Dimineaţa, martie 1916 (Anul 13, nr. 4219-4339)
1916-03-01 / nr. 4219
ÄNUL XIII—No, 4219 G SEASE PAG mi întrunirea de la clubul Marghilomanist din Ploești ....——----I HK ............ Cuvântarea d-lui Marghiloman PLOEȘTI, 28 Febr. — Azi la orele 1 d. a., a avut loc la clubul conservator marghilomanist, o întrunire determinată de vizita d-lui Alexandru Marghiloman. O. Marghiloman sosește însoțit de d-nii: C. C. Arion, George Știrbei, M. Săulescu, Marius Teodorian Carada, S. Mehedinți și dr. Bardescu. Adunarea îî primește în aplauze. Președinția o ocupă d. Al. Marghiloman. In azistență, notez pe d-nii: C. Emilian, I. A. Basarabescu, Mata,ehe Oprescu, Gogu Dinescu, locot.-colonel Paul, Petre Ionescu, Moga, G. Petrescu, P. Nedelcu, Golgota, Eugeniu Ionescu Radu Stănescu, Fior Dumitrescu, C. Niculescu profesor, dr. Fridman, dr. Ștefan Popescu, Tr. Negulescu, Pandele Marinescu, Blumel, I. Gonțescu, Iancu Marinescu, Aurel Boștinescu, Frații Peteu, Popescu-Urlați, Al. Popescu, Sicrițeanu, etc. CUVÎNTAREA D-LUI C. EMILIAN D. C. Emilian, unul din conducătorii partidului marghilomanist de aici ,salută pe d. Marghiloman și însoțitorii săi. Ocupîndu-se de desbinările din partidul conservator, spune că ele au fost provocate de unii din membrii săi, cari au adus ruptura partidului, a falnicului și puternicului partid conservator. Și acest, fapt, s’a petrecut tocmai în momentele cele mai critice pentru țară, cînd partidul ar fi trebuit să-și accentueze toate puterile lui, toată activitatea și energia ca să poată fi folositor ți țărești să fi avut, ar fi fost posibil ,chiar, rolul de arbitru al situației. Această criză din partid nu e născută din cauze cari sălășluesc în afară din partid. Poate numai că adversarii noștri firești să se fi bucurat de această întîmplare, care nu se va ține mult. Sper că este pricinuită din chiar interiorul lui, într’un moment cînd patima a întunecat orice judecată Cei rămași credincioși șefului nostru, a trebuit să ne strîngem cu toții în caisa aceasta pe care am destinat-o ca club al partidului conservator din Prahova. CUVÎNTAREA D-LUI PROFESOR BASARABESCU D. I A. Basarabescu dă citire unei telegrame a d-lui D. Nenițescu și o scrisoare a d-lui Gr. Cantacuzino, prin care amîndoi regretă că nu pot participa la întrunire fiind bolnavi. Apoi d-sa atrage atenția publicului, că județul Prahova, s’a bucurat adesea de privilegiul ca șeful partidului conservator din întreaga țară să fie și șeful local la Prahova. Fumul războiului european, ,a amețit multe capete, așa se explică cum au apărut patrioții cu trîmbița. Patriotismul are anumite condițiuni. E bine să ai inimă caldă, dar judecata să fie rece și mai cere și multă abnegație. D. Marghiloman, ridicîndu-se la înălțimea marelor evenimente de acum, a declarat că nu va face dificultăți guvernului în politica ei Aceasta n’a convenit celor cu monopolul patriotismului și cîțîva partizani i s’au răsvrătit împotriva șefului. Ocupîndu-se de politica locală, d. Basarabescu, constată că anul trecut pe vremea aceasta, d. Luca Elefterescu, era partizanul fervent al d-lui Marghiloman. Luat prin surprindere cu iscălitura, s’a pomenit fără voe la un moment dat cîntînd din trîmbița patriotică a d-lui T ake Ionescu. D. Elefterescu, a înșelat pe partizanii săi, cerîndu-le să-l delege la București în comitetul executiv sub cuvînt că vrea iă apere pe d. Marghiloman. In realitate s’a dus să ceară demiterea șefului. Istoria imparțială, va spune mai tirziu că dreptatea e de partea d-lui Marghiloman, care a înfruntat cu demnitate și curaj calomnia, amenințarea și injuria. Totuși, tot d-sa va realiza „Romînia mare“ !! CUVÎNTAREA D-LUI AL. MARGHILOMAN Constată că n’a avut prilejul pînă