Dimineaţa, martie 1912 (Anul 9, nr. 2869-2897)
1912-03-01 / nr. 2869
Anul IZ.-No. 286, PUBLICITATEA: CONCEDATĂ EXCLUSIV Ananfi Pi Publiicjtati? CAROL SCHULDER & Comp. Str. Doamnei. 8 Et. 1.—Telefon 3/4 Birourile ziarului. Str. Sărindar No. 11 București a^*v^AAAAAAAAAAAaAMA*AM^AA^AAAAAAMAWv»AAAA VAWVW 1 APARE ÎN FIECARE DIMINEAȚA CU CELE DIN URMA ȘTIRI DIN TOATA LUMEA Joi 1 Martie 1912 DIRECTOR CONSTUINE Abonamente cu premii: Cn an lei 20.-------Genul I.cl ju.— 3 luni . . . tei 6.— Pentru străinătate prețul este îndoit TELEFON, Capitala ..... No. 14/10 .. ....... 34/73 Provincia Străinătatea 14/99 12 40 Scrima la noi! Incontestabil că scrima face la noi mari progrese și că, în anii din urmă, acest sport, practic, folositor, sănătos și frumos a început să facă parte din educatiunea noastră. Au contribuit la aceasta și emulațiunile diferitelor săli și asalturilor reușite și vizitele maeștrlor renumiți ca Kirchofer, Rouleau, Rossigned, etc. Numărul maeștrilor de scrimă și a, șașilor* «’au înmulțit, toți au dej lucru și toți au adoptat cea mai bună și cea mai frumoasă școală, școala franceză, pe care cari au urmat-o, la izvorul ei,‘ la Paris, și unii din profesorii noștri romîni. Dar da §i la orice școală, nu este de vină școala dacă unii învață mai bine, alții mai prost, aceasta'depinde de aptitudinele speciale,ale individului și de dragostea, ce o are pentru ce vrea să invețe. Și, la scrimă, este lucru curios. Unii înțeleg prin scrimă, rerasarea în dreapta și în stînga, cum ai ce potrivi, cum nu s'o potrivi, numai să iasă, alții, o însoțesc la strigăte—să se zic războinice sau sălbatice, — dar cari produc un efect foarte urît în auditoriul,, care vine să vadă, iar nu să audă, așa, încît, de multe ori, pleci de la asemenea asalturi, cu ideea că, dacă „aceasta se numește scrimă, apoi nu mai ai necesitate să o înveți“, — sint însă și serbări de scrimă în cari arta și frumosul reel și pari îți plac. Francezul zice „Faire beau Jeus“. Mi se pare însă un lucru curios. Adoptînd scrima franceză, le-am adoptat și frumoasa lor limbă și am dat uitărea pe nu mai puțin sonora, latina, frumoasa, luminoasa ca un cer albastru în luna Mai, limbă romînească. Dar acest obiceiu s’a adoptat, nu numai la scrimă, el este general. Toate națiunile își respecta și își vorbesc, între ei, limba lor — și cîteodată, o limbă urîtă, dar este a lor — la noi, nu pot zice, lipsa de patriotism, dar un rou obiceiu — din timpuri cînd poate nu se găseau acei cari să o respecte ca pe limba neamului — face ca omul, voind, să treacă drept civilizat, nu o întrebuințează, ori o împestrițează cum fac și cucoanele, cu una romînească și trei franțuzești. Și auzi pe cîte unii or unele, cari, vorbesc o franțuzească de te face să le plîngi de milă. Dar vorbeam de scrimă și de serbările ei, și o serbare din cele mai reușite a fost și asaltul dat de d. A. Guyon, profesorul de scrimă, al clubului Tinerime! și al Jockey-clubului, în sala teatrului „Majestic“, în ziua de 19 Februarie. Cine dintre amatorii de scrimă din București, aș zice din țară, nu cunoaște pe Guyon? Are două mari calități: ea îl consider ca pe cel mai tare trăgător de la noi și este un francez iubitor sincer al neamului și al țarei noastre, francez, care a învățat și vorbește romînește. La această serbare au dat concursul lor grațios, o bună parte din cei mai buni amatori și profesori ai noștri. Tineri și veterani ai planșei ne-au arătat că pot lucra și bine și frumos. Tinerii Guyan-fiul, Bossie, Văleanu, Rosetti