Dimineaţa, martie 1912 (Anul 9, nr. 2869-2897)

1912-03-01 / nr. 2869

Anul IZ.-No. 286, PUBLICITATEA: CONCEDATĂ EXCLUSIV Ananfi Pi Pu­bliicjtati? CAROL SCHULDER & Comp. Str. Doamnei. 8 Et. 1.—Telefon 3/4 Birourile ziarului. Str. Sărindar No. 11 București a^*v^AAAAAAAAAAAaAMA*AM^AA^AAAAAAMAWv»AAAA VAWVW 1 APARE ÎN FIE­CARE DIMINEAȚA CU CELE DIN URMA ȘTIRI DIN TOATA LUMEA Joi 1 Martie 1912 DIRECTOR CONST­­U­I­N­­­E Abonamente cu premii: Cn an lei 20.-------G­enul I.cl ju.— 3 luni . . . tei 6.— Pentru străinătate prețul este îndoit TELEFON, Capitala ..... No. 14/10 .. ....... 34/73 Provincia Străinătatea 14/99 12 40 Scrima la noi! Incontest­abil că scrima face la noi mari progrese și că, în anii din urmă, acest sport, prac­tic, folositor, sănătos și frumos a început să facă parte din e­­ducatiunea noastră. Au contribuit la aceasta și emulațiunile diferitelor săli și asalturilor reușite și­­ vizitele maeștrlor renumiți ca Kirchofer, Rouleau­, Ros­signed, etc. Număru­l maeștrilor de scrimă și a, șașilor* «’au­­ înmulțit, toți au­ dej lucru și toți au adoptat cea­ mai bună și cea mai fru­moasă școală, școala franceză, pe care cari au urmat-o, la iz­vorul ei,‘­ la Paris, și unii din profesorii noștri romîni. Dar d­a §i la orice școală, nu este­­ de vină școala dacă unii învață mai bine, alții mai prost, aceasta­'depinde de aptitudinele speciale,­ale individului și de dragostea,­ ce o are pentru ce vrea să invețe. Și,­ la scrimă, este lucru cu­rios. Unii înțeleg prin scrimă, rera­­sarea în­ dreapta și în stînga, cum­­ ai ce potrivi, cum nu s'o po­trivi, numai să iasă, alții, o în­soțesc­­ la strigăte—să se zic răz­boinice sau sălbatice, — dar cari produc un efect foarte urît în auditoriul,, care vine să vadă, iar nu să audă, așa, încît, de multe ori, pleci de la asemenea asalturi, cu ideea că, dacă „a­­ceasta se numește scrimă, apoi nu mai ai necesitate să o în­veți“, — sint însă și serbări de scrimă în cari arta și frumosul reel și pari îți plac. Francezul zice „Faire beau Jeus“. Mi se pare însă un lucru cu­rios. Adoptînd scrima franceză, le-am adoptat și frumoasa lor limbă și am dat uitărea pe nu mai puțin sonora, latina, fru­moasa, luminoasa ca un cer al­bastru în luna Mai, limbă romî­­nească. Dar acest obiceiu s’a a­­doptat, nu numai la scrimă, el este general. Toate națiunile își respecta și își vorbesc, între ei, limba lor — și cîte­odată, o limbă urîtă, dar este a lor — la noi, nu pot zice, lipsa de patriotism, dar un rou obiceiu — din timpuri cînd poate nu se găseau acei cari să o respecte ca pe limba neamu­lui — face ca omul, voind, să treacă drept civilizat, nu o în­trebuințează, ori o împestrițea­ză cum fac și cucoanele, cu una romînească și trei franțuzești. Și auzi pe cîte unii or unele, cari, vorbesc o franțuzească de te face să le plîngi de milă. Dar vorbeam de scrimă și de serbările ei, și­ o serbare din cele mai reușite a fost și asaltul dat de d. A. Guyon, profesorul de scrimă, al clubului Tineri­me! și al Jockey-clubului, în sala teatrului „Majestic“, în zi­ua de 19 Februarie. Cine dintre amatorii de scri­mă din București, aș zice din țară, nu cunoaște pe Guyon? Are două mari calități: ea îl consider ca pe cel mai tare tră­gător de la noi și este un fran­cez iubitor sincer al neamului și al țarei noastre, francez, care a învățat și vorbește romînește. La această serbare au dat con­cursul lor grațios, o bună parte di­n cei mai buni amatori și profesori ai noștri. Tineri și veterani ai planșei ne-au arătat că pot lucra și bine și frumos. Tinerii Guyan-fiul, Bossie, Vă­­leanu, Rosetti