acum să vină în contact cu amdtoii săi politici din Prahova, de cînd a fost ales șef local al partidului conservator. Mulțumește conservatorilor statornici din Prahova, în fruntea cărora se găsesc d-niî C. Emilian și I. A. Basarabescu’-Ploești, se bucură de privilegiul de liberă discuțiune. Ploeștenii au dat dovadă de cel mai înalt sentiment de independență politică, ac# golftem politic , alegând totdeauna persoane demne indiferent de culoarea lor politică. Venind la chestiunea rupturiei din partidul conservator, d-sa spune că n’are nici un resentiment de ură sau invidie contra foștilor prieteni și indiferent de atacurile neloiale ce i s‘au adus, a continuat să conducă destinele partidului conservator pe calea cea dreaptă ce a fost hotărîtă în consiliul de Coroană, împliniindu-șî rolul de adevărat factor constituțional. Cind am fost ales șef al partidului conservator cu unanimitate, în atmosferă se simțea pericolul ce avea să se deslăințuiască în Europa, peste puțin timp. Cînd am luat parte în parlamentul de revizuire, printr’un discurs al meu am atras atenția primului ministru asupra inoportunitatea acestei revizuiri, deoarece evenimentele ce se precipitau cereau ca noi să ne pregătim pentru război la care eventual am fi fost tîrîți cu voia sau fără voia noastră, înainte de a lua parte la consiliul de Coroană, am avut consfătuiri cu fruntașii partidului și cari toți au acceptat că singura politică de urmat de țara noastră în asemenea împrejurări este politica care s'a și hotărît, in acel consiliu de unanimitatea celor chemați. Cind s-a hotărît neutralitatea s'a avizat la luarea măsurilor de apărare la toate fruntariile țărei. Cum s’a respectat această neutralitate s’a văzut mai târziu, cînd guvernul a întărit numai două din granițe, lăsând pe cea dinspre Prut cu totul descoperită. Am fost acuzați de relațiunea măsurilor de apărare a țarei, cînd acest fapt este notoriu, cunoscut în toată țara, și chiar de străinii cari intră în țară, pe la Predeal safi Rusciuk, prin perdelele ce se lasă la geamurile trenurilor și plantonul ce se postează la ușa fieierărul vagon, pe distanța Coron^na-Ciungiu și i Smaiav—Predeal. Am stabilit două reguli de conduită a partidului conservator. Să nu simpatizăm, sau să manifestăm ura contra vreunui grup de puteri beligerante. In ceea ce privește1 politica externă a guvernului, spune că a dat, și va da tot sprijinul pentru realizarea idealului național, însă nu va permite ca politica României să fie triîtă într’o direcție ca, fapt îndeplinit. Partidul conservator și-a continuat mania sa de conduită neînfluențată de nici o putere străină și a avut, în vedere numai interesele țării.Desfidem pe cineva, să ne arate că în orice circumstanțe, că unul din noi a cerut sau a propus puterea. A doua zi după urcarea pe tron a regelui, am fost consultat dacă e nevoi în actualele împrejurări de un guvern național și am răspuns că nu e momentul de guvern național. Și ca dovadă e că actualmente avem tot guvernul liberal. CUVINTAREA D-LUI ARION începe a vorbi, lăudînd patriotismul de care este călăuzit d. Al. Marghiloman și înjghebarea conservatoare de la Prahova. Persiflează acțiunea „Federațțiunea unioniste“. Federaliștii, au încercat să întroducă în partidul conservator o sămînță de ură și dezbinare.Ei au inventat pentru d. Marghiloman, cuvîntuil de „trădător“. Partidul conservator, e al unei „idei“ iar nu al unei „ambițiuni“. Noi ,suntem îndrumătorii idealului conservator, care luptă pentru interesul țărei și ad națiune I. D. Marghiloman, cu noi toți a făcut mari servicii țării. Dacă nu eram noi, țara, era de mult în război și am fi ajuns mai rău decit Belgia și Serbia ! Guvernul și -al făcut datoria că n’a