Dimineaţa, martie 1915 (Anul 12, nr. 3948-3976)
1915-03-01 / nr. 3948
morn £ ií.—ítg. S5« l M - Situația — ^ ■ .-Jiîn— . Grecia batantă să protesteze Berlin 27. — Lokalanzeiger află din Atena că guvernul grec a fost informat că trupele de marină ale aliaților au debarcat la Lemnos. Guvernul a cerut informațiuni spre a protesta in caz când debarcarea a atins neutralitatea greacă. (W&lff bureau). INSULA LEMNOS CA BAZA DE OPERAȚIUNI Berlin. 26 Febr — „Frankfurter Zeitung“ anunță din Atena : Guvernul grecesc a fost sustiințat că aliații au debarcat trupe pe insula iemnos- Guvernul a cerut noui informațiuni și dacă această debarcare va atinge neutralitatea Greciei va protesta. — Bjoemson,: Rufecial European Aliații debarcă la Lemnos — —frie—— —m ■. Se anunță că trupele aliate și-au început debarcarea la insula Lemnos, ceea ce concordă cu ipoteza făcută de noi, in situația de eli. La eșirea de Sud-Vest a Dardanelelor, în Marea Egee, se găsesc 3 insule, așezate în mod gresc, ca trei santinele, la eșirea strîmtorii: Insula 1 inforos la Nord, insula Tenedos la Sud și insula Lemnos la Vest, între aceste trei, cea mai importantă ca suprafață, e insula Lemnos, avînd o întindere cam de 500 la 600 km. pătrați. Această insulă e depărtată de intrarea Dardanelelor cam de vreo 50 de km. După cum se vede, ea e în foarte bune condițiuni, pentru a servi de bază de operație contra peninsulei Galipoli și a Dardaneieior. E posibil ca aliații să ocupe și insulele Inbros și Tenedos, pentru nevoilor lor de operațiuni, contra turcilor. Se zice că această ocupațiune a provocat sau va provoca, protestările Greciei; reclamatiuni, de altminteri, pur platonice, căci grecii n'au mijloace de a se opune la actul de stăpînire al aliaților. Se poate crede, pînă la un punct oarecare că, protestările grecilor sînt numai simple manifestatîuni politice, chemate să descarce răspunderea lor, față de puterile austro-germane. Se mai anunță un proect al aliaților, contra Siriei, în scopul de a ataca sau de a provoca retragerea trupelor turcești ce operează contra Egiptului. O asemenea încercare e posibilă, căci aliații dispun de destule mijloace pentru a o face. In situația actuală însă, ea e puțin favorabilă, căci aliații nu vor face greșeala sa-și împartă forțele lor în două, atacînd Dardanelele și Siria în acelaș timp, două obiective așa de depărtate unul de altul și cari n’au nici o legătură. Importanța Constantinopolului e așa de mare, pentru turci, nicit, orice succes, repurtat de către aliați, în această regiune, va atrage fatalmente aci toate forțele turcești, atît din Siria, cit și din Caucaz. Operațiunile pe frontul occidental, stagnează în parte, din cauza vremei rele, ce bîntuc acolo, ca și la noi. Luptele ce au loc în această regiune, își păstrează caracterul lor cunoscut și au ca rezultat pierderi mari, profit puțin. N. Demisia Guvernului italian ? ----------—■--------------— — ISsa minister Giolitti - După știri particulare, sosite aseară în Capitală, primul ministru al Italiei, df. Salasndra, ar fi demisionat.. nat să formeze un nou minister .In cercurile politice venirea la cîrmă a d-lui Giolitti se consideră ca o precizare a atitudine? Italiei în sejatul unei înțelegeri pacifice cu Austro-Ungaria. Se știe că în ultimul timp d. Giolitti s’a rostit, de câteva ori, în mod public asupra avantagiilor destul de însemnate pe casaîe le-ar avea de obținut Italia, rămînînd într’o neutralitate definitivă. Pîsrsăm ab ra cînd închidem această ediție, nici o telegramă oficială n’a confirmat încă știrea de mai sus. Zvonul răspîndit era în Capitală despre retragerea d-lui Salandra, primul ministru italian, se dezminte din cercurile diplomatice. 6. GIOLETTI Prim-ministru italian B. Geo Sitto a fost însărci Tf aSssiiwel® ^nsfro-ilalione Petrograd, 27 Februarie.