Dimineaţa, mai 1915 (Anul 12, nr. 4007-4037)

1915-05-01 / nr. 4007

V < ANUL XII—No. 4.007—­ 0 ...­mmwmmmmwnm­mm Război&ri European Agențiile austro-germane își fac concurență în ceea de privește ști­ Hte senzaționale privitoare la mersul operațiunilor din Galiția. O primă telegramă din Berlin, anunță că austro-germanii au făcut SO.OOO de prizonieri, o a doua telegramă tot din Berlin și cu același dată, anunță că­­ s’a fi făcut 100.000 de prizonieri și in fine. o a treia telegramă din Viena, tot de la 28 Aprilie, și raportându-se la aceleași operațiuni, a­­nuunță 150.000 de prizonieri. Tot din seria informațiunilor extraordinare austro-germane, se anunță din Viena că armata a treia rusească, forma­tă din 5 corpuri de armată rusești, 3 corpuri caucaziene și mai multe divizii de rezervă, în total, după socotelile nemțești, 20 de divizii, a a­­vut pierderi de 100.000 de oameni. Pen­tn­ teh­nician­, cari știu cum se face gruparea unităților mari în­armate și proporția lor, o asemenea informațiune e o minciună rușinoasă. Armatele austro-germane, cele mai puternic constituite, nu au mai mult de 4 la 5 corpuri de armată, adică nu întrec efectivul de ISO de noi de oameni. Se înțelege acum, șiretlicul agenției austriace, care dacă ar fi afran­­­at că armata a treia rusească, avea o compoziție normală de 150 de mii de oamfeniî, era să se întrebe toți cititorii. Dacă­­ s’au făcut 109 de mii de prizonieri în această armată, atunci cu cine se mai bat austro­­germ­anii ? După situația comunicatelor austro-germane, se pare că coloanele lor de urmărire, înaintează într'o linie, formind eșalon cu dreapta îna­ima. Capetele lor de coloană, cele mai înaintate, după­ chiar noțiunile te­legramelor austro-germane, ar fi ajuns pe linia Satrok-Lisko-Baligrad: înaintarea aripei drepte se explică de altmintrerea, din punctul de vedere tactic, nu printr-un succes austro-german, ci prin faptul că tru­pele rusești din această parte, trebuind să facă față în două direcțiuni : la Vest, atacului generalului Maken­sen, iar la Sud coloanelor austriace ce atacă prin defileurile Beskizilor, au­ dat un pas înapoi. Voiți să zic că, pentru a nu fi strînși din două părți și expuși la acțiunea concentrică a celor doi adversari din două direcțiuni deosebite, rușii au­ preferat să cedeze o parte de teren, pentru a­și creia spațiu necesar desfășurării și manevrelor lor. Faptul că aripa stingă austro-germană din­spre Vistula? a rămas mult înapoi, mă face să bănuesc că rușii prepară o ofensivă în această parte in flancul au­stro-germanilor.____ N.%rjr______­­«MP* ** V. • ■ mw V1 Consiliul de eri ‘ in consiliul de miniștri care s’a ținut eri d. Brătia­­nu a expus întreaga situa­­țiune externă cum și sta­diul acțiunei noastre di­plomatice. D. Brătianu a recunoș­­tiințat că așteaptă o comu­nicare dela Petrograd ca­re va încheia și acțiunea noastră diplomatică. Tot odată primul-minis­­tru a declarat că este în directă și permanentă le­gătură cu guvernul ita­lian asupra evenimen­telor la ordinea zilei. ~.... ' ' ————' ——............... Duel de artilerie austro-sirt» T/-SEVERIN, 29 Aprilie. — Azi du­pă amiază pe la orele 1 bateriile sîr­­b­ești și cele austriace Unto fro***~Ț- au deschis un violent duel de artile­rie. Canonada continuă. Probabil că sir­>î,­nservind miș­cările trupelor au­­tiriace de pe mun­ții vecini, au face- canonada. Astă-noapte s'a observat pe Du­­năre in dreptul satului Tekla reflec­toarele monitoarelor rusești din Cla­­do­va, cerce­tind munții vecini.—Cor. Revista militară de 10 Main EA VA AVEA LOC PE PLATOUL DE LA COTROCENI Se știe că se hotărise că ziua de 10 Maiă să fie serbată anul acesta cu aceiași solemnitate ca și in anii trecuți. Se alesese chiar locul unde să se construiască tribunele și unde să aibe loc defilarea și anume pe șo­seaua Jianu in spatele șoselei Ki­­seleff. In consiliul de miniștri care a a­­vu­t foc­uri după amiază, s’a hotă­rît însă ca anul acesta, din motive de economie, să se renunțe la fas­tul obișnuit și să se dea serbarei un caracter pur militar. O mare revistă militară va avea deci loc pe platoul de la Cotroceni, în prezența familiei regale. Regele va primi defilarea tru­pelor. La atît se va reduce anul acesta parada de 10 Maiu. * ACTIVITATEA ZEPPE­LINURILOR Roma, 29 Aprilie. — Două Zep­­pelinurii, la orele 2.45, ori dimi­neața, au aruncat 15 bombe la Westclitz, lângă Southend. (A.T.I.) Prințul Carol in barcă pe Iaca­ Cismigiu OPT PAGINI Mi micii8[cetele gree Petrograd. 