Dimineaţa, octombrie 1913 (Anul 10, nr. 3441-3471)

1913-10-01 / nr. 3441

Anni X__No. 3441 — O PUBLICITATEA CONCEDATÄ EXCLUSIV agenției de publicitate CAROL SCHULDER & Comp. Strada Doamnei No 8. Etaj |.—Telefon 31, 6-8-10-12 PAGINI Ca cele din urmă știri din lumea întreagă Director: CONST. MILLE Biurourile ziarului: Str. Sărindar No. 11. — București ABONAMENTE CU PREMII: Un an Lei 20.— ; 6 luni Lei 11 ti luni Lei 6. — Pentru străinătate prețul este Îndoit TELEFON 4 LINII No. t 14 IO; 34 73; 14 90; 12/40 R-va el îmDărat! Batrînului împărat al Austro- Ungariei i-a fost dat să fie marto­rul unei lupte care are ca țintă moștenirea moștenitorului tronului habsburgic. Arhiducele Franz Ferdinand, că­­sătorindu-se cu contesa Chotek, copiii născuți din această căsătorie n’au dreptul, după Constituția au­striacă, la succesiunea tronului. Au însă acest drept după Consti­tuția ungară. Așa că după moar­­­tea arhiducelui moștenitor Franz Ferdinand, devenit împărat după moartea lui Franz Josef, copiii contesei Chotek vor putea fi regi ai Ungariei, dar împărați ai Au­striei nu vor putea fi. După moartea lui Franz Ferdi­nand, va avea să vină la tronul îm­părăției habsburgice arhiducele Carl Franz Josef, strănepot al îm­păratului Franz Josef. Dar și arhi­ducele moștenitor Franz Ferdinand are copii și nu poate privi cu ochi bunii ca­ moștenitorul său să nu fie unul din copiii săi. Nici contesa Chotek nu poate suferi ca mîine, poimîine, cînd soțul ei va fi împă­ratul Austro-Ungariei, ca să nu poarte coroana de împărăteasă, care să fie tot rezervată soției ar­hiducelui Carl Franz Josef, fostă prințesa Zitta de Bourbon. Cu chi­pul acesta s’a deschis de pe acum o luptă, care, deși nu se manifes­tează încă în afară de zidurile Curiei, este totuși destul de înver­șunată și prevestește o furtună care poate avea cele mai grave consecințe. Ce va fi după moartea bătrînului Franz Josef ? Va avea viitorul îm­părat destulă putere ca, trecînd peste drepturile consacrate ale arhiducelui Carl Franz Josef, să treacă dreptul de moștenitor fiu­lui născut din o căsătorie morga­natică ? Și, în acest caz, cari vor fi urmările acestui gest asupra soartei tronului habsburgic? Și­­ dacă moștenitorul de azi și împăratul de mîine nu-și va consa­cra odrasla ca moștenitor, care va fi situația cînd el va uza totuși de drepturile pe care le are după con­stituția maghiară ? Ce va fi atunci cînd fiul lui Franz Ferdinand, care deși n’are nici un drept la coroana de împărat are totuși drepturi la coroana de rege al Ungariei ? Ca și împărăția habsburgică, tro­nul habsburgic este așezat pe teme­lii șubrede. Mai curînd sau mai tîrziu, el se va prăbuși, căzîn­d în abisul care va închide pentru tot­deauna ceea ce a fost împărăția se­culară din centrul Europei. In Austro-Ungaria trăiesc multe neamuri și toate doresc să devie libere. Tronul habsburgic va avea ca mîine mulți pretendenți și dacă toți vor vor să-l aibă atunci piei­­rea lui este în afară de orice îndo­ială. Lupta și într’o direcție și în alta a început. Pe de o parte este lupta de eliberare de sub sceptrul monarhiei, și, pe de altă parte lupta pentru tron care deși a început, n’a luat însă caracterul grav pe ca­re nu-l poate avea decît după moartea împăratului Frantz Iosif. Viitorul împărăției habsburgice este plin de at­tea surprize !... 