Dimineaţa, august 1915 (Anul 12, nr. 4099-4129)
1915-08-01 / nr. 4099
ANUL XII.— No. 4099 C AGENȚIEI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDER & Comp. Str. Karageorgeviel 9, Etaj |.—Telefon »/, SEASE PAGINI í£ inni Lei 5. — Centru străinătate prețul este Indolt Director: CONST. MILLE Biurourile ziarului: Str. Sărindar No. 1. — București TELEFON 4 UNII No. 1 14/10; 34/73; 14 12/40 PUBLICITATEA CONCEDATA EXCLUSIV ABONAMENTE CU PREMII. Cu cele din urnă știri din lunea întreagă Un an Lei II— 6 Iuni Lei 0.50 Hotârîrile consiliului de miniștri In chestia exportului cerealelor — Credite pántru agricultori — 5 Consiliul de miniștrii de astăzi, a hotărit ridicarea în mod definitiv a ■prohibițiunei de export, de care emu lovite pînă aci griul, orzul, ovăzul, etc. Decretul regal in această privință dimpreună cu prescriptiunile viitoarelor transporturi de cereale, va apare in „Monitorul Oficial" de mîine, 1 August. Nouăle prescripțiuni prevăd, cum că înscrierile pentru cerealele, a căror prohibire de export a fost ridicată, vor începe în toată tara în ziua de Vineri, 7 August, numai la administrațiile financiare. Data aceasta s’a fixat pentru a se da timp ministerului de finanțe, ca să poată lua toate măsurile și în primul rună să recheme din concediu funcționarii, cari lipsesc, și să intervină pentru desconcentrarea funcționarilor financiari concentrați. După înscrierile din prima zi, care in caz de nevoie vor continua și în zilele următoare, se va forma un tablou pentru toată țara, care se va publica în „Monitorul Oficial’. Să nu se creadă însă, că data acestei înscrieri va fi hotărîtoare pentru acordarea vagoanelor. Ceeace va fi absolut hotăritor în această privință, va fi tragerea unor fu Să txplicm lucrul.m 40-$+. Cum am spus, pentru fiecare zi de înscrieri la administrațiile financiare se va forma un tablou, care se va publica în „Monitorul Oficial". Imediat după înscrieri administrațiile financiare vor proceda la constatarea cantităților de cereale indicate de agricultori, pe grupuri, adică pe zilele de înscriere. După terminarea operatiunelor de constatare, va avea loc la ministerul de lucrări publice, în fata ministrului titular, asistat și de o comisiune compusă din trei mari agricultori, tragerea la sorți a tuturor înscrișilor dintr-o zi și din toată țara pentru un număr anumit de vagoane, care să fie posibil a se transporta zilnic. Această operațiune va forma un nou tablou în ordinea ieșirei la sorți, care singură va fi decisivă în ceea ce privește acordarea dreptului la vagoane. Oricu cite vagoane va fi cineva înscris și ieșit la sorti, nu i se va acorda, decit primele cinci vagoane plus cite un vagon de fiecare zecime, adică dacă unul va fi înscris cu 100 vagoane va primi 5+9—14 vagoane. O dispoziție vexatorie pînă azi va fi înlăturată mîine, căci se va permite pe viitor înlocuirea cerealelor după necesitățile celui înscris, adică în toc de griji se va putea încărca orz, ovăz, etc., bine înțeles, dacă s’a declarat înscrierea lor. O nouă dispoziție bine venită pentru micii și marii agricultori va fi și permisiunea transportului cu căruțele din orișicare punct al țării spre frontieră, plătindu-se taxa de șosea de 200 franci. . Permisiunea de transport cu cărățele se va obține de la o comisiune instituită in fiecare reședință de județ și care va fi compusă din prefect președintele consiliului județean și inginerul șef al județului. Aceste permisuri se vor da pe baza certificatului de constatare din partea administratiunei financiare. ta aceste soluțiuni s’a oprit guvernul în urma unor lungi desbateri asupra situațiunei agricole și economice create de evenimentele din afară. Agricultorii însă nu trebue să-și facă iluzii mari. Din recolta trecută avem aproape 200.000 vagoane în magazii particulare și la gări. Recolta cea nouă ne promite aproape 400.000 vagoane. Dacă prevederile actuale ale guvernului se vor realiza în chip normal, adică transporturile pe căile ferate și cu căruțele se vor putea face cu oarecare înlesnire, se crede că intri o lună se vor putea trece peste frontieră cel mult 5.000 de vagoane. Prin urmare nu se poate nimeni gîndi la scurgerea unei mari cantități și proporția va fi minimă în raport cu imensa cantitate de cereale disponibilă. Spre a înlesni însă pe agricultori pe altă cale, pînă cînd căile pe apă se vor deschide, guvernul avizează acum la autorizarea prin deciziune ministerială a instituțiunei creditelor de împrumut, să avanseze 60 la sută asupra recoltei din magaziile