Dimineaţa, aprilie 1912 (Anul 9, nr. 2898-2927)
1912-04-01 / nr. 2898
Antii IX.—No. 28»S PUBLICITATEA: CONCEDATĂ EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER & Comp. Str. Doamnei, 3 EL I.—Telefon 3/4 Birourile ziarului: Str. Sărindar No. 11 București AAd^WIAA<WVW/< . v^VVAV“VVW/VVVLVVVVWVW«V AVA No. 14/10 „ 34/73 „ 14/99 , 12 40 APARE ÎN FIECARE DIMINEAȚA CU CELE DIN URMA ȘTIRI DIN TOATA LUMEA CapitalA . 1- > • Provincia: . Străinătatea Duminică 1 Aprilie 1912 DIRECTOR CONST. MINLE Abonamente cu premii: In an Lai 30.-----« »«***• 1*1 **•— S luni . . . Lei Pentru străinătate prețul este îndoit TELEFON Alegem noul în Ungaria ? Situația neclară.—Ce se discută in cursul vacanței parlamentare.—O amenințare care costă parale.— Apelul eătre națiune ---------*#---------— De la corespondentul nostru — ---------**-------- BUDAPESTA, 28 Martie. — Parlamentul ungar își va începe iar faimoasa „activitate".1 Vineri 12 Aprilie s.. n. după o vacață de o săptămînă de zile. Poate , niciodată situația politică în Ungaria nu era mai tulbure ci acum. Declarațiile politicianilor și opiniile presei se schimbă zi cu zi și se contrazic. Partidele opoziționiste — exceptînd partidul justhist care se pregătește pentru cea mai hotărîtă luptă — nu știe ce să facă, ce tactică să întrebuințeze față de guvern. Dar nici Khuen Hedervary, șeful cabinetului nu știe ce să înceapă mai întîi. Declarația sa ultimă, făcută în parlament, e ca acceptă să realizeze mai întîî reforma electorală și apoi reformele militare, numai dacă națiunea în nouile alegeri se va declara pentru aceasta. Cu alte cuvinte, ministrul președinte ungar a spus : „Dacă, dv. onorabilă opoziție, nu vă cumințiți, dizolv parlamentul“ Dar în Ungaria o astfel de amenințare e destul de gravă, alegerile costă multe parale și nu duc la nici un rezultat. Căci guvernul va obține din nou o majoritate parlamentară, doar nu o mare minune ca în Ungaria guvernul să dispute de cercuri electorale cu clte 122 de alegători.... Și o asemenea alegere, prim ministrul ungar o consideră ca „o manifestare a voinței naționale“. Dar amenințarea aceasta cu dizolvarea parlamentului, a provocat neliniște și îngrijorare mai mult la partidul guvernamentali decit în sinul opozițiunei. E o amenințare care trădează convingerea guvernului că tacticul ce a folosit-o pînă acum a dat faliment, încurcat de adversarii reformei electorale, de alde Andrassy, Kossuth și Apponyi într’o politică rezoluționistă, a trebuit să treacă cîteva săptămînî, pînă ce să se descurce. Și rezultatul de acum ? Calea spre rezolvarea reformelor militare, continuă a fi zrocnită. Obstrucția partidului justhist va fi și acum încoronată cu succes. Oricît s-ar spune că „e scandalos lucru cu cei 40 de deputați ai fracțiunei justhiste, adică numai a zecea parte din reprezentanta națională să zădărnicească activitatea parlamentului ungar“ —nu poate fi trecut cu vederea că 'n urma acestor obstructionisti stau massele populare. Parlamentul ungar își va putea inaugura o eră de muncă rodnică numai cînd făgăduiala» din discursul tronului cu privire la înfăptuirea votului universal, egal, direct și secret, vai fi realizată. In astfel de împrejurări, cine se poate teme de alegeri noui ? Firește politicianii guvernamentali cari și-au călcat cuvîntul, cari s'au obligat să îndeplinească reforma electorală și au devenit trădătorii acestui progres politic. Pentru luptătorii cinstiti ai votului universal, anunțarea alegerilor nouț nu poate fi o amenințare. Se înțelege că guvernamentalii vor fi iară sprijiniți lai alegeri de sistemul electoral restrîns în vigoare încă, iar partizanii votului universal vor avea de întîmpinat din nou brutalitatea oficială. Dar oricît