Dimineaţa, august 1914 (Anul 11, nr. 3739-3769)

1914-08-01 / nr. 3739

Anni XL—No. 3739—C. concepută exclusiv AGENȚIEI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDER fi Comp. Str. Karageorgevici 9, Etaj I.—Telefon *­, 6-8-10-12 PAGINI Cu cele din urmă știri din lumea întreagă Director: CONST. MINLE Biurourile ziarului • Str. Sărindar No. 11. — București TELEFON 4 LINII No. 1 14/10; 34/73; 14/99; 12/40 PUBLICITATEA de războiu­ — ba ceva mai mult, în stare neutră. Banca Națională și-a lu­at angajamentul să ajute toate băncile cu condițiu­­nea ca acestea să schimbe și ele polițele pentru ca piața să nu sufere. S’a trimis apoi ziarelor următorul comunicat din partea guvernului a ta fata temerilor și nedumeririlor ce au adus oarecare tulburări la piețele com­er­­ciale ale țarei s’a totrunit astăzi. 30 Iu­ie, la Banca Națională a Romtnfei un mare Consiliu, compus din tot ce este mai cu ex­periența și mai cu autoritate re cesiunile f­inancia­re și economice ale țarei. Un studiu aprofundat s’a făcut în acest consrti despre cauzele si efectele turb­u­­rarilor aduse la transactiunile comerciale interne de situat unea politici externi si de rarb­oaete declarate. constatat că temerile exa­gerate manifestate în țară sunt foarte neîntemeiate: liniștea e perfectă în toată Romljtias Mi­msek Ka? nu srnrnstma. » nici NOI NU AMENINTAM PE NIMENI. —!Dacă se fac oarecari concen­­trari de trape aceasta are numai scopul de a neglija la neatinge­­rea fruntariilor noastre.—In ace­­laș timp exportul nostru, deja i­gscu­li­erea navigatiunei pe lu­­nare, a fost anul acesta mai ma­re decît în toți anii , nismerariul este abundent, și dacă această i >­e­nță nu se simte îndestul, cauza este că fiecare își ascun­de banii pentru temeri fără te­hnici@ în loc de a-i face să produ­că și de a-i repune în circulați­­ui aceste _temeri neîntemeiate fac pe n­ulfi si ceară înființarea untai maratn­r­ w­~O asemenea măsură însemnează oprirea In loc a vîeței comerciale și e­­conomice, închiderea caselor financiare și suprimarea creditmului; o asemnea mă­sură nu trebue sa sa ia decit in momente­le mari pericole, când țara este cotro­pi*ă, cu dușmani și când" orice transact linii comerciale devin peste putintă. - Germania este un războiu crâncen cu două mari puteri; ea a mobilizat un mi­lion si jumătate de ostasâ și totuși n’a in­­viinta­t mora!orâu.­­Noi nu sunteți în răz­­boiu­ ci uimeni, stăm liniștiți în mijlocul prosperității noastre economice, sî ar fi­e neiertată greșala si tistamram adânc aceasta situatiune printr’un moratoriu nesocotit: liniștească cel ce cer moratoriul, isiîm îl sa-șî dea seamă de efectele lui dezas­­troase; ulei­mu pericol nu­i amenință­ să meargă înainte cu îndeletnicirile lor comer­ciale și economice; vor găsi și astăzi pentru trefosanițele lor mijloacele ce le-au trebuit până acum; nu se va vedea nici o execuțiune mai mult decit într’o situațiune normală; vor găsi de bunăvoie prelungirile, pe cari le cer unui moratoriu rău­făcător , vor găsi și înlesnirile de a merge înainte ca treburile lor, numai cinstiți și de bună credință să fie. Acestea au fost constatările și deciziunile luate în marele Consiliu întrunit la Banca Națională a i­ominiei, în prezența tuturor caselor financiare din Capitală. ABONAMENTE CO PREMII: 1 On an Lei 18.—­­ 4 Inni Lei MOI 3 Inni Lei 5. — 9 Pantra atrib­uiste prețul «ata­catéit! Curierul telefonic din Sinaia­­ Dai* trimisul nostru special Tratativele dintre Grecia, Bulgaria și Serbia Sinaia, 30 Iulie.