Dimineaţa, iulie 1915 (Anul 12, nr. 4069-4098)

1915-07-02 / nr. 4069

áNUL 4069.- ft PUBLICITATEA CONCEOAf* EXCLUSIV AGENȚIEI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDER ft Comp. Str. Karageorgevid 9, Eta] |.—Telefon •/« SEASE Cu cele din urmă știri din lumea întreagă Director: CONST. MILLE Btarourile statului: Str. Sărindar No. U. — București ABONAMENTE CU PREMII: Va am Vei ÎS.— 1 # Inni Vei 6.B 3 Inni Vei 5. — Pontra «trftl­äfut« pretai este Îndoiți TELEFON 4 LINII No. 114/10; 34/73; 14/99; 12/40 Războiul European "''•■* . .11L ' !■ [UNK]**—» ■ [UNK] ........... Ih­i Pe teatrul de operațiune austro-italian, acțiunea cea mai importantă se desfășoară acuma contra platoului Doberdo, între Gradiska și Mon­­falcone. In comparație cu celelalte părți ale frontului, regiunea aceasta prezintă cele mai puține greutăți topografice, pentru o înaintare. Pozi­­țiunile austriace din Tirol și pe Isonzo superior, sunt extraordinar de tari, prin însăși natura lor. La Doberdo, terenul prezintă oarecari avantaje pentru înaintarea infanteriei: astfel sunt înălțimile de la nord de Mon­falcone,­ cari se întind în fața pozițiunilor austriace de la Zamiano ; crea­sta îngustă de înălțimi, care, de la St. Pietro del Isonzo, se întinde pînă la Redipuglia, unde se pierde ușor, în poalele platoului, dînd astfel po­­siblitatea unei apropieri favorabile a trupelor ce vor ataca platoul. De altfel, ac­­a și fost executat primul atac al unei divizii italiene. In general, frontul austriac, în regiunea Camboliei, e cel mai impor­tant din punctul de vedere al viitoarelor operațiuni, el urmează malul estic al Isonzului, începând de la muntele Nero, trecînd apoi pe prelun­girile platoului Termova. Numai în regiunea Wolfschach, la vest de Tolmîno, pozițiunile austriace, forțate de coltul pronunțat ce-l face aici fluviul Isonzo, se găsesc pe malul vestic al rîului, sprijinite la nord, de puternicul fort de pe muntele Schlesberg, iar la sud, de forturile S­ta Maria și S­ta Lucia, încă de la începutul ofensivei italiene privirile comandamentului ita­lian, au fost atrase spre această parte a frontului austriac, care, din cauza puternicelor sale fortificații nu a putut fi încă cucerit. Porțiunea Tolmino-Görz rezistă cu îndîrjire, deși a fost pătrunsă la Plava. In regiunea Tirolului, toate păsurile sînt în mîinile italienilor, cari­ string momentan cercul de învestire, în jurul localității Rovereto, apă­­rată de puternice fortificații. Pe frontul Carintiei, luptele continuă fără întrerupere. Intențiunea comandamentului italian e de a pătrunde prin această parte în Pustertal, tăind comunicațiunea dintre Vilali și Fran­enfeste, ceea ce le-ar mai permite să întoarcă și apărările din sudul Tirolului, printr-o înaintare pe la nord. N. destăinuirile dela 3,Pontiul Studențesc11 O nouă confirmam :/ Primim din «artea d-lui Șt. Bez­­dechi, o lungă scrisoare cu privire la destăinuirile făcute la „Centrul studențesc“. După ce se plînge că nici un ziar n’a vrut să-î publice scrisoarea și după ce ia apărarea d-luî profesor Pîrvan, se apără de acuzarea ce i s’a adus d-sale per­sonal. Cum acea apărare este o confirmare a corupției, o vom re­produce. înainte de a face aceasta, vom reaminti cele spuse de d. Banu des­pre d. Bezdechi : „Trecînd pe calea Victoriei, studen­tul Țopescu, s'a întilnit cu un alt stu­dent Rosetti, care era însoțit de un d. Bezdechi, conferențiar la universi­tate, prieten bun și om de încredere al d-lui Vasile Pîrvan, fostul vice­președinte al Ligei­ culturale. Acest Bezdechi intrînd în vorbă cu Țope­scu și-a exprimat părerea­ că ar fi bine să se înceapă o campanie ve­hementă contra „Epocei“ și a „Ade­vărului“, în­ deosebi contra d-lul Const. Mille. In urmă campania să cuprindă și pe d -nii Filipescu și Take Ionescu. Țopescu, fire moale, s’a lăsat pe jumătate convins. S’au despărțit. Dar a doua zi, o trăsură cu coșul ridicat s’a oprit la spitalul Filantro­pia, unde Țopescu este intern, Bez­dechi și cu Rosetti s’au dat jos, au­ intrat în spital, și luînd pe Țopescu la o parte, i-au dat să iscălească scri­soarea. — N’avea nici o teamă — i-au spus: Ești la adăpostul guvernului, al d-lui Marghiloman și al atîtor zia­re. Ș’apoi scrisoarea va fi trimisă numai lui Mille, care nu va face uz de ea Va fi pentru el numai un a­­vertisment că studențimea e contra lui. „Uite, îți dăm și 50 de lei. Poate ai nevoie. (Rosetti i-a dat banii). Dacă faci alți aderenți în mișcarea aceas­ta, vei mai căpăta ceva parale. Bani sunt destui.“ Țopescu, convins, a semnat scri­soarea, pe al cărei text abia și-a a­­runcat ochii, în urmă a băgat în buzunar cei 50 de lei, jenat de privi­rile unui coleg care i se păruse,că-i observa mișcările. In urmă, Bezdechi și Rosetti, au cerut inzistent, lui Țopescu, să le dea pentru un moment cartea lui de student. Cu această carte, cei doi au­ ieșit din spița­l­­ și s’afl apropiat de trăsu­ra cu coșul ridicat care aștepta lin­gă trotuarul opus. Desigur, ei au­ arătat celui din tră­sură că banii dați au fost luminați intr’adevări unui student, legitimîn­­d­­ cu carta lui Țopescu. Părăsind pe Țopescu, Bezdechi l-a mugurat că o sfe tragă, mari foloase pe viitor, căci va fi­ protejatul unor o­ameni influenți și că peste cîteva zile îi va da citeva sute de lei, con­tinuă d. Banu. A­m istout însă epava zile, fără va < ret­ipar cepi­lănțu­iseră ticăloșia gri și­mai fi întîlnit. Intre timp scrisoarea a apărut în „Minerva", „Viitorul", re­produsă mai tîrziu și în „Univer­sul”, a cărui schimare la față e evi­dentă pentru oricine. Ziarul acesta și-a pierdut independența și duce o politică cu totul opusă politicei na­ționale, pe care o ducea acum cîteva luni. E singurul ziar care a publicat ancheta din Bucovina, atît de părti­nitoare austriacilor, anchetă la care a participat și un redactor al său. Acum cîteva zile însă, Țopescu în­­tîlnind pe Bezdechi, i-a reproșat că nu i-a mai dat nimic. Bezdechi i-a promis că-i va mai da o sumă, spu­­nîndu’î rîzînd că nu păgubesc romi­nii, căci sînt bani de la nemți, cari aui de unde da ! Dar în schimb, și ei, Țopescu, să’î iscălească a doua zi o scrisoare injurioasă la adresa d-lui Take Ionescu. Iată ce răspunde d. Bezdechi : N’am avut în această afacere decît rolul unei victime de a cărei bună credință i-a slujit agentul provocator, Țopescu, care în două zile se contra­zice de trei ori. Nu a fost cîtuși de puțin vorba de bani, și e o perfidie fără pereche să se aducă învinuiri de natura asta subsemnatului, tocmai de acela sau aceia cari sînt deja compromiși