—Corespondentul berlinez al ziarelor «Sin Zurich a aflat că au început tratativele austro-italiene în privinîța Trentinului și că aceste negocieri ar fi pe o cale bună» (Wesfinftf) * * Sntr’em articolas, evident inspirat de cercurile oficioase germane, zutrul „Vossische Zeitung“, scrie următoarele: „Desigur că n’ar fi cu totul imposibilă o înțelegere prietenească între Austria și Italia pe chestia frontierei, dacă guvernul italian ar face declarații liniștitoare în privința Serfosei, dacă ar declara cu alte cuvinte, în mod mai mult decât precis, că se va dezinteresa cu totul de chestiunea sârbă. # „Muenohener Nachrichten“ publică un studiu asupra stărei de spirit a italienilor în criza actuală și vorbește de unele negocieri cari ar fi avut loc odinioară între Crispi și Kateoky, în privința unei retrocedări de teritoriu Italiei. Înțelegerea trebue să fie prevăzută intr-un paragraf secret al traar prevedea trecerea Trentinului, Italiei in anumite împrejurări. ...1 ——1- II. Epidemii La Iași au rămas în ultimele zile 22 cazuri de difterie, 7 scarlatină și 4 febră tifoidă. La Craiova au rămas 13 cazuri scarlatină, 2 difterie, 4 pojar și 1 febră tifoidă. OPT PACIM Câți romiul sînt intre Tisa și Carpați ? — in trecut de patru milioane — Domnule Director. Dacă atribuiți destul interes rîndurilor ce urmează, vă rog să binevoiți a le publica. In „Adevărul“ dela 27 febr. 1915 se face o dare de seamă asupra lucrării d-lor V. P. și N. 1. „Transilvania, Banatul, Crișan.a și MJRamureșul“ Buc, 1915. (In acelaș gen a mai apărut o lucrare, mai studiată și scrisă cu mai multă băgare die seamă, din partea d-lor Ion și Iuliu Enescu). Fără îndoială lucrarea d-lor V. P. și N. I. e utilă mai ales în ce privește partea economică. Partea geografică și etnografică însă nu e în deajuns studiată și ne dă cifre cu mult inferioare celor reale, prim faptul, că domnii autori n'au cernut îndeajuns statistica ungurească. într’adevăr d-niî V. P. și N. 1. atacînd statistica confesiunilor, fixează numărul total al românilor de peste munți la 3.123.335 față de 2.948.186 ce se găsește intr-o anumită coloană a recensământului oficial pe 1910. Dar, domnilor autori, aici e vorba de o falsificare de peste 40 de ani — ce se poate dovedi, nu numai bănui — pe care maghiarii au făcut-o în dauna românilor, ca și a celorlalte popoare din Ungaria. Dacă domniile lor ar fi consultat și alte izvoare vechi, statisticele austriace anterioare celor ungurești și consecutiv toate cele cinci recensăminte ungurești de la 1869 încoace (nu numai pe cele două din urmă) și dacă ar fi căutat ct mai mult din contradicțiile de la capitol la capitol, ar fi căpătat o bază mai bună pentru a se apropia de cifra reală a românilor. In acelaș timp ar fi putut stabili mai bine proporția, pe care o reprezintă românii fată de celelalte neamuri, și în deosebi față de maghiari. Singurul criteriu, care ne poate conduce și care ne dă firul în mină e stabilirea excedentului de nașteri asupra deceselor. Acest excedent se poate scoate chiar din statisticele ungurești. El este de minimum 10.66 la sută în zece ani, iar mijlocia e de 12.5 la sută. Luînd ca punct de plecare statistica oficială austriacă din anul 1857, găsim la anul 1857 români în _ _ j.y . r* /f a 1 nr\r\ urmăm apoi cu statisticele din 1869, 1880, 1890, 1900 și 1910 (ungurești) și se va vedea cu siguranță (ținînd seamă și de emigrări și de un eventual, minim, procent de maghiarizare în 40 de ani) că romînii dintre Tisa și Carpatî, fără exagerare, au trecut cu mult peste patru mioane. Aceste lucruri au fost tratate într’o conferință publică — înainte de lucrarea d-lor V. P. și N. I. — și vor apărea într’o carte, cu argumentația necesară. Capitolul desprie populația dintre Tisa și Carpatî e în orice caz de un mai mare interes, decît să poată fi tratat și răspîndit fără deplinul discernământ, ce i se cuvine." Primiți, vă rog domnule director, încredințarea osebitei mde stime. „ Dr. Vasile Meruțiu, *< V Profesor t Știri politice Pînă aseară tîrziîl, d. Costinescu, ministrul de finanțe, n’a revenit încă