Bălănescu, apoi lt. Slomnescu, căpitanii Scheletti și Corvin, profesorii Lăzărescu, Theodoreanu, amatorii Savu, Satmari, Grigore N. Filipescu, Neylies, vecini, tînărul Boldur Voinescu, căpitan Moruzi, cum și profesorii Nicolau și Achile Morin, dând concursul lor ne-a procurat un regal de scrimă, gustat de toată lumea în general, și de cunoscători în special. Ce să mai vorbesc de calitățile lor? Norina a fost „corect, „frumos“ și fără „gălăgie“, așa îmi place și mie și de aceea i-am aplaudat și aștept să-i mai văd. Andrei Popovicî procesul ing. Cațarida ca ministerul justiției Procesm acesta a căpătat oarecare faimă In urma analogiei care s-a stabilit între episodul care i-a dat naștere, cu episodul anulării statutelor societății de tranvae, de către consiliul de miniștri. Se știe în adevăr, că la obiecțiunea plină de indignare a apărătorilor tramvaiului zis „comunal”, s’a răspuns de către avocatul ministerului de interne în instanță, că un membru marcant, al partidului liberal, d. Toma Sterian, pe cînd era ministru de justiție, a anulat prin o simplă decizie ministerială un contract autentic încheiați de ministerul justiției cu d. ing. Cuțarida pentru restaurarea palatului de justiție din Iași. In baza jurnalului consiliului de miniștri N«. 1347 din 3 iulie 1906 care aprobase licitația îi autorizase pe minister să încheie acel contract, cu toate formele legale în ziua de 23 Septembrie 1906. Ca să revenim la procesul Cuțarida vom spune că în urma dispozițiunii arbitrare a ministrului de justiție, d. Stelian, d. Cuțarida a fost oprit de a mai continua, lucrările începute de 6 luni, refuzîndu-î-se orice despăgubire pentru lucrările făcute pînă la acea epocă și cu atît mai mult orice despăgubiri pentru nesocotirea contractului încheiat cu atîtea forme și cu bună credință de d. Cuțarida. Mai mult de cit atîta, ministrul de atunci a făcut responsabil de daune par 1. Cuțarida, fiindcă a executat acest contract. După cit se vede, în această afacere în care cuvîntul „justiție” intervine de atîtea ori, noțiunea de just și de justiție este mereu slăbită. Și cum ultimul cuvînt trebue să-l aibă „justiția“, d. Cuțarida a intentat chiar în 1907 acțiune contra ministerului, cerînd tribunalului de comerț Ilfov, în primul rînd să declare reziliat contractul din culpa ministerului, apoi să! condamne la plata sumei de 63 mii lei reprezintînd cheltuelile făcute cu începutul lucrărilor, la plata a 35.000 lei daune interese, în fine la restituirea garanției, de 24000 lei pe care o deține pe nedrept. înaintea primei instanțe a formulat și ministerul o cerere reconvențională în sensul ca d. Cuțarida să fie obligat a plăti daunele ce se vor fi stabilit prin expert și a restitui suma de 12216 lei încasată de la minister. Tribunalul a respins acțiunea în fond a d-lui Cuțarida, declarînd contractul de nul pentru motivul că nu s’a respectat art. 45 din legea contrabilităței publice, adică nu s’a făcut o lege specială pentru o lucrare așa de importantă, ca aceea care făcea obiectul contractului (valoarea lucrării era de 362.000 lei. Tribunalul mai făcea o imputare d-lui Cuțarida că nu a știut mai bine legile și regulamentele decît, ministrul de justiție cu care a contractat și decît consiliul de miniștri. Urmarea este că nu are dreptul să ceară nici o despăgubire oricite cheltueli ar fi făcut — căci trebuia să fie băgător de seamă cînd a contractat — și mai puțin ar avea dreptul la daune interese de pe urma nesocotirei contractului. Tribunalul a admis însă cererea