Bălănescu, apoi lt. Slomnescu, căpitanii Sche­­letti și Corvin, profesorii Lăză­­rescu, Theodoreanu, amatorii Savu, Satmari, Grigore N. Fili­­pescu, Neylies, vecini, tînărul Boldur Voinescu, căpitan Moru­­zi, cum și profesorii Nicolau și Achile Morin, dând concursul lor ne-a procurat un regal de scrimă, gustat de toată lumea în general, și de cunoscători în special. Ce să mai vorbesc de calită­țile lor? Norina a fost „corect, „frumos“ și fără „gălăgie“, așa îmi place și mie și de aceea i-am aplaudat și aștept să-i mai văd. Andrei Pop­ovicî procesul ing. Cațarida ca ministerul justiției Procesm acesta a căpătat oare­care faimă In urma analogiei care s-a stabilit între episodul care i-a dat naștere, cu episodul anulării statutelor societății de tran­vae, de către consiliul de miniștri. Se știe în adevăr, că la obiec­­țiun­ea plină de indignare a apă­rătorilor tramvaiului zis „comu­nal”, s’a răspuns de către avoca­tul ministerului de interne în in­stanță, că un membru marcant, al partidului liberal, d. Toma Sterian, pe cînd era ministru de justiție, a anulat prin o simplă decizie ministerială un contract autentic încheiați de ministerul justiției cu d. ing. Cuțarida pen­tru restaurarea palatului de justiție din Iași. In baza jurna­lului consiliului de miniștri N«. 1347 din 3 iulie 1906 care apro­base licitația îi autorizase pe minister să încheie acel con­tract, cu toate formele legale în ziua de 23 Septembrie 1906. Ca să revenim la procesul Cu­­țarida vom spune că în urma dispozițiunii arbitrare a minis­trului de justiție, d. Stelian, d. Cuțarida a fost oprit de a mai continua, lucrările începute de 6 luni, refuzîndu-î-se orice des­păgubire pentru lucrările făcute pînă la acea epocă și cu atît mai mult orice despăgubiri pen­tru nesocotirea contractului în­cheiat cu atîtea forme și cu bu­nă credință de d. Cuțarida. Mai mult de cit atîta, ministrul de atunci a făcut responsabil de daune pa­r 1. Cuțarida, fiindcă a executat acest contract. După cit se vede, în această afacere în care cuvîntul „justi­ție” intervine de atîtea ori, no­țiunea de just și de justiție es­te mereu slăb­ită. Și cum ulti­mul cuvînt trebue să-l aibă „jus­tiția“, d. Cuțarida a intentat chiar în 1907 acțiune contra mi­­nisterului, cerînd tribunalului de comerț Ilfov, în primul rînd să declare reziliat contractul din culpa ministerului, apoi să­! condamne la plata sumei de 63 mii lei reprezintînd cheltuelile făcute cu­ începutul lucrărilor, la plata a 35.000 lei daune inte­rese, în fine la restituirea ga­ranției, de 24000 lei pe care o deține pe nedrept. înaintea primei instanțe a for­mulat și ministerul o cerere re­­convențională în sensul ca d. Cuțarida să fie obligat a plăti daunele ce se vor fi stabilit prin expert și a restitui suma de 12216 lei încasată de la minister. Tribunalul a respins acțiunea în fond a d-lui Cuțarida, decla­­rînd contractul de nul pentru motivul că nu s’a respectat art. 45 din legea contrabilităței publi­ce, adică nu s’a făcut o lege spe­cială pentru o lucrare așa de im­portantă, ca aceea care făcea o­­biectul contractului (valoarea lucrării era de 362.000 lei. Tribunalul mai făcea o impu­tare d-lui Cuțarida că nu a știut mai bine legile și regulamentele de­cît, ministrul de justiție cu care a contractat și de­cît consi­liul de miniștri. Urmarea este că nu are dreptul să ceară nici o despăgubire ori­cite cheltueli ar fi făcut — căci trebuia să fie băgător de seamă cînd a con­tractat — și mai puțin ar avea dreptul la daune interese de pe urma nesocotirei contractului. Tribunalul a admis însă cere­rea