Dimineaţa, august 1914 (Anul 11, nr. 3739-3769)
1914-08-01 / nr. 3739
Anni XL—No. 3739—C. concepută exclusiv AGENȚIEI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDER fi Comp. Str. Karageorgevici 9, Etaj I.—Telefon *, 6-8-10-12 PAGINI Cu cele din urmă știri din lumea întreagă Director: CONST. MINLE Biurourile ziarului • Str. Sărindar No. 11. — București TELEFON 4 LINII No. 1 14/10; 34/73; 14/99; 12/40 PUBLICITATEA de războiu — ba ceva mai mult, în stare neutră. Banca Națională și-a luat angajamentul să ajute toate băncile cu condițiunea ca acestea să schimbe și ele polițele pentru ca piața să nu sufere. S’a trimis apoi ziarelor următorul comunicat din partea guvernului a ta fata temerilor și nedumeririlor ce au adus oarecare tulburări la piețele comerciale ale țarei s’a totrunit astăzi. 30 Iuie, la Banca Națională a Romtnfei un mare Consiliu, compus din tot ce este mai cu experiența și mai cu autoritate re cesiunile financiare și economice ale țarei. Un studiu aprofundat s’a făcut în acest consrti despre cauzele si efectele turburarilor aduse la transactiunile comerciale interne de situat unea politici externi si de rarboaete declarate. constatat că temerile exagerate manifestate în țară sunt foarte neîntemeiate: liniștea e perfectă în toată Romljtias Mimsek Ka? nu srnrnstma. » nici NOI NU AMENINTAM PE NIMENI. —!Dacă se fac oarecari concentrari de trape aceasta are numai scopul de a neglija la neatingerea fruntariilor noastre.—In acelaș timp exportul nostru, deja igsculierea navigatiunei pe lunare, a fost anul acesta mai mare decît în toți anii , nismerariul este abundent, și dacă această i >ență nu se simte îndestul, cauza este că fiecare își ascunde banii pentru temeri fără tehnici@ în loc de a-i face să producă și de a-i repune în circulațiui aceste _temeri neîntemeiate fac pe nulfi si ceară înființarea untai maratnr w~O asemenea măsură însemnează oprirea In loc a vîeței comerciale și economice, închiderea caselor financiare și suprimarea creditmului; o asemnea măsură nu trebue sa sa ia decit in momentele mari pericole, când țara este cotropi*ă, cu dușmani și când" orice transact linii comerciale devin peste putintă. - Germania este un războiu crâncen cu două mari puteri; ea a mobilizat un milion si jumătate de ostasâ și totuși n’a inviintat mora!orâu.Noi nu sunteți în războiu ci uimeni, stăm liniștiți în mijlocul prosperității noastre economice, sî ar fie neiertată greșala si tistamram adânc aceasta situatiune printr’un moratoriu nesocotit: liniștească cel ce cer moratoriul, isiîm îl sa-șî dea seamă de efectele lui dezastroase; uleimu pericol nui amenință să meargă înainte cu îndeletnicirile lor comerciale și economice; vor găsi și astăzi pentru trefosanițele lor mijloacele ce le-au trebuit până acum; nu se va vedea nici o execuțiune mai mult decit într’o situațiune normală; vor găsi de bunăvoie prelungirile, pe cari le cer unui moratoriu răufăcător , vor găsi și înlesnirile de a merge înainte ca treburile lor, numai cinstiți și de bună credință să fie. Acestea au fost constatările și deciziunile luate în marele Consiliu întrunit la Banca Națională a iominiei, în prezența tuturor caselor financiare din Capitală. ABONAMENTE CO PREMII: 1 On an Lei 18.