particulare și asupra celei depuse în gări. In acest scop ministrul domeniilor și al agriculturei lucrează acum la modificarea condițiunlor de împrumut, înlăturînd toate acele forme, cari îngreunau contractarea împrumutului înnainte de strîngerea recoltei. Creditele de împrumut vor fi autorizate aișî spori capitalul de 100 de milioane chiar pînă la 300 de milioane prin „Banca Națională", dacă împrejurările o vor necesita. Această nouă măsură va fi supusă aprobărea celui dinți consiliu de miniștrii sub rezerva sancțiunei ulterioare a parlamentului. Ca ultim detaliu în această importantă chestiune mai spunem, că transporturile de porumb se vor face tot după normele în vigoare astăzi.. RepIată acum lista produselor agricole a căror prohibire de export e ridicată pe ziua de 1 August: * Grîu, secara și făinurile lor precum și grișuri, orzul, orzoaica, ovăzul și făinurile lor, asemenea arpacașul. Porumbul și făina lui. Mazărea, fasolea, lintea și alte leguminoase. Semințe de in, de rapiță și de alte oleaginoase, asemenea anasonul și nucile. Meiul, borgeagul, masărica și neghina, tărîțele, irimicul, turtele de in, de rapiță și de alte produse agricole, întrebuințate ca furaj. Uleiul de in, de rapiță și alte oleaginoase. ■ Toate aceste cereale și produse vor plăti la cșire și din țară taxele de export în aur cari, se vor hotărî în curînd. Pentru aprobarea compensațiilor la export, ce urmează a se acorda în schimbul importarei mărfurilor necesare comerțului și industriei, s-a instalat pe lingă ministerul de finanțe o comisiune compusă din președintele Camerei de comerț, directorul general al vămilor, directorul comerțului din ministerul de industrie și comerț, directorul mișcărei de la c. f. r. și directorul armamentului din ministerul de război și. Iată cum s’a fixat plata taxelor de export pentru cerealele și produsele solului a căror prohibire a fost ridicată: Pentru grîu, secară și făinurile lor precum și grișuri se va plăti 600 lei de vagon. Pentru orz, orzoaică, ovăz și făinurile lor, asemenea înaltul și arpa , cașul se va plăti 500 lei de vagon . Pentru porumb și făina lui 400 lei de vagon . Pentru semințe de in, de rapiță, și de alte oleaginoase asemenea se va plăti 1000 lei de vagon ; Pentru mei, borceag, măzărichea și neghina se va plăti 300 lei de vagon ; Pentru tarîțe, irimie, turteie de j in, de rapiță și de alte produse agricole întrebuințate ca furaj se va plăti 200 lei de vagon. Pentru uleiul de in, de răpită și alte oleaginoase se va plăti 1000 lei de vagon. Pentru mazăre, fasole, linte și alte leguminoase se va plăti 900 lei de vagon. E drept că din această înverșunată luptă care a durat 48 de ore, dintre noi toți în număr de 250, nu mai rămăsese decit 34 în viață. Locotenentul Butnariu grav rănit, a fost decorat în spital cu crucea Legiune de onoare, în gradul de cavaler. De toate necazurile și durerea pierderei fraților noștri, am fost răsplătiți prin dragostea francezilor. La Lyon, unde ne-au dus în urmă, toți ne îmbrățișeau și strigau cu lacrimi în ochii „Vive la Roumanie“. Mai scrie-mi ce e prin țară și trimite-mi gazete. Transmite compl. la toți ai mei. Bunul tau prieten, George Această frumoasă scrisoare atît de simplă și de mișcătoare, nu are nevoe de nici un comentariu. Am publicat-o pentru ca toată lumea să vadă cum știu romînii să lupte și să moară de bună-voe pentru o țară care le e dragă și pentru un ideal care le © sfînt. nr. #$■ al # GEORGE TEODORESCU Din tranșeiele franceze DOUA SUTE ȘEASESPREZECE ROMINI MORȚI PENTRU FRANȚA Un tînăr compatriot de al nostru, anume George Theodorescu, trimite unui prieten în Constanța o foarte interesantă scrisoare din spitalul din Lyon unde se află în urma unei crîncene lupte la care a luat parte la Reims. La izbucnirea conflagrației, tînărul Theodorescu în vîrstă de 21 de ani se afla la Paris; însuflețit de cele mai frumoase sentimente el se înscrie imediat printre voluntarii francezi și iu încorporat în legiunea străinilor, compania căpitanului Butnariu alt erou român pornit din țară ca să’și dea sîngele pentru scumpa Franță. In lupta dela 9 Iunie, romînii în număr de 250, s’au luptat ca niște lei, entuziasmînd pe francezi. Dar să lăsăm să vorbească caporalul de zuavi George Theodorescu: — Pe ziua de 9 Iunie, am avut imensa fericire de a lupta pentru Franța noi toți 250 de romîni sub comanda căpitanului nostru Butnariu Roman, locotenent în armata romînă, care ne-a condus în foc ca pe niște viteji. Victoria noastră a fost deplină și a doua zi generalul .Taffro ne-a citat ne tot la ordinea Laipi@l@ din Parnasela Aliați? au făcut pînă acum, un mare număr de prizonieri turci, în GalpoH. Ilustrația noastră reprezintă un grup din acești prizonieri, înconjurați de un gard de sírnia Acțiunea aliaților in Dardanele .