29 Aprilie. — Orele 11.53. Statul major general comuni­­că cele următoare: In ultimele zile, izvoarele oficiale germane au dat niște știri neadevărate despre o­­perațiunile pe frontul nostru. Așa de pildă, germanii pretind că ne-au lisat în cursul luptelor de lingă Libau, 12 tunuri, pe cînd ar­tileria detașamentului care a lup­tat pe acest front nu poseda de dr­o­guri de foc. Și regiunea la est de Rossigny, dușmanul nu numai că nu ne-a pri­cinuit pierderi mari cum pretinde, dar nu a obținut nici un succes. Nu trupele noastre sunt silite pe a­­cest front să se retragă, cum pre­tinde comunicatul german, ci ele­mentele dușmane cari au fost si­lite să se înapoieze în urma ofen­sivei noastre cu etape de la 10 pină la 50 de verste. Dușmanul afirmă că îngă Cal­varia, Augustowa și Pirasnysch, a­­tacurile noastre au fost respinse cu pierderi grave; din contră, nu noi am dat atacuri pe acest front, ci trupele germane lîngă Vakh, Je­­dnovojetz, Matavue și Pomiany, dintre care­­ cîteva au avut un ca­racter demonstrativ și celelalte a­­veau de scop să recucerească pun­ctele de sprijin pierdute de duș­man. Iar în ceea ce privește luptele din Galiția, trebue spus că, afară de încerca­rea neizbutită a dușmanu­lui de a înconjura divizia 43-a a noastră, acțiunile dușmanilor,­in decursul celor nouă zile din urmă au păstrat caracterul u­­nor atacuri frontale în contra pozițiunilor noas­tre întărite. Pierderile noastre au fost foarte gra­ve, dar ale dușmanilor au fost nenumărate. E cert că dușmanii încearcă să mărească succesul lor în­mulțind de mai multe ori numărul prizonierilor capturați de ei, și printre care sunt numeroși răniți pe cari în retragerea noas­tră am fost siliți să-i pă­răsim. Prin astfel de comuni­­cate-reclame, dușmanii noștri urmăresc un scop special: să influențeze o­­piniunea publică din țări­le lor și acea din țările neutrale. (Agenția West­­nik). Petrogr­ad, 29 Aprilie.— După serioase ciocniri de ante-garde, care ne-au fost favorabile, trupele noastre au reușit în ziua de 10 Aprilie st. n. să se a­­propie d­e orașul Chavli, ocupat de dușman, unde o luptă s’a încins și u­nde cavaleria noastră împinge cavaleria dușmană pe un front larg, făcînd­ nume­­­­roși prizonieri. Pe restul frontului pînă la granițele Galiției, e li­­­niște. Pe frontul dintre Vistu­la și Carpațî, dușmanii continuă atacurile lor. În seara de 9 Main­st. n., în sectorul principal, lupta încinsă în regiunea Stryi- Scheft-Brochoff era­ să ne creeze o situație defavo­rabilă, totuși un atac în­­dîrjit al rezervelor noas­tre pe sectorul Besko-Tarz­­mix, în contra aripei drep­te a dușmanului care în­cerca să rupă frontul nos­tru, a oprit ofensiva ger­mană și a înlăturat înce­putul dezvoltărei succe­sului dușmanului, făcînd posibilă retragerea nesu­părată a trupelor noastre în pozițiunile cari le fuse­seră ridicate. Viteaza noastră divizie 48, care în ziua de 7 Maiți st. n., a­ scăpat dintr'o si­tuație grea, a oper­at și în ziua de 9 Maiți pe un alt sector, niște contra-ata­­cu­ri foarte reușite. In regiunea Dem­bița, dușmanul a încercat pier­deri mari fiind atacat de automobilele noastre blin­date. În partea centrală a Car­­paților, am respins cu suc­ces mai multe atacuri te­ribile ale dușmanului. În Bucovina, pe malul drept al Nistrului, trupele noastre, în ziua de 9 Mată au dezvoltat succesul lor, capturînd încă 500 de pri­zonieri, 3 tunuri, dintre cari unul ,,Wager“ și mai multe mitraliere. În ziua de li­­ată st. t­., flota noastră din Marea Neagră, după ce a bom­bardat forturile din Bos­for, a schimbat cîteva fo­curi de tun cu crucișăto­rul ,,Goeben“ care, fiind atins de mai multe ori a ■C­șit repede din sfera­ de luptă. (Wostnik). —0­~ ' ** 1 * ■* Circulația Petrograd-București PRIMA RECIPISA DE BAGAJE De cîteva zile continuă să se fa­că regulat transportul de mărfuri și bagaje ,atît direct între­ Petro­grad și București, cum și în tran­zit prin Romînia. De asemeni transporturile de că­lători sînt foarte frecvente, dato­rita manitor dispoziții mi­grate de căile ferate rusești pentru accele­rarea călătoriilor între Un­ghenii­ Ruși și Petrograd, precum și alte stațiuni din Rusia. E interesant de știut că prima recipi­să eliberată zilele trecute la Petrograd pentru un transport de bagaje care erau trimise la Bucu­rești, a fost recipisa noului atașat militar rus din Atena. Bagajele atașatului au­ sosit în Capitală cu o întînziere de cîteva zile, datorită unor formalități­ va­male cari trebuiau să se facă la Unghenii-Roma. Dela București bagajele au­ fost expediate apoi pentru Atena via Ramadan-Salonic. E de reținut de asemeni că prin­tre transporturile cari au tranzitat cele dinții prin Romînia, au fost un număr de vagoane cu lămii trimise din Italia, prin Austria, pentru Pe­trograd. — S. A APARUT „Săț­fâmîsta Războiului*1 tiner!­i 1915 Ziare populare. Redacțiile ziarelor cari susțin po­litica germano­filă a d-lui Al. Mar­ghiloman — șeful cu un vot al par­tidului conservator — au­ nevoe de gardiști pentru a se asigura în contra popularității de care se bu­cură aceste ziare în opinia pu­blici îngerul protector al acestor fol c d.... Brezoianu, comandantul ser­genților de oraș, care are grija să posteze și să schimbe la vre­mie, pe cei cari, proptit­ în ușa redacției, sau rezemat­ de zid, sunt ilustra­­tiunea cea mai elocventă a ecoului pe cari foile maghiaro-file îl au azî în aceste ceasuri istorice, în sufle­tul poporului romînesc. Dacă d. Brezoianu și-ar retrage, într’o zi, mina sa protectoare, cine știe ce s’ar întîmpla ! Desigur că d. Marghiloman, sim­țitor la aceste dovezi de solicitu­dine pe cari i le dă comandantul gardiștilor, nu-l va uita în ziua cînd d-sa va reveni — dacă va mai re­veni vreodată ! — la cîrma Sta­tului. Ilustrațiunile noastre reprezintă : sus, redacția „Minerve!“; la mijloc, „Bukarester- Torgeblatt“; iar jos, redacția ziarului francez „La Poli­tique“, organul acreditat al d-lui Marghiloman, căruia i s’a făcut cin­stea deosebită de a i se posta mai mulți gardiști ! S’ar crede că e vorba de locuin­țele unor miniștri sau de cine știe ce autorități a căror sacerdotală­­ intrare trebue părzită de năvala so­licitatorilor inoportuni. Gardiștii s­tau în dreptul intrări­lor cu cauciucurile în năimi, cu o­­chii în patru și încruntați strașnic de cîte ori li se pare că bastonul vr­eunui trecător s’ar ridica ame­nințător, deși în realitate e vorba de un simplu schimb dintr’o mină în cealaltă. Din cînd în cînd cîte un subco­misar își face apariția din gangu­rile... misterioase, cercetează dacă rîmduiala pazei e ireproșabilă, se uită la cer, la ceas și mai totdeauna sfîrșitul in­spec­ți unei trebue să fie un enorm căscat! Și are dreptate bietul om să fie mai întâi de toate grozav de plictisit... In adevăr, nici in cele mai visă­toare momente cred că nu s-a dat prin capul unui polițist că va fi pus la atîta gardă și iar gardă. Cu atîta pază foile maghiaro-au­­stro-germamofile vor avea dreptul să scrie că sunt cele mai populare și romînești ziare di­n țara romî­­nească. Criza conservatoare LA CRAIOVA în legătură cu cele ce-am rein­ 1­tat în corespondențele trecute asu­­­pra hotărîrei pe care a luat-o majo­ritatea partidului conservator din­­ localitate, de a se face presiuni a­­supra prințului Știrbey spre a se demite din șefia partidului —se a­­­nunță că d. Știrbey a convocat pe­ membrii comitetului executiv pen­tru Duminică 3 Mai și orele 3 d. a. Comitetul va avea să se pronun­­­­țe asupra dorinței majorității. Astăzi d. Știrbey însoțit de ami­cii săi, a continuat vizitele făcute membrilor comitetului executiv. f* c; ■ w 'jțt, >ň' La „Minerva“ La ,Bucharester Tageblatt* La „Politique

Next