Dimineaţa, mai 1916 (Anul 13, nr. 4368-4398)
1916-05-01 / nr. 4368
UNUL xm—No. 4368 Uzi e ultima zi de subscripție la împrumutul național. Succesul obținut $i care VA TRECE DE 350 MILIOANE LEI, a hotărât guvernul s’o închidă înainte de vreme. Cine vrea să contribuie la biruința financiară a fazei, s’o facă și mai strălucitoare, cine vrea în acelaș timp să facă o bună afacere pîasisteând și bine economiile, si se grăbească a subscrie astăzi la împrumutul national Imobilizarea cerealelor pentru consumul intern Consiliul de miniștri a luat următoarea decizie importantă: Avînd în vedere referatul d-lui ministru de interne; Avînd în vedere avizul comisiunei centrale de export relativ la cota internă. Avînd în vedere că este în interesul aprovizionării armatei și populației civile ca să fie imobilizată cota internă de grin din recolta anului 1915, precum și cea de porumb din recoltele din 1914 și 1915, care trebui să fie furnizate de comercianți, băncile comerciale și agricultori, pînă la noul dispozițiuni. Avînd în vedere că în această imo ibilizare, cerută de interesul general al țarei, este necesar să se țină cont de nevoile agricultorilor pentru exploatarea proprietăților lor. IV 2 pe baza dispozițiumilor din art. 35 »LI și al. HI din legea specială autorizind luarea de măsuri excepționale : Decidem \ Este interzis, pînă la nouă dispozițiuni, să se înstrăineze cota internă de 40 la sută pentru grîu din recolta 1915, destinată furnizărei pentru trebuințele armatei și pomiațiunei civile, de către agricultori, comercianți și băncile comerciale. Aceiași interdicție este aplicată cotei interne de porumb din recoltele din 1914 și 1915, care trebue să fie furnizată pentru aceleași trebuințe, cotă care, pentru comercianți și băncile comerciale cuprind jumătatea recoltei din 1914 și recolta din 1915 întreagă și care pentru agricultori, a fost fixată la jumătatea recoltei anului 1915. înstrăinarea cotelor de grîu și porumb destinate consumației interne, determinate mai sus, nu va putea fi efectuată decit după regulile stabilite de Comisiunea centrală de export, ministerul de război și ministerul de interne, cu avizul Comisiunei centrale pentru aprovizionarea comunelor și controlul preturilor. In această interdicție nu e cuprinsă porumbul necesar agricultorilor pentru exploatarea proprietatelor. Aceasta va fi publicat în „Monitorul Oficial“ și ministerul de interne este autorizat s’o aducă la cunoștința publicului prin afișarea la primării și pe toate celelalte căi de publicitate. * Sancțiunile pentru contravențiile la dispozițiunile acestor măsuri sînt prevăzute șî pedepsite prin art. 34, aliniand :’ Aceste pedepse sînt, după cum se știe data pînă la 2000 franci amendă și în caz de recidivă, pînă la 3 luni închisoare. * Textul notei americane — sobrietatea și precisiunea ei — BERLIN. — Agenția Reuter anunță din Washington că nota americană către Germania are următorul text: „Guvernul Statelor Unite a studiat cu îngrijire nota guvernului imperial dela 4 Mai. Ea a fost luată la cunoștință ca expresia a hotărîrea guvernului imperial de a face pe viitor extrema sforțare de a mărgini operațiunile de luptă pe timpul războiului la combaterea forțelor combatante a beligeranților și că a hotărît să impune tuturor comandanților ei pe apă, restricțiunile cerute de dreptul ginților, restricțiuni asupra cărora Statele Unite a fi stăruit tot timpul dela 4 Februarie 1915, dată cînd guvernul imperial a anunțat acel războiu submarin la care a renunțat acum din fericire. In străduințele sale pline de răbdare, pentru a aplana în mod amical chestiunile critice ivite din cauza acelei politici și cari au primejduit serios relațiunile între cele două țări, guvernul Statelor Unite s-a lăsat condus și infrînat de sentimente prietenești. Guvernul Statelor Unite se bizuie că declarația actuală va fi respectată de acum încolo în mod conștiincios. Actuala schimbare a politicei guvernului imperial este menită să înlăture primejdia