reconvențională a ministeru­lui, obligînd pe d. Cuțarida să restitue suma de 12216 lei înca­sată la începutul lucrărilor. A obligat în acelaș timp pe minis­ter să restitue d-lu. Cuțarida ga­ranția de 24000 lei. Făcîndu-se deci compensația, d. Cuțarida are de luat de la mi­nister suma de 1179 l­ei, plus 2000 lei cheltueli de judecată la care ministerul a fost condamnat. Contra sentinței tribunalului făcuse apel d. Cuțarida, apel ca­re s’a judecat de secția I a Curței în mai multe ședințe din cari ul­tima a avut loc eri. Cu pledoariile de eri dezbaterile au luat sfîrșit, iar Curtea a rămas să se pro­nunțe în ziua de 5 Martie. Din partea d-lui Cuțarida au pledat d-nii N. Xenopol și Em. Porumbaru, ministerul a fost a­­părat de d-nii Missir și D. Do­­brescu. -------------AH*---------- ■ Pentru monumentul G. Panu Lista precedentă lei 8036.80 I. Graef, Obilești, Ilfov lei 20.­­Ș­ase anonimi, Scorțeni Ba­cău i G. L. Marcovici, Loco 0.50 Total lei 6063.30 "Atsk.-------------.— lai Alegerile de arhierei­ ­. — Ședința de an a Sinodul $ In ședința de azi dimineață­­ a Sinodului s’a făcut alegerea I de arhierei pentru ocuparea scaunelor rămase vacante prin alegerea ca episcop­ a arhierei­lor: Theodosie Ploeșteanu, Ca­­list Botoșăneanu și Nicodem Bacaoanul. Au fost 21 de candidați. Se știe că în ședința de ori, cu prilejul discuțiunii asupra felului cum să se facă alegerea, mai mulți înalți prelați, au pro­testat contra faptului că au fost trecuți pe listă și acei candi­dați cari n’au vîrsta de 40 de ani împliniți. In urma discuțiunilor cari au avut loc s’a hotărît ca alegerea să se facă ca și în trecut, de­oa­­rece nu există nici un text de lege care să ceară vîrsta de 40 de ani pentru arhierie. * Membrii Sinodului s’au întru­nit la orele 10. D. ministru Arion și d. D. Bo­­roianu, administratorul Casei Bisericei au venit la orele 10 și jumătate, cînd s’a deschis șe­dința. A prezidat mitropolitul Ko­­non Arămescu, asistat de mi­tropolitul Pimen al Moldovei. După îndeplinirea formalită­ților obișnuite, secretarul sino­dului, preotul Ovid Musceleanu a cetit sumarul ședinței trecute care a fost aprobat ■St In urmă, membri sinodului au procedat conform legei, la a­­legerea a nouă candidați, adică cîte trei de fiecare scaun va­cant. Se știe că ministrul din acei 9 candidați desemnați confirmă trei pentru cele trei loca­ți va­cante. Alegerea s’a făcut prin vot se­cret. Iată rezultatul alegere­: vo­tanți 13. Majoritate absolută 7. Preotul Alexandru Pop­escu- Craiova voturi albe 12, negre 1. Următorii candidați au întru­­nit mai puțin de jumătatea vo­turilor exprimate: Arhimandritul Chesarie Ște­fano voturi albe 5, negre 8. Arhimandritul Iulila Scriban voturi albe 4, negre 9; Arhimandritul Miron voturi albe 6, negre 7; Preotul M Haralambie voturi albe 0, negre 7; Preotul Ales. Cristea-îvești voturi albe 3, negre 10; Preotul V. Pocîtan voturi albe 5, negre 8; Arhimandritul Bariu MîrCea vo­turi albe 4, negre 9; Preotul Gheorghiu Voturi albe 2 negre î1: Arhimandritul Puiu-Gavoți voturi albe 4, negre 9; Preotul St. Ionescu voturi albe 4 negre 9; Preotul B. Lancu-Kași voturi albe 2, negre 11; Preotul N. Popescu voturi albe 1, negre 12. . Prima listă care cuprinde nu­mele celor nouă candidați de­semnați d­e membrii Sinodului, va fi înaintată chiar astăzi d-lui ministru al cultelor și instruc­­țianei publice. D-sa va confirma pe trei din el, cari să ocupe scaunele de Ploeșteanu, Botoșaneanu și Ba­co­anul. Se crede că d. C. G. Arion va confirma ca arhierei pe preotul econom Nazarie, directorul in­ternatului teologic, arhimandri­­tul