Dimineaţa, martie 1915 (Anul 12, nr. 3948-3976)

1915-03-01 / nr. 3948

morn £ ií.—­ítg. S5« l M - Situația — ^ ■ .-Jiîn— . Grecia batantă să protesteze Berlin 27. — Lokalanzeiger a­­flă din Atena că guvernul grec a fost informat că trupele de marină ale aliaților au debarcat la Lemnos. Guvernul a cerut in­­formațiuni spre a protesta in caz când debarcarea a atins neu­tralitatea greacă. (W&­lff bureau). INSULA LEMNOS CA BA­ZA DE OPERAȚIUNI Berlin. 26 Febr — „Frankfurter Zeitung“ anunță din Atena : Guver­nul grecesc a fost sustiințat că alia­ții au debarcat trupe pe insula i­em­­nos- Guvernul a cerut noui inform­a­­țiuni și dacă această debarcare va atinge neutralitatea Greciei va pro­testa. — Bjoem­son,: Ru­fecial European Aliații debarcă la Lemnos — —­frie——­­ —m ■. Se anunță că trupele aliate și-au început debarcarea la insula Lem­nos, ceea ce concordă cu ipoteza făcută de noi, in situația de eli. La eșirea de Sud-Vest a Dardanelelor, în Marea Egee, se găsesc 3 insule, așezate în mod gresc, ca trei santinele, la eșirea strîmtorii: Insula 1 in­fo­ros la Nord, insula Tenedos la Sud și insula Lemnos la Vest, între aceste trei, cea mai importantă ca suprafață, e insula Lem­nos, avînd o întindere cam de 500 la 600 km. pătrați. Această insulă e depărtată de intrarea Dardanelelor cam de vreo 50 de km. După cum se vede, ea e în foarte bune condițiuni, pentru a servi de bază de operație contra peninsulei Galipoli și a Dardaneieior. E posibil ca aliații să ocupe și insulele I­nbros și Tenedos, pentru nevoilor lor de operațiuni, contra turcilor. Se zice că această ocupațiune a provocat sau va provoca, protes­tările Greciei; reclama­tiu­ni, de altminteri, pur platonice, căci grecii n'au mijloace de a se opune la actul de stăpînire al aliaților. Se poate crede, pînă la un punct oarecare că, protestările grecilor sînt numai simple manifestatîuni politice, chemate să descarce răspun­derea lor, față de puterile austro-germane.­­ Se mai anunță un proect al aliaților, contra Siriei, în scopul de a ataca sau de a provoca retragerea trupelor turcești ce operează contra Egiptului. O asemenea încercare e posibilă, căci aliații dispun de destule mij­loace pentru a o face. In situația actuală însă, ea e puțin favorabilă, căci aliații­ nu vor face greșeala sa-și împartă forțele lor în două, atacînd Dardanelele și Siria în acelaș timp, două obiective așa de depărtate unul de altul și cari n’au nici o legătură. Importanța Constantinopolului e așa de mare, pentru turci, nicit, orice succes, repurtat de către aliați, în această regiune, va atrage fatal­mente aci toate forțele turcești, atît din Siria, cit și din Caucaz. Operațiunile pe frontul occidental, stagnează în parte, din cauza vremei rele, ce bîntuc acolo, ca și la noi. Luptele ce au loc în această regiune, își păstrează caracterul lor cunoscut și au ca rezultat pierderi mari, profit puțin. N. Demisia Guvernului italian ? ----------—■--------------— — ISsa minister Giolitti - După știri particulare, sosite aseară în Capitală, prim­ul­ ministru al Ita­liei, df. Salasndra, ar fi d­e­misionat.. nat să formeze un nou­ mi­nister .In cercurile politice ve­­nirea la cîrmă a d-lui Gio­­litti se consideră ca o pre­cizare a atitudine? Italiei în sejatul unei înțelegeri pacifice cu Austro-Unga­­ria. Se știe că în ultimul timp d. Giolitti s’a rostit, de câteva ori, în mod pu­blic asupra avantagiilor destul de însemnate pe casaîe le-ar avea de obținut Italia, rămînînd într’o ne­utralitate definitivă. Pîsrsă­m a­b ra cînd închi­dem această ediție, nici o telegramă oficială n’a confirmat încă știrea de mai sus. Zvonul răspîndit era în Capitală despre retragerea d-lui S­aland­ra, primul ministru italian, se dezminte d­in cercurile diplomatice. 6. GIOLETTI Prim-ministru italian B. Geo Sitto a fost însărci­ Tf aSssiiwel® ^nsfro-ilalione Petrograd, 27 Februa­rie.