de mari ar fi presiunile, volniciile și corupțiunea — guvernul nu va obține mai multe mandate cei acum doi ani, și urmarea va fi că în parlamentul nou ales, va răsunat vechiul cîntec : obstrucția. Unica soluțiune rămîne clar aceasta: Parlamentul de față să rezolve în primul rînd reforma electorală și pe temeiul unui sistem de vot nou, larg și deopotrivă pentru toți, ‘ *3 se facă alegeri noui, să se apeleze la „națiune“. L. P. Marcați-vă brichetele! *•-------------------***---------------Se știe ce zgomot a făcut hotărirea luată de regia monopolurilor statului, sub trecutul guvern liberal, de a se confisca toate brichetele și a amenda pe cei cari le utilizează. Guvernul actual, mai puțin drastic, a hotărît să se lase liberă întrebuințarea brichetelor, supunîndu-le însă la o taxă. Iată legea în privința aceasta, care a fost promulgată prin „Monitorul Oficial“ din 20 Martie : Art. 45. — Aprinzătoarele mecanice de orice fel, cum sînt „brichetele“, precum și aparatele pentru aprins lămpile cu gaz aerian și în genere orice obiect care este astfel preparat că produce focul, fără a fi pus în contact cu o materie în combustiune, și are astfel întrebuințarea chibritului, precum și produsele artificiale ca „Fero- Cerium“ sau adtele care constituesc amorsele unora din acele aprinzătoare sau amarate, se vor putea fabrica în țară sau importa, numai cu autorizația și sub controlul regiei. Pentru vînzarea lor în amănunt către putre public trebuie o deosebită autorizațiune specială din partea regiei. Nu intră în prevederile de mai sus cremenea, amnarul și fitilul obișnuit. Pentru orice asemenea obiect, amorsat sau nu, se va plăti o taxă de monopol de 2 lei de fiecare obiect. Dacă ele se importă, se va plăti această taxă, pe lingă taxa vamală corespunzătoare materialului din care sunt confecționate și taxa de marcat, dacă sunt din metale prețioase. Pentru aparatele de aprins lămpile cu gaz aerian taxa de monopol va fi de 50 bani de fiecare bucsstă. Pentru amorse se va plăti cat taxă de monopol 20 lei de fiecare duzină de bucăți sau pentru cantitatea necesară pentru 12 amorsări. Obiectele în chestiune, înainte de a fi liberate importatorului sau înainte de a fi puse in vînzare de fabricant, vor fi învestite cu o ștampilă de către serviciul de marcat al ministerului de finanțe, pentru care nu Se va percepe alta taxă decît aceea de monopol Axată mai sus, dacă nu sînt din metale prețioase. Amorsele se vor putea pune în vînzare numai în pachete închise și , sub banderola, aplicată de regie pentru constatarea perceperii taxei de monopol Contravențiunile la dispozițiunile de mai sus sunt pedepsite ca și contravențiunile la monopolul chibriturilor. DISPOZITIUNI TRANZITORII Art. 97. — Oricine ar avea la promulgarea legii de față in posesiunea sa aparate de aprins din cele prevăzute la art. 45, va trebui ca, la termen de 60 de zile de la promulgare, să le pună la depozitele de vînzare din județe ale regiei pentru a fi marcate și pentru a se percepe taxa de monopol de 2 iei de fiecare bucată. Asemenea se va precede și cu amorsele aflata tu pachete întregi, spre a se aplica pe ele banderola și spre a se percepe taxa de 2 Iei de dorină. Toate aceste obiecte care după data indicată vor fi găsite nemarcate sau nebanderolate, vor fi considerate ca introduse în țară prin contrabandă și deci, se vor confisca, iar posesorii lor vor fi supuși pedepselor stabilite prin legea de față. Art. 98. — Procesele de contravenție pendinte la punerea în aplicare a legii de față se vor judeca după procedura în vigoare in momentul introducerii lor in instanță, în punctele contrarii celor stabilite prin procedura legii de fată. Art. 99. — Legea de fată se va pune în aplicare