșliu, critică modul cum d-sa și-a îndeplinit serviciul in ziua de 8 curent in timpul manifestației politice din Capitală, d. căpitan Cătuneanu ne-a pus in relați ani cu martorii d-sale d. căpitan In retragere .Nicolae. Nicolau și avocat Const. Ionescu din Craiova. In ziua de 30 Ianuarie anul curent, întrunindu-ne la Craiova la hotelul „Minervat” la ora 1 p. m. și discutind incidentul provocat, de comun acord am stabilit următoarele : 1) Generalul Deșliu nu poate fi tras la răspundere de o terță persoană pentru fapte petrecute în serviciu comandat, rămînind răspunzător numai față de capii săi erarhici. 1) Scrisoarea generalului Deșliu, adresată căpitanului Cătuneanu prin care îi comunică știrea că ministrul de războia Va oprit formal de a-i cere satisfacție, este considerată ca nulă și neavenită, deoarece ministrul de război, revenind asupra primei sale decizii, a aprobat ca generalul Deșliu să-și constitue martori. In consecință martorii ambelor părți avind in vedere că persoana proprie a generalului Deșliu nu poate fi considerată atinsă, sintem de părere că nu e cazul de a se eși pe teren. Drept care s'a încheiat un proces verbal în dublu exemplar luîndu-se unul de fiecare parte. Martorii generalului Deșliu: General Bogdan, colonel Văleanu. Martorii căpitanului Cătuneanu: Căpitan Nicolae Nicolau, avocat Constantin Ionescu. Cu aceasta incidentul dintre d. general Deșliu și d. căpitan Cătuneanu, rămipund închis, urmează să se vadă ce fază va lua această afacere, întrucît ramine la mijloc, personal, ministrul de razboiu, care pe deoparte este vizat prin prezentul proces-verbal, iar pe de altă parte a fost atacat printr-o scrisoare vehementă de căpitanul Cătuneanu. — Xam. Groaznica nenorocire din Homan — Moartea unui profesor — ROMAN, 30 Ianuarie. — O groaznică nenorocire care a costat viața unuia din cei mai cunoscuți profesori ai gimnaziului local s’a întîmplat azi la ora 6 dimineața în orașul nostru. Ioan P. Petreanu, profesor de religie la gimnaziul local, pe cînd voia să se urce în pod, a lunecat de pe scară și căzînd jos și-a zdrobit capul. După cîteva ceasuri de chinuri groaznice a încetat din viață. Defunctul a fost membru marcant al clubului liberal din localitate. A ocupat postul de defensor eclesiastic sub trecutul guvern liberal. Inmormîntarea va avea loc Mercuri, 1 Februarie. Fernando Digibuitatea învățătorilor CONSFĂTUIREA ÎNVĂȚĂTORILOR DIN 30D. ROMAN Se știe că învățătorii și institutorii sînt singurii membri ai corpului didactic care nu pot fi aleși in parlament, în consiliile comunale și județene pînă cînd nu demisionează din învățămînt. Această importantă chestie- a fost deseori discutată ia congresele lor și în presa didactică și a fost adusă la cunoștința celor în drept sub formă de deziderat, însă fără nici un efect practic, prin azi. Președintele asociației învățătorilor din județul Roman, d. șt. Teodorescu, învățător la Gherăești, a convocat la o consfătuire pe toți colegii săi din acest județ în acest scop. Consfătuirea a avut loc în orașul Roman în ziua de Joi 26 ianuarie curenii după amiază. La această consfătuire a luat parte majoritatea învățătorilor din județ. D. Teodorescu deschizând ședința, arată scopul întrunirei, spunînd că acum cînd se pune la care revizuirea Constituției e timpul ca toți învățătorii fără deosebire de culoare politică să se unească într’un singur gînd și să lupte din răsputeri, fiecare în partidul din care face parte, pentru cîștigarea dreptului de a fi aleși, fără a demisiona, cum au de mult, acest, drept profesorii secundari și cei universitari. Iau parte la discuție d-ni: Dimitriu-Dămienești, Mădarjac, Iordan, Mancaș, Stan, Nazarie, Dimitriu-Doljești, Verșescu, etc. Toți, dar absolut toți, au primit cu un deosebit entuziasm atît propunerea făcută de către președinte cît și aceea a d-lui Dimitriu-Doljești de a se scoate un ziar local care să lupte pentru acelaș scop, și apară atîta timp pînă ce dreapta cauză va reuși. S’a ales un comitet de 12 dintre care 3 conservatori carpiști, 3 conservatori democrați, 3 liberali și 3 independenți. Dintre carpiști au fost aleși d-nii: Toma Spătarul, revizor școlar, Teodor Iordan, conferențiar al Casei Școalelor, și V. Schipiruț. Dintre conservatorii-democrațî d-nim: D. Mancaș, Mazarie și V. Liteanu. Dintre liberali d-nii Șt. Teodorescu, C. Mădarjac și I. Dimitriu, iar dintre cei ce nu fac politică, d-nii G. Mircea, I. Bejenaru și I. Gheorghiu. S’a hotărît ca la 1 Martie a. c. să apară un ziar de luptă in acest scop, pentru care s’a subscris și vărsat suma de o mie de lei, ca prim fond angajîndu-se ca fiecare învățător să verse pina la 1 Februarie a. c., cîte 50 lei odată pentru totdeauna ! Ceva mai înălțător și mai îmbucurător nici că, se poate ca această hotărîre și mișcare a învățătorilor roma’nascerii cărora le urăm deplin succes ,dîndu-i ca pildă celor din restul țărei. A. Un frumos obiect gratis După alegere Primește oricine face un abonamen la „Adeverul“ sau „Dimineața“. ȘEDINȚA DE DIMINEAȚA Ședința se deschide la orele 9 dim. în sala Postelnicu, sub președinția d-lui Georgian. D-sa ia cel dlntit cuvîntul ocupîndu-se de avocați și origina acestui corp. Vorbește de rolul avocaților în justiție. Cere mai departe modificarea legei judecătoriilor în sensul suprimărei avocaților ambulanți. D. AVOCAT NICOLAU. — Salută pe congresiști zicînd că se solidarizează dreptei lor cauze. Vorbește și d-sa în chestiunea modificărei legea judecătoriilor. D. MARINESCU CANEA (T.Jiu). — Cere ca apărătorii să fie asimilați cu avocații , apărătorii avînd și cunoștințe teoretice pe lîngă cele practice. D. MIHAILESCU. — Este de părere a se cere cît mai în grabă modificarea legei judecătoriilor întru prin ea, au creiat multe neajunsuri avocaților și apărătorilor. D. PAUL. — Constată cu bucurie că printre congresiști a luat parte și d. Nicolau, avocat, tnifat — ceea ce însemnează dreptatea cauzei lor. Cere modificarea legei judecătoriilor. D. T. TEODORU (Argeș). — Este de părere să se aducă oarecari modificări memoriului cae urmează a se înainta Corpurilor legiuitoare și d-lui ministru de justiție — și anume : echivalarea apărătorilor cu avocații după cum s’a făcut prin legea de la 1884. Cere d’asemenea modificarea legei judecătoriilor, în sensul care a fost cerut și la congresul avocaților de la Iași. Cere ca toate acțiunile de orice natură : personale, mobiliare, imobiliare etc. să fie contrasemnate de avocat sau apărător. Mai departe cere ca actele de notariat să fie redactate de avocat și apărător — singurii cari au cunoștință în cauză. D. TAUTU. — Vorbește în chestiunea modificărei legei judecătoriilor care — așa cum este astăzi alcătuită — nu corespunde cerințelor timpului. D. SLAVESCU (București).