­ La Sofia se con­firmă declarațiunea d-lui Veni­­zelos, că ar accepta în anumite condițiuni o discuțiune asupra revizuirii tratatului dela Bucu­rești. Declarațiunea aceasta a primu­lui ministru grec se consideră în cercurile bulgărești ca © Înlesnire pentru rezolvirea în mod pacinic a diferendului ce mai există in­tre aceste două state. Ca o con­secință a acestei atitudini a d-lui Veniz­eios, se întrevede și din partea Serbiei aceeași atitudine. In cercurile diplomatice de la Sinaia se afirmă ceva mai mult, că se urmează tratative directe între Sofia, Belgrad și Atena pentru a se găsi un modus vi­vendi care să satisfacă revendi­cările Bulgariei, dacă nu vor fi exagerate. Toți directorii de bănci din Gapătilă s’au întrunit astă­zi la orele 6 d. a. la Banca Națională sub pre­­ședenția d-lui ministru Costinescu. Analizîndu-se din nou situația , s’a hotărît a nu se­­ acorda moratoriul — noi ne­fiind nici în stare Neutralitatea violată de Germania - Ce se spane In Italia — Asupra gravei și importantei che­stiuni a neutralității, violată de Ger­mania, ziarul italian „Il Secolo" pu­blică următoarele lămuriri, datorite unui distins profesor de drept inter­național : Dacă știrile ce am primit cu privi­re la prima fază a războiului sînt, după cum ne temem, exacte, avem a­­proape In același timp trei violări ale drepturilor neutrilor din partea Germaniei. Intîia­l Germania a invadat mare­le ducat de Luxemburg, al doilea. Germania a adresat Bel­giei un ultimatum, întrebînd-o dacă e decisă să înlesnească operațiunile militare germane ; al treilea : provincia olandeză a Limburgului a fost invadată de Ger­mania. E vorba de două serii de acte, ex­trem de grave, și tot așa de nedrepte, dar care, din punctul de vedere al a­­șa zisului drept internațional public, diferă între ele. Primele două acte constitue din partea Germaniei o ofensă ,la adresa tratatelor pe cari le-a iscălit Prusia și care deci obliga pe Germania fa­ță de celelalte state semnatare. Deci, cînd Luxemburgul, prin tra­tatul din Londra din 11 Main 1867, la care au luat parte marile puteri ale Europei, a fost, în interesul acestora, neutralizat, s-a spus în mod precis că neutralitatea Luxemburgului ră­­mâne sub garanția colectivă a pute­rilor semnatare. Poziția Luxemburgului e particu­lară prin următoarea clauză : ca neu­tralizarea lui să fie însoțită de obli­gația de a-șî dărîma fortărețele cei apăra și de a-și limita trupele la strictul necesar pentru menținerea ordinei. încă din anul 1870, neutralitatea Luxemburgului apare ca violată, da­că trebue să credem protestările ger­mane cu privire la violările de teri­toriu luxemburghez comise de către Franța. Pe atunci Englitera încercă să ridice valoarea unei doctrine, sus­ținută în Camera comunelor în 1876, după care garanția colectivă — ce se pretindea de Prusia­­ — a neutrali­­zării Luxemburgului nu constituia decît o obligație de onoare. Dar Bis­marck a calificat aceste subtilități cu vorba de „șicane“. Cîte despre Belgia, neutralitatea ei a fost recunoscută în anul 1831 de că­tre Englitera, Austria, Franța, Prusia și Rusia , de asemeni și Belgia s’a o­­bligat a distruge fortărețele ei. Bel­gia, totuși, după 1870, a ridicat fortă­rețe considerabile la frontierele ei; acum e posibil ca Germania să voia­­scă a ridica o veche pretenție spre a cerca să apere gravul act pe care l-a comis Împotriva Belgiei și care a produs atîta indignare cu deosebire în Englitera. Un protocol militar din 1818 acorda Prusiei dreptul de a ocupa, în caz de războiu cu Franța, unele cetăți în­tărite, ca Namur, Charleroi, Dinant, etc. ; aceste