Dimineaţa, iulie 1915 (Anul 12, nr. 4069-4098)
1915-07-02 / nr. 4069
áNUL 4069.- ft PUBLICITATEA CONCEOAf* EXCLUSIV AGENȚIEI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDER ft Comp. Str. Karageorgevid 9, Eta] |.—Telefon •/« SEASE Cu cele din urmă știri din lumea întreagă Director: CONST. MILLE Btarourile statului: Str. Sărindar No. U. — București ABONAMENTE CU PREMII: Va am Vei ÎS.— 1 # Inni Vei 6.B 3 Inni Vei 5. — Pontra «trftläfut« pretai este Îndoiți TELEFON 4 LINII No. 114/10; 34/73; 14/99; 12/40 Războiul European "''•■* . .11L ' !■ [UNK]**—» ■ [UNK] ........... Ihi Pe teatrul de operațiune austro-italian, acțiunea cea mai importantă se desfășoară acuma contra platoului Doberdo, între Gradiska și Monfalcone. In comparație cu celelalte părți ale frontului, regiunea aceasta prezintă cele mai puține greutăți topografice, pentru o înaintare. Pozițiunile austriace din Tirol și pe Isonzo superior, sunt extraordinar de tari, prin însăși natura lor. La Doberdo, terenul prezintă oarecari avantaje pentru înaintarea infanteriei: astfel sunt înălțimile de la nord de Monfalcone, cari se întind în fața pozițiunilor austriace de la Zamiano ; creasta îngustă de înălțimi, care, de la St. Pietro del Isonzo, se întinde pînă la Redipuglia, unde se pierde ușor, în poalele platoului, dînd astfel posiblitatea unei apropieri favorabile a trupelor ce vor ataca platoul. De altfel, aca și fost executat primul atac al unei divizii italiene. In general, frontul austriac, în regiunea Camboliei, e cel mai important din punctul de vedere al viitoarelor operațiuni, el urmează malul estic al Isonzului, începând de la muntele Nero, trecînd apoi pe prelungirile platoului Termova. Numai în regiunea Wolfschach, la vest de Tolmîno, pozițiunile austriace, forțate de coltul pronunțat ce-l face aici fluviul Isonzo, se găsesc pe malul vestic al rîului, sprijinite la nord, de puternicul fort de pe muntele Schlesberg, iar la sud, de forturile Sta Maria și Sta Lucia, încă de la începutul ofensivei italiene privirile comandamentului italian, au fost atrase spre această parte a frontului austriac, care, din cauza puternicelor sale fortificații nu a putut fi încă cucerit. Porțiunea Tolmino-Görz rezistă cu îndîrjire, deși a fost pătrunsă la Plava. In regiunea Tirolului, toate păsurile sînt în mîinile italienilor, cari string momentan cercul de învestire, în jurul localității Rovereto, apărată de puternice fortificații. Pe frontul Carintiei, luptele continuă fără întrerupere. Intențiunea comandamentului italian e de a pătrunde prin această parte în Pustertal, tăind comunicațiunea dintre Vilali și Franenfeste, ceea ce le-ar mai permite să întoarcă și apărările din sudul Tirolului, printr-o înaintare pe la nord. N. destăinuirile dela 3,Pontiul Studențesc11 O nouă confirmam :/ Primim din «artea d-lui Șt. Bezdechi, o lungă scrisoare cu privire la destăinuirile făcute la „Centrul studențesc“. După ce se plînge că nici un ziar n’a vrut să-î publice scrisoarea și după ce ia apărarea d-luî profesor Pîrvan, se apără de acuzarea ce i s’a adus d-sale personal. Cum acea apărare este o confirmare a corupției, o vom reproduce. înainte de a face aceasta, vom reaminti cele spuse de d. Banu despre d. Bezdechi : „Trecînd pe calea Victoriei, studentul Țopescu, s'a întilnit cu un alt student Rosetti, care era însoțit de un d. Bezdechi, conferențiar la universitate, prieten bun și om de încredere al d-lui Vasile Pîrvan, fostul vicepreședinte al Ligei culturale. Acest Bezdechi intrînd în vorbă cu Țopescu și-a exprimat părerea că ar fi bine să se înceapă o campanie vehementă contra „Epocei“ și a „Adevărului“, în deosebi contra d-lul Const. Mille. In urmă campania să cuprindă și pe d -nii Filipescu și Take Ionescu. Țopescu, fire moale, s’a lăsat pe jumătate convins. S’au despărțit. Dar a doua zi, o trăsură cu coșul