reconvențională a ministerului, obligînd pe d. Cuțarida să restitue suma de 12216 lei încasată la începutul lucrărilor. A obligat în acelaș timp pe minister să restitue d-lu. Cuțarida garanția de 24000 lei. Făcîndu-se deci compensația, d. Cuțarida are de luat de la minister suma de 1179 lei, plus 2000 lei cheltueli de judecată la care ministerul a fost condamnat. Contra sentinței tribunalului făcuse apel d. Cuțarida, apel care s’a judecat de secția I a Curței în mai multe ședințe din cari ultima a avut loc eri. Cu pledoariile de eri dezbaterile au luat sfîrșit, iar Curtea a rămas să se pronunțe în ziua de 5 Martie. Din partea d-lui Cuțarida au pledat d-nii N. Xenopol și Em. Porumbaru, ministerul a fost apărat de d-nii Missir și D. Dobrescu. -------------AH*---------- ■ Pentru monumentul G. Panu Lista precedentă lei 8036.80 I. Graef, Obilești, Ilfov lei 20.Șase anonimi, Scorțeni Bacău i G. L. Marcovici, Loco 0.50 Total lei 6063.30 "Atsk.-------------.— lai Alegerile de arhierei . — Ședința de an a Sinodul $ In ședința de azi dimineață a Sinodului s’a făcut alegerea I de arhierei pentru ocuparea scaunelor rămase vacante prin alegerea ca episcop a arhiereilor: Theodosie Ploeșteanu, Calist Botoșăneanu și Nicodem Bacaoanul. Au fost 21 de candidați. Se știe că în ședința de ori, cu prilejul discuțiunii asupra felului cum să se facă alegerea, mai mulți înalți prelați, au protestat contra faptului că au fost trecuți pe listă și acei candidați cari n’au vîrsta de 40 de ani împliniți. In urma discuțiunilor cari au avut loc s’a hotărît ca alegerea să se facă ca și în trecut, deoarece nu există nici un text de lege care să ceară vîrsta de 40 de ani pentru arhierie. * Membrii Sinodului s’au întrunit la orele 10. D. ministru Arion și d. D. Boroianu, administratorul Casei Bisericei au venit la orele 10 și jumătate, cînd s’a deschis ședința. A prezidat mitropolitul Konon Arămescu, asistat de mitropolitul Pimen al Moldovei. După îndeplinirea formalităților obișnuite, secretarul sinodului, preotul Ovid Musceleanu a cetit sumarul ședinței trecute care a fost aprobat ■St In urmă, membri sinodului au procedat conform legei, la alegerea a nouă candidați, adică cîte trei de fiecare scaun vacant. Se știe că ministrul din acei 9 candidați desemnați confirmă trei pentru cele trei locați vacante. Alegerea s’a făcut prin vot secret. Iată rezultatul alegere: votanți 13. Majoritate absolută 7. Preotul Alexandru Popescu- Craiova voturi albe 12, negre 1. Următorii candidați au întrunit mai puțin de jumătatea voturilor exprimate: Arhimandritul Chesarie Ștefano voturi albe 5, negre 8. Arhimandritul Iulila Scriban voturi albe 4, negre 9; Arhimandritul Miron voturi albe 6, negre 7; Preotul M Haralambie voturi albe 0, negre 7; Preotul Ales. Cristea-îvești voturi albe 3, negre 10; Preotul V. Pocîtan voturi albe 5, negre 8; Arhimandritul Bariu MîrCea voturi albe 4, negre 9; Preotul Gheorghiu Voturi albe 2 negre î1: Arhimandritul Puiu-Gavoți voturi albe 4, negre 9; Preotul St. Ionescu voturi albe 4 negre 9; Preotul B. Lancu-Kași voturi albe 2, negre 11; Preotul N. Popescu voturi albe 1, negre 12. . Prima listă care cuprinde numele celor nouă candidați desemnați de membrii Sinodului, va fi înaintată chiar astăzi d-lui ministru al cultelor și instrucțianei publice. D-sa va confirma pe trei din el, cari să ocupe scaunele de Ploeșteanu, Botoșaneanu și Bacoanul. Se crede că d. C. G. Arion va confirma ca arhierei pe preotul econom Nazarie, directorul internatului