la 1 Aprilie 1912. ----------------**--------------- CEREȚI „Revista fiicăei“ Reabilitarea condamnaților Primiri din partea d-lui Constantin Penescu din Hîrșova o scrisoare in care se ridică o chestie de foarte mare însemnătate, aceea a situației sociale a condamnaților, după ce și-au făcut pedeapsa. Nu cunoaștem cazul special al d-lui Penescu; scrisoarea dsale cuprinde însă unele adevăruri cari merită a fi relevate. E vorba mai inuliü de situația penibilă pe care o are osînditul după ce și-a făcut pedeapsa. Nu vorbim de situația morală, care rămîne compromisă, uneori pentru totdeauna, ci de faptul că pedeapsa nu se sffîrșește,odată cu eliberarea, ci continuă încă ani îndelungați, uneori pînă la sfîrșitul vietei, întrucît nenorociților li se tăgăduește cu desăvîrșire pînă și dreptul la viață. In adevăr, oricît ar căuta linul aflat în această categorie să ascundă pata rușinoasă ce apasă asupră-i, pentru a putea găsi o întrebuințare onestă, nu poate izbuti din cauza intervenției poliției, care urmărește cu ultma înverșunare pe cei liberați, făcîndu-i să fie izgoniți de pretutindeni. Faptul în orice caz, e tot ce poate fi mai neuman. Răul însă ia proporții cu adevărat tragice, atunci cînd osîndiții au fost condamnați pe nedrept, fie din cauză că sînt victime politice, fie din cauza unei adevărate erori judiciare. Față de aceștia societatea comite o îndoită crimă. Inițm atunci cînd îi condamnă fără o mai serioasă cercetare, și apoi atunci cînd se închide cu desăvîrșire calea reabilitărei. Pentru aceștia ar trebui de făcut ceva. In primul rînd ar trebui începută o campanie pentru revizuirea codului penal în sensul de a introduce reabilitarea și în corecțional. Reforma aceasta ar da tuturor dezmoșteniților osândiți pe nedrept, putința de a se reabilita și a-șî cîștiga locul ce li se cuvine in societate. Ar. ------------------------------------------------------------------------ O nedreptate CUM RĂSPLĂTIM PE EROII NOȘTRI Unul din acei cari s'a_a distins în campania din 181", veteranul Ilie Predescu, din calea 13 Septembrie, ne adresează o scrisoare foarte mișcătoare din care extragem următoarele: „Am făcut campania din 1877- 78 ca sergent major al campaniei a 7-a din regimentul 4 linie, am luat parte la toate luptele la care regimentul a fost angajat, mai cu osebire la atacul Smîrdanului in ziua de 12 ianuarie 1878, unde soarta a făcut să rămîn singur comandant de companie—prin rănirea căpitanului și moartea singurului ofițer ce-l mai avea: Frunzetti. Modul cum mi-am făcut datoria ca comandant de companie la atacul redutei a 2-a, reiese din actele șefilor. Liberîndu-mă din armată în 1895, am intrat ca funcționar în ministerul de räzboiu, unde am servit pînă la anul 1900, cînd am fost trecut la pensie pentru caz de boală. La calcularea anilor de serviciu de către înalta Curte de conturi nu mi s'a socotit timpul servit în campanie îndoit, sub cuvînt că am fost grad inferior și legea dă dreptul numai ofițerilor. Așa fiind azi din mica pensiune ce primesc, mi se reține, ca și pensionarilor civili 12 la sută, da și stat 1 veteran. Actuala lege a pensiunilor dă dreptul funcționarilor militari de a beneficia de îndoit timpul servit în campanie la ieșirea lor la pensie, și aceasta nu numai acelora ce au servit la partea activă, dar și acelora ce se aflau la partea centrală, în care, după cum se vede din actele ce posed și care figurez chiar în istoricul regimentului ca cel mai brav dintre subofițeri, aducind servicii reale statului, nu mă pot bucura cel puțin ca și ceilalți camarazi de armă !.... Cred că pe lingă altele ar fi și păcat să rămîn lipsit, de drepturile de care se bucură astăzi toți camarazii mei de luptă.