dispoziții au fost confir­mate de Convențiunea din 1831 numi­tă a fortărețelor. Prusia totuși a crezut că are drep­tul de a ocupa în caz de războiu une­le cetăți belgiene pe motivul recon­struirea fortificațiilor de către Belgia. * Cît despre Olanda, e vorba de un stat care nu e supus nici beneficiilor, nic­i limitărilor neutralizațiunei; dar de un stat neutru, căruia statele be­ligerante trebue să-i recunoască drepturile neutralităței, printre cari mai întîi e tocmai acela de a nu lăsa să-i invadeze teritoriul trupe belige­rante. Datoriile­­ și drepturile celor neutri au fost, timp de mulți ani, nesigure, ca cea mai mare parte a dreptului public, nehotărît prin tratate. De a­­ceea, toată lumea a crezut într’un mare progres cînd în 1907, conferința internațională a păcei, întrunită la Aja, regulă chestia neutrilor prin Convențiunea privitoare la datoriile și drepturile puterilor și persoanelor în caz de războiu pe uscat . Această convențiune a fost iscălită împreună cu cele mai importante națiuni din lume, și de către Germa­nia și pentru toți ea căpătă o înaltă valoare de obligație morală chiar dacă prin lipsa de ratificări n'a că­pătat valoarea juridică definitivă. Articolul 1 al convențiunei stabi­lește : „Teritoriul statelor neutrale e in­violabil...“ Art. 2 : „E prohibit beligeranților să treacă pe teritoriul unei puteri neutrale trupe sau convoiuri de mu­­nițiune cum și de aprovizionare“. Art. 3 : O putere neutrală nu tre­­bue să tolereze pe teritoriul ei nici u­­nul din actele de care e vorba în art 1 și 2. 11 * Ședere din Mulhouse: Primări* Ambasadorul Austriei părăsește Roma Roma, 30 Iulie.­­ Agen­ția Ștefani telegraf iarnă că ambasadorul austro­­ungar d. Merey a trebuit, din motive de sănătate să ceară un concediu care i-a și fost acordat. D. Merey pleacă diseară spre Vie­­na. Agenția Ștefani decla­ră că știe din izvorul cel mai autentic că situația politică actuală e cu totul străină de hotărîrea d-lui Mercy, și că opiniunea publică italiană prețuește marele merit al ambasa­dorului, urîndu-i sa se în­sănătoșească cît mai c­u­­­rînd spre a face cît mai in­time raporturile dintre cele două puteri aliate. II. di San Giuliano s’a dus azi să-și ia rămas bun de la d. d. Merey prezen­­tîndu-î salutările și urări­le regelui. Membrii ambasadei și înalții funcționari ai mi­nisterului de externe, ca­re aveau de gînd să se du­că la gară, s’au abținut în urma dorinței d-lui Me­rey. Vineri 1 August 1911 Știri din Bucovina și Galiția IAȘI, 30 iulie.­ Dealungiri fron­tierei austriace, pînă aproape de Ițcanî, s’au ridicat și se ridică tur­nuri înalte, destinate a înlesni țintirea aeroplanelor dușmane cari fac recunoașteri în Bucovina. Populația din Cernăuți e încă destul de calmă. Cele mai multe prăvălii sînt în­chise. Circiumele n’au permise să desfacă mărfurile lor de cu­ două ore pe zi. * Azi am primit In Ia’și ultimele numere din ziarele „Allgemeine Zeitung“ și „Bukoviciner Post“ din Cernăuți. Ziarele sunt tipărite pe jumătăți de foi și nu cuprind de cit știri cari se găsesc și în ziarele noastre. „Allgemeine Zeitung“ spune că toți răniții aduși la Cernăuți sunt bine îngrijiți în spitalele de acolo și cei mai multi vor scăpa cu viață.—Dan.­ ­■MhWfflUir-- * ... — ■■■» Arestările din Se­­gedin se dezmint Viena, 30 Iulie. — Din izvor­ul dai se dezminte știrea după care s’ar fi operat numeroase arestări din par­tea autorităților ungare la Segedin. Faptul se reduce la un singur român care a fost arestat și care a fost ei­berat numai de cit. ^

Next