— 4 Inni Lei MOI 3 Inni Lei 5. — 9 Pantra atribuiste prețul «atacatéit! Curierul telefonic din Sinaia Dai* trimisul nostru special Tratativele dintre Grecia, Bulgaria și Serbia Sinaia, 30 Iulie. La Sofia se confirmă declarațiunea d-lui Venizelos, că ar accepta în anumite condițiuni o discuțiune asupra revizuirii tratatului dela București. Declarațiunea aceasta a primului ministru grec se consideră în cercurile bulgărești ca © Înlesnire pentru rezolvirea în mod pacinic a diferendului ce mai există intre aceste două state. Ca o consecință a acestei atitudini a d-lui Venizeios, se întrevede și din partea Serbiei aceeași atitudine. In cercurile diplomatice de la Sinaia se afirmă ceva mai mult, că se urmează tratative directe între Sofia, Belgrad și Atena pentru a se găsi un modus vivendi care să satisfacă revendicările Bulgariei, dacă nu vor fi exagerate. Toți directorii de bănci din Gapătilă s’au întrunit astăzi la orele 6 d. a. la Banca Națională sub președenția d-lui ministru Costinescu. Analizîndu-se din nou situația , s’a hotărît a nu se acorda moratoriul — noi nefiind nici în stare Neutralitatea violată de Germania - Ce se spane In Italia — Asupra gravei și importantei chestiuni a neutralității, violată de Germania, ziarul italian „Il Secolo" publică următoarele lămuriri, datorite unui distins profesor de drept internațional : Dacă știrile ce am primit cu privire la prima fază a războiului sînt, după cum ne temem, exacte, avem aproape In același timp trei violări ale drepturilor neutrilor din partea Germaniei. Intîial Germania a invadat marele ducat de Luxemburg, al doilea. Germania a adresat Belgiei un ultimatum, întrebînd-o dacă e decisă să înlesnească operațiunile militare germane ; al treilea : provincia olandeză a Limburgului a fost invadată de Germania. E vorba de două serii de acte, extrem de grave, și tot așa de nedrepte, dar care, din punctul de vedere al așa zisului drept internațional public, diferă între ele. Primele două acte constitue din partea Germaniei o ofensă ,la adresa tratatelor pe cari le-a iscălit Prusia și care deci obliga pe Germania față de celelalte state semnatare. Deci, cînd Luxemburgul, prin tratatul din Londra din 11 Main 1867, la care au luat parte marile puteri ale Europei, a fost, în interesul acestora, neutralizat, s-a spus în mod precis că neutralitatea Luxemburgului rămâne sub garanția colectivă a puterilor semnatare. Poziția Luxemburgului e particulară prin următoarea clauză : ca neutralizarea lui să fie însoțită de obligația de a-șî dărîma fortărețele cei apăra și de a-și limita trupele la strictul necesar pentru menținerea ordinei. încă din anul 1870, neutralitatea Luxemburgului apare ca violată, dacă trebue să credem protestările germane cu privire la violările de teritoriu luxemburghez comise de către Franța. Pe atunci Englitera încercă să ridice valoarea unei doctrine, susținută în Camera comunelor în 1876, după care garanția colectivă — ce se pretindea de Prusia — a neutralizării Luxemburgului nu constituia decît o obligație de onoare. Dar Bismarck a calificat aceste subtilități cu vorba de „șicane“. Cîte despre Belgia, neutralitatea ei a fost recunoscută în anul 1831 de către Englitera, Austria, Franța, Prusia și Rusia , de asemeni și Belgia s’a obligat a distruge fortărețele ei. Belgia, totuși, după 1870, a ridicat fortărețe considerabile la frontierele ei; acum e posibil ca Germania să voiască a ridica o veche pretenție spre a cerca să apere gravul act pe care l-a comis Împotriva Belgiei și care a produs atîta indignare cu deosebire în Englitera. Un protocol militar din 1818 acorda Prusiei dreptul de a ocupa, în caz de războiu cu Franța, unele cetăți întărite, ca Namur, Charleroi, Dinant, etc. ; aceste