Theofil Mihăilescu de la mi­tropolia din București și arhi­mandritul Bartolomeu de la Pa­ris. Primul în scaunul de Ploe­­șteanu, al doilea în acel de Bo­­toșaneanu și al treilea în acel de Bacăoanul. Cei dinții va fi nu­miți' Episcopul Dionisie al Buză­ului discutînd cu un preot Episcopul Dionisie al b­uzăului din­ mîna cu preotul Popescu-Moșoaia, directorul seminarului Nifon. In fund se vede mitropolitul Pimen al Moldovei. Au obținut majoritatea votu­rilor următori nouă candidați: Arhimandritul Theofil Mihăi­lescu voturi albe 11, negre 2; Diaconul Marțian voturi albe 8, negre 5; Economul Alex. Șerban-Iașî bile albe 10, negre 3; Arhimandritul Bartolomeu voturi albe 10, negre 3; Preotul Econom Nazarie voturi albe 10, negre 3; Preotul Antoie voturi albe 9, negre 4; Preotul Gheorghe Popescu voturi albe 10, negre 3; Preotul G. Rădulescu-Cons­­tanța voturi albe 7, negre 6; mit și vicar al mitropoliei din București. Sinodul s’a închis la orele 12. mt­v. ministru Arion , va con­firma alegerea nouilor arhierei, mîine după amiază. Sinodul va mai tine o singu­ră ședință, Joi dimineața,­ cînd d. Arion, va comunica membri­lor Sinodului numele candidați­lor, căci au fost confirmați ar­hierei. ! Cereți Revista modei B. ministru Arion comunicînd ziariștilor re­zultatul alegere! Reforma învățămîntului superior — UNIVERSITATEA DIN IAȘI E CONTRA PROECTULUI D-LUI ARION — IAȘI, 28 Februarie. — Aseară s’a întrunit colegiul universitar pentru a discuta proectul de lege al d-lii Arion. D. Bujor a luat cel dinții cu­­vintul și a combătut proectul, ri­­dicind nise mai cu seamă contra principiului combinărea concur­surilor care înseamnă scoborârea universității din Iași prin faptul că profesorilor universităței lo­cala- mi ii­’se recunoaște dreptul de a fi transfe­rți la București. T­. dr. Leon a com­bătut de ase­menea proectul care ar fi avind tendințe separatiste între cele două universități. D. dr. Peretz, inspector general al î­n­v­ă­ț­ă­mi­ntului a combătut și d-sa proectul spunînd că minis­trul instrucțiunei a avut încă de­ la început ideia ca universitatea din Iași să fie un fel de școală de gradul I, și numai cea de la București să fie o adevărată uni­versitate. D. Matei Cantacuzino combate proectul și arată, că autonomia in numele căreia se vorbește este înșelătoare. Mai vorbesc apoi d-nn­ profe­sori Simionescu, Hurmuzescu și Bărbulescu to­t vorbind contra proectului. Se hotărăște ca o comisiune compusă din câte doi delegați ai fiecărei facultăți să se întrunea­scă și să consemneze cererile unanime ale universității din Iași. Din această comisiune fac parte d­in: Mateiu Cantacuzino, dr. Hurmuzescu, Paul Bujor, dr. Leon, dr. Manicatide și Bărbu­­lescu. Dină lucrările comisiunea vor fi gata se va convoca din nou cole­giul universitar. Dacă cererile universității e­­șane nu vor fi luate in seamă, se vor suspenda cursurile și profe­sorii vor proceda față de noul proect de lege așa cum au­ pro­cedat față de proectele anterioa­re împotriva cărora au protestat­ r­ectorul universității a tele­graf­iat ministrului ce e inttmpla­­te la consfătuirea prof­es­orilor. ■----—---------------- ■ ■ ■ ■ — Impominteniri și recunoașteri Eri s’au distribuit la Senat, proectele de lege pentru urmă­toarele recunoașteri și împă­na înteniri. Recunoașteri. D-ni­ Sotir Gheorghe domiciliat în Bucu­rești; Eremia Ciocan Alexan­­drescu domiciliat în Ploești; Ion Ciocan Alexandrescu do­miciliat în Cislan (Buzău); George Giurtade domiciliat în Craiova. Impămînteniri: D-ni. Ale­xandru A. Poitevin din Vaslui; N. Mischonzniky din Bucu­rești; I. L. Predingher