principală pentru întreruperea bunelor relații între Statele Unite și Germania. Guvernul Statelor Unite socoate necesar să declare că consideră ca hotărît că Germania nu are intenția să facă să se creadă că condiționează, într'un fel oarecare menținerea nouei politici anunțate, de cursul său rezultatul tratativelor diplomatice între Statele Unite și vreo națiune beligerantă, deși unele pasagii ale notei guvernului imperial de la 1 Mai ar putea fi interpretate astfel. Pentru a evita o neînțelegere posibilă guvernul Statelor Unite aduce la cunoștința guvernului impun •»,care accepta, și «nu țin încă discuta ideia că respectarea pe apă, de către autoritățile germane, a drepturilor cetățenilor americani, să fie condiționată de atitudinea vreunui alt guvern. Răspunderea la ce privește nesocotirea drepturilor neutrilor și ale neluptătorilor este ceva individual și nu comun, ceva absolut și nu relativ. Atitudinea Greciei față de Quadrupla S’a înmînat d-lui Sculadism ultimatum ? NAUEN, 29 Aprilie. — Organul francez al lormațiunei sârbești din Atena, „Drapeau“, comentînd tratativele sirbo-grecești, declară că Serbia ar trebui să denunțe tratatul sîrbo-grec în caz cind Grecia ar continua să refuze categoric libera trecere prin țară a trupelor sirbești, abătîndu-se astfel de la condițiile tratatului. Ministrul plenipotențiar sîrb a dezmințit verbal și înscris cele arătate în ziar, declarînd că raporturile greco-sîrbe sînt bune. Englezii se încuibează din ce în ce mai temeinic în Creta. O patrulă engleză a oprit trăsura poștei care pleca spre Suda-Pocoron făcînd percheziții călătorilor greci. Se inmulțuesc arestările în Creta. Bărcile de pescari sînt zilnic supuse unor percheziții penibile. Macedonenii iarăși sînt împușcați, supușii greci sunt socotiți spioni. Biroul presei din Petrograd anunță că guvernul grec a refuzat pînă acum să lase liberă trecerea trupelor sârbești și că motivează acest refuz cu teama de a nu se răspindi epidemii și cu obiecțiunea că transportul trupelor sârbești pe drumul îngust Patras-Barissa, ar cere prea mult timp. E clar, insă, că motivul principal e teama guvernului grec de Germania. Comunicatul mai spune că aliații s’au hotărît să forțeze Grecia la împlinirea cererilor Quadruple, ca să se vadă odată limpede cari sunt planurile Greciei. Miniștrii plenipotențiari ai aliaților ar fi primit instrucțiuni să lucreze în înțelegere cu statul major al trupelor aliate din Grecia. ■ * După ziarul bulgar „ltro“, miniștrii plenipotențiari ai Angliei și Rusiei la Atena au înmînat ministrului președinte Sculadis o notă prin care se cere un răspuns la pretentiunile Quadruple pînă în 36 de ore Academia Română COMUNICAREA D-LUI N. IORGA In ședința de erî a Academiei Române, d. Nicolae Iorga a făcut o importantă comunicare cu privire la unele cărți scrise si CIVIL* de cărturarii romîni în secol al 18-l a. Unele din aceste cărți găsite de 4L Iorga în bibliotecile particulare, im erită preocupările clasei culte din secolul al 18-lea. Conferențiarul citează cîteva din acele volume: o ediție germană de la 1770 a operilor lui Racine din biblioteca lui Ion Palade. In biblioteca prințului Gh. Cantacuzino s’au găsit două traduceri făcute din filozoful indian Chesterfield, traduceri făcute de Iancu Busnea și N. Buteanu. Grecul Zugi Danti a colectat deja boemii moldoveni și munteni numeroase „catastive“ cu poezii scrise în grecește de boerî. La seminarul Veniamin din laș se găsesc numeroase cărți din veacul al 18-lea. Așa este un manual de geografie a lui Butifier . Vorbește apoi de o poemă idilică a lui Zaharia Mavrudi, cît și despre istoria romînă scrisă de Daniel Philippide. D. Iorga închee arattad importanta descoperire a și altor cărți din acea epocă intra cît ele sunt imagina spiritului el. f.ȘERSE PAGINI Atac contra Salonicului PARIS. 