7. Arhiducele Carol Franz Iosef3 ținîna în brațe pe fiul sau, Franz Insel Otto. 1 KKSS Mar­i 1 «lotomvrie 1913 Școalele din Silistra In Silist­ra existau­ pînă în anul trecut școlar următoarele școale: 5 școale primare mixte bulgărești, cu cîte 4 clase și altele turcești, ar­menești și evn­ești. Cele bulgărești cari singure erau­ ocrotite de autori­tăți, au­ avut o populație de­ 182 elevi și eleve la clasa I, din cari retrăgîndu-se în cursul anului 15, att rămas la sfîrșit 167 elevi și e­­leve. 190 în clasa II din cari s'att retras 17 și att rămas 173; 150 în clasa III din cari s’att retras 14 și att rămas 136; 134 în clasa IV din cari s’att re­tras 6 ,și att rămas 131. In medie att fost clar înscriși în clasa I-a de 6 ori cîte 30 elevi și ele­ve; în cla II-a de 6 ori cîte 32 elevi și eleve; în clasa IlI-a de 4 ori cîte 38 elevi și eleve; în clasa IV-a de 3 ori cîte 46 elevi și eleve. In aceste școale au­ funcționat 19 institutori și institutoare cu lofuri uzuare de cîte 120, 140, 160, 180 lei (maximum de leafă la care ajunge un institutor) și un director general pentru clasele primare din Silistra, cu leafa de 180 lei, plus un adaos a­­nual de 820 lei. Din cei 19 institutori și institu­toare mai sunt în Silistra azi 14 și cu directorul, ceilalți 5 sunt plecați sau­ morții * * * Progimnazial d' cțî cu 3 clase, corespunzînd pril­­or trei clase din gimnaziile ș­­efe noastre, a avut 4 clase I pai­le, 3 clase II pa­ralele și 2 clase 111 paralele, cu un contingent total de 361 elevi, în me­die cîte 40 de clasă, din cari însă în timpul anului s’au­ retras 170 elevi din cauză că profesorii în mare parte fiind chemați la războiu­, cursurile s’au­ făcut foarte neregulat, unele o­­biecte nu s’au­ făcut chiar de loc. La sfîrșit­ul anului au­ rămas numai 191 elevi. Nici aceștia însă n’au­ fost pro­movațî în regulă, căci din cauza lip­sei profesorilor, o parte însemnată din materiile de studii­ nu s-a făcut — și în urma ordinului ministerial din Sofia, era hotărât ca anul acesta să se împlinească în clasa următoa­re lipsurile clasei precedente. La progimnaziul de băeți au­ func­ționat 10 profesori la 9 clase cu cîte 20—24 ore pe săptămînă și cu leturi de cîte 250—290 lei pe lună pentru ti­tluri și cîte 100—150 lei pe lună pen­tru ceilalți. Numai directorul și­­ profesorii au­ fost titulari și aceșta sînt și acum în Silistra. . Ma este în Silistra și profesorul carre făcea caligrafia și religia în to­tal cu 24 ore pe săptămînă și leafă de 150 lei pe lună. La toate școalele religia era predată tot de laici nu de preoți. * * Gimnaziul cu 3 clase corespunză­toare claselor noastre liceale a IV-a, V-a, VI-a, a funcționat pînă anul tre­cut, ca curs preparator pentru peda­­­­gogie și Ultimele două clase, cores­punzătoare claselor VII și VIII, au­ fost e curs pedagogic, așa că toți institutorii și învățătorii bulgari fă­ceau­­ cîte 8 clase, și ce e mai impor­tant, toate le făceau­ pe socoteala și cheltuiala lor, pentru ca pe urmă să intre în loturi de 80 lei pe lună, cu 5 gradații, pînă la 180 lei pe lună. Clasele pedagogice s’au­ desființat și în locul lor era hotărît ca anul a­­cesta să se facă clasa IV-a reală și la anul a V-a, corespunzînd la noi claselor VII, VIII reale. Chiar cînd era școala pedagogică, elevii cu 3 clase de gimnaziu­, puteau­ trece în alte orașe în gimnaziile reale, unde i făceau­ ultimele 2 clase reale, în lo­cul celor două clase pedagogice din Silistra. La gimnaziu au­ fost 2 clase I para­lele, 2 clase II-a paralele, și 1 a IlI-a. In total au­ fost 171 elevi, în medie dar cîte 35 de clasă, din cari s’au­ re­tras tot din cauza lipsei profesorilor de la cursuri 60 elevi și au­ rămas la sfîrșitul anului 111 elevi și aceștia fără cursuri regulat terminate. Lip­­­surile era hotărît să se împlinească tot ca la progimnaziu. La gimnaziu au­ funcționat 7 pro­fesori și directorul toți definitivi, c­u cîte 18—22 ore pe săptămînă și le­furi de cîte 250—290 lei pe lună, după vechime, apoi un profesor de desen și altul de citit cu 125—150 lei pe lună, în fine un medic cu 4 ore de i­­gienă și anatomie, care însă avea și îngrijirea sanitară a tuturor,elevilor și elevelor din Silistra, în schimbul legii de profesor. Din profesorii titu­lari au­ dispărut doi. Școala de fete este organizată tot ca cea de băeți, cu progimnaziu