teologic, arhimandritul Theofil Mihăilescu de la mitropolia din București și arhimandritul Bartolomeu de la Paris. Primul în scaunul de Ploeșteanu, al doilea în acel de Botoșaneanu și al treilea în acel de Bacăoanul. Cei dinții va fi numiți' Episcopul Dionisie al Buzăului discutînd cu un preot Episcopul Dionisie al buzăului din mîna cu preotul Popescu-Moșoaia, directorul seminarului Nifon. In fund se vede mitropolitul Pimen al Moldovei. Au obținut majoritatea voturilor următori nouă candidați: Arhimandritul Theofil Mihăilescu voturi albe 11, negre 2; Diaconul Marțian voturi albe 8, negre 5; Economul Alex. Șerban-Iașî bile albe 10, negre 3; Arhimandritul Bartolomeu voturi albe 10, negre 3; Preotul Econom Nazarie voturi albe 10, negre 3; Preotul Antoie voturi albe 9, negre 4; Preotul Gheorghe Popescu voturi albe 10, negre 3; Preotul G. Rădulescu-Constanța voturi albe 7, negre 6; mit și vicar al mitropoliei din București. Sinodul s’a închis la orele 12. mtv. ministru Arion , va confirma alegerea nouilor arhierei, mîine după amiază. Sinodul va mai tine o singură ședință, Joi dimineața, cînd d. Arion, va comunica membrilor Sinodului numele candidaților, căci au fost confirmați arhierei. ! Cereți Revista modei B. ministru Arion comunicînd ziariștilor rezultatul alegere! Reforma învățămîntului superior — UNIVERSITATEA DIN IAȘI E CONTRA PROECTULUI D-LUI ARION — IAȘI, 28 Februarie. — Aseară s’a întrunit colegiul universitar pentru a discuta proectul de lege al d-lii Arion. D. Bujor a luat cel dinții cuvintul și a combătut proectul, ridicind nise mai cu seamă contra principiului combinărea concursurilor care înseamnă scoborârea universității din Iași prin faptul că profesorilor universităței locala- mi ii’se recunoaște dreptul de a fi transferți la București. T. dr. Leon a combătut de asemenea proectul care ar fi avind tendințe separatiste între cele două universități. D. dr. Peretz, inspector general al învățămintului a combătut și d-sa proectul spunînd că ministrul instrucțiunei a avut încă de la început ideia ca universitatea din Iași să fie un fel de școală de gradul I, și numai cea de la București să fie o adevărată universitate. D. Matei Cantacuzino combate proectul și arată, că autonomia in numele căreia se vorbește este înșelătoare. Mai vorbesc apoi d-nn profesori Simionescu, Hurmuzescu și Bărbulescu tot vorbind contra proectului. Se hotărăște ca o comisiune compusă din câte doi delegați ai fiecărei facultăți să se întrunească și să consemneze cererile unanime ale universității din Iași. Din această comisiune fac parte din: Mateiu Cantacuzino, dr. Hurmuzescu, Paul Bujor, dr. Leon, dr. Manicatide și Bărbulescu. Dină lucrările comisiunea vor fi gata se va convoca din nou colegiul universitar. Dacă cererile universității eșane nu vor fi luate in seamă, se vor suspenda cursurile și profesorii vor proceda față de noul proect de lege așa cum au procedat față de proectele anterioare împotriva cărora au protestat rectorul universității a telegrafiat ministrului ce e inttmplate la consfătuirea profesorilor. ■----—---------------- ■ ■ ■ ■ — Impominteniri și recunoașteri Eri s’au distribuit la Senat, proectele de lege pentru următoarele recunoașteri și împăna înteniri. Recunoașteri. D-ni Sotir Gheorghe domiciliat în București; Eremia Ciocan Alexandrescu domiciliat în Ploești; Ion Ciocan Alexandrescu domiciliat în Cislan (Buzău); George Giurtade domiciliat în Craiova. Impămînteniri: D-ni. Alexandru A. Poitevin din Vaslui; N. Mischonzniky din