— Cere să se schimbe denumirea de apărător în aceea de avocat — și aceasta pentru că apărătorii au drepturi definitive,nuca avocații practicanți. Orele fiind 12 ședința se ridică urmînd a continua după amiază. ȘEDINȚA DE DUPĂ AMIAZA Ședința se deschide la orele 2 și jum. d. , după ce a avut loc un mic banchet în sala I^ostelnicu. D. GEORGIAN, în calitate de președinte, ia cel dinții cuvîntul cerînd, încă odată, modificarea legei judecătoriilor de ocoale. Amintește că astăzi dimineață comisiunea anume aleasă, împreună cu congresiștici :Toü mai rămas în Capitală, ar fi nimițî în audiență de di mniștri Marghiloman și Cantacuzino, pentru a înainta memoriul întocmit. Mai iau cuvîntul d-niî Tantu, Teodorescu și avocatul Nicolescu de la Balș. Cu toții au arătat că sînt mari lacune în legea judecătoriilor și au cerut modificarea ei. Intre altele s’a arătat că sînt mari dificultăți cu executările făcute de stagiari. Au mai cerut ca pe lîngă judecătorii să se înființeze cîte un corp de portărei , întocmai ca în tribunale. S’a discutat mai departe chestiunea samsarii, arătîndu-se că ei încă speculează pe oameni fără, să se fi luat serioase măsuri Cu aceste zise, congresul a luat sfâșit la ora b0 seara. — M. ---------------------------- 15B5S9i gpi’Irla? ZIUA II și recunoașteri S au împărțit erî la Cameră următoarele proecte de recunoașteri și împămînteniri. Imgămintenirî: Wilhelm Knechtel, Victor Abeles, Isac Haimovici, Constantin I. Bfandopol, Israil Schwartz, George Colare, Dumitru P. Chiru Vasile Spiru Serafidis. Recunoașterile d-lor Simion Almășan, Vasile Grădinaru, Nicolae Tudor Vasiu, Dumitrie Cojocariu, Alexe Apostolescu, Moise Hohoi, Ion I. Golopan, Periele N. Papahagi, Josef M. Nicolae și Constantin Purcheria. ___________________ Corpurile leplQitoare CAMERA ȘEDINȚA DE LA 30 IANUARIE Ședința se deschide la orele 3 și 20 minute. Prezidează d. Const. Olănescu . Pe banca ministerială d-niî: Al. Marghiloman, N. Filipescu, M. Cantacuzino și D. Nenițescu. Se fac formalitățile obicinuite. I. președinte roagă pe d-ni 2 deputați să vină mai devreme la Cameră, anunțând că de azi îiinto va închide apelul nominal la orele 2. D. Sabba Ștefănescu ă citire "propunere de modificare a regulamentului Camerei în ceea ce privește împămîntenirile și recunoașterile. VOTAREA LEGEI INDUSTRIALE Se precede la votarea, in total, cu bile, a proectului de lege pentru încurajarea industriei nationale. Proectul se adotă cu 01 voturi contra 4. Se votează împămîntenirea d-lui Scarlat Porubschi, inginer. la împămîntenirea d-lui Mitrani, dela Călărași, votul rămîne nul.#• La orele 4, ședința se ridică Camera ne mai fiind în număr. Demonstrația partidului socialist iminică, după marea întrunire de la „Dacia” parti 1 socialist a făcut o admirabilă demonstrație peăzile Capitalei. Aproape 10O0 de muncitori au străbut, în cea mai deplină ordine, principalele străzi ale Capitalei dînd astfel dovadă și despre forța lor numerică și despre spiritul lor de ordine și disciplină. Demonstrația aceasta a făcut o excelentă impresie în toate cercurile. Arestarea unui falsificator de monede la Ploești ANCHETA AUTORITĂȚILOR PLOEȘTI, 30 ianuarie. — Aseară, un anume Petcu Dumitrescu, în vîrstă de 75 ani, din strada Negru-Vodă No. 35, s’a prezentat la cîrciumarul Ion Enăchescu Teișanu din calea Oilor și a încercat să schimbe o monedă falsă de doni lei. Cîrciumarul observînd că piesa e falsă, a reclamat cazul poliției, sechestrînd în acelaș timp pe bătrân. Imediat s’au transportat la fața locului d-ni Mandragiu șeful siguranței și Cristei Apostolescu sub comisar. Făcîndu-se percheziție corporală lui Petcu Dumitrescu, s’au găsit asupra lui monede false de unu două și cinci lei în sumă de vreo 30 lei. Dus la poliție și cercetat, bătrânul a mărturisit că plasa asemenea monede și că îi erau date de către un anume Vasile Dobrescu, fost antreprenor de pompe funebre în localitate. Azi dimineața făcîndu-se percheziție în domiciliul lui Petcu Dumitrescu, s-au găsit monede false în sumă de 500 lei și corespondența ce întreținea cu Vasile Dobrescu. Subcomisarul Apostolescu începînd urmărirea lui Vasile