ridicat s’a oprit la spitalul Filantropia, unde Țopescu este intern, Bezdechi și cu Rosetti s’au dat jos, au intrat în spital, și luînd pe Țopescu la o parte, i-au dat să iscălească scrisoarea. — N’avea nici o teamă — i-au spus: Ești la adăpostul guvernului, al d-lui Marghiloman și al atîtor ziare. Ș’apoi scrisoarea va fi trimisă numai lui Mille, care nu va face uz de ea Va fi pentru el numai un avertisment că studențimea e contra lui. „Uite, îți dăm și 50 de lei. Poate ai nevoie. (Rosetti i-a dat banii). Dacă faci alți aderenți în mișcarea aceasta, vei mai căpăta ceva parale. Bani sunt destui.“ Țopescu, convins, a semnat scrisoarea, pe al cărei text abia și-a aruncat ochii, în urmă a băgat în buzunar cei 50 de lei, jenat de privirile unui coleg care i se păruse,că-i observa mișcările. In urmă, Bezdechi și Rosetti, au cerut inzistent, lui Țopescu, să le dea pentru un moment cartea lui de student. Cu această carte, cei doi au ieșit din spițal și s’afl apropiat de trăsura cu coșul ridicat care aștepta lingă trotuarul opus. Desigur, ei au arătat celui din trăsură că banii dați au fost luminați intr’adevări unui student, legitimînd cu carta lui Țopescu. Părăsind pe Țopescu, Bezdechi l-a mugurat că o sfe tragă, mari foloase pe viitor, căci va fi protejatul unor oameni influenți și că peste cîteva zile îi va da citeva sute de lei, continuă d. Banu. Am istout însă epava zile, fără va < retipar cepilănțuiseră ticăloșia gri șimai fi întîlnit. Intre timp scrisoarea a apărut în „Minerva", „Viitorul", reprodusă mai tîrziu și în „Universul”, a cărui schimare la față e evidentă pentru oricine. Ziarul acesta și-a pierdut independența și duce o politică cu totul opusă politicei naționale, pe care o ducea acum cîteva luni. E singurul ziar care a publicat ancheta din Bucovina, atît de părtinitoare austriacilor, anchetă la care a participat și un redactor al său. Acum cîteva zile însă, Țopescu întîlnind pe Bezdechi, i-a reproșat că nu i-a mai dat nimic. Bezdechi i-a promis că-i va mai da o sumă, spunîndu’î rîzînd că nu păgubesc rominii, căci sînt bani de la nemți, cari aui de unde da ! Dar în schimb, și ei, Țopescu, să’î iscălească a doua zi o scrisoare injurioasă la adresa d-lui Take Ionescu. Iată ce răspunde d. Bezdechi : N’am avut în această afacere decît rolul unei victime de a cărei bună credință i-a slujit agentul provocator, Țopescu, care în două zile se contrazice de trei ori. Nu a fost cîtuși de puțin vorba de bani, și e o perfidie fără pereche să se aducă învinuiri de natura asta subsemnatului, tocmai de acela sau aceia cari sînt deja compromiși de atîtea ori. Roseti n’a avut alt amestec decît că i s’a propus de Țopescu să iscălească, și a refuzat. M’am bănuit cîtuși de puțin că scrisoarea poate să pornească de la altcineva, și am susținut-o pentru că intra în vederile mele. Tot, atît de puțin întemeiată e și învinuirea adusă și celor doi subscriși in acea scrisoare, cari au pățit acelaș lucru ca și mine. Țopescu a fost ingenios și ținut’l felicit în public: 1) fiindcă a speculat pe agenții curentului neutralist ?) că a speculat cinstea și buna mea credință, creîndu-șî din ele un paravan în dosul căruia să poată lucra mai sigur. Cu sumă ST. BEZDECHI Avem de adăugat doar observația că d. Bezdechi este conferențiar la Universitate. Un comunicat al Soc. studenților în medicina veterinară ESCLUDEREA CELOR TREI INSULTATORI PLĂTIȚI Membrii societății studenților în medicină veterinară întruniți în ședința extraordinară pentru a hotărî situația pe care și-au creat-o studenții din an. II Popescu Romulus, Gogulescu P. și Balaban M. în urma învinuirilor aduse lor de președintele Centrului Studențesc și care s’au dovedit exacte buna declarațiile studentului Gogulescu făcute la redacția „Adeverului“ și în plină societate dau următorul COMUNICAT : Socotesc pe studentul Popescu