** — Succese considerabile — Londra, 30 Iulie. — Luptele din zilele trecute pe mai multe puncte ale peninsulei Gallipoli, au adus progrese însemnate. In zona de sud-est a drumului spse SCritia, am înaintat 200 de metri pe front și am respins toate contra-atacurile, cauzând turcilor mari pierderi. Am pus piciorul în porțiunea Șuirikbair pe Sarispair, am ocupat o creastă în urma unei lupte crîncene și am luat cu asalt niște pozițiuni puternic apărate. Și aci pierderile turcilor au fost considerabile. De altfel am efectuat cu succes o nouă debarcare și am făcut progrese considerabile. Am luat 130 de prizonieri turci și mitraliere." Situația disperata Ia Constantinopol SOFIA, 31 Iulie Un personaj politic bulgar care a sosit i azi aci, venind de la Constantinopol, afirmă că situația turcilor e disperată. In luptele pentru apărarea Dardaneielor armata turcă a pierdut pînă acum una sută de mii de oameni. Constantinopolul are aspectul lianții vast spital. Expedientele pentru fabricarea munițiilor s-au epuizat. Știrea că Romînia a respins cererea Germaniei pentru tranzitul de munițiu ne a consternat cercurile oficiale turcești. Lipsa de combustibil este de asemenea, foarte îngrijitoare pentru turci. In ultimul consiliu militar care s-a ținut la Constantinopol, toate măsurile propuse, pentru lupta de rezistență au rămas iluzorii, neputîndu-se aplica din lipsa mijloacelor pentru fabricarea sau procurarea de munițiuni. •*--------------------------------------■*— Se ipatereli Constantinopol, 30 Iulie. — Știrile complimentare autentice cu privire la debarcarea englezilor la 6 și 7 August st. n. permit a afirma că aceste operațiuni nu au însemnătatea ce voesc să le-o atribue anglofrancezii. Debarcarea de la Karatșali, pe țărmul de nord al golfului Saros, n’a fost decit de 350 de oameni, respinși repede în vapoare și lăsând vre-o 20 de morți. Nici un om din detașamentul inamic n’a rămas pe această coastă. O debarcare mai importantă a fost acea de vre-o 15.000 de oameni. Aceștia au înaintat mai întîi în direcțiunea sud-est, spre Mestantepe, fără îndoială cu întențiunea de a lua pe flanc trupele turcești împrejurul pozițiunilor de la Aribumu ; dar grație avîntului și impetuozității trupelor, mișcarea înainte a inamicului a fost oprită. In urmă trupele inamice au fost respinse. Este sigur că în acest punct grație puternicelor rezerve turcești disponibile, nu este nici o primejdie ca inamicul să facă vreun progres. (Corr. Bureau). Simoata 1 August 1915 Soarta armenilor din Turcia UN DEPUTAT OMORIT ; NOTABILI SPINZURAȚI: FEMEI ȘI COPII ÎNECAȚI; UN DISTRICT. „ DISTRUS in privința tristei soarte pe care o au în prezent armenii din Turcia ni se aduce la cunoștință copia unei telegrame expediată pe cale particulară de la Constantinopol la Sofia, cu destinația pentru ziarul „Horizon“ din Tiflis, al cărei text îl dăm aci: „Deputatul Zohrab a fost omorât în drumul de la Diarbecir Yre Urfa. Toți armenii din regiunea Nicomidia au fost deportați. „Se pregătește acum deportarea armenilor din Constantinopol. „Orașul Babért, lingă Erzurum, cu toate satele din împrejurimi, sunt distruse. Populația masacrată și arhiereul Anania Vartabet, împreună cu opt notabili au fost spânzurați , mii de femei și copii aruncați în apă. „Groază mare domnește in toată țara și dacă nu va surveni o intervenție energică, din populația armeană din Turcia nu va rămîne dcît o dureroasă amintire.“ 0 csnvorftire cn d. Jean crnppl IAȘI, 30 iulie. — D. dr. Mezincescu a avut o convorbire cu d. Jean Cruppi, care, după cum a declarat și în București, s’a ferit să dea vreun interview. Impresia culeasă de d. dr. Mezincescu este că d. Jean Cruppi consideră chestia tranzitului de muniții pentru Turcia ca esențială și că a plecat cu convingerea că guvernul român a rezolvat cu bine această chestie. — Dan. Scufundarea unui submarin austriac Gölte»®, 3d IMne. — In Adriatica, submarinul austriac „Ú. I2ts s’a scufundat css întregul echipagif3, tetsa utilitară IAȘI, 30 iulie. — Ancheta deschisă de parchetul militar din Iași cu privire la fraudele de la mutări, continuă și la București. Se pare că s’a dovedit că imprimarea hîrtiilor cu adresa ministerului de războit s-a efectuat nu nununa! la Iași, dar și la București *