Dobrescu, a reușit să-l găsească în strada Teilor No. 9. In momentul cînd a fost arestat, Vasile Dobrescu a leșinat. In urma ajutoarelor ce i s’au dat, el și-a revenit cu greu în fire. Adus la poliție a refuzat să facă mărturisiri favorabile. Vasile Dobrescu a mai suferit o osîndă de 3 ani închisoare pentru fals în acte publice. El a învățat să falsifice monede de pe timpul cînd se afla în închisoare. Prin intermediul diferiților samsari, falsificatorul plasa monede false în diferite părți ale țărei. Cercetările continuă. -------------------------------------------Beoraanizarga finaajelor Agita(ia funcționarilor netitrați ai administrației financiare GALAȚI, 30 ianuarie. — Prin noul proect de reorganizare a șanțelor depus de d. Carp în Parlament, se prevede între altele că funcționarii netitrați de la finanțe să facă un stagiu de 20 ani pentru a putea fi avansați in grad. Proectul acesta de lege a produs o vie agitație printre funcționarii netitrați ai administrației financiare, cari se simt loviți în interesele lor întrucît, cea mai mare parte dintre ei au intrat în slujba finanțelor în condițiunile legei din 1906. Prin legea din 1909 s’a mărit stagiul la 15 ani. Faptul că se pretinde acum 20 ani pentru înaintarea cu un grad — spun funcționarii administrației financiare — este egal cu eșirea la pensie, într’o consfătuire avută, au redactat un memoriu prin care își exprimă doleanțele, cerînd ca să se revină la legea din 1906. Ei au înaintat acest memoriu printr’o delegație a tuturor parlamentarilor. — Ernar Reif!!! SXSSpfi Si din Croați aci laritatea ideei trionsmise. Pentru unitatea slavilor de sud.—Despărțirea Croației de Ungaria.—Știri grave din Croația Budapesta, 26 ianuarie.— Guvernul lui Khuen Hedervary nu are noroc. In Ungaria are de luptat cu o obstrucție puternică. Si ’n momentul cînd el tratează cu partidele din opoziție, pentru a se ajunge la o înțelegere în chestia legei militare și a reformei electorale, îî se vestește din Croația că populația și partidele politice se dică acolo cu hotărîre contra politicei ce li se dictează din Budapesta. Se mai află, că deputații slavi din toate țările monarhiei austro-ungare s’au întrunit în taină, la Agram (Zagreb) și acolo s’au chibzuit asupra mijloacelor de înfăptuire a unității slavilor de sud, adică formarea unui al treilea stat sub sceptrul habsburgic, prefacerea monarhiei în trei state egale așa ca în locul dualismului austriac și ungar să fie trialsmul austro-ungaro- illyric. In acest scop, delegații slavilor de sud întruniți la Zagreb, au redactat un memoriu adresat împaratului-rege, în care arată că a sosit timpul pentru formarea unui singur stat unitar și autonom în cadrele monarhiei habsburgice a tuturor țărilor croate. Prin aceasta s-ar satisface o necesitate vitală a poporului croat, popor care astăzi e mered jignit în interesele sale, punîndu-i-se atîtea piedici artificiale în desvoltarea sa economică și financiară.$■ . In fața acestei mișcări puternice pentru unitatea slavilor de sud și pentru despărțirea Croației de Ungaria, ce va face guvernul Hedervary? Nimic altceva decit violență. Acelaș procedeu folosit în Ungaria pentru înăbușirea mișcării naționalităților, e folosit de guvern poate cu mai multă asprime încă în Croația. Dieta Croată aleasă la 15, 16 și 18 Decembrie 1911, înainte încă de a se fi putut constitui a și fost dizolvată. Libertatea întrunirilor și libertatea presei sunt suprimate. Universitatea închisă. Ziarele străine cenzurate și confiscate. Satele asediate de jandarmi. Și regimul acesta excepțional datează încă de la 1903. Atunci actualul prim ministru