“ Adăugăm la cele de mai sus și rugămintea noastră ca dreptate să se facă acestui veteran. Marele furt din Craiova — Noui amănunte — CRAIOVA, 30 Martie. — In jurul spargerei dela magazinul de coloniale al d-lui Delateișanu cercetările continuă. Autoritățile judiciare păstreză Cel mai strict secret asupra anchetei ce se face. Pe cale particulară am reușit să aflăm următoarele: Suma sustrasă, care se ridică la 21.000 lei, trebue să fie compusă din 7.000 lei în argint, iar restul în hîrtie-monede. Greutatea argintului fiind de cel puțin 30 kilograme, se cerea imperios ca, in momentul spargere să opereze două persoane Există siouă supozițiuni în privința autorilor furtului: ori autorul e acelaș care a comis și prima spargere, ori, în al doilea caz, autorul, e în intimitatea patronului și la mijloc ar putea fi o simulare. D. jude-instructor Ion Georgescu a citat azi la cabinetul d-sale pe comptabilul Dumitru Ionescu, persoană în măsură a da cele mai complecte deslușiri. — Xam. --------------**-------------- Guvernul si cîrciumarii LIBERTATEA COMERȚULUI SPIRTOASELOR Ministerul de finanțe a autorizat ca dela 1 Aprilie debitele cari vindeaiî pînă acum numai vin și bere să poată vinde și spirtoase. -în Cercul central comercial și industrial, in vederea acestei autorizațiunî, a convocat pe toți negustorii de vin și bere la o consfătuire pentru azi la orele 10 a. m., la sediul cercului din strada Isvor 14, spre a le comunica rezultatul favorabil al acțiunelor. dp Ziarele oficioase anunță hotărîrea ministerului de finanțe ,astfel : „D. Theodor Rosetti, ministrul finanțelor, a semnat astăzi deciziunea prin care se permite cîrciumarilor din orsașe de a vinde tot felul de băuturi“. O comisiune de comercianți de vin și bere din comitetul permanent de acțiune al comercianților de vin și bere pentru obținerea libertatii de a vinde și băuturi spirtoase, pus sub președintia d-lui Nae Sterescu, s’a dus erindip nou la șefii guvernului pentru a se interesa de rezultatul acționa lor. Comisiunea a fost dintîi la d. Al. Marghiloman, fostul, ministru de interne, pe lingă care comercianții divin și horo făcuseră, în tot timpul campaniei lor, slumețiți ca să li se acorde libertatea vinzării băuturilor spirtoase. De la d. Al. Marghiloman, comisiunea comercianților s'a dus la d. Th. Rosetti, ministru de finanțe, de la care au aflat că li s’a acordat revendicarea formulată de dînșii. In jurul dramei din Brăila Consiliul de miniștri Costică Teodorescu premeditase cu o săptămînă înainte să-și omoare amanta și apoi să se sinucidă brăila;. 29 Mairiscîe. — Dip. cele publicate pînă azi de ziarul nostru k’a putut vedea împrejurările în cari s’a petrecut emoționanta dramă de la hotezul „București“. Tînărul copist al poliției Costică Teodorescu, după cum s’a putut afla abia acum, prevenise cu o săptămînă mai înainte pe ambii și cunoscuții lui că se va sinucide și odată cu el va mai trece pe lumea cealaltă și o femee. N'a fost luat însă în serios de nimeni. După cum se vede Teodorescu s’a ținut de cuvînt. dt Cu două zile înainte de a se sinucide, Teodorescu s’a prezentat la unul din atelierele fotografice din oraș ce tind să i se facă portretul în diferite pozițiuni. După ce inzistase a i se termina una din fotografii în cel mai scurt timp, la plecare a uitat să’șî ia revolverele, două la număr, pe cari în timpul cît a pozat în fața aparatului fotografic, scoțîndu-le din buzunar, așezase de o parte, pe un scaun. Pe drum observînd că'șî uitase armele, s’a înapoiat la fotograf, unde a găsit necesar să explice, într’un chip oarecare faptul că umblă înarmat. Fără a fi întrebat, Teodorescu a spus fotografului, că el fiind agent al poliției de siguranță, are absolută nevoi de aceste arme de apărare în exercițiul funcțiunei lui.