dispoziții au fost confirmate de Convențiunea din 1831 numită a fortărețelor. Prusia totuși a crezut că are dreptul de a ocupa în caz de războiu unele cetăți belgiene pe motivul reconstruirea fortificațiilor de către Belgia. * Cît despre Olanda, e vorba de un stat care nu e supus nici beneficiilor, nici limitărilor neutralizațiunei; dar de un stat neutru, căruia statele beligerante trebue să-i recunoască drepturile neutralităței, printre cari mai întîi e tocmai acela de a nu lăsa să-i invadeze teritoriul trupe beligerante. Datoriile și drepturile celor neutri au fost, timp de mulți ani, nesigure, ca cea mai mare parte a dreptului public, nehotărît prin tratate. De aceea, toată lumea a crezut într’un mare progres cînd în 1907, conferința internațională a păcei, întrunită la Aja, regulă chestia neutrilor prin Convențiunea privitoare la datoriile și drepturile puterilor și persoanelor în caz de războiu pe uscat . Această convențiune a fost iscălită împreună cu cele mai importante națiuni din lume, și de către Germania și pentru toți ea căpătă o înaltă valoare de obligație morală chiar dacă prin lipsa de ratificări n'a căpătat valoarea juridică definitivă. Articolul 1 al convențiunei stabilește : „Teritoriul statelor neutrale e inviolabil...“ Art. 2 : „E prohibit beligeranților să treacă pe teritoriul unei puteri neutrale trupe sau convoiuri de munițiune cum și de aprovizionare“. Art. 3 : O putere neutrală nu trebue să tolereze pe teritoriul ei nici unul din actele de care e vorba în art 1 și 2. 11 * Ședere din Mulhouse: Primări* Ambasadorul Austriei părăsește Roma Roma, 30 Iulie. Agenția Ștefani telegraf iarnă că ambasadorul austroungar d. Merey a trebuit, din motive de sănătate să ceară un concediu care i-a și fost acordat. D. Merey pleacă diseară spre Viena. Agenția Ștefani declară că știe din izvorul cel mai autentic că situația politică actuală e cu totul străină de hotărîrea d-lui Mercy, și că opiniunea publică italiană prețuește marele merit al ambasadorului, urîndu-i sa se însănătoșească cît mai curînd spre a face cît mai intime raporturile dintre cele două puteri aliate. II. di San Giuliano s’a dus azi să-și ia rămas bun de la d. d. Merey prezentîndu-î salutările și urările regelui. Membrii ambasadei și înalții funcționari ai ministerului de externe, care aveau de gînd să se ducă la gară, s’au abținut în urma dorinței d-lui Merey. Vineri 1 August 1911 Știri din Bucovina și Galiția IAȘI, 30 iulie. Dealungiri frontierei austriace, pînă aproape de Ițcanî, s’au ridicat și se ridică turnuri înalte, destinate a înlesni țintirea aeroplanelor dușmane cari fac recunoașteri în Bucovina. Populația din Cernăuți e încă destul de calmă. Cele mai multe prăvălii sînt închise. Circiumele n’au permise să desfacă mărfurile lor de cu două ore pe zi. * Azi am primit In Ia’și ultimele numere din ziarele „Allgemeine Zeitung“ și „Bukoviciner Post“ din Cernăuți. Ziarele sunt tipărite pe jumătăți de foi și nu cuprind de cit știri cari se găsesc și în ziarele noastre. „Allgemeine Zeitung“ spune că toți răniții aduși la Cernăuți sunt bine îngrijiți în spitalele de acolo și cei mai multi vor scăpa cu viață.—Dan. ■MhWfflUir-- * ... — ■■■» Arestările din Segedin se dezmint Viena, 30 Iulie. — Din izvorul dai se dezminte știrea după care s’ar fi operat numeroase arestări din partea autorităților ungare la Segedin. Faptul se reduce la un singur român care a fost arestat și care a fost eiberat numai de cit. ^