băgat țara în foc, el însă a avut reazămuit partidului conservator. S’a dus Niclî Filipescu, în Rusia. N’am nici o gelozie, din contră că’m’ pare bine că un român a fost bine primit. A fost cuminte că na vorbit. Va placa și d. Take Ionescu, să nu vorbească nici d-sa. Și urez să fie și înăuntru tărei cuminte ca în afară. Zeflea găsește „Federația unionistă“ și pe fiecare ministru în parte. Ori ce ar face guvernul, îi făgăduim că nu vom face o opozițiune violentă căci nu e timpul , însă puterea să, o exercite în așa ,tot,incit țara să fie înălțată, și neamul înălțat. Fără războinj...-o recunosc, nu vom scăpa. In neutralitate mi putem rftminea". CUVINTAREA D-LUI S. MEHEDINȚI Am iffliow’a căi opoziți^ conservatoare de azi, e opoziția cea mai corectă din care a existat. Am fost de o corectitudine adevărat exemplară. Ne-am bîrfit pe nimeni dintre beligeranți. Din primele zile ale războiului am avut curajul să spunem neutralitate. Termină, aducând laude d-lui Al. Manghilomian, șeful partidului. La orele 6 întrunirea s’a sfîrșit. D. Marghiloman și ceilalți oaspeți, urmați de fruntașii partidului, au pornit la gară, luând trenul de București. — Stavăr. Lipsa pîinei în Capitală In toată Capitala s’a resimțit foarte mult, în ultimele două zile și în special eri, lipsa pîinei Brutarii,pretextînd că nu-șî pot procura făina cu prețurile maximale stabilite de primărie au redus cantitatea de pîine pe care o fabricau zilnic. Foarte multe brutării, mai cu seamă cele de la periferie încetaseră cu totul de a mai lucra. Populația, alarmată, crezînd că este vorba de o nouă grevă, au dat năvală pe la brutari și franzelari. S’a fi produs și cîteva incidente cari au fost aplanate de către poliție. O căruță cu pâine trecînd, eri pe calea Griviței, în apropiere de barieră, a fost oprită în mijlocul drumului, de un număr de locuitori de prin partea locului, cari, în cîteva secunde au golit căruța. Incidente de natura aceasta, s’au întîmplat în diferite puncte ale orașului. * Iată motivele cari au îndemnat pe brutari să reducă cantitatea de pîine . Morarii, au refuzat să vînză brutarilor, făina necesară, cu prețurile maximale, pretextînd că stocul pe care îl au este destinat exportului și pînă ce nu-șî vor îndeplini angajamentele luate nu, le vor putea procura făină. Brutarii, la rîndul lor, au redus cantitatea, fabricând în marginele cantităților disponibile pe cari le au. Peste două zile, cînd ar fi terminat depozitele, urma că toată Capitala să rămînă fără pîine. Autoritățile respective, aui luat însă măsuri ca populația sa nu sufere. O comisiune compusă din cîte un reprezentant al ministerului industriei și comerțului, primăriei Capitalei, prefecture! poliției, sindicatele agricole și morarilor, s’a întrunit la prefectura poliției. Prefectul poliției a pus în vedere morarilor, că dacă nu vor furniza brutarilor, cantitatea de făină de cari au aceștia nevoie, cu prețurile maximale îi va opri de a exporta făina pe care o au. Morarii, au admis cu condițiunea însă, ca sindicatele agricole să le procure griul necesar, spre a putea face față angajamentelor cu străinătatea. Agricultorii admițînd, a rămas, ca, cu începere de azi, morarii să vînză brutarilor, stocul de făină pe care l au destinat exportului. Toate brutăriile au lucrat în cursul noptei, faibricîndu-se astfel cantitatea obișnuită de pîine. Iată mai detailat hotârurile luate erî de această comisiune: Au participat d-nii G. Corbescu, prefectul poliției Capitalei, Vasile V. Ștefan, secretarul general al ministerului de industrie, Hălăceanu, ajutor de primar al Capitalei, Gh. Christodorescu, secretarul Comisiunei de export, Răceanu, inspectorul agricol al județului Ilfov și cîte un reprezentant