—V. UN SINUCIGAȘ...* GENTIL Așa treime numit, eroul dramei din Brăila. Din detaliile ce ni le-a dat corespondentul nostru la timp, am văzut că între scrisorile găsite asupra lui, Costică - Teodorescu, era și una adresată ziarului brăilean „Expresul". . Conținutul scrisoarei e foarte interesant și „îl găsim publicat în gazeta căreia sinucigașul o adresase. O reproducem aci . Domnule director, „Vă rog să binevoiți a lua cunoștință de o scrisoare ce se va găsi, în jăcheCul"’ meu. Scrisoarea are adresa : D-lor reprezentanți al’ autorităților și Presei. Deci o să vă intereseze. Vă rog să binevoiți a o publica în stimatul de ziar. Totodată vă anunț că m’am fotografiat la Marco". Cu recunoștință Costică Teodorescu * Se vede cît de colo că Costică Teodorescu știa de greutățile ce întîmpină ziariștii în culegerea diverselor informationi cînd se petrece o dramă in felul celeia al cărei erou se decisese să fie și dînsul. Și mai ales își dădea sama, probabil, că ziarele vor căuta să-i reproducă chipul și ca să înlesnească găsirea fotografiei sale, a binevoit să indice în scrisoarea de mai sus și locul unde s’a fotografiat. Dorința i-a fost satisfăcută pe dea'ntregul lui Costică Teodorescu. INMORMINTAREA EROILOR DRAMEI BRAILA, 30 Martie. Azi după prinz, a avut loc înmormîntarea lui Costică Teodorescu, eroul dramei dela hotel București. Carul funebru a plecat dela locuința familiei acestuia escortat pînă la cimitir, de o mare ’f ;de cunoscuți, prieteni și curioși. Victoria Galaty, victima lui Teodorescu, al cărui cadavru, n’a fost ridicat de familia ei de la morgă, a fost înmormîntată și ea, tot după amiază. Carul mortuar, a plecat de la morgă, direct la cimitir. Inmormîntarea s’a făcut de către surorile și mama defunctei.— Verno. Costică Teodorescu și Victoria Gravity O măsură necesară POLIȚIA ȘI BILETELE DE SPECTACOL Un grup de polițiști titrați ni se adresează într'o chestiune asupra căreia, atragem atenția diin ministru de interne. E vorba de însărcinarea penibilă și nedemnă: ce se dă adesea polițiștilor de a impune cu forța, cumpărarea, de bilete de spectacol. Polițiștii noștri numai înțeleg să fie un instrument, de spoliate pentru micii comercianți și pentru meseriașii nevoiași, cărora, se văd nevoiți să le stoarcă de citeva ori pe lună Sume însemnate pentru spectacole și concțrte, cu totul străine de preocupările lor. In scrisoarea care vi se adresează, ni se spune că, polițiștii ar suporta bucuros să li se scadă lor din leafă o sumă de 20 sau 30 de lei. pa lună, imimul să fie scutiți dilată, parim totdeauna de asemenea însărcinări odioase. Știmii că există o circulară, argistisîemibil -de -interne prin care se interzice ca personalul polițienesc să plaseze bilele de spectacol. Ordinul acesta însă vii- a respectat'pretutindeni. Ar fi ’ însă '-timpul * ca acest ordin să fie impus cu stricteță, pentru ca să se puc capăt- și abuzului și situației - umilitoare- ce se cremă unor funcționari ai stiliului. -—--------------------------------------------- 0 societate a infirmilor Mai multe persoane infirme din Capitală, au luat inițiativa să formeze o societate a infirmilor din țară. Scopul societății este să se vină în ajutorul infirmilor, în orice împrejurare. In acest scop, toți infirmii din țară sunt rugați să trimită adresele lor d-lui Grigore Bercescu, in București, str. Cornescu, , ---------------------------------- Plecarea baronului de Giers din țara CONSTANȚA. 30 Martie.