asupra demisiunei d-sale In cercurile conducătoare liberale se crede că astăzi conflictul va fi aplanat. Moartea smatozaitei Ath. Stoianescu din Călărași vine vestea de>ire ■moartea senatorului Ath. Sie’ =unul din fruntașii partid; li i. .i care a fost foarte aiv de răposatul loan Brezinar’ Ath. Stoianescu b ' un om de vine și se bucura de o mare popularitate în județul Ialomița. Mula vreme a fost conducătorul empliu al /orcranizatiai lihoi'alo l*/*ala și a contribuit la ridicarea județului Ialomița și a orașului Călărași. In ultimul timp certurile liberalilor ialomițeni l’au amărât mult și l’au silit, în alegerile generale trecute, să lupte chiar contra organizației oficiale a partidului pe care l’a servit totdeauna cu statornicie și devotament. Stoianescu s‘a ales, deși a fost combătut fără scrupule de administrație. ■ Zilele trecute a dat asentimentul sau la împăcarea liberalilor ialomițeni. ATH. STOIANESCU % iumunica í Partie DissMdimlelonsiind * Berlin, 27 Febr. — Reichstagul a fost redeschis spre a discuta bugetul. Președintele Kaeirupf pronunță un discurs în care arată cum prin sforțările aproape supraumane ale armatelor germană și austro-ungară s’au obținut succese cum nu s’au mai văzut de la Sedan. (Vii aplauze). La Sud viteaza armată otomană fine închisă calea Dardanelelor iar posturile ei avansate pînă la canalul de Suez amenință puterea mondială engleză. Președintele glorifică eroismul echipagiilor submarinelor germane care dus războiul economic în contra Angliei. Germania nu poate fi învinsă prin foame, inamicii s-au înșelat neținind seama de forța economică și financiară a poporului german, de talentul de organizare, de forța agriculturei, de intensitatea și energia comerțului și industriei germane. Speră că victoria finală va fi a germanilor. (Vil aplauze). Reichstagul trece la ordinea zilei. SITUAȚIA FINANCIARA D. Helferich, secretara tezaurului imperiului, salută Reichstagul care, ca și poporul întreg, este pătruns de ideea de a face toate jertfele pînă ce se va ciștiga victoria definitivă. (Aplauze). Bugetul actual este primul buget de război și al imperiului și acuză o sumă totală de 13 miliarde; pentru amortizarea împrumutului de război s-au înscris 68 de milioane. Situațiunea ulterioară a datoriei imperiului va depinde de sfirșitul războiului și de condițiunile păcei. Nu ne glndim să renunțăm ca inamicii noștri să repare pagubele materiale pe care ni le-au cauzat prin acest razboi a urzit in mod criminal. încasările au fost scăzute cu 533 milioane, iar bugetul este echilibrat. Oratorul roagă să se voteze un nou credit de război fix de zece miliarde spre a asigura libertatea necesară mișcării financiare pentru continuarea războiului pînă spre sfirșitul toamnei. Această mare sumă va trebui să se obție printr-un împrumut la care tot poporul va trebui să ia parte. SITUAȚIA BELIGERANȚILOR Oratorul expune situațiunea pe teatrul războiului financiar și constată că Franța și Anglia s’au înșelat in ce privește capacitatea economică și financiară germană. Dezvoltarea bogăției și veniturilor poporului nostru ajunseseră înainte de război și la un punct care ne va permite a ne socoti egali față de Anglia și superiori față de Franța. Noi nu am avut nevoe să ordonăm moratoriul general ca toate celelalte state beligerante și ca cele mai multe state neutre. De aceea și creditul statului nostru a probat că e mai solid decât al Angliei și mai ales ca al Franței Cit despre cheltuelile de războiu, acele ale monarhiei dunărene aliate vor fi mai mici decit ale noastre din cauza efectivului mai mic al armatei austro-ungare. A doua aliată a noastră, Turcia, a putut întotdeauna să facă războaiele ei cu minimum de cheltueli financiare , dar nici resursele ei nu sunt de disprețuit. Cheltuelile de război și ale inamicilor noștri sunt mult mai mari decât ale noastre și decât ale aliaților noștri. Anglia va avea de cheltuit pentru primele opt luni ale