București; I. L. Predingher din Buzești; dr. Isidor Lustgarten; George Cueblis din Craiova; drr. Herman luster din București; Avram Iacob Klistenbaum din București. Frint și artistă «* u — UN ROMAN DE DRAGOSTE LA CURTEA GERMANA — Paris, 28 Febr. — „Le Journal“ comunică că voiajul în străinătate al princepelui Adalbert de Prusia e în legătură cu o afacere de inimă a principelui. E vorba ca principele să fie deslegat de legăturile de dragoste cu tînăra artistă Paula Frieden. Principele făcuse cunoștința artistei, care e fiica unui factor poștal, pensionar, în provincie, și o determină să vie la Kiel. Principele a făgăduit artistei să-i rămînă credincios cu toată călătoria sa în străinătate. Se spune că împăratul ar fi fost foarte supărat cînd a aflat de relațiile fiului său cu numita artistă. •**Falsificator de monede T.-SEVERIN, 27 Februarie. — A fost înaintat parchetului local de către șeful secției de jandarmi din Cerna, individul Constantin Gh. Podianu de fes din satul Spodia, comuna Balta, împreună cu trei piese false a cîte 5 coroane ungurești și o piesă de 2 lei romînească, piese ce au fost găsite asupra sa.— Coresp. -------------##------------ Oskar Blumenthal Cunoscutul scriitor și autor dramatic german, Oskar Blumenthal sărbătorește a 60-a aniversare a nașterei sale. Lumea literară și artistică germană s-a asociat și ea la sărbătorirea marelui ei scriitor. Blumenthal s-a născut, la 13 Martie 1852 în Berlin. Studiile și le-a făcut in orașul sau natal și în Lipsca. S’a ocupat cu deosebire cu studiile filologice. La 1870 a debutat cu o lucrare satirică. Puțin maî tirziu fondă o revistă de critică literară. De la 1875 pînă la 1887 se ocupă cu critica teatrală și în această calitate i se încredința foiletonul marelui ziar berlinez Berliner Tageblatt. Epigramist plin de talent, zeflemist de forță, foiletonist neîntrecut, Blumenthal deveni curînd unul dintre cei mai citiți ziariști. Ca autor dramatic, ca filolog, ca nuvelist, Blumenthal și-a cîștigat un loc de cinste in literatura germană. Blumenthal nu s’a mulțumit numai cu activitatea sa în domeniul publicistic; slujitor credincios al artei sub toate formele ei, el a fondat în Berlin, teatrul Lessing. Acum, cînd Oskar Blumenthal sî a serbat a 60-a aniversare, credincioșii teatrului și admiratorii literaturei germane, au ținut să-și manifesteze dragostea ce-o poartă aceluia care a contribuit la îmbogățirea comoarei literare germane. AbtIAR BLUMENTRAL **Nenorocirea dlin comuna loa Gliica SLOBOZIA, 27 Februarie. —O nenorocire, petrecută in împrejurări tragice, s’a întîmplat azi în comuna Ioan Ghica. Dobre C. Gheorghiu din acea comună, un tînăr de 18 ani, afîndu-se pe o căpiță de fin, a voit să se dea jos de pe ea, după ce mainti! a svîrlit jos un cîrlig (uneltă pentru smuls pae). Cîrligul aruncat, a căzut cu coada în jos, înfigîndu-se in pămînt, rămînînd cu ascuțișul (țeapa) în sus. Victima neobservînd a sărit drept, în cîrlig care i s’a împlîntat în partea stingă a pîntecelui, intrînd aproape 20 c. m. In stare extrem de gravă, nefericita victimă a fost transportată la Slobozia, și internată în spitalul județean local, unde medicul spitalului d. dr. Scuy i-a extras cu mare greutate cîrigul care i-a perforat intestinele. Starea nenorocitului continuă să fie foarte gravă, și medicul dă foarte puține speranțe de scăpare. •— jlifmaz. Senzațională dramă conjugală din Brăila —.....— ------------------- . Soția casierului garei, după ce trage cu revolverul asupra soțului ei, se aruncă pe fereastră, e salvată și apoi se otrăvește Brăila. 