— 4 seară cu acceleratul de 9.50 a sosit în localitate baronul de Giers, fostul ministru al Rusiei la București, transferat ca ambasador la Constantinopol. Baronul de Giers a descins, împreună cu familia, la hotel „Regina." Azi la orele 3 s'ei îmbarcat pe canooiera rusă „Kocbanetz" comandata de căpitanul Soiguine, sosită special în portul nostru, pornind spre Constantinopol. La debarcader a fost salutat de d. Pampulos, consulul rus din localitate și de d. Rosetti Solescu, fostul nostru ministru la Petersburg, înrudit cu familia baronului de Giers. Erl după amiază noul guvern a ținut un consiliu de miniștri, la ministerul de interne, sub preșidenția d-lui Titu Maiorescu. Cea mai mare parte a discuțiilor au fost consacrate atitudinei ce trebue să aibă acest guvern, față de campania opoziției. Întrunirea pe care o vor ține liberalii și conservatorii democrați Duminecă la Dacia, precum și manifestația ce probabil, că va urma in urma intruniei, au făcut obiectul unei lungi discuții. S’a hotărît în principiu ca manifestațiile pe strade ale opoziției să fie lăsate libere abla timp cît liniștea și ordinea publică nu vor fi tulburate. Pentru Duminecă s'a decis ca drumul spre palatul regal să fie liber, așa ca cetățenii să poată manifesta în toată voia lor. Li se cere numai să nu depășească limitele permise unei manifestații de stradă și încă sub ferestrele palatului. Imediat ce manifestanții nu vor respecta acest lucru va interveni forța publică spre a-l împrăștia. $ D. C C. Arion, ministru de interne, a dezmințit categoric zvonul că ar fi tratat cu d. Emil Costinescu în chestia tramvaelor * * Azi. Sîmbătă, la orele 5 d. a., se va ține la ministerul de interne, un nou consiliu de miniștri. In ce privește soluțiunea in chestia tramvaiului ni se afirmă că noul guvern va recurge la un arbitraj, nu luxă la acela prevăzut în legea tramvaielor votată de liberali. Ceea ce guvernul a lăsat să transpire e că soluția sa la această chestie va fi de așa natură nicit să nu se aducă „cea mai mică știrbiră“ intereselor comunei. Se spune, in cercurile guvernamentale, că se va ține deopotrivă seamă atit de doleanțele societăței, cît și ale comunei București, dar, Încă odată, guvernul nu va face absolut nici o concesie care ar putea leza interesele acesteia din urmă. G. METAXA-DORO Schimbarea formatului nostru TV s-am înșelat în prevederile noastre cînd am vestit schimbarea formatului „DIMMNTSTES“ în II, 8, 10 și 12 pagini, pentru ajunul Paștelor. Montarea acestor 30.000 de kilograme de metal este mai anevoioasă decit credeau chiar și mecanicii specialiști trimiși de fabrica Albert și C-nna, din Frankenthal. Pentru a nu da greș, trebue să fixăm aparițiunea în noul format, pentru ziua de Duminică 15 Aprilie, cînd credem să fim gata și cu montarea nouei mașini și cu încercările, cari să o pună, cum se zice, la punct, așa ca ziarul nostru să apară în chip perfect, și aceasta mai ales în ceea ce privește paginele ilustrate în culori. * Sunt dificultățile tehnice cari trebue de învins și cu atît mai grele cu cît, în țară nu avem specialiști și nici mașini similare. De altfel, un ZIAR ZILNIC cu ilustrațiuni colorate în 8 culori este chiar în lumea întreagă O INOVAȚIUNE. După cît știm noi, nicăirî nu s’a făcut aceasta încercare și aceasta tocmai fiindcă greutățile tehnice sînt mari și o astfel de manipulațiune cere cheltueli, cari cu greu pot fi acoperite... Nu intrăm ír* detain*rb fiindcă acestea nu privesc pe cititori. denșii vor fi mulțumiți dacă le vom da un ziar perfect din punctul de vedere tehnic și intelectual. Încolo ce le pasă, lor, dacă această îmbunătățire este rentabilă sau nie pentru ei? „DIMINEAȚA odată cu schimbarea formatului în 0,8, 10 și 12 pagini zilnic, și după nevoe, va căuta să îmbunătățească și partea redacțională. Astfel, de pe acum putem anunța publicarea în fiecare zi a două romane, a unei nuvele scrisă de tinerii și talentații noștri scriitori, faptele diverse din țară și din străinătate vor avea forma cea mai atrăgătoare. Pe lângă aceasta, pentru a fi plăcuți cititorilor și abonaților noștri, vom reînființa premii pentru cititori, iar pentru CEI ZECE MU PRIMI ABONAȚI — ABONAMENT VE VTA El GRATUIT..