războiului 9 miliarde aproape ; ea cheltuește zilnic pentru război, cam 40 mii. de mărci și această cifră va fi întrecută în curând. Franța și Rusia, împreună, au nevoe de îndoitul sumei cheltuelilor engleze. Mai adăugind cheltuelile micilor lor aliați, suma totală a cheltuelilor de războiu, pe zi, e de 130 milioane de mărci. Contrariu Angliei, comptul nostru final pentru exercițiul curent va avea un excedent modest, bugetul pentru exercițiul viitor se va balansa. Nevoe de a se recurge la noul impozite pentru rațiuni de echilibrare a bugetului ordinar, nu există pentru noi, în orice chip nu există acum. Din această cauză guvernele confederate au crezut că pot să se abia de a propune acuma impozite de război și. Oratorul relevă succesul considerabil al primului Împrumut german. De asemenea cele 3 miliarde obținute de Austro-Ungaria prin Împrumut, constituesc un mare succes și trebue să arate adversarilor noștri că s'au Înșelat și asupra forței noastre financiare și asupra forței aliaților. Rusia și Franța n’au putut pînă in prezent să opereze in comun o mare operațiune financiară spre a acoperi cheltuelile războiului. Incapacitatea Franței de a opera o acțiune financiară, este uimitoare. Aspectul, favorabil pentru noi rezultând din operațiunile împrumutului, este întărit prin repercusiunea războiului asupra băncilor de emisiune din țările interesate. Rezervele de aur ale Băncii imperiului au crescut de la izbucnirea războiului cu un miliard, pe cînd banca imperiului rus și banca Franței n’au putut să-și sporească rezervele de aur sau le-au sporit foarte modst. Sperul considerabil al rezervelor de aur ale Băncei Angliei se bazează mai ales pe mijloace violente, ca luarea rezervelor de aur din India și ale Băncei naționale a Egiptului. Depozitele băncilor și ale caselor de economii au crescut considerabil luna trecută. Oratorul constată că toate silințele inamicilor de a expune poporul german la foamete și mizerie prin acest război și criminal au rămas fără efect. Vom continua lupta pînă la victoria deplină și pacea onorabilă. (Vii aplauze). D. Haase, socialist, declară că este un lucru nesuferit ca să nu existe încă o deplină egalitate de drept pentru toți cetățenii, fără deosebire de clasă, partid, confesiune și naționalitate. Excepții continuă a exista in centra social-democraților. Oratorul critică și cenzura. De asemenea polonezul Spyda cere ca toate legile excepționale in imperiu și in țară să fie suprimate de pe acum din timpul războiului. Secretarul de stat Delbrück declară că guvernele confederate mențin principiul de a elimina din disensiune tot ce ar putea aduce discordie in popor. Oratorul regretă cuvintarea d-lui Haase care nu e proprie a favoriza pacea In interior. Legile excepționale de care a vorbit Haase nu există. * Budgetul este trimis la comisiune. Ședința viitoare la 18 (3). (Corr. Bureau). Declarațiile noului guvern grec Atena, 27 Februarie. Noul minister a depus juramîntul azîrată termenii declarațiune? ministeriale care au fost comunicate prese?. Grecia avea, după războaiele sale victorioase, o nevoie imperioasă de o perioadă prelungită de pace spre a lucra in favoasea prosperitate a țarei, la organizarea serviciilor publice, a forțelor de uscat și de mare, la dezvoltarea bogăției publice; era deci nevoie de a se garanta în contra oricărei atingeri a bunurilor dobândite cu prilejul jertfelor făcute și să se adopteze o politică conform cu tradițiunile naționale. In astfel de situație, ne utralitatea de la Începutul războiului european se impunea guvernului grec , dar Grecia avea și mai are datoria de a-și îndeplini obligațiunile sale de alianță și să urmărească realizarea intereselor sale fără însă să compromită integritatea teritoriului ei. Guvernul constît>al «Iorf», «aria sa de a servi astfel interesele fără? e convins că patriotismul poporului va asigura întreaga lor salvgardare. (Agenția greacă) A APARUTI Săptămâna Războiului