al Ungariei, Khuen Hedervary, era la sfârșitul carierei sale de Ban al Croației, funcție ce a ocupat-o 20 de ani de-arthdul. Și poporul croat indignat de apăsarea politică și economică ce o exercita acesta asupra țării, s-a rdicat cerînd îndepărtarea banului tiran. Khuen a plecat, iar partidele politice din Croația au continuat să propage în populația țării ideia unității și autonomiei Croației. Coaliția croată sîrbă venită la putere pe la 1906, urmarea democratizarea Croației, adică să acorde poporului drepturi politice mai largi, și crearea nouilor condiționi de desvoltare economică. Ori, lucrul acesta nu convenea politicienilor din Budapesta. Și în grabă a fost prezentat parlamentului ungar, în 1907, pragmatica căilor ferate, care de fapt a provocat lupta între Ungaria și Croația. Căci pragmatica în chestiune avea tendințe de maghiarizare , limba maghiară trebuia să fie introdusă la căile ferate din Croația, sub motiv că aceste căi ferate sunt proprietatea privată a statului ungar. De atunci datează criza, care pînă azi nu s’a schimbat. La 1907, Croația căpăta un nou ban, dr. Radodezai, unealta servilă a guvernului ungar. După cîteva luni e înlocuit de banul Rauch. In toamna anului 1908 s’au făcut alegeri pentru dietă și atunci nu a fost ales niciun candidat guvernamental. A început apoi prigoana contra sîrbilor, încoronată cu gloriosul proces de înaltă trădare din Zagreb și procesul Friedlung în Viena. , * -1. Venind contele Khuen Hedervary la putere, acesta a făcut mai întîî pe progresistul față de Croați. Coaliția sîrbo-croată a încheiat chiar un pact cu banul dr. Tomasus și contele Khuen. Se făgăduia croaților retragerea și modificarea pragmaticei. In acelaș timp s-a făcut și o reformă electorală, lărginduse dreptul de vot de la două procente la șapte procente ale populației. Această stare de lucruri, în aparență favorabilă croaților a durat, numai pînă ce Khven la alegerile Parlamentare în Ungaria și-a asigurat o majoritate. In cazul acesta nu mai avea nevoie de sprijinul celor 40 deputati croați din Camera ungară. Și criza izbucnind din nou. Banul Tomasts se despărți de poliție și înființă partidul progresului național“. De două ori a făcut alegeri noi pentru dieta croată, jtatîia la 1910 și a doua alegere în Decembrie 1911. Și deși a folosit mijloacele cele mai violente, mai brutale, banul Croației nu a izbutit să grupeze în jurul steagului guvernamental decit 20 deputați din 88. De aceia banul Tomasus a trebuit să demisioneze. Succesorul său, Duraj, a arătat îndată ce intenția ne are el față de aspirațiile naționale ale poporului croat: a dizolvat dieta care nici nu s’a constituit. Și’n curs de trei luni trebue să se facă alegeri noui. Și așa lupta între guvernul din Budapesta și poporul croat continuă. In fiecare an are loc în Croația alegeri noui, urmate sau precedate de numirea unui nou ban. D. NIKOLAUS TOMASIC ÎNTRUnIREA DIN GRADINA „DACIA .—Întrunirile muncitorești cari se țin de cîtva timp în Capitală sînt cu siguranță cele mai populare din cîte s’au văzut vre odată la noi. Atît e de mare numărul muncitorilor cari se adună la aceste întruniri, încît vasta sală „Dacia“, care pentru întrunirile politice e de obicei prea mare, devine prea mică ori de cîte ori e vorba de o întrunire socialistă, și întotdeauna e nevoe să se ție și afară a doua întrunire pentru marele număr de muncitori cari nu încap în sate. Fotografia noastră reprezintă întrunirea care s’a ținut Duminecă, în gradina „Dacia“ în momentul cînd în sală nu se mai putea încăpea și cînd numeroșii muncitori de afară ceruseră să se improvizeze o a doua întrunire.