R. ca cel mai vinovat și care a căutat să speculeze sentimentele de colegialitate ale celorlalți 2 studenți inducîndu-i în eroare. Nici unul din membrii societății noastre nu au avut cunoștință de cele ce făceau sus zișii studenții pentru a-i aduce la calea cea adevărată. Toți dezaprobă intențiunile și faptele incalificabile ale celor 3 studenți rătăciți. Toți admit excluderea lor din societate și declară că cei „inconștienți“ vor avea din partea lor tot disprețul. Socotesc cu bună venită orice pedeapsă aplicată de autoritatea școlară studentului Popescu R. Excluderea studenților musceleni — COMUNICATUL „CERCULUI MUSCELEAN“ - „Cercul studențesc muscelean“ întrunindu-se în ședință extraordinară astăzi, 30 iunie 1915, pentru a descalifica fapta celor patru studenți musceleni: Duțoiu C„ Păcescu ”„ Chirculescu I. și Gogulescu Pompiliu, compromiși prin destăinuirile președintelui Centrului studențesc, și considerind-o ca cea mai degradatoare acțiune omenească, a admis în unanimitate eliminarea acestor studenți din „Cercul studențesc muscelean“. Cercul studențesc muscelean Ardelenii bătuți de poliție — O SCRISOARE A D-LUI DR. GÄLDAU - Somnule Director. In numărul de ere al „Adeverului“ a apărut în corpul scrisorii d-lui V. Drumaru o somație la adresa acelui domn ofițer de jandarmi, care după ce fusesem prins de doi agenți de poliție, prin urmare eram pus în imposibilitate să mă apări pe mine sau să atac pej alții, nu a lovit cavalerește în spate, afară de acea crezînd că e puțin acel ghiont, a mai ordonat și jandarmilor, „să-mî tragă“. Eu Eam rugat pe d. V. Drumaru să facă această provocare în numele meu însă, și nu a d-sale, după cum apare din scrisoare. Ceea ce vă rog să rectificați, prin urmare aștept în timp de 24 ore adresa acelui ofițer. Primiți, d-le director, asigurarea distinsei mele stime. Dr. D. Găldău Medic voluntar în armata romînă Str. Dr. Marcovici 5 I Principii Carol și Hicelae la Galați GALAȚI, 30 Iunie. — Aseară a sosit în portul nostru yahtul regal pe Bordul căruia se aflau principii Carol și Niculae și însoțitorii lor, cari au asistat la Măcin și Tulcea la depunerea jurămîntului cercetașilor din acele orașe. Intîmpinați la debarcader de șefii autorităților locale cu care principele Carol s’a întreținut, după puțin timp oaspeții princiari au luat loc în vagoanele regale atașate la trenul de București. — I. v. Noua linie ferata Buhăești-Roman IAȘI, 30 Iunie. La 14 Iulie se va inaugura noua linie ferată ce se construește, Buhăești—Roman. Dela această dată se va pune in funcțiune linia ferată numai pînă la Negrești. D. Emil Marinovici va fi numit șef de stațiune la Băcești și d. Antețianu la Negrești. Dan. Ce face România Conferința de la Viena.— Oferta făcută fier minier: Bucovina și Basarabia.— Rolul d-lui Maiorescu.— Jocul Germaniei „Journal de Geneval" înregistreaz Germania lano, cu data de 8 Iulie st. n.. Se comunică din Sofia lui „Giornale detalia“ că Marți a avut loc la Vietta o importantă conferință la care au luat parte d-niî de Bethmann-Hollweg, de Jagow, baronul Burlan și contele Tisza. Se asigură că a asistat și d. Maiorescu, fostul președinte de consiliu din Rominia, și că s’a discutat despre atitudinea Romîniei și a Bulgariei. S’ar fi oferit Romînieî, în schimbul neutralitatei sale, Bucovina și Basarabia. „Corriere della Sera“ relevă că Germania face Greciei făgăduelî de avantagiî in Asia Mică în paguba Turciei, aliata sa; că face în acelaș timp la Sofia făgăduelî cu Macedonia in paguba Greciei; că făgăduește la București avantagiî în Transilvania in paguba Ungariei, că ea caută să se folosească de recentele evenimente din Albania ca să acrediteze că sunt neînțelegeri între aliați și împătrita înțelegere. „Corriere della Sera“ se crede în măsură să afirme, cu acest prilej, că guvernul italian s’a înțeles cu guvernel c Ilin Niș și