de a­­tîtea ori. Roseti n’a avut alt amestec de­cît că i s’a propus de Țopescu să iscă­lească, și a refuzat. M­’am bănuit cîtuși de puțin că scrisoarea poate să pornească de la altcineva, și am susținut-o pentru că intra în vederile mele. Tot, atît de puțin întemeiată e și în­vinuirea ad­usă și celor doi subscriși in acea scrisoare, cari au pățit ace­­laș lucru ca și mine. Țopescu a fost ingenios și țin­ut’l felicit în public: 1) fiindcă a speculat pe agenții curentului neutralist ?) că a speculat cinstea și buna mea credință, creîndu-șî din ele un para­van în dosul căruia să poată lucra mai sigur. Cu su­mă ST. BEZDECHI Avem de adăugat doar observa­ția că d. Bezdechi este conferen­țiar la Universitate. Un comunicat al Soc. studenților în me­dicina veterinară ESCLUDEREA CELOR TREI IN­­SULTATORI PLĂTIȚI Membrii societății studenților în medicină veterinară întruniți în șe­dința extraordinară pentru a ho­tărî situația pe care și-au­ creat-o studenții din an. II Popescu Ro­mulus, Gogulescu P. și Balaban M. în urma învinuirilor aduse lor de președintele Centrului Studențesc și care s’au dovedit exacte buna declarațiile studentului Gogulescu făcute la redacția „Adeverului“ și în plină societate dau următorul COMUNICAT : Socotesc pe studentul Popescu R. ca cel mai vinovat și care a căutat să speculeze sentimentele de cole­­gialitate ale celorlalți 2 studenți in­­ducîndu-i în eroare. Nici unul din membrii societății noastre nu au avut cunoștință de cele ce făceau sus zișii studenții pentru a-i aduce la calea cea ade­vărată. Toți dezaprobă intențiunile și faptele incalificabile ale celor 3 studenți rătăciți. Toți admit excluderea lor din so­cietate și declară că cei „inconști­enți“ vor avea din partea lor tot disprețul. Socotesc cu bună venită orice pedeapsă aplicată de autoritatea școlară studentului Popescu R. Excluderea studenților musceleni — COMUNICATUL „CERCULUI MUSCELEAN“ - „Cercul studențesc muscelean“ întrunindu-se în ședință extraordi­nară astăzi, 30 iunie 1915, pentru a descalifica fapta celor patru stu­denți musceleni: Duțoiu C„ Păce­­scu ”„ Chirculescu I. și Gogulescu Pompiliu, compromiși prin destăi­nuirile președintelui Centrului stu­dențesc, și considerind-o ca cea mai degradatoare acțiune omeneas­că, a admis în unanimitate elimina­rea acestor studenți din „Cercul studențesc muscelean“. Cercul studențesc muscelean Ardelenii bătuți de poliție — O SCRISOARE A D-LUI DR. GÄLDAU - Somnule Director. In numărul de ere al „Adeveru­lui“ a apărut în corpul scrisorii d-lui V. Drumaru o somație la a­­dresa acelui domn ofițer de jan­darmi, care după ce fusesem prins de doi­ agenți de poliție, prin ur­mare eram pus în imposibilitate să mă apăr­i pe mine sau să atac pej alții, nu a lovit cavalerește în spa­te, afară de acea crezînd că e pu­țin acel ghiont, a mai ordonat și jandarmilor, „să-mî tragă“. Eu Eam­ rugat pe d. V. Drumaru să facă această provocare în nu­mele meu însă, și nu a d-sale, du­pă cum apare din scrisoare. Ceea ce vă rog să rectificați, prin ur­m­are aștept în timp de 24 ore a­­dresa acelui ofițer. Primiți, d-le director, asigura­rea distinsei mele stime. Dr. D. Găldău Medic voluntar în armata romînă Str. Dr. Marco­vici 5 I Principii Carol și Hicelae la Galați GALAȚI, 30 Iunie. — Aseară a so­sit în portul nostru yahtul regal pe Bordul căruia se aflau principii Ca­rol și Niculae și însoțitorii lor, cari au­ asistat la Măcin și Tulcea la de­punerea jurămîntului cercetașilor din acele orașe. Intîmpinați la debarcader de șefii autorităților locale cu care principele Carol s’a întreținut, după puțin timp oaspeții princiari au­ luat loc în va­goanele regale atașate la trenul de București. — I. v. Noua linie ferata Buhăești-Roman IAȘI, 30 Iunie.