—Corespondentul b­er­­linez al ziarelor «Sin Zu­rich a aflat că au început tratativele austro-italiene în privinîța Trent­in­ului și că aceste negocieri ar fi pe o cale bună» (Wesfinftf) * * Sntr’em articolas, evi­dent inspirat de cercurile oficioase germane, zutrul „Vossische Zeitung“, scrie următoarele:­­ „Desigur că n’ar fi cu to­tul imposibilă o înțelege­re prietenească între Au­stria și Italia pe chestia frontierei, dacă guvernul italian ar face declarații liniștitoare în privința Ser­fosei, dacă ar declara cu alte cuvinte, în mod mai mult decât precis, că se va dezinteresa cu totul de chestiunea sârbă. # „Muenohener Nachrichten“ publi­că un studiu asupra stărei de spirit a italienilor în criza actuală și vor­bește de unele negocieri cari ar fi avut loc odinioară între Crispi și Kateoky, în privința unei retroce­dări de teritoriu Italiei. Înțelegerea trebue să fie prevă­zută intr-un paragraf secret al tra­ar prevedea trecerea Trentinului, Italiei in anumite împrejurări. ...1 ——1-­ II. Epidemii La Iași au rămas în ultimele zile 22 cazuri de difterie, 7 scarlatină și 4 febră tifoidă. La Craiova au­ rămas 13 cazuri scarlatină, 2 difterie, 4 pojar și 1 febră tifoidă. OPT PACIM Câți romiul sînt intre Tisa și Carpați ? — in trecut de patru milioane — Domnule Director. Dacă atribuiți destul interes rîn­­durilor ce urmează, vă rog să bine­voiți a le publica. In „Adevărul“ dela 27 febr. 1915 se face o dare de seamă asupra lu­crării d-lor V. P. și N. 1. „Transil­vania, Banatul, Crișa­n.a și MJRamu­reșul“ Buc, 1915. (In acelaș gen a mai apărut o lucrare, mai studiată și scrisă cu mai multă băgare die seamă, din partea d-lor Ion și Iuliu Enescu). Fără îndoială lucrarea d-lor V. P. și N. I. e utilă mai ales în ce pri­vește partea economică. Partea geo­grafică și etnografică însă nu e în de­ajuns studiată și ne dă cifre cu mult inferioare celor reale, prim fap­tul, că domnii autori n'au cernut în­deajuns statistica ungurească. într’adevăr d-niî V. P. și N. 1. a­­tacînd statistica confesiunilor, fixea­ză numărul total al românilor d­e peste munți la 3.123.335 față de 2.948.186 ce se găsește intr-o anu­mită coloană a recensământului ofi­cial pe 1910. Dar, domnilor autori, aici e vorba de o falsificare de peste 40 de ani — ce se poate dovedi, nu numai bă­nui — pe car­e maghiarii au făcut-o în dauna românilor, ca și a celorlalte popoare din Ungaria. Dacă domniile lor ar fi consultat și alte izvoare vechi, statisticele austriace anterioare celor ungurești și consecutiv toate cele cinci recen­săminte ungurești de la 1869 încoace (nu numai pe cele două din urmă) și dacă ar fi căutat ct mai mult din contradicțiile de la capitol la capitol, ar fi căpătat o bază mai bună pen­tru a se apropia de cifra reală a ro­mânilor. In acelaș timp ar fi putut stabili mai bine proporția, pe care o reprezintă românii fată de cele­lalte neamuri, și în deosebi față de maghiari. Singurul criteriu, care ne poate conduce și care ne dă firul în mină e stabilirea excedentului de nașteri asupra deceselor. Acest excedent se poate scoate chiar din statisticele ungurești. El este de minimum 10.66 la sută în zece ani, iar mijlocia e d­e 12.5 la sută. Luînd ca punct de plecare sta­tistica oficială austriacă din anul 1857, găsim­ la anul 1857 români în­ _ _ j.y . r* /f a 1 nr\r\ urmăm apoi cu statisticele din 1869, 1880, 1890, 1900 și 1910 (ungurești) și se va vedea cu siguranță (ținînd seamă și de emigrări și de un even­tual, minim, procent de maghiariza­re în 40 de ani) că romînii dintre Tisa și Carpatî, fără exagerare, au trecut cu mult peste patru m­­ioane. Aceste lucruri au fost tratate în­tr’o conferință publică — înainte de lucrarea d-lor V. P. și N. I. — și vor apărea într’o carte, cu argumenta­ția necesară. Capitolul desprie populația dintre Tisa și Carpatî e în orice caz de un mai mare interes, decît să poată fi tratat și răspîndit fără deplinul dis­cernământ, ce i se cuvine." Primiți, vă rog domnule director, încredințarea osebitei mde stime. „ Dr. Vasile Meruțiu, *< V Profesor t Știri politice Pînă aseară tîrziîl, d. Costinescu, ministrul de finanțe, n’a revenit încă asupra