din Bu­­zești; dr. Isidor Lustgarten; George Cueblis din Craiova; drr. Herman luster din Bucu­rești; Avram Iacob Klisten­­baum din București. Frint și artistă «* u — UN ROMAN DE DRAGOSTE LA CURTEA GERMANA — Paris, 28 Febr. — „Le Jour­­nal“ comunică că voiajul în străinătate al princepelui Adal­bert de Prusia e în legătură cu o afacere de inimă a principe­lui. E vorba ca principele să fie deslegat de legăturile de dra­goste cu tînăra artistă Paula Frieden. Principele făcuse cunoștința artistei, care e fiica unui factor poștal, pensionar, în provincie, și o determină să vie la Kiel. Principele a făgăduit artis­tei să-i rămînă credincios cu toată călătoria sa în străinătate. Se spune că împăratul ar fi fost foarte supărat cînd a aflat de relațiile fiului său cu numi­ta artistă. •**­Falsificator de monede T.-SEVERIN, 27 Februarie. — A fost înaintat parchetului local de către șeful secției de jandarmi din Cerna, individul Constantin Gh. Podianu de fes din satul Spo­­dia,­ comuna Balta, împreună cu trei piese false a cîte 5 coroane ungurești și o piesă de 2 lei ro­mînească, piese ce­ au fost găsite asupra sa.— Coresp. -------------##------------­ Oskar Blumenthal Cunoscutul scriitor și autor dramatic german, Oskar Blu­menthal sărbătorește a 60-a a­­niversare a nașterei sale. Lumea literară și artistică germană s-a asociat și ea la săr­bătorirea marelui ei scriitor. Blumenthal s-a născut, la 13 Martie 1852 în Berlin. Studiile și le-a făcut in orașul sau natal și în Lipsca. S’a ocupat cu deosebi­re cu studiile filologice. La 1870 a debutat cu o lucrare satirică. Puțin m­aî tirziu fondă o revistă de critică literară. De la 1875 pî­­nă la 1887 se ocupă cu critica teatrală și în această calitate i se încredința foiletonul marelui ziar berlinez Berliner Tageblatt. Epigramist plin de talent, zefle­mist de forță, foiletonist neîntre­cut, Blumenthal deveni curînd unul dintre cei mai citiți zia­riști. Ca autor dramatic, ca filo­log, ca nuvelist, Blumenthal și-a cîștigat un loc de cinste in litera­­tura germană. Blumenthal nu s’a mulțumit numai cu activitatea sa în do­meniul publicistic; slujitor cre­dincios al artei sub toate for­mele ei, el a fondat în Berlin, teatrul Lessing. Acum, cînd Oskar Blumenthal sî a serbat a 60-a aniversare, cre­dincioșii teatrului și admiratorii literaturei germane, au ținut să-și manifesteze dragostea ce-o poartă aceluia care a contribuit la îmbogățirea comoarei literare germane. AbtIAR BLUMENTRAL ­**­Nenorocirea dlin comuna loa Gliica SLOBOZIA, 27 Februarie. —O nenorocire, petrecută in împre­jurări tragice, s’a întîmplat azi în comuna Ioan Ghica. Dobre C. Gheorghiu din acea comună, un tînăr de 18 ani, a­­fîndu-se pe o căpiță de fin, a voit să se dea jos de pe ea, după ce ma­­inti! a svîrlit jos un cîr­­lig (uneltă pentru smuls pae). Cîrligul aruncat, a căzut cu coada în jos, înfigîndu-se in pă­­mînt, rămînînd cu ascuțișul (țea­­pa) în sus. Victima neobservînd a sărit drept, în cîrlig care i s’a împlîn­­tat în partea stingă a pîntecelui, intrînd aproape 20 c. m. In stare extrem de gravă, nefe­ricita victimă a fost transporta­tă la Slobozia,­ și internată în spitalul județean­ local, unde me­dicul spitalului d. dr. Scuy i-a extras cu mare greutate cîrigul care i-a perforat intestinele. St­area nenorocitului continuă să fie foarte gravă, și medicul dă foarte puține speranțe de scă­pare. •— jlifmaz. Senzațională dramă conjugală din Brăila —.....— ------------------- . Soția casierului garei, după ce trage cu re­volverul asupra soțului ei, se aruncă pe fe­reastră, e salvată și apoi se otrăvește Brăila. 