­ La 14 Iulie se va inaugura noua linie ferată ce se construește, Buhăești—Roman. Dela această dată se va pune in funcțiune linia ferată numai pînă la Negrești. D. Emil Marinovici va fi numit șef de stațiune la Băcești și d. An­­teț­ianu la Negrești. Dan. Ce face România Conferința de la Viena.— Oferta făcută fier minier: Bucovina și Basarabia.— Rolul d-lui Maiorescu.— Jocul Germaniei „Journal de Geneval" înregistrea­­z Germania lano, cu data de 8 Iulie st. n.. Se comunică din Sofia lui „Gior­­nale detalia“ că Marți a avut loc la Vietta o importantă conferință la care au luat parte d-niî de Beth­­mann-Hollweg, de Jagow, baronul Burlan și contele Tisza. Se asigură că a asistat și d. Maiorescu, fostul președinte de consiliu din Romi­­nia, și că s’a discutat despre atitu­dinea Romîniei și a Bulgariei. S’ar fi oferit Romîni­eî, în schimbul neu­tralitatei sale, Bucovina și Basa­rabia. „Corriere della Sera“ relevă că Germania face Greciei făgăduelî de avantagiî in Asia Mică în pa­guba Turciei, aliata sa; că face în acelaș timp la Sofia făgăduelî cu Macedonia in paguba Greciei; că făgăduește la București avantagiî în Transilvania in paguba Ungariei, că ea caută să se folosească de re­centele evenimente­ din Albania ca să acrediteze că sunt neînțelegeri între aliați și împătrita înțelegere. „Corriere della Sera“ se crede în măsură să afirme, cu acest prilej, că guvernul italian s’a înțeles cu guverne­l c Ilin Niș și Cetinge, căro­­ri* d­ar­ ÍGTÍ uicle 4 sale,în ce privește situația din Albania. El se crede în măsură să afirme că nicî o neînțelegere nu există intre aliați, în această privință. Cererile făcute de Italia la Niș, la Cetinge și la Atena au fost prezen­tat de asemenea în cele trei capi­tale de către celelalte trei puteri ale împotritei înțelegeri. ne amenință din nou „Frankfurter Zeitung“ afirmă că aliații Rusiei au promis acesteia strîmtorile și Constantinopolul. An­glia va lua numai insulele din fața Dardanelelor. Promisiunea pe care Rusia a dat-o Romîniei că strîmto­rile vor fi internaționalizate n'are deci nici o valoare. In căzul unei victorii, rusești, Romînia și cele­lalte state de la Marea Neagră ar fi simple satrapii rusești. E adevărat că Germania și Aus­­tro-Ungaria au interes ca Româ­nia să fie menținută, fapt pe care s-a bazat și tratatul de alianță între ele și Romînia. Felul cum Romînia a interpretat acest tratat, redă însă puterilor centrale libertatea de ac­țiune, ceea ce poate fi de mare în­semnătate la tratativele de pace. Conform tratatului Romînia ar fi fost obligată să aibă o altă atitu­­dine, mai cu seamă că și după con­cepția inamicilor Germaniei tranzi­tul de munițiuni i-ar fi fost permis. terpretează Romînia tratatul de ali­anță. * Interzicerea tranzitului de mate­rial de războiu prin Romînia’se da­­torește deci numai dorinței de a păgubi Turciei. ITALIA NE REAMINTEȘTE PRO­­­MISIUNILE FĂCUTE Citim în „l’Opinion“ din Salonic , București.