demisiunei d-sale In cercurile conducătoa­re liberale se crede că as­tăzi conflictul va fi apla­nat. Moartea smatozaitei Ath. Stoianescu din Călărași vine vestea de­­>ire ■moartea senatorului Ath. Sie’ =­­unul din fruntașii partid; li­ i. .i­ care a fost foarte aiv de răposatul loan Brezinar’ Ath. Stoianescu b ' un om de vine și se bucura de o mare popula­ritate în județul Ialomița. Mula vreme a fost conducătorul e­m­pliu al /orcrani­zatiai lihoi'alo l­*/*ala și a contribuit la ridicarea județului Ialomița și a orașului Călărași. In ultimul timp certurile liberali­lor ialomițeni l’au amărât mult și l’au silit, în alegerile generale trecu­te, să lupte chiar contra organizației oficiale a partidului pe care l’a ser­vit totdeauna cu statornicie și devo­tament. Stoianescu s‘a ales, deși a fost com­bătut fără scrupule de administrație. ■ Zilele trecute a dat asentimentul sau la împăcarea liberalilor ialomi­­țeni. ATH. STOIANESCU % iumunica í Partie DissMdim­lelon­siin­d­ * Berlin, 27 Febr. — Reichstagul a­ fost redeschis spre a discuta bugetul. Președintele Kaeirupf pronunță un discurs în care arată cum prin sfor­țările aproape supraumane ale ar­matelor germană și austro-ungară s’au obținut succese cum nu s’au mai văzut de la Sedan. (Vii aplauze). La Sud viteaza ar­mată otomană fine închisă calea Dardanelelor iar posturile ei avansate pînă la canalul de Suez amenință puterea mondială engleză. Președintele glorifică erois­mul echipagiilor submarinelor ger­mane care dus războiul economic în contra Angliei. Germania nu poate fi învinsă prin foame, inamicii s-au înșelat neți­­nind seama de forța economică și fi­nanciară a poporului german, de ta­lentul de organizare, de forța agri­culturei, de intensitatea și energia comerțului și industriei germane. Speră că victoria finală va fi a ger­manilor. (Vil aplauze). Reichstagul trece la ordinea zilei. SITUAȚIA FINANCIARA D. Helferich, secretara­ tezaurului imperiului, salută Reichstagul care, ca și poporul întreg, este pătruns de ideea de a face toate jertfele pînă ce se va ciștiga victoria definitivă. (Aplauze). Bugetul actual este primul buget de război și al imperiului și acuză o sumă totală de 13 miliarde; pentru amortizarea împrumutului de război s-au înscris 68 de milioane. Situațiu­­nea ulterioară a datoriei imperiului va depinde de sfirșitul războiului și de condițiunile păcei. Nu ne glndim să renunțăm ca inamicii noștri să repare pagubele materiale pe care ni le-au cauzat prin acest razboi a urzit in mod criminal. încasările au fost scăzute cu 533 milioane, iar bugetul este echilibrat. Oratorul roagă să se voteze un nou credit de război fix de zece miliarde spre a asigura libertatea necesară mișcării financiare pentru continua­rea războiului pînă spre sfirșitul toamnei. Această mare sumă va tre­bui să se obție printr-un împrumut la care tot poporul va trebui să ia parte. SITUAȚIA BELIGERANȚILOR Oratorul expune situațiunea pe teatrul războiului financiar și con­stată că Franța și Anglia s’au înșe­lat in ce privește capacitatea econo­mică și financiară germană. Dezvol­tarea bogăției și veniturilor poporu­lui nostru ajunseseră înainte de răz­boi și la un punct care ne va permite a ne socoti egali față de Anglia și superiori față de Franța. Noi nu am avut nevoe să ordonăm moratoriul general ca toate celelalte state beli­gerante și ca cele mai multe state neutre. De aceea și creditul statului nostru a probat că e mai solid decât al Angliei și mai ales ca al Franței­ Cit despre cheltuelile de războiu, a­­cele ale monarhiei dunărene aliate vor fi mai mici decit ale noastre din cauza efectivului mai mic al armatei austro-ungare. A doua aliată a noastră, Turcia, a putut întotdeauna să facă războa­iele ei cu minimum de cheltueli fi­nanciare , dar nici resursele ei nu sunt de disprețuit. Cheltuelile de răz­boi și ale inamicilor noștri sunt mult mai mari decât ale noastre și decât ale aliaților noștri. Anglia va avea de cheltuit pentru primele opt luni ale războiului 9 