28 Februarie. — O dramă zguduitoare s’a petre­cut azi dimineață în gara lo­cală Soția casierului gărei, d-na Alexandrina Altinovici, s’a si­nucis fiind o cantitate de acid­­fonic concentrat, după ce mai inuii Încercase să-șî omoare bărbatul cu focuri de revolver. CUM S’A PETRECUT DRAMA Iată împrejurările în cari s’au petrecut faptele . Azi pe la orele 8 și jumătate dimineața, după o scenă de ge­lozie între cei două soți, cari locuesc în etajul superior al gărei, d-na Altinovicî, într’un moment de nervositate, a pus mina pe un revolver descăr­­cînd trei gloanțe asupra d-lui Altinovicî, fără a-l nimeri. Dezarmată imediat de soțul ei, d-na Altinovici s’a aruncat pe fereastră cu intenția de a se sinucide zdrobindu-se pe pa­vaj. Cum însă sub fereastra eta­jului gării se află un acoperiș care adăpostește peronul, dis­perata femee n’ a putut cădea jos. De pe acest, acoperiș soțul ei a putut-o ridica cu multă a­­nevoe și s’o readucă în casă, introducînd-o tot pe fereastra prin care sărise. Puțin timp după aceste peri­peții destul de dramatice, _ d. Altinovicî s’a coborît în biu­­roul sâu unde avea de lucru. * După­ plecarea trenului ca­sierul gărei treindu-ne în lo­cuința sa, și-a găsit soția moartă: avizarea autorităților Comisarul gărei, înștiințat de această descoperire, a avizat la rîndul său parchetul, chemînd în grabă și doi medici, pe d-nii d-rn Popa și Bucur. Medicii au putut­ stabili că d-na Altinovici s-a sinucis fiind o cantitate de vre-o 200 grame acid­ fenic concentrat. Moartea i-a fost fulgerătoare. Primul procuror a delegat cu facerea cercetărilor pe d. Ivano­­vici, procuror de secție. Cadavrul sinucigașei a fost transportat la morgă, unde i se va face mîine autopsia. Vestiea despre cele petrecute în gară s’a răspîndit cu iuțeală în oraș. Senzația produsă de această dramatică întimplare este enor­mă, dat fiind faptul că atît­ ca­sierul gărei, cît și soția sa, sînt bine cunoscuți. Defuncta Alexandrina Altino­vicî era moașe, avînd clientelă numeroasă și fiind bine intro­­­dusă în societatea brăileană. Ea avea în prezent vîrsta de vre-o 40 de ani. șe , . VERSIUNILE ASUPRA DRA­MEI In privința cauzelor care au determinat­ pe Alexandrina Alti­­novici să săvîrșească actul de disperare care a emoționat atît de profund orașul întreg, sînt mai multe versiuni. Cea mai verosimilă pare a fi însă aceasta: D-na Altinovici era geloasă pe soțul sau, pentru că acesta a­­vea preferințe și pentru alte fe­mei.­­ Din această cauză neînțelege­rile dintre cei doi soți erau frec­vente. Azi dimineața scena cu focu­rile de revolver a avut loc în urma unei astfel ele­­­certe care durase toată noaptea, pentru motivul că d. Altinovici ar fi a­­vu­ti legături de dragoste cu o tî­­nără­ fată.­­ O VERSIUNE SENZAȚIONALA In ultimul moment afllu o senzațională versiune cu privi­re la împrejurările în cari s’a desfășurat drama din gară. Iată zvonul ce se colportează in public și în privința căruia noi facem cuvenitele rezerve. In urma certei dintre cei doui soți in tot cursul nopței, la ziuă, după un șir de amenin­țări făcute de d-na Altinovicî soțului ei, acest­a,înfuriat pes­te măsură, a descărcat în ca­meră trei focuri de revolver cu intenția de a-și speria soția. D-na Altinovicî, încredințată că bărbatul ei vroește să o u­­cidă, a căutat să se salveze să­rind pe fereastră. A fost prinsă însă de bărba­tul ei pe platforma care acope­ră peronul găreî și readusă în casă.