28 Aprilie. Armata germano-bulgară a bombardat cu o violentă foarte mare frontul de la Ghevgheli la Doiran. Dar nu se pare că bulgarii ar fi dispuși să ia ofensiva. Suntem informați că ei se întăresc înaintea orașului Monastir. Vasul grec „Niron", care a sosit la Salonic, a fost bombardat în momentul în care părăsea insula Thasos, de hidroaeroplanele germane. (Agence Radiol Gânduri simple n Alimente ascunse“ Citesc într'un ziar are excepțională : un Scherlock-Holmes insoit de un polițist zdravăn (ca să nu mănînce trunteală) va umbla prin casele cetățenilor pentru a găsi lăzi de zahăr și alte alimente ascunse de egoiști și de muncăcioși, in dauna concetățenilor delicați și altruiști. Cred că in această chestiune palpitantă putem adăuga și noi un ideni mititei și al dracului. Pe cetățeni o să-i controleze acel Sherlock Holmes dublat de un polițist sau doi. Dar pe d. Holmes și pe polițiști cine să-l controleze? Cine să scotocească prin dulapurile și cămara d-lui primar al Capitalei ? La da Corbescu in cămară cine va cuteza să cerceteze? Dar la înalții demnitari de la ministere ? La d-nii deputați și la alte fețe simandicoase ? Aud ? Hămine deci să fie controlați toți cei fără de blazoane și fără trecere. Cei cîteva zeci de negustori din Lipscani Și cetățenii cad nu au trecere la ai noștri. Pentru cei cu remunerație mică și familie mare cred că nu e nevoe de control fiindcă mai însii n’ai căm ră ß al doilea n'av, mijloace să-și procure merinde pe trei-patruluni înainte. Atunci cum rămîne Sherlock-Holmes? Ideea fiind cum s'a zis excepțională va rămîne să plutească în aer fiindcă este inutilă. Cei nevoiași n'au mijloace de aprovizionare iar pe cei cari afi mijloace n'are cine să-i puc la rezon [UNK] Răminem deci tot la vorba veche. Cine are, papă, cine nu *abdăf Rezon sau ba ? Stan Bolovan lemdreemul rezervist Consecințele neglijenței în armată Reproducem aci mai jos textul unei dureroase petițiuni înaintată comandantului corpului IV de armată de un nenorocit rezervist, rămas infirm pe urma unor neglijențe și nepăsări a celor cari aveau datoria să-l îngrijească: Domnule general Subsemnatul Gottlib Ițicovicî, soldat rezervist din bat. 8 vînători comp. 7, am onoare a aduce la cunoștința civ. că prin luna Februarie 1915, în timpul inspecției cv. la batalion, pe cînd mă aflam în front, din cauza frigului prea aspru, mi-a degerat degetul cel mare de la piciorul drept. GOTTLIB IȚICOVICÎ Prezentîndu-mă în mai multe rîndurî la vizita medicală mi s’au administrat mai multe medicamente, însă nici unul nu mi-a fost de folos. Văzînd că nu mă mai fac bine și cerîndu-mi voe de a pleca să mă îngrijesc, cu un medic civil, și neadmițîndu-mi-se, am plecat fără voe — și recunosc că am greșit — în garnizoana Iași, unde am intrat în cura d-rului Milian. După o lună de zile de absență, simțindu-mă mai bine, m’am reîntors de bună voe la batalion, unde consiliul de disciplină, m’a condamnat la 4 luni închisoare, pedeapsă ce am făcut la închisoarea Galata, cu tot certificatul medical al d-rului Milian. După terminarea pedepsei, m’am reîntors la batalion, de unde am fost trimes împreună cu unitatea din care făceam parte, în satul Mîndrești, pentru lucrare de tranșee. Din cauza frigului, a ploilor și a cantonamentului rău, în care am fost băgat, rana la picior mi s’a redeschis iar, piciorul s’a cangrenat Ducîndu-mă din nou la vizita medicală, d- doctor Hadîrcă mi-a spus că nu am nimica și nici nu a voit să mă primească măcar in infirmerie. In urmă beneficiind de un concediu de 15 zile și rana dela picior cangrenîndu-se cu totul, am intrat în spitalul israelit din Iași, unde am fost operat, tăindu-mi-se piciorul de la genunchi de d. doctor Anghel de la spitalul Sf. Spiridon. Astăzi, domnule general, mă găsesc în cea mai gravă stare de nenorocire, neavzînd cu ce să-mi hrănesc soția și un copil, precum și o mamă bătrînă, care, nici ea nu poate să-și agoniseas cele necesare pentru existență. Cu multă greutate am putut, de general, să mă tîrăsc astăzi pînă la dv., să vă prezint cererea mea, să vă arăt și situația în care mă găsesc și să vă rog să binevoiți a da ordin să se