mi­liarde aproape ; ea cheltuește zilnic pentru război­, cam 40 mii. de mărci și această cifră va fi întrecută în cu­­rând. Franța și Rusia, împreună,­ au nevoe de îndoitul sumei cheltuelilor engleze. Mai adăugind cheltuelile micilor lor aliați, suma totală a chel­tuelilor de războiu, pe zi, e de 130 milioane de mărci. Contrariu Angliei, comptul nos­tru final pentru exercițiul curent va avea un excedent modest, bugetul pentru exercițiul viitor se va balan­sa. Nevoe de a se recurge la noul impozite pentru rațiuni de echilibra­re a bugetului ordinar, nu există pen­tru noi, în orice chip nu există acum. Din această cauză guvernele con­federate au crezut că pot să se ab­ia de a propune acuma impozite de război și. Oratorul relevă succesul considerabil al primului Împrumut german. De asemenea cele 3 miliar­de obținute de Austro-Ungaria prin Împrumut, constituesc un mare suc­ces și trebue să arate adversarilor noștri că s'au Înșelat și asupra forței noastre financiare și asupra forței aliaților. Rusia și Franța n’au putut pînă in prezent să opereze in comun o mare operațiune financiară spre a acoperi cheltuelile războiului. Inca­pacitatea Franței de a opera o acțiu­ne financiară, este uimitoare. Aspec­tul, favorabil pentru noi rezultând din operațiunile împrumutului, este întărit prin repercusiunea războiu­lui asupra băncilor de emisiune din țările interesate. Rezervele de aur ale Băncii impe­riului au crescut de la izbucnirea răz­boiului cu un miliard, pe cînd banca imperiului rus și banca Franței n’au putut să-și sporească rezervele de aur sau le-au sporit foarte modst. Spe­rul considerabil al rezervelor de aur ale Băncei Angliei se bazează mai a­­les pe mijloace violente, ca luarea re­­zervelor de aur din India și ale Băn­cei naționale a Egiptului. Depozitele băncilor și ale caselor de economii au crescut considerabil luna trecută. Oratorul constată că toate silințele inamicilor de a expune poporul ger­man la foamete și mizerie prin acest război și criminal au rămas fără efect. Vom continua lupta pînă la victoria deplină și pacea onorabilă. (Vii aplau­ze).­­ D. Haase, socialist, declară că este un lucru nesuferit ca să nu existe în­că o deplină egalitate de drept pen­tru toți cetățenii, fără deosebire de clasă, partid, confesiune și naționali­tate. Excepții continuă a exista in cen­tra social-democraților. Oratorul cri­tică și cenzura. De asemenea polone­zul Spyda cere ca toate legile excep­ționale in imperiu și in țară să fie suprimate de pe acum din timpul răz­boiului.­­ Secretarul de stat Delbrück decla­ră că guvernele confederate mențin principiul de a elimina din disensiu­­ne tot ce ar putea aduce discordie in popor. Oratorul regretă cuvintarea d-lui Haase care nu e proprie a fa­voriza pacea In interior. Legile excep­ționale de care a vorbit Haase nu e­­xistă. * Budgetul este trimis la comisiune. Ședința viitoare la 18 (3). (Corr. Bu­reau). Declarațiile noului guvern grec Atena, 27 Februarie.­­ Noul minister a depus ju­­ramîntul azî­­rată termenii declara­­țiune? ministeriale care au fost comunicate prese?. Grecia avea, după răz­boaiele sale victorioase, o nevoie imperioasă de o pe­rioadă prelungită de pace spre a lucra in favoas­ea prosperitate a țarei, la or­ganizarea serviciilor pu­blice, a forțelor de uscat și de mare, la dezvoltarea bogăției publice; era deci nevoie de a se garanta în contra oricărei atingeri a bunurilor dobândite cu prilejul jertfelor făcute și să se adopteze o politică conform cu tradițiunile naționale. In astfel de situație, ne­ utralitatea de la Începutul războiului european se im­punea guvernului grec , dar Grecia avea și mai are datoria de a-și îndeplini obligațiunile sale de alian­ță și să urmărească reali­zarea intereselor sale fă­ră însă să compromită in­tegritatea teritoriului ei. Guvernul constît>al «Io­rf», «aria sa de a servi astfel interesele fără? e convins că patriotismul poporului va asigura întreaga lor salvgardare. (Agenția greacă) A APARUTI Săptămâna Războiului

Next