­­ După plecarea la serviciu a d-lui Altinovicî, disperata fe­mee, ferm convinsă că de aci înainte după gestul groaznic de brutal al soțului ei traiul in comun le va fi imposibil, a re­curs la mijlocul suprem care a scăpat-o de neplăcerile a noi despărțiri., -Remlne de stabilit ce este a­­devărat din zvonurile acestea în urma anchetei pe care o face Justiția. , Verno, Cronica­r UN ATENTAT LA PU­DOARE De un atentat la pudoare să­­vîrșite într’un chip nerușinat, s’a făcut vinovat domnul inginer Gh. Mihăilescu, cu domiciliul și la domiciliul sau, din strada Bănciei Naționale No. 1. Numitul inginer zărind într’o gazetă un anunț dat de o domni­șoară care căut­a un loc de gu­vernantă, a adresat o carte poștală postulantei, indicîndu-l ca să se prezinte la domiciliul sau la o anumită oră. D-ra Roza I. Benedic — cea care dăduse a­­nunțul — primind carta poștală sa duse încrezătoare la inginerul M­ihăilescu. Cum intră pe ușă, acesta o încuie și sa aruncă asupra fetei, violînd-o. Trimis în judecată pentru a­­cest act bestial, inginerul luă lucrurile ușor, astfel că se înfă­țișă­­ azi înaintea tribunalului secția I, fără nici un apărător. Procesul s’a judecat pe deplin și tribunalul a condamnat pa inculpat la un an închisoare "și 1000 lei despăgubiri către fata dezonorata. . UN CADAVRU PE MALUL DUNĂREI Autoritățile din comuna Chir­­nogi, județul Ilfov, au comuni­cat parchetului că pa malul Du­nării, la punctul numit „Pădu­rea frumoasă”, a fost descoperit un cadavru, intrat în putrefac­ție. După aparență vîrsta defunc­tului era de 35—40 ani. Cada­vrul­ este îmbrăcat în uniformă de ofițer bulgar. Parchetul a delegat un jude­cător de instrucție să facă de urgență o cercetare la fața locu­lui cum și autopsia cadavrului spre a se vedea dacă nu este o crimă la mijloc. DIVERSE Tribunalul Ilfov secția I: a condamnat ori la 7 luni închi­soare pe un vechiu pungaș și escroc, trimis în judecată pen­tru faptul că se dădea drept șo­­fe­r la d. Marghiloman și în a­­­ceastă calitate a luat bani de la mai multe femei cu promisiunea că Îl va băga în slujbă la mare­le său stăpîni . Curtea de casație secția doua a respins era recursul soților Ion și Maria Duhan din Tg.­Frumos (Iași) și al femeei Elena Simio­­nescu, condamnați cîte șî trei la cîte 20 zile închisoare pentru de­lictul de „substituire de persoa­nă”. Soții Duhan fiind în pro­ces cu o doamnă Aglaia Cîrjan, au pus pe d-na Simionescu sa se prezintte înaintea instanței în locul celei dintîi și să declare— de acord cu soții Duhan — că s’au împăcat. -------------**-------------­ tinificarea caselor de ajutor și credit Primim din partea mai mul­­tor funcționari publici un me­­moriu, pe care-î rezumăm în cele următoare. _ Sînt cîteva­ categorii de func­­ționari cari au case de credit și ajutor, precum sînt casa de cre­dit a ministerului de finanțe, casa de credit, ajutor și eco­nomie a corpului telegrafo­­poștal, casa de credit a corpu­lui didactic și altele. Sunt însă foarte numeroase categorii de funcționari cari nu au asemenea instituțiuni folo­sitoare.­­ Cîțiva slujbași au luat iniția­tiva și au alcătuit un proect de lege pentru unificarea tuturor caselor de credit și ajutor exis­tente actualmente, într'o casă generală pentru toți funcționa­rii statului. Proectul a fost trimis mai multor parlamentari și unii din aceștia au făgăduit că vor lucra pentru realizarea lui. Cu chipul acesta funcționarii vor scăpa din ghiarele cămătarilor cari le iau de multe ori cîte 20-39 la sută. Rămîne acum ca parlamen­tarii cari au făgăduit să sprijî­­nească inițiativa să se țină de cuvînt. -------------%------------­ CITIȚI Duminică 4 Martie în fascicole a 5 bani este unan­ MARE roman criminal­­ fa­scicolâ.

Next