— A sosit aci o misiu­i­ne diplomatică italiană, însărcinată­ să reamintească guvernului român­, promisiunile făcute Italiei de a coo­pera cu puterile Quadruplet Intele­­geri, îndată ce Italia va declara răz­­boiul Austriei. In acelaș sens, găsim o nou­ță ți în ziarul „l’Independant“ din Sa­lonic. O SCRISOARE A D-LUI TAKE­I IONESCU Rudolf Rothert, corespondentul ziarului berlinez „Vossische Zei­tung“, solicitînd un interview d-lui Take Ionescu, acesta i-a răspuns printr’o scrisoare­­ că consideră o astfel de convorbire de prisos, de­oarece n’are nimic nou să-i spue, părerile pe cari le are, fiind des­tul de cunoscute. [ Take Ionescu >»• a­­că mi i.'a ț Mus­ nimic ca­re să-i fi modificat părerile pe cari de 11 luni le expune mereu prin gratii, prin scris și prin inter­­viewuri acordate ziarelor franceze, engleze, italiene, americane și ru­sești. E mai convins ca oricînd că are dreptate ca român, ca euro­pean și ca om să dorească infrîn­­gerea Germaniei. 4 Ciocnire de trenuri pe linia Ploești-Slobozia UN CONVOIU DE VAGOANE FU­GITE, INTILNESC UN TREN DE PERSOANE.—OPT RĂNIȚI PLOEȘTI 30 Iunie. — Aseară, la orele 10 jum. o ciocnire de trenuri s’a întîmplat pe linia Ploești-Slo­­bozia, intre stațiile Netoți și Șer­­ban-Vodă în următoarele împreju­rări . In timpul manevrei unui tren de marfă în stația Corlătești, au scă­pat cîteva vagoane cari în drumul lor s’au întîlnit cu trenul de per­soane No. 246 ce venea dinspre Ploești. Vagoanele scăpate, locomotiva și două vagoane ale trenului au de­raiat. Opt pasageri au fost răniți. La orele 2 noaptea, pasagerii au fost aduși cu un tren special la Ploești. Circulația a fost restabilită­­ Stavăr Pentru d. ministru al industriei Primim din partea mai multor lu­crători dela „Soc Romîno-America­­nă“ secția Băicoi următoarea­ plîn­­gere pe care o supunem d-lui minis­tru al industriei: Deși ministerul de războiu­ a hotă­­rît că tot personalul societăților a­­nonime, lucrătorii ca și funcționarii, aut drept la salariul întreg pe timp de mobilizare — făcînd opțiune între salariul civil și solda militară — nu­mita societate refuză lucrătorilor certificatele obligatorii, iar dacă vre­unul protestează, e concediat sub un pretext oarecare. Așa s'a întîmplat cu șeful electrician care, pentru că și-a cerut certificatele, a fost concediat. Acesta a reclamat cazul ministeru­lui de industrie și cu toată rezoluția favorabilă pusă de u. secretar gene­ral pe petiție, societatea n’a revenit încă asupra nelegalei măsuri. Lucrătorii cer acum o anchetă și rugă pe d. ministru de industrie să anunțe ziua cînd se va face ancheta, pentru ca să se poată prezenta toți. .Ce pretinde SentinHia­dela azi Ziarele berlineze discută atitudi­nea Romînieî și inzistă asupra fap­tului că insuccesele rusești au scă­­pat-o de pericolul ce-o amenința din această parte. De aceea pute­rile centrale nu mai au motiv să tolereze mai departe felul cum in­ J« z falle m închiderea aerodromului de la Baneasa Prințul Valentin Bibescu, directorul „Ligei Națio­nale Aeriene“, împiedecat sa pătrundă pe cîmpul de aviație 1­9­44 ------­ In „Adevărul" de Sîmbătă s’a re­latat despre un incident petrecut în dimineața acelei zile la aerodromul „Ligii Naționale aeriene“ dela Bă­neasa, între prințul Valentin G. Bi­bescu, directorul acestui aerodrom­, și de gen. Panaitescu, directorul ar­tileriei și comandantul secțiunei a­­viației militare. Obiectul incidentului a fost, așa cum am relatat, că prin­țul Bibescu ar fi dispus contramanda­rea raidurilor aeriene pe cari obici­­nuiau­ să le facă în fiecare Sîmbătă piloții dela Băneasa, dispoiție căreia i s-a opus d. general Panaitescu. Fap­tul acesta a dat naștere cunoscutului incident, înainte de a relata nouile amănun­te ce avem în privința urmărilor ce le-a avut incidentul, ținem să facem o restabilire de fapte . Dispoziția de a se contramande raidurile n’a fost luată de prințul Bi­bescu, ci de d. Const. Olănescu, pre­ședintele „Ligei Naționale Aeriene“, care nu voia să expună viața piloți­lor dela Băneasa, periclitată din cauza aparatelor și mon. "clor prea mult uzate INCIDENTUL DE DUMINICA A doua zi, Duminică dimineață, prințul Bibescu, tot In urma dispozi­ției d-lui C. Olănescu, a venit la ae­rodromul dela Băneasa spre a pune lacăte la hangare. Se știe că aerodromul dela Bănea­sa este proprietatea „Ligei Naționale Aeriene“, terenul fiind o donațiune a contesei de Montesquieux. Autoritatea militară nu are alt ames­tec la acest aerodrom decit acela de a fi în contact cu direcțiunea „Ligii Naționale Aeriane” în vederea instru­irea ofițerilor piloți și a stabilirea a­­cordului asupra conlucrărei, în timp de campanie, cu aerodromul militar dela Cotroceni. Cînd prințul Bibescu, venind cu au­tomobilul, vroi să pătrundă pe aero­drom, spre a-și îndeplini misiunea, fu oprit de forțe militare nostate aco­lo din ordinul i-lui general Fana­­tescu. In fața acestui fapt, prințul Bibes­­cu sesiză postul de Jandarmi de la Mo­­goșoaia, de care depinde teritoriul a­­erodromului Băneasa. Șeful postului de jandarmi a înche­iat un proces-verbal, in care se con­stată încălcarea cu forța a aerodro­mului dela Băneasa, proprietatea pri­­vată a „Ligei Naționale Aeriene". # Pe de altă parte am aflat că d. general Panaitescu a dispus ca ofi­țerii și gradele minit­­are inferioare, piloții »• ..■»tov'. o. '•­­neasa sădiK transf ^rpdiscaut școlii militare, de aviație db*^k. Cotrogieni, hi . să-și continue 'exerci­țiile'de zbor. Faptele acestea au­ produs mare senzație în toate cercurile militare și sportive și dispozițiile d-lui gene­­ral­ Panaitescu sunt viu comentate. Fără îndoială că incidentul acesta va avea și alte urmări. S. ALBU Soarta unor români arestați In Rusia TIRGUL-MURGENI, 29 iunie.— In­­teresîndu-ne la d. Gr. Stoica, girantul vă­mei Fălciu, de soarta celor doi ro­mâni din Rînzești-Tutova, arestați a­­cum cîtva timp de grănicerii ruși, sub învinuirea de spionaj, iată ce ne-a spus d-sa: Un vrednic (comisar) rus l-a comu­­nicat că cei doui români, Sandu Ra­du și Dionisie Vicol din comuna Bin­­zești, arestați de grănicerii ruși sub învinuirea de spionaj, nu vor fi eli­berați pînă după terminarea acestui războiu. "Ar fi însă necesar,ca guvernul să facă demersuri la Petrograd pen­tru eliberarea celor doi rom­îni întru cît au­ trecut mai bine­ de patru sâp­­tămîiii, de cînd sînt menținuți ares­tați în Rusia,

Next