de 3 clase și­ gimnaziu­ de 5, din Cari, încă anul trecut au­ funcționat nu­mai 3, căci școala era tocmai în com­pletare. In cele 6 clase erau­ 273 fete, cu o medie dar de 46 fete de clasă. Din acestea s’au retras 26 și au ră­­mas la sfîrșitul anului 247 eleve. La școala de fete au fost 10 profe­­ori, bă­tvan și femei și directorul, ti­tulari tot cu cîte 18—24 ore pe săptă­mînă și lefuri de cîte 250—290 lei pe lună, iar suplinitorii și femeile cu cîte 100—180 lei pe lună. Din profe­sorii titulari mai e în Silistra unul singur și cu directorul. De la toate trei școalele secundare au mai rămas în Silistra din profe­sorii titulari 8 și cu cei 3 directori și mai este medicul și maeștrii. Plata tuturor profesorilor și profe­soarelor o făcea statul, dar nu din fondurile sale, ci din fonduri adunate de la primăria Silistrei (76.900 lei), de la județ, din venituri de imobile, proprietăți ale școalelor și din taxe școlare. Statul se îngrijea direct numai de plata institutorilor și învățătorilor pentru plata cărora fiecare contri­­buabil plătește în Bulgaria un plus de 10 la sută la toate dările directe. Astfel învățămîntul secundar, care la noi absoarbe sume considerabile la bulgari nu se întreține din fondu­rile directe ale statului— și de aci se explică și faptul că și unele comune ru­rale mai mari își permit luxul să aibă pe seama lor și progimnazii, a­­fară de clasele primare. Prof. Virgiliu Popescu Aviațiune O NOUĂ INVENȚIE A UNUI ROMAN Concursul de aviațiuim de la Reims, a arătat încă odată lumii întregi ce mare viitor surîde avia­­țiunei. Lucruri care nu mai de mult decât acum 3—4 ani ni se păreau quasi-imposibile, astăzi le privim ca bine înțelese. Nu ne mai poate mira deci o invențiune nouă pe terenul cuceririi aerului, ca aceea a d-lui Const. Marinescu. In ade­văr, acesta a brevetat în ultimul timp la Paris, sub numele de „Au­tovolant“ un nou­ tip de aparat de zburat, care se distinge de cele e­­xistente în primul rînd printr’o pu­tere de tracțiune mult mai mare, ca maximul obținut pînă acuma, și care poate ajunge pînă la 25.000 kgf. D. Marinescu a ajuns la acest rezultat după mai mult de cinci ani de experiențe și calcule, în care timp a ajuns să descopere cîteva nouă teoreme relative la navigați­­unea aeriană, pe care le-a aplicat apoi la noua d-sale invențiune. Ia­tă acum pe scurt și descrierea u­­nuia din aparatele d-lui Marinescu, aparat dedicat la ridicarea a 12-14 persoane . Corpul aparatului este un para­­leli biped format dintr-un schelet de lemn și acoperit cu pînză cauciu­­cată. La extremitatea anterioară se află o dublă helice. In corp e situat­­motorul, apoi volanul și pilotul ur­mat de 5 scaune demontabile pen­tru pasageri. La mijlocul corpului se află un al doilea motor pentru punerea în mișcare a două grupe de cîte două helice situate la dreapta și la stingă corpului cen­tral. In acesta urmează apoi șofe­rul și alte cinci scaune demontate­le de pînză pentru pasageri. In­trarea acestora se face prin două uși, lumina intră prin ferestre la­terale, iar ventilațiunea este asi­gurată de o supapă. Planurile susținătoare sunt în nu­măr de patru și­­ anume trei la par­tea de sus, iar unul la partea infe­rioară a corpului central. Stabili­tatea aparatului este asigurată în mod automat de un sistem­ de pla­nuri situate la partea posterioară a aparatului. Ea poate fi regulată la nevoe de­ către pilot cu ajutorul­ u­­nui plan suplimentar.. Cîrm­a de di­recțiune și de altitudine sunt de a­­semen­ea situate­ înapoia aparatu­lui. Curentul de ser dintre helicere din mijlocul aparatului este asigu­rat de două planuri curbate pe un arc de ISO­. . . Dorinț­a noului inventator romín grabnica realizare a dorințelor sa­le, cari nu­­ pot decît să înalțe pre­stigiul­­ aviațiunei în general și al aviațiunei române în special.

Next