al morilor din Capitală. Morarii au arătat că au în depozit disponibile 700 vagoane făină, admițînd, în principiu, să le pună la dispoziția primăriei Capitalei care le va distribui brutarilor cum va crede mai nimerit. In schimb, autoritățile ar urma să se oblige ca în interval de o lună să pună la dispoziția morarilor griuri cantitatea, echivalentă cu cele 700 vagoane făină furnizate primăriei. Griul se va lua de la agricultorii județului Ilfov prin bună învoială, iar la nevoe, prin rechiziționare. Condițiunile acestui angajament se vor stabili definitiv la consfătuirea ce va avea loc astăzi în acest scop (a primăria Capitalei, Serbarea patronului societăței ortodoxe TE-DEUMUL DE LA UNIVERSITATE Eri © a sărbătorit la Mitropolie patronul societății ortodoxe. Un Tedeum s’a oficiat la orele 11 a. m., de către arhiereul Teofil, vicarul Mitropolit, în prezența mitropolitului, a doamnelor din comitetul central al societății,și a unui numeros public. După Tedeum a avut loc o recepțiune la palatul mitropolitan. Arhiereul Teofil a ținut o cuvântare prin care a arătat însemnătatea zilei pentru , societatea ortodoxă și ideea fericită iar societății de a-și fi ales această zi mare a Bisericei ortodoxe ca patron al ei. A răspuns mitropolitul primat care a arătat binefacerile societății ortodoxe și grija pe care trebue să o avem pentru nouile generațiuni. „Ziua de azi, care este zi de arătare a energiei ortodoxe, va servi tinerilor generațiunii pentru a se oțeli. După aceia s’-a servit asistenților deliceață, bomboane, iar Mitropolitul Konon a făcut cerc vorbind cu fiecare persoană. De față au fost: doamnele: Zoe Gr. Râminiceanu, E. general Manu, Bosie, Ana Florascu, d-ișoara Ritoride, d-na Fl. Butculescu,d-șoara Manoil, d-na Economu, Vioreanu, A. Popescu, Mircesa, etc. P. C. S. Arhim. Scriban, Arhimu Iosif Raveluc, d. Gîrboviceanu. CONFERINȚA DE LA UNIVERSITATE La orele 2 și jumătate,în sala VI-a a Universității, d. C. Papacostea și-a dezvoltat conferința sa despre ideea de Dumnezeu, în literatura veche- greacă. A arătat în mod foarte documentat cum diferiți filozofi ai anticității, au ajuns, la, ideea de divinitate, pe care însă nu’au putut’o reda în lumină clară,, în care ne-o dă revelația divină, cuprinsă în vechiul și Noul Testament. Toți acești filozofi au văzut lpe Dumnezeu ca prin oglindă și ca ceva enigmatic, cum spune apostolul Pave. Ei au fost conduși la ideea de divinitate de principiul cauzalității, așa se explică de ce unii văd divinitatea în timiditate (Thales și Hesiod), unii în afer, -suflare (Anaximenes); unii într’o putere supranaturală, -confusă însă (Xenofories); -alții în foc (Heraclit) admițînd unul sau altul din aceste principii de cauză a lumii.Conferențiarul s’a oprit cu cercetarea la perioada criticistă a literaturii grece, rămînînd c a aceasta să fie ăicută într’-o conferință uterioară. In urmă Arhim. Scriban, mulțumește conferențiarii lui în numele societății, arătând în acela? timp cit de superioară este doctrina creștină față de toate aceste doctrine filozofice, cald pe cînd în ele vedem -sforțîndu-se mintea omului mărginit, pentru a ajunge la cunoașterea divinității, în creștinism- cunoaștem divinitatea în mod desăviîrșit în urma propriei sale descoperiri cuprinsă în Sf. Săritură. Au aizistat părintele Scriban, d-nele: Zoe Rîmniceanu, Bratoșanu, Parvin, Păltineanu, d-șoara Natalie Pruncul, d. avocat Popescu Tudor, Arh. Bailamarie, etc. Căsătoria Prințului Joachim BERLIN, 27 Februarie, —Azi a avut loc căătoria principelui Joachim de Prusia cu principesa Maria Augusta de Anhalt; erau de față împărăteasa, ducele și ducese de Anhalt. Căsătoria s-a făcut în castelul Dellevue de lângă Berlin. PRINCIPELE IOACHIM