28 Februarie. — O dramă zguduitoare s’a petrecut azi dimineață în gara locală Soția casierului gărei, d-na Alexandrina Altinovici, s’a sinucis fiind o cantitate de acidfonic concentrat, după ce mai inuii Încercase să-șî omoare bărbatul cu focuri de revolver. CUM S’A PETRECUT DRAMA Iată împrejurările în cari s’au petrecut faptele . Azi pe la orele 8 și jumătate dimineața, după o scenă de gelozie între cei două soți, cari locuesc în etajul superior al gărei, d-na Altinovicî, într’un moment de nervositate, a pus mina pe un revolver descărcînd trei gloanțe asupra d-lui Altinovicî, fără a-l nimeri. Dezarmată imediat de soțul ei, d-na Altinovici s’a aruncat pe fereastră cu intenția de a se sinucide zdrobindu-se pe pavaj. Cum însă sub fereastra etajului gării se află un acoperiș care adăpostește peronul, disperata femee n’ a putut cădea jos. De pe acest, acoperiș soțul ei a putut-o ridica cu multă anevoe și s’o readucă în casă, introducînd-o tot pe fereastra prin care sărise. Puțin timp după aceste peripeții destul de dramatice, _ d. Altinovicî s’a coborît în biuroul sâu unde avea de lucru. * După plecarea trenului casierul gărei treindu-ne în locuința sa, și-a găsit soția moartă: avizarea autorităților Comisarul gărei, înștiințat de această descoperire, a avizat la rîndul său parchetul, chemînd în grabă și doi medici, pe d-nii d-rn Popa și Bucur. Medicii au putut stabili că d-na Altinovici s-a sinucis fiind o cantitate de vre-o 200 grame acid fenic concentrat. Moartea i-a fost fulgerătoare. Primul procuror a delegat cu facerea cercetărilor pe d. Ivanovici, procuror de secție. Cadavrul sinucigașei a fost transportat la morgă, unde i se va face mîine autopsia. Vestiea despre cele petrecute în gară s’a răspîndit cu iuțeală în oraș. Senzația produsă de această dramatică întimplare este enormă, dat fiind faptul că atît casierul gărei, cît și soția sa, sînt bine cunoscuți. Defuncta Alexandrina Altinovicî era moașe, avînd clientelă numeroasă și fiind bine introdusă în societatea brăileană. Ea avea în prezent vîrsta de vre-o 40 de ani. șe , . VERSIUNILE ASUPRA DRAMEI In privința cauzelor care au determinat pe Alexandrina Altinovici să săvîrșească actul de disperare care a emoționat atît de profund orașul întreg, sînt mai multe versiuni. Cea mai verosimilă pare a fi însă aceasta: D-na Altinovici era geloasă pe soțul sau, pentru că acesta avea preferințe și pentru alte femei. Din această cauză neînțelegerile dintre cei doi soți erau frecvente. Azi dimineața scena cu focurile de revolver a avut loc în urma unei astfel elecerte care durase toată noaptea, pentru motivul că d. Altinovici ar fi avuti legături de dragoste cu o tînără fată. O VERSIUNE SENZAȚIONALA In ultimul moment afllu o senzațională versiune cu privire la împrejurările în cari s’a desfășurat drama din gară. Iată zvonul ce se colportează in public și în privința căruia noi facem cuvenitele rezerve. In urma certei dintre cei doui soți in tot cursul nopței, la ziuă, după un șir de amenințări făcute de d-na Altinovicî soțului ei, acesta,înfuriat peste măsură, a descărcat în cameră trei focuri de revolver cu intenția de a-și speria soția. D-na Altinovicî, încredințată că bărbatul ei vroește să o ucidă, a căutat să se salveze sărind pe fereastră. A fost prinsă însă de bărbatul ei pe platforma care acoperă peronul găreî și readusă în casă. După plecarea la serviciu a d-lui Altinovicî, disperata femee, ferm convinsă că de aci înainte după gestul groaznic