cerceteze și să se aprecieze cauzele cari m’au adus în această stare, iar în urmă să mi se dea ajutorul prevăzut de lege pentru infirmitate in timpul și din cauza serviciului. Vă rog, dn general, să primiți asigurarea respectului meu. Soldatul GOTLÎB IȚICOVICÎ sdr. Elena Doamna No. 57 ' - Iași j Duminică 1 Bain 1916 De la cercul de studii al partidulu conservator-democrat Aseară în cercul de studii al partidului conservator-democrat, d. Ioanițescu a vorbit despre Monopolul Zahărului. La această conferință a asistat și d. Take Ionescu. Conferențiarul spune la început că, evenimentele prin care trecem vor impune statului nostru sporuri de budget. O fracțiune a partidului liberal a propus acoperirea acestor sporuri prin crearea de monopoluri Partidele politice s’au declarat ostile acestor monopoluri cari tind la acapararea forțelor economice în favoarea unui partid politic.. Conferențiarul arată apoi că toată Europa se găsește sub regimul Convenționei de la Bruxelles după care zahărul străin se impune la o taxă vamală de trei suta de kgr. Singură Elveția are monopol și acolo a fost impus de Quadrupla spre a nu se practica frauda în favoarea Germaniei. D. Ioanițescu face apoi un documentar istoric asupra încurajărei industriei zahărului, analizînd legile din 1873, 1882 și 1898, legi alcătuite cu multă incompetință, deoarece se expunea budgetul Statului și s’a împovorat sarcina consumatorului. Cu timpul situațiunea consumatorului s‘a înrăutățit și mai mult de oarece fabricile s‘au cartelat tinzînd să se constituie într’un trust. Așa fiind situația, spune conferențiarul, greșit se acuză convenția d-lui Tache Ionescu din 1906 de o stare de fapt datorită legislației anterioare, stabilită de guvernul liberal. Conferențiarul analizează și respinge toate capetele de acuzare aduse Convenției din 1906 dovedind că este un progres față de legislația trecută. Scrisoarea d-lui Costinescu din Viitorul face deplină lumină și distruge legenda creată în jurul d-lui Tache Ionescu. Convenția a dat fărei an cîștig netto mai mare de 8 milioane iată adevărul. Ajungînd la rezultatele acestei industrii găsește că ele sunt cît se poate de dezastroase . Agricultura nu a profitat nimic căci se cultivă numai 14.000 ha. sfeclă ceva derizoriu față de 4.000.000 suprafață totală cultivabilă. Comerțul nu cîștigă nimic consideră acest aliment, ca articol de a reține clientela, penntru a cumpăra altă marfă. Consumația suferă. E ceva dureros într’o țară agricolă să vezi populația ducînd lipsa zahărului, iar Primăria intervenind și afișînd localurile de vînzare. Aceasta după 40 de ani de încurajare în care timp Statul a pierdut maii mult de 209 milioana In fiecare an, și anul aceseta avem o lipsă de 10 milioane kgr. față de cele 40 milioane kgr. la cît se ridică consumul intern. Fabricile nu iau măsuri, azi le trebue 60 vagoane sămînță și n’au decît 10 vagoane. Arată cui cifre cît am rămas în urmă celorlalte țări . Noi consumăm 5 kgr. de cap pe cînd englejim 29 kgr. Danemarca 35 kgr. Elveția 29 kgr. Germania și Franța 16 kgr. de cap de locuitor. Noi avem numai 5 fabrici pe cînd Germania are 411, Franța 368, Rusia 267, Belgia 111 fabrici. Zahărul e prea scump față de costul de producție, care după socotelile făcute, nu trece cifra de 32 bani. Din această cauză numai 30 la sută consumă zahăr, și din aceștia 80 la sută la oraș și 20 la sută la sate. In loc de eftinire fabricile de zahăr răspund cu trustul prin înființarea fabricei Danubiana din Giurgiu epuizînd astfel toată starea evoluției industriale: încurajare la 82 și 98, cartel după 1902, cartel cu tendință spre trustificare la 1905 și trust la 1914. O situație care trebue să sfîrșească dar nu prin monopol. Monopolul <rtrofiază spiritul de inițiativă, reinviază plaga funcționarismului, distruge energia națională. Monopolul de producere este o imposibilitate. Cînd cei cari l-au propus și-au dat seama de consecințele lui anti-economice, l’au abandonat și au inventat a doua