împăratul Wilhelm care se găsște pe front, nu a asistat la aceași căsătorie. (Wolff bureau) marți 1 martie ian» Agapa liberalilor in Gimpina CÎMPINA, 28 Februarie. — O importantă întrunire a membrilor partidului liberal a avut astăzi loc în saloanele clubului din localitate. Au azistat numeroși partizani politici liberali și săteni fruntași din comunele vecine ale plaiului: Breaza, Telega, Ocina și Comarnic. La această întrunire au asistat și d-ni. Demetrescu-Agraru, fostul prefect al județului și prințul Gh. Valentin Bibescu, fost deputat. Din Ploești, cu trenul de dimineață, au sosit mulți fruntași între cari și id-nii Becescu-Sylvan, deputat de Prahova, Toma Sorescu, președintele consiliului județean, Spirea Sorescu, președintele delegației județene, Protopopescu, Ciocîrdel, D. Bazilescu, consilieri județeni, Aurel Moșoiu,prim-ajutor de primar la Ploești, Bibi Demetriade, • consilier comunal, Barbu Fotescu, mare proprietar, Dumitrescu-Toboc, etc. La sosire au fost întâmpinați de fruntașii locali ai partidului liberal în frunte cu Id. Dem. I. Ștefănescu, șeful partidului liberal și primar al orașului. Aflîndu-se în trecere spre Telega, unde urma să asiste la conferința secțiunei societății ortodoxe a femeilor române,d. Demetrescu-Agraru, a fost oprit după insistențele tuturor, să ia parte la agapa anuală a membrilor partidului liberal din Cimpina. Rămas aci, d-sa a făcut mai multe vizite fruntașilor partidului din oraș. Agapa a avut loc la orele 12 a. m. Primul toast a fost ținut de d. Dem. I. Ștefănescu, șeful partidului local, care arată bucuria și mulțumirea ce o simte văzînd în mijlocul cetățenilor cîmpineni, pe acești doi fruntași ai partidului liberal din Prahova, d-nii Demetrescu-Agraru și principere Gh. Valentin Bibescu. D-sa -oagă pe d. Agramu, în numele liberalilor de pe valea Prahovei, să și locul de cinste în rîndurile partidului. Termină, inchinînid pentru șeful partidului național-liberal d. Ion I. C. Brătianu și pentru d. Al. Radovici, șeful liberalilor prahoveni. Au toastat apoi: D. Spirea Sorescu, președintele delegației județene,care vorbește în acelaș sens ca d. Ștefănescu, adăugînd că meritele d-lui Agramu, întrec suferința ce a avut și-l numește apostolul învățământului celor mici și celor mari. D. Nicu Filipescu, institutor, face constatarea că, după cum oameni ca d. Agraru s’au ridicat de jos prin muncă, la situațiuni frumoase, tot astfel oameni iluștri ca principele Bibescu, viță de Domn român, se ridică, cotoorîndu-se în mijlocul poporului. D. A. Scripcă, directorul școalei de băeți, în puține cuvinte relevează origina familiei Bibescu, spunînd că în școală elevii învață că Domnitorul Bibescu a semnat prima Constituție a țării, iar întreaga- familie, a sprijinit întotdeauna învățămîntul. D. C. Oproiu, învățător, scoate în relief virtuțile dăscălești și civice ale d-lui Agraru, și constată că d-sa este o personalitate în țara noastră. Fiindcă d. Agraru a fost prea sincer și instit să sperăm că lucrurile se vor îndrepta în cel mai scurt timp spre mulțumirea tuturor, D. Becescu-Silvan, deputat, spune că eroi nu sunt numai cei cari cad în tranșee la hotarele țării, ci și victimele din lăuntrul țării, așa cum s’a întîmplat cu d. Demetrescu- Agraru,căruia îi dă asigurări că în scurtă vreme și ajutat de dragostea tuturor, va fi așezat la locul ce i se cuvine de drept. D. inginer Dl. Ciobanu, în cuvinte călduroase exprimă celor cari sunt astăzi înconjurați de atitea simpatii, speranța sa care este a tuturor,că vor fi răsplătiți după meritele ce au. Preotul I. Chirică, mulțumește d-lui Ștefănescu, președintele clubului liberal cîmpinean, care ne-a dat prilejul să avem în mijlocul nostru,pe doi dintre