* In chipul acesta, credem noi, că „"DIMINEAȚA“ va fi din prima zi în toate mîinile, va pătrunde în toate straturile sociale, va fi UNICUL ZIAR, organ per excelentiam popular, organ de informațiunî, dar în acelaș timp și organ de idei, amic și călăuză a cititorilor săi... DIMINEAȚA CRIMA DIN STRADA ITALIANA Cercetările instrucției ------------------------------------ * Informatorii de erc.—O confruntare.—Servitoarea d-lui Zamfirescu. O nouă descindere la fața locului.—Avalanșa de anonime Vînzâtoarele de urzici D. Corneliu Negrea, judecătorul însărcinat, cu instruirea acestei afaceri menita să rămînă celebră, a început erî ascultarea celor 60 de persoana despre care am spus alaltă erî că au fost citata la cabinetul 1, pa baza considerațiunei că au venit în contact fie mai da aproape fie mai de departe, fie în mod obișnuit, fie din nîtîmplara, cu defuncta Manoleasca. Parte din aceste persoane mai fuseseră odată ascultate, astfal că interogarea lor va servi mai mult la o recapitulare a celor știute, parte nu au fost ascultate și citarea lor s’a făcut pe baza vreunei bănueli, parte din ele spre a fi confruntate pentru a se restabili cu exactitate unele puncte de fapt. Informatorii de em Eră după amiază judecătorul nu a putut asculta mai mult de zece din informatorii citați. Interogarea fostei servitoare Maria Munteanu a durat aproape două ore. Se știe că această femee fusese ultima servitoare a defunctei Manolăsca și după ea a intrat în serviciu nefericita Maria Kovács, devenită victimă alăturea de stăpîna ei. Astfel că amănuntele pe care Maria Munteanu, le poate procura sunt încă partea cea mai interesantă de care eventual se poate folosi instrucția. Ele se referă aproape toate la modul de traiu al Sitei Manolescu și la persoanele cari o frecventai și celelalte. Interogatorul de ero al acesteia a adu- insă o diversiune, care prezinta oarecare importanță. Maria Munteanu a susținut, la întrebările ce i se puseseră imediat după ce fusese adusă de d. Pîrîianu din Transilvania, că nu a avut nici un amant in tot timpul cît a stat în d-na Manolescu. Cercetările ulterioare făcute de instrucție au stabilit, pare-se contrariul. Erî cînd judecătorul a întrebat'o din nou asupra acestui punct, Maria Munteanu a menținut cu tărie că nu a avut vreun amant. Atunci magistratul i-a pomenit, de persoana ce era aflată de instrucție și a amintit servitoarei cîteva detalii asupra intimitatea ei cu acea persoană. Servitoarea rămase cîtva timp interzisă, fu silită să recunoască că a cunoscut de aproape acea persoană, dar a adăugat că totuși nu i-a fost amant și că cunoștința cu ui se datorește faptului că fratele ei este prieten intim cu persoana în chistiurie. O confruntare față de aceste întorsături de declarații d. Negrea a dispus ca Maria Muntanu să aștepte în altă odae, în timp ce trimise pe un agent polițienesc care să aducă la cabinet pe tînărul despre care este vorba. Agentul se duse la prăvălia „Crucea de Aur”, din piața mare, unde tînărul se află ca vînzător, și în mai puțin de un sfert de oră 11 aduse judecătorului. El fu ascultat și în urmă confruntat cu Maria Munteanu. Rezultatul acestei confruntări nu a fost prea edificator. Cei confruntați au tăgăduit să fi avut relațiuni și că el ar fi intrat vreodată în casa din strada Italiană No. 15. Servitoarea d-lui Zamfirescu Tot erî a fost ascultată servitoarea Marița, din serviciul d-lui procuror Zamfirescu, nepotul și fosta persoană de încredere a