formă. Monopolul de vînzare ca mijloc pentru a ajunge la co-interesare. Acest monopol care maschează acapararea ar aduce distrugerea industriei zahărului. Numai printr’un regim de liberă concurență putem ajunge la ostenirea zahărului, scopul principal al oricărei legiferări. E și o chestie constituțională: Monopolul de stat economic și conform Constituției, deoarece isvorăște din principiul reglementărei muncii, unde statul are drept să se amestece. Dar ce vei face cu fabricile existente? Le vom expropria, răspund partizanii co-interesărea pentru ca în1 tcrinS să formăm o mare societate pusă sub controlul statului. Ori expropriați .tea nu se poate face, căci se trece din domeniul reglementărea muncei la domeniul dreptului de proprietate șî exproprierea în acest caz nu intră la cadrul art. 19 din Constituție, care este limitativ. Ca soluție propune regimul convenției de la Bruxelles care e adeptat de toată Europa, afară de țările bocanice. De asemenea se declară pentru o cointeresare dar între agriculturii și fabricile de zahăr, iar nu cointeresare între stat și un anumit partid politic. In fiecare județ să se înființeze cîte o fabrică de zahăr brut și numai 3 sau 4 rafinării centrale. Capitalul să fie depus de agricultorii noștri cari să fie interesați la cîștigul fabricilor de zahăr. Agricultorul asociat cu fabricantul de zahăr, numai astfel vom putea esteni zahărul. Monopolul trebue înlăturat pentrul că ascunde o tendință de confiscare a forțelor economice. De la Teatru TEATRUL REGINA MARIA. — Cum se scrie o revistă, revista politico-mondenă de actualitate, în 2 acte, de Radu Țandăra. In beneficiul „Familiei luptătorilor“ s’a reprezentat aseară pentru întîia oară și se va reprezenta discord pentru a doua oară la Teatrul Regina Maria o,revistă intitulată „Cum se scrie o revista". Aatun, Radu Țandăra este un vechini și spiritual cronicar, care a ilustrat întotdeauna breasla gazetărească. Toți acei cari-i cunosc și ca om de societate, nu se vor mira când vom spune că, amuzîndu-se spre a amuza pe alții, a scris desigur cea mai spirituală revistă a anului, căci „Cum se scrie o revistă“ nu are numai o proză plină de duh, observațiuni și aluziuni mușcătoare și cuplete de actualitate din cele mai reușite, dar se simte în întreaga revistă, fără urmă de pretenție însă, o tendință morală din cele mai sănătoase, dictată de bunul simț și dreapta judecată a unui spirit matur. Lucrarea lui Radu Țandăra a făcut deliciile unei săli în care amm recunoscut tot ce are Capitala mai select și mai cunoscătoți în ale geniului. Scenele și cupletele generaților, la pensie, ale samsarului evreu, ale teatrelor care se dispută, ale pictorului, ale modei, ale mitocanului, ale celor patru partide politice, ale Ardealului, sunt o succesiune de succese ilariante. Se ride cu hohote și aclamațiunile izbucnesc mereu la scenă deschisă și după fiecare tablou. In Revista se bucură și de avantajul de a avea câteva interprete cu totul drăgălașe și vioaie, ca d-rele Archip, Gaitan, Eugenia Ionescu, Bebe Tolmidi și d-nele Lelia Danielescu, Bădulescu și câțiva interpreți amatori cu totul remarcabili ca d-nii Petre Duma, Al. Marian, Neagu, Boerescu, Aurel Alexandrescu-Caramanău, Ionel Demetrescu, I. Suchianu—fără a uita și pe ......Iliiuță ! cari cu felul de a zice cupletele și în dansurile nationale, rusești, americane au făcut furori. Nu i mai puțin succes a avut d. Berlescu cu frumoasa sa voce de tenor liric. > . Muzica alcătuită de d. Ulrich are melodii plăcute și contribue la succesul general, care e cel mai mare pe care l’a avut vreo revistă la noi —și aceasta, datorită, în primul rînd, spiritualului autor, pe care publicul, insistînd în aclamațiunile sale, l’a determinat să apară la rampă. « De la Galerie ’ Lipsa de cereale în Italia VIENA, 29 Aprilie. — „Idea Nazionale“ anunță: Italia a cumpărat 75000 tone de cereale în Australia. Cerealele vor fi transportate în Iunie . Acum urmează tratative pentru organizarea transportului