Cetinge, cărori* dar ÍGTÍ uicle 4 sale,în ce privește situația din Albania. El se crede în măsură să afirme că nicî o neînțelegere nu există intre aliați, în această privință. Cererile făcute de Italia la Niș, la Cetinge și la Atena au fost prezentat de asemenea în cele trei capitale de către celelalte trei puteri ale împotritei înțelegeri. ne amenință din nou „Frankfurter Zeitung“ afirmă că aliații Rusiei au promis acesteia strîmtorile și Constantinopolul. Anglia va lua numai insulele din fața Dardanelelor. Promisiunea pe care Rusia a dat-o Romîniei că strîmtorile vor fi internaționalizate n'are deci nici o valoare. In căzul unei victorii, rusești, Romînia și celelalte state de la Marea Neagră ar fi simple satrapii rusești. E adevărat că Germania și Austro-Ungaria au interes ca România să fie menținută, fapt pe care s-a bazat și tratatul de alianță între ele și Romînia. Felul cum Romînia a interpretat acest tratat, redă însă puterilor centrale libertatea de acțiune, ceea ce poate fi de mare însemnătate la tratativele de pace. Conform tratatului Romînia ar fi fost obligată să aibă o altă atitudine, mai cu seamă că și după concepția inamicilor Germaniei tranzitul de munițiuni i-ar fi fost permis. terpretează Romînia tratatul de alianță. * Interzicerea tranzitului de material de războiu prin Romînia’se datorește deci numai dorinței de a păgubi Turciei. ITALIA NE REAMINTEȘTE PROMISIUNILE FĂCUTE Citim în „l’Opinion“ din Salonic , București.— A sosit aci o misiuine diplomatică italiană, însărcinată să reamintească guvernului român, promisiunile făcute Italiei de a coopera cu puterile Quadruplet Intelegeri, îndată ce Italia va declara războiul Austriei. In acelaș sens, găsim o nouță ți în ziarul „l’Independant“ din Salonic. O SCRISOARE A D-LUI TAKEI IONESCU Rudolf Rothert, corespondentul ziarului berlinez „Vossische Zeitung“, solicitînd un interview d-lui Take Ionescu, acesta i-a răspuns printr’o scrisoare că consideră o astfel de convorbire de prisos, deoarece n’are nimic nou să-i spue, părerile pe cari le are, fiind destul de cunoscute. [ Take Ionescu >»• acă mi i.'a ț Mus nimic care să-i fi modificat părerile pe cari de 11 luni le expune mereu prin gratii, prin scris și prin interviewuri acordate ziarelor franceze, engleze, italiene, americane și rusești. E mai convins ca oricînd că are dreptate ca român, ca european și ca om să dorească infrîngerea Germaniei. 4 Ciocnire de trenuri pe linia Ploești-Slobozia UN CONVOIU DE VAGOANE FUGITE, INTILNESC UN TREN DE PERSOANE.—OPT RĂNIȚI PLOEȘTI 30 Iunie. — Aseară, la orele 10 jum. o ciocnire de trenuri s’a întîmplat pe linia Ploești-Slobozia, intre stațiile Netoți și Șerban-Vodă în următoarele împrejurări . In timpul manevrei unui tren de marfă în stația Corlătești, au scăpat cîteva vagoane cari în drumul lor s’au întîlnit cu trenul de persoane No. 246 ce venea dinspre Ploești. Vagoanele scăpate, locomotiva și două vagoane ale trenului au deraiat. Opt pasageri au fost răniți. La orele 2 noaptea, pasagerii au fost aduși cu un tren special la Ploești. Circulația a fost restabilită Stavăr Pentru d. ministru al industriei Primim din partea mai multor lucrători dela „Soc Romîno-Americană“ secția Băicoi următoarea plîngere pe care o supunem d-lui ministru al industriei: Deși ministerul de războiu a hotărît că tot personalul societăților anonime, lucrătorii ca și funcționarii, aut drept la salariul întreg pe timp de mobilizare — făcînd opțiune între salariul civil și solda militară — numita societate refuză lucrătorilor certificatele obligatorii, iar dacă vreunul protestează, e concediat sub un pretext oarecare. Așa s'a întîmplat cu șeful electrician care, pentru că și-a cerut certificatele, a fost concediat. Acesta a reclamat cazul ministerului de industrie și cu toată rezoluția favorabilă pusă de u. secretar general pe