defunctei. Servitoarea a repetat declarațiunile făcute cu ocazia celor dinții cercetări. Ele sînt totuși interesante, pentru care le dăm cit mai complecte. „In seara de Marți spună dînsa, cucoana d-lui procuror Zamfirescu, împreună cu sora ei, au fost în vizită la Lita Manolescu și au stat ea pînă aproape de orele 11 noaptea. Se hotărîseră cu toatele că a doua zi să meargă împreună la demii. A doua zi, Miercuri, la orele 12, bucătăreasa noastră, bătrîna Sinefta Bogdan, ai fost trimisă de cucoana noastră să ducă cucoanei Site niște mazăre bătută, după cum obișnuia să-î trimeat A în fiecare Mercur! ,și Vineri. Bucătăreasa se dusese cu citit mai bucuros, cu cît coana Sița îi spusese cu o zi mai înainte că, Mercur! cînd i-o aduce mazărea, îi vai da un bacșiș de a s’o pomenească. De altfel bucătăreasa noaastră era trimeasă totdeauna cu mîncare la decedia. A zăbovit mult Sinefra sau Anica — cum îi zicea coana Lița și cînd s’ti întors acasă a fost certată, de conița nopistră. Cînd însă a văzu că a adus înapoi mîncarea desvinovățindu-se că nu a găsit pe nimeni și că a așteptat, în zadar, conița m'a trimis pe mine cu mîncarea, încă odată, spunîndu-mî să bug de seamă să nu stau ftîta. Cînd am sosit în casa codiliei Sita, am intrat ca de obicei în bucătărie căci nu aveam voie să intrăm în casă, ci totdeauna trebuia să dăm servitoarei ceea ce aduceam. Am așteptat ca la un ceas tot crezînd că coana Sitava să sosească fie singură, fie cu Maria Kövecs, căci după liniștea care domneai în casă bănuiam că era dusă în vreo vizită. Se făcuseră ceasurile și temîndu-mă să nu mă certe stăpîna a m îndrăznit să mă’ ure pînă într’o odaie înainte de a pleca de acolo. Vazind că totul este deschis și nimeni nu apa tre, am plecat repede spre casă și povestind totul cucoanei și conașului, dumnealui (d. Zamfirescu) m’a luat pe mine și împreună am pornit la casa din str. Italiană“. De aci încolo începe căutarea bătrînei de către d. procuror Zamfirescu, peripeții cari se cunosc și cari s’au terminat cu înștiințarea parchetului. . ■ O nouă descindere la locului. — Avalanșa de anonime. D. Negrea a mai ascultat et două persoane ale căror declarațiuni nu prezintă nici un interes : un băiat ci băcănia d-bil Vanciude peste drum de locul crimei și proprietarul unei cofetării din bulevardul Carol I, al cărui atelier se află în strada Speranței, nu departe de strada Italiană No. 15. Primul a dat răspunsuri fără importanță: al doilea, declarat că tiil nu a cunoscut pe defunctele sau pe vreo rudă a lor. Un episod curios, dar care țevine inevitabil ori de câte ori se petrece o crimă mai senzațională, este acel al scrisorilor anonime. ‘ Magistratul instructor a primit o avalanșă de asemenea anonime, unele caraghioase, altele naive, multe răutăcioase și răzbunătoare. Unii dau sfaturi personale de urmărirea criminalului altele sînt interesate, — nici una însă nu a putut aduce vreun folos instrucției. „Fotografiați ochii cadavrului și veți descoperi pe criminal“, sfătuește un anonim pe judele instructor. Anonimul are credința, de altfel destul de răspândită, că imaginea asasinului se întipărește pe retina ochiului victimei, în momentul de supremă groază. Ca să terminăm cu lucrările de ero ale instrucției vom adăuga că d. Negrea a făcut era dimineață o nouă descindere la casa defunctei, examinînd încă odată toate camerele, curtea pivnița, etc., pentru a vedea dacă nu a rămas vreun amănunt neobservat. Cercetările continuă cu stăruință. H. Vînzâtoarele de urzici Dupa cum am anunțat în rîndurile de mai sus parchetul a făcut, era dimineață, o descindere la locuința din str. Italiană No. 14, unde s’a săvîrșit misterioasa crimă. Această descindere a fost făcută din două motive: în fața