de brutal al soțului ei traiul in comun le va fi imposibil, a recurs la mijlocul suprem care a scăpat-o de neplăcerile a noi despărțiri., -Remlne de stabilit ce este adevărat din zvonurile acestea în urma anchetei pe care o face Justiția. , Verno, Cronicar UN ATENTAT LA PUDOARE De un atentat la pudoare săvîrșite într’un chip nerușinat, s’a făcut vinovat domnul inginer Gh. Mihăilescu, cu domiciliul și la domiciliul sau, din strada Bănciei Naționale No. 1. Numitul inginer zărind într’o gazetă un anunț dat de o domnișoară care căuta un loc de guvernantă, a adresat o carte poștală postulantei, indicîndu-l ca să se prezinte la domiciliul sau la o anumită oră. D-ra Roza I. Benedic — cea care dăduse anunțul — primind carta poștală sa duse încrezătoare la inginerul Mihăilescu. Cum intră pe ușă, acesta o încuie și sa aruncă asupra fetei, violînd-o. Trimis în judecată pentru acest act bestial, inginerul luă lucrurile ușor, astfel că se înfățișă azi înaintea tribunalului secția I, fără nici un apărător. Procesul s’a judecat pe deplin și tribunalul a condamnat pa inculpat la un an închisoare "și 1000 lei despăgubiri către fata dezonorata. . UN CADAVRU PE MALUL DUNĂREI Autoritățile din comuna Chirnogi, județul Ilfov, au comunicat parchetului că pa malul Dunării, la punctul numit „Pădurea frumoasă”, a fost descoperit un cadavru, intrat în putrefacție. După aparență vîrsta defunctului era de 35—40 ani. Cadavrul este îmbrăcat în uniformă de ofițer bulgar. Parchetul a delegat un judecător de instrucție să facă de urgență o cercetare la fața locului cum și autopsia cadavrului spre a se vedea dacă nu este o crimă la mijloc. DIVERSE Tribunalul Ilfov secția I: a condamnat ori la 7 luni închisoare pe un vechiu pungaș și escroc, trimis în judecată pentru faptul că se dădea drept șofer la d. Marghiloman și în această calitate a luat bani de la mai multe femei cu promisiunea că Îl va băga în slujbă la marele său stăpîni . Curtea de casație secția doua a respins era recursul soților Ion și Maria Duhan din Tg.Frumos (Iași) și al femeei Elena Simionescu, condamnați cîte șî trei la cîte 20 zile închisoare pentru delictul de „substituire de persoană”. Soții Duhan fiind în proces cu o doamnă Aglaia Cîrjan, au pus pe d-na Simionescu sa se prezintte înaintea instanței în locul celei dintîi și să declare— de acord cu soții Duhan — că s’au împăcat. -------------**------------- tinificarea caselor de ajutor și credit Primim din partea mai multor funcționari publici un memoriu, pe care-î rezumăm în cele următoare. _ Sînt cîteva categorii de funcționari cari au case de credit și ajutor, precum sînt casa de credit a ministerului de finanțe, casa de credit, ajutor și economie a corpului telegrafopoștal, casa de credit a corpului didactic și altele. Sunt însă foarte numeroase categorii de funcționari cari nu au asemenea instituțiuni folositoare. Cîțiva slujbași au luat inițiativa și au alcătuit un proect de lege pentru unificarea tuturor caselor de credit și ajutor existente actualmente, într'o casă generală pentru toți funcționarii statului. Proectul a fost trimis mai multor parlamentari și unii din aceștia au făgăduit că vor lucra pentru realizarea lui. Cu chipul acesta funcționarii vor scăpa din ghiarele cămătarilor cari le iau de multe ori cîte 20-39 la sută. Rămîne acum ca parlamentarii cari au făgăduit să sprijînească inițiativa să se țină de cuvînt. -------------%------------ CITIȚI Duminică 4 Martie în fascicole a 5 bani este unan MARE roman criminal fascicolâ.