petiție, societatea n’a revenit încă asupra nelegalei măsuri. Lucrătorii cer acum o anchetă și rugă pe d. ministru de industrie să anunțe ziua cînd se va face ancheta, pentru ca să se poată prezenta toți. .Ce pretinde SentinHiadela azi Ziarele berlineze discută atitudinea Romînieî și inzistă asupra faptului că insuccesele rusești au scăpat-o de pericolul ce-o amenința din această parte. De aceea puterile centrale nu mai au motiv să tolereze mai departe felul cum in J« z falle m închiderea aerodromului de la Baneasa Prințul Valentin Bibescu, directorul „Ligei Naționale Aeriene“, împiedecat sa pătrundă pe cîmpul de aviație 1944 ------ In „Adevărul" de Sîmbătă s’a relatat despre un incident petrecut în dimineața acelei zile la aerodromul „Ligii Naționale aeriene“ dela Băneasa, între prințul Valentin G. Bibescu, directorul acestui aerodrom, și de gen. Panaitescu, directorul artileriei și comandantul secțiunei aviației militare. Obiectul incidentului a fost, așa cum am relatat, că prințul Bibescu ar fi dispus contramandarea raidurilor aeriene pe cari obicinuiau să le facă în fiecare Sîmbătă piloții dela Băneasa, dispoiție căreia i s-a opus d. general Panaitescu. Faptul acesta a dat naștere cunoscutului incident, înainte de a relata nouile amănunte ce avem în privința urmărilor ce le-a avut incidentul, ținem să facem o restabilire de fapte . Dispoziția de a se contramande raidurile n’a fost luată de prințul Bibescu, ci de d. Const. Olănescu, președintele „Ligei Naționale Aeriene“, care nu voia să expună viața piloților dela Băneasa, periclitată din cauza aparatelor și mon. "clor prea mult uzate INCIDENTUL DE DUMINICA A doua zi, Duminică dimineață, prințul Bibescu, tot In urma dispoziției d-lui C. Olănescu, a venit la aerodromul dela Băneasa spre a pune lacăte la hangare. Se știe că aerodromul dela Băneasa este proprietatea „Ligei Naționale Aeriene“, terenul fiind o donațiune a contesei de Montesquieux. Autoritatea militară nu are alt amestec la acest aerodrom decit acela de a fi în contact cu direcțiunea „Ligii Naționale Aeriane” în vederea instruirea ofițerilor piloți și a stabilirea acordului asupra conlucrărei, în timp de campanie, cu aerodromul militar dela Cotroceni. Cînd prințul Bibescu, venind cu automobilul, vroi să pătrundă pe aerodrom, spre a-și îndeplini misiunea, fu oprit de forțe militare nostate acolo din ordinul i-lui general Fanatescu. In fața acestui fapt, prințul Bibescu sesiză postul de Jandarmi de la Mogoșoaia, de care depinde teritoriul aerodromului Băneasa. Șeful postului de jandarmi a încheiat un proces-verbal, in care se constată încălcarea cu forța a aerodromului dela Băneasa, proprietatea privată a „Ligei Naționale Aeriene". # Pe de altă parte am aflat că d. general Panaitescu a dispus ca ofițerii și gradele minitare inferioare, piloții »• ..■»tov'. o. '•neasa sădiK transf ^rpdiscaut școlii militare, de aviație db*^k. Cotrogieni, hi . să-și continue 'exercițiile'de zbor. Faptele acestea au produs mare senzație în toate cercurile militare și sportive și dispozițiile d-lui general Panaitescu sunt viu comentate. Fără îndoială că incidentul acesta va avea și alte urmări. S. ALBU Soarta unor români arestați In Rusia TIRGUL-MURGENI, 29 iunie.— Interesîndu-ne la d. Gr. Stoica, girantul vămei Fălciu, de soarta celor doi români din Rînzești-Tutova, arestați acum cîtva timp de grănicerii ruși, sub învinuirea de spionaj, iată ce ne-a spus d-sa: Un vrednic (comisar) rus l-a comunicat că cei doui români, Sandu Radu și Dionisie Vicol din comuna Binzești, arestați de grănicerii ruși sub învinuirea de spionaj, nu vor fi eliberați pînă după terminarea acestui războiu. "Ar fi însă necesar,ca guvernul să facă demersuri la Petrograd pentru eliberarea celor doi romîni întru cît au trecut mai bine de patru sâptămîiii, de cînd sînt menținuți arestați în Rusia,