Dimineaţa, mai 1916 (Anul 13, nr. 4368-4398)

1916-05-01 / nr. 4368

UNUL xm—No. 4368 Uzi e ultima zi de subscripție la împrumu­tul național. Succesul obținut $i care VA TRECE DE 350 MILIOANE LEI, a hotărât guvernul s’o închidă înainte de vreme. Cine vrea să contribuie la biruința finan­ciară a fazei, s’o facă și mai strălucitoare, cine vrea în acelaș timp să facă o bună afa­cere pîasisteând și bine economiile, si se grăbească a subscrie astăzi la împrumutul national Imobilizarea cerealelor pentru consumul intern­ ­ Consiliul de miniștri a luat ur­mătoarea decizie importantă: Avînd în vedere referatul d-lui mi­nistru de interne; Avînd în vedere avizul comisiunei centrale de export relativ la cota in­ternă. Avînd în vedere că este în intere­sul aprovizionării armatei și popu­lației civile ca să fie imobilizată cota internă de grin din recolta anului 1915, precum și cea de porumb din recoltele din 1914 și 1915, care trebui să fie furnizate de comercianți, băn­cile comerciale și agricultori, pînă la noul dispozițiuni. Avînd în vedere că în această imo­ ibilizare, cerută de interesul general al țarei, este necesar să se țină cont de nevoile agricultorilor pentru ex­ploatarea proprietăților lor. IV 2 pe baza dispozițiumilor din art. 35 »L­I și al. HI din legea specială au­­torizind luarea de măsuri excepțio­nale : Decidem \­ ­Este interzis, pînă la nouă dispo­­zițiuni, să se înstrăineze cota in­ternă de 40 la sută pentru grîu din recolta 1915, destinată furnizărei pentru trebuințele armatei și po­mi­­ațiunei civile, de către agricul­tori, comercianți și băncile comer­ciale. Aceiași interdicție este aplicată cotei interne de porumb din recol­tele din 1914 și 1915, care trebue să fie furnizată pentru aceleași trebu­ințe, cotă care, pentru comercianți și băncile comerciale cuprind jumă­tatea recoltei din 1914 și recolta din 1915 întreagă și care pentru a­­gricultori, a fost fixată la jumătatea recoltei anului 1915. înstrăinarea cotelor de grîu și porumb destinate consumației in­terne, determinate mai sus, nu va putea fi efectuată decit după regu­lile stabilite de Comisiunea centra­lă de export, ministerul de război­ și ministerul de interne, cu avizul Comisiunei centrale pentru aprovi­zionarea comunelor și controlul preturilor. In această interdicție nu e cu­­prins­ă porumbul necesar agriculto­rilor pentru exploatarea proprieta­te­­lor. Aceasta va fi publicat în „Monito­rul Oficial“ și ministerul de interne este autorizat s’o aducă la cunoș­tința publicului prin afișarea la pri­mării și pe toate celelalte căi de publicitate. * Sancțiunile pentru contravențiile la dispozițiunile acestor măsuri sînt prevăzute șî pedepsite prin art. 34, alinian­d :’ Aceste pedepse sînt, după­ cum se știe data pînă la 2000 franci a­­mendă și în caz de recidivă, pînă la 3 luni închisoare. * Textul notei americane — sobrietatea și precisiunea ei — BERLIN. — Agenția Reuter anunță din Washington că nota americană către Germania are următorul text: „Guvernul Statelor Unite a studiat cu îngrijire nota guvernului impe­rial dela 4 Mai­. Ea a fost luată la cunoștință ca expresia a hotărîrea guvernului imperial de a face pe vi­itor extrema sforțare de a mărgini operațiunile de luptă pe timpul războ­iului la combaterea forțelor comba­tante a beligeranților și că a hotărît să impune tuturor comandanților ei pe apă, restricțiunile cerute de drep­tul ginților, restricțiuni asupra că­rora Statele Unite a fi stăruit tot tim­pul dