Dimineaţa, august 1915 (Anul 12, nr. 4099-4129)

1915-08-01 / nr. 4099

ANUL XII.— No. 4099 C AGENȚIEI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDER & Comp. Str. Karageorgeviel 9, Etaj |.—Telefon »/, SEASE PAGINI í£ inni Lei 5. — Centru străinătate prețul este Indolt Director: CONST. MILLE Biurourile ziarului: Str. Sărindar No. 1. — București TELEFON 4 UNII No. 1 14/10; 34/73; 14 12/40 PUBLICITATEA CONCEDATA EXCLUSIV ABONAMENTE CU PREMII. Cu cele din urnă știri din lunea întreagă Un an Lei II­—­ 6 Iuni Lei 0.50 Hotârîrile consiliului de miniștri­ In chestia exportului cerealelor — Credite pántru agricultori — 5 Consiliul de miniștrii de­­ astăzi, a h­otărit ridicarea în mod definitiv a ■prohibițiunei de export, de care emu lovite pînă aci griul, orzul, o­­văzul, etc. Decretul regal in această privin­ță dimpreună cu prescriptiunile vi­itoarelor transporturi de cereale, va apare in „Monitorul Oficial" de mîine, 1 August. Nouăle prescripțiuni prevăd, cum că înscrierile pentru cerealele, a că­ror prohibire­ de export a fost ridi­cată, vor începe în toată tara în ziua de Vineri, 7 August, numai la administrațiile financiare. Data aceasta s’a fixat pentru a se da timp ministerului de finanțe, ca să poată lua toate măsurile și în primul rună să recheme din conce­diu funcționarii, cari lipsesc, și să intervină pentru desconcentrarea funcționarilor financiari concen­trați. După înscrierile din prima zi, care in caz de nevoie vor continua și în zilele următoare, se va forma un tablou pentru toată țara, care se va publica în „Monitorul Oficial­’. Să nu se creadă însă, că data a­­cestei înscrieri va fi hotărîtoare pentru acordarea vagoanelor. Ceea­­ce va fi absolut hotăritor în această privință, va fi tragerea unor fu Să txplicm­­­­ lucrul.­m 40-$+. Cum am spus, pentru fiecare zi de înscrieri la administrațiile finan­ciare se va forma un tablou, care se va publica în „Monitorul Ofi­cial". Imediat după înscrieri admi­nistrațiile financiare vor proceda la constatarea can­tităților de cereale indicate de agricultori, pe grupuri, adică pe zilele de înscriere. După terminarea operatiunelor de consta­tare, va avea loc la ministerul de lucrări publice, în fata ministrului titular, asistat și de o comisiune compusă din trei mari agricultori,­­ tragerea la sorți a tuturor înscriși­lor dintr-o zi și din toată țara pen­tru un număr anumit de vagoane, care să fie­ posibil a se transporta zilnic. Această operațiune va forma un nou tablou în ordinea ieșirei la sorți, care singură va fi decisivă în ceea ce privește acordarea dreptu­lui la vagoane. Ori­cu cite vagoane va fi cineva înscris și ieșit la sorti, nu i se va acorda, decit primele cinci vagoane plus cite un vagon de fiecare zeci­me, adică d­acă unul va fi înscris cu 100­ vagoane va primi 5+9—14 va­goane. O dispoziție vexatorie pînă azi va fi înlăturată mîine, căci se va permite pe viitor înlocuirea cerea­lelor după necesitățile celui înscris, adică în toc de griji se va putea în­cărca orz, ovăz, etc., bine înțeles, dacă s’a declarat înscrierea lor. O nouă dispoziție bine venită pentru micii și marii agricultori va fi și permisiunea transportului cu căruțele din orișicare punct al țării spre frontieră, plătindu-se taxa de șosea de 200 franci. . Permisiunea de transport cu că­rățele se va obține de la o comisiu­ne instituită in fiecare reședință de județ și care va fi compusă din pre­­­fect președintele consiliului jude­țean și inginerul șef al județului. A­­ceste permisuri se vor da pe baza certificatului de constatare din par­tea administratiunei financiare. ta aceste soluțiuni s’a oprit gu­vernul în urma unor lungi desba­­teri asupra situațiunei agricole și economice create de evenimentele din afară. Agricultorii însă nu tre­­bue să-și facă iluzii mari. Din re­colta trecută avem aproape 200.000 vagoane în magazii­ particulare și la gări. Recolta cea nouă ne pro­mite aproape 400.000 vagoane. Da­că prevederile actuale ale guver­nului se vor realiza­ în chip nor­mal, adică transporturile pe căile ferate și cu căruțele se vor putea face cu oarecare înlesnire, se cre­de­ că intri o­ lună se vor putea­­ trece peste frontieră cel mult­­­­ 5.000 de vagoane. Prin urmare nu se poate nimeni gîndi la scurgerea unei mari cantități și proporția va fi minimă în raport cu imensa can­titate de cereale disponibilă. Spre a înlesni însă pe agricultori pe altă cale, pînă cînd căile pe apă se vor deschide, guvernul avizează acum la autorizarea prin deci­­ziune ministerială a instituțiunei creditelor de împrumut, să avanse­ze 60 la sută asupra recoltei din magaziile particulare și asupra ce­lei depuse în gări. In acest scop ministrul domeniilor și al agricul­­turei lucrează acum la modificarea condițiunlor de împrumut, înlătu­­rînd toate acele forme, cari îngre­unau contractarea împrumutului înnainte de strîngerea recoltei. Creditele de împrumut vor fi auto­rizate aișî spori capitalul de 100 de milioane chiar pînă la 300 de mi­lioane prin „Banca Națională", dacă împrejurările o vor necesita. Această nouă măsură va fi supu­să aprobărea celui dinț­i consiliu de miniștrii sub rezerva sancțiunei ulterioare a parlamentului. Ca ultim detaliu în această im­portantă chestiune mai spunem, că transporturile de porumb se vor face tot după normele în vigoare astăzi.. Rep­Iată acum lista produselor agri­cole a căror prohibire de export e ridicată pe ziua de 1 August: * Grîu, secara și făinurile lor precum și grișuri, or­zul, orzoaica, ovăzul și făi­nurile lor, asemenea ar­­pacașul. Porumbul și făina lui. Mazărea, fasolea, lintea și alte leguminoase. Semințe de in, de rapiță și de alte oleaginoase, a­­sem­enea anasonul și nu­cile. Meiul, borgeagul, masă­ri­ca și neghina, tărîțele, iri­micul, turtele de in, de rapiță și de alte produse agricole, întrebuințate ca furaj. Uleiul de in, de rapiță și alte oleaginoase. ■ Toate aceste cereale și produse vor plăti la cși­re­ și din țară taxele de ex­port în aur cari, se vor ho­tărî în curînd. Pentru aprobarea compensațiilor la export, ce urmează a se acorda în schimbul importarei mărfurilor necesare comerțului și industriei, s-a instalat pe lingă ministerul de finanțe o comisiune compusă din președintele Camerei de comerț, directorul general al vămilor, direc­torul comerțului din ministerul de industrie și comerț, directorul miș­­cărei de la c. f. r. și directorul arma­mentului din ministerul de război și. Iată cum s’a fixat plata taxelor de export pentru cerealele și produsele so­lului a căror prohibire a fost ridicată: Pentru grîu, secară și făinurile lor precum și grișuri se va plăti 600 lei de vagon. Pentru orz, orzoaică, ovăz și făi­nurile lor, asemenea înaltul și arpa­ , cașul se va plăti 500 lei de vagon . Pentru porumb și făina lui 400 lei de vagon . Pentru semințe de in, de rapiță, și de alte oleaginoase asemenea se­­ va plăti 1000 lei de vagon ; Pentru mei, borceag, măzăriche­a și neghina se va plăti 300 lei de va­­­­gon ; Pentru tarîțe, irimie, turteie de j in, de rapiță și de alte produse a­gricole întrebuințate ca furaj se va plăti 200 lei de vagon. Pentru uleiul de in, de răpită și alte oleaginoase se va plăti 1000 lei de vagon. Pentru mazăre, fasole, linte și alte leguminoase se va plăti 900 lei de vagon. E drept­­ că din această înverșu­nată luptă care a durat 48 de ore, dintre noi toți în număr de 250, nu mai rămăsese decit 34 în viață. Lo­cotenentul Butnariu grav rănit, a fost decorat în spital cu crucea Le­giune­ de onoare, în gradul de cava­­ler. De toate necazurile și durerea pierderei fraților noștri, am fost răsplătiți prin dragostea francezilor. La Lyon, unde ne-au dus în ur­mă, toți ne îmbrățișeau și strigau cu lacrimi în ochii „Vive la Rou­­m­anie“. Mai scrie-mi ce e prin țară și tri­mite-mi gazete. Transmite compl. la toți ai mei. Bunul tau prieten, George Această frumoasă scrisoare atît de simplă și de mișcătoare, nu are nevoe de nici un comentariu. Am publicat-o pentru ca toată lumea să vadă cum știu romînii să lupte și să moară de bună-voe pentru o țară care le e dragă și pentru un ideal care le © sfînt. nr. #­­$■ al # GEORGE TEODORESCU Din tranșeiele franceze DOUA SUTE ȘEASE­SPRE­ZECE ROMINI MORȚI PENTRU FRANȚA Un tînăr compatriot de al nostru, anume George Theodorescu, trimite unui prieten în Constanța o foarte interesantă scrisoare din spitalul din Lyon unde se află în urma unei crîncene lupte la care a luat parte la Reims. La izbucnirea conflagrației, tînă­­rul Theodorescu în vîrstă de 21 de ani se afla la Paris; însuflețit de cele mai frumoase sentimente el se înscrie imediat printre voluntarii francezi și iu încorporat în legiunea străinilor, compania căpitanului Butnariu alt erou român pornit din țară ca să’și dea sîngele pentru scumpa Franță. In lupta dela 9 Iunie, romînii în număr de 250, s’au luptat ca niște lei, entuziasmînd pe francezi. Dar să lăsăm să vorbească capo­ralul de zuavi George Theodorescu: — Pe ziua de 9 Iunie, am avut i­­mensa fericire de a lupta pentru Franța noi toți 250 de romîni sub comanda căpitanului nostru Butna­riu Roman, locotenent în armata romînă, care ne-a condus în foc ca pe niște viteji. Victoria noastră a fost deplină și a doua zi generalul .Taffro ne-a citat ne tot­ la ordinea Laipi@l@ din Parnasela Aliați? au făcut pînă acum, un mare număr de prizonieri turci, în Gal­poH. Ilustrația noastră reprezintă un grup din acești pri­zonieri, înconjurați de un gard de sírnia A­cțiunea aliaților in Dardanele .­**­ — Succese considerabile — Londra, 30 Iulie. — Luptele din zilele trecute pe mai multe puncte ale peninsulei Gallipoli, au­ adus progrese însemnate. In zona de sud-est a drumului sps­e SCritia, am înaintat 200 de metri pe front și am respins toate contra-atacurile, cauzând turcilor mari pierderi. Am pus piciorul în porțiunea Șuirikbair pe Sarispair, am ocupat o creastă în urma unei lupte crîncene și am luat cu asalt niște pozițiuni puternic apărate. Și aci pierderile turcilor au­ fost considera­bile. De altfel am­ efectuat cu succes o nouă debarcare și am făcut progrese considerabile. Am luat 130 de prizonieri turci și mitraliere." Situația disperata Ia Constantinopol SOFIA, 31 Iulie Un personaj politic bulgar care a sosit i azi aci, venind de la­­ Constantinopol, afirmă că situ­ația tur­cilor e disperată. In luptele pentru apărarea Dar­da­nei­el­or armata turcă a pierdut pînă acum una sută de mii de oameni. Constantinopolul are aspectul li­anții vast spital. Expedientele pentru fabricarea munițiilor s-au epuizat. Știrea că R­omînia a respins cererea Germa­niei pentru tranzitul de munițiu ne a consternat cer­curile oficiale turcești. Lipsa de combustibil este de asemenea, foarte îngrijitoare pentru turci. In ultimul consiliu militar care s-a ținut la Con­stantinopol, toate măsurile propuse, pentru lupta de rezistență au rămas iluzorii, neputîndu-se aplica din lipsa mijloacelor pentru fabricarea sau procurarea de munițiuni. •*--------------------------------------■*— Se ipa­tereli Constantinopol, 30 Iulie. — Știrile complimentare autentice cu privi­re la debarcarea englezilor la 6 și 7 August st. n. permit a afirma că a­­ceste operațiuni nu au însemnăta­tea ce voesc să le-o atribue anglo­­francezii. Debarcarea de la Karat­­șali, pe țărmul de nord al golfului Saros, n’a fost decit de 350 de oa­meni, respinși repede în vapoare și lăsând vre-o 20 de morți. Nici un om din detașamentul inamic n’a ră­mas pe această coastă. O debarcare mai importantă a fost acea de vre-o­ 15.000 de oa­meni. Aceștia au înaintat mai întîi în direcțiunea sud-est, spre Mes­­tantepe, fără îndoială cu întențiu­­nea de a lua pe flanc trupele tur­cești împrejurul pozițiunilor de la Aribumu ; dar grație avîntului și impetuozității trupelor, mișcarea înainte a inamicului a fost oprită. In urmă trupele inamice au fost res­pinse. Este sigur că în acest punct grație puternicelor rezerve turcești disponibile, nu este nici o primej­die ca inamicul să facă vre­un pro­gres. (Corr. Bureau). Simoata 1 August 1915 Soarta armenilor din Turcia UN DEPUTAT OMORIT ; NOTA­BILI SPINZURAȚI: FEMEI ȘI COPII ÎNECAȚI; UN DISTRICT. „ DISTRUS in privința tristei soarte pe care o au­ în prezent armenii din Turcia ni se aduce la cunoștință copia u­­nei telegrame expediată pe cale particulară de la Constantinopol la Sofia, cu destinația pentru ziarul „Horizon“ din Tiflis, al cărei text îl dăm aci: „Deputatul Zohrab a fost omorât în drumul de la Diarbec­ir Yre Urfa. Toți armenii din regiunea Nico­­midia au fost deportați. „Se pregătește acum deportarea armenilor din Constantinopol. „Orașul Babért, lingă Erzurum, cu toate satele din împrejurimi, sunt distruse. Populația masacrată și ar­hiereul Anania Vartabet, împreună cu opt notabili au fost spânzurați , mii de femei și copii aruncați în apă. „Groază mare domnește in toată țara și dacă nu va surveni o inter­venție energică, din populația ar­meană din Turcia nu va rămîne d­cît o dureroasă amintire.“ 0 csnvorftire cn d. Jean crnppl IAȘI, 30 iulie. — D. dr. Mezince­­scu a avut o convorbire cu d. Jean Cruppi, care, după cum a declarat și în București, s’a ferit să dea vre­un interview. Impresia culeasă de d. dr. Mezin­­cescu este că d. Jean Cruppi consi­deră chestia tranzitului de muniții pentru Turcia ca esențială și că a plecat cu convingerea că guvernul român a­­ rezolvat cu bine această chestie. — Dan. Scufundarea unui sub­marin austriac Gölte»®, 3d IMn­e. — In Adriatica, submarinul a­­ustriac „Ú. I2ts s’a scufun­dat css întregul echipa­gif3, tetsa utilitară IAȘI, 30 iulie. — Ancheta deschi­să de parchetul militar din Iași cu privire la fraudele de la mutări, con­tinuă și la București. Se pare că s’a dovedit că impri­marea hîrtiilor cu adresa ministe­rului de războit­ s-a efectuat nu nun­una! la Iași, dar și la București *

Next