cei mai iubiți și mai vrednici fruntași, d. Agraru și prințul Bibescu în sănătatea cărora închină în numele cîmpinenilor. D. G. Niculescu, învățător, relevează că numele d-lui Agraru a depășit hotarele județului nostru și că întreaga învățătorime apreciază meritele și munca d-sale. D. Demetrescu-Agraru, arată că, prin muncă, cinste și răbdare, oricine ca și d-sa se poate ridica și poate fi folositor tării și societății. . Mulțumește cîmpinenilor pentru manifestările lor sincere de dragoste și termină închinînd pentru șeful partidului, d.11. I. C. Brătianu. Prințul Gh. Valentin Bibescu, augăsite îndeajuns cuvinte spre a mulțumi celor i de față pentru manifestările ce li se arată, atît d-sale cit și d-lui Agramu, de care nici odată nu s’a despărțit. Mai vorbește, în numele meseriașilor cîmpineni, d. D. Gramezeanu, patron meseriaș,care mulțumește d-lui Dem. I. Ștefănescu, pentru grija ce o are în orice împrejurare pentru clasa meseriașilor. înainte de terminarea agapei s’au expediat următoarele telegrame, semnate de peste 80 de participanți: D-lui I. I. C. Brătianu , șeful partidului național-liberal 1 București 1 „Membrii partidului și clubuluiberal din Cîmpina și din toate comunele vecine, împreună cu reprezentanții liberali din Ploești și cu un foarte mare număr de cetățeni, avînd cu cinste in mijlocul lor pe fruntașul liberal, Demetrescu-Agraru, și pe neprețuitul lor conjudețean și amic politic principele George Valentin Bibescu strinși astăzi, 28 Februarie 1916, la masa frățească in casa clubului liberal din Cîmpina, vă transmit sincerile lor urări de sănătate și de izbîndă ce năzuiți pentru fericirea țării, a neamului și a partidului liberal?". ~~~------ -D-lui Al .G. Radovici , ministrul industriei București „Membrii partidului și clubului liberal din Cîmpina, și din toate comunele vecine, împreună cu reprezentanții liberali din Ploești și cu un foarte mare număr de cetățeni, avînd cu cinste în mijlocul lor pe fruntașul liberal, Demetrescu-Agraru și pe neprețuitul lor conjudețean și amic politic principele George Valentin Bibescu, strînși astăzi, 28 Februarie 1916, la masă frățească in casa clubului liberal din Cîmpina, vă asigură de desăvirșitul lor devotament". ■& Agapa s’a terminat la orele 5 cînd oasipeții s’au înapoiat la Ploești. v SAIDAC —————----------- Demisia generalului Gallien i BERINIA. — Știri din Franța confirmă demisia generalului Gallieni, ministrul de razboiu francez. România $9 Grecia CONSTANTINOPOL. — „Lloyd Ottoman“ anunță : Unele ziare din Atena atribue o importanță deosebită ultimei audiențe acordată de regele Constantin d-lui Filodor, ministrul Romîniei la Atena, audiență care a durat peste o oră. După audiența sa la rege, ministrul României a vizitat pe ministrul Bulgariei. Bulgaria n’are nic o griji!... Vecinii ei nu doresc decit pese « DECLARAȚIILE UNUI MINISTRU BULGAR * SOFIA, 28 Feb. — Ministrul Peșefi a declarat următoarele ziarului „Utro“ : — Situația Bulgariei este bună. Nu ne amenință nici o primejdie. Dorim să trăim în pace cu vecinii noștri și se poate spune că și dînșii au aceiași dorință de a trăi în pace cu noi. N’avem nici o intenție agresivă contra nimănuia. Avem acuma ce voiam ; nu mai avem nevoe de altceva. Sînt convins că viitorul va fi de asemenea favorabil pentru noi. In ce privește noul războiu cu Portugalia, ministrul a declarat: — Intervenția Portugaliei nu poate să schimbe situația. Această țară e cam acelaș lucru cu Muntenegrul, cu singura deosebire că Muntenegrul avea o mică armată, pe cînd Portugalia e complect dezorganizată urma revoltelor interne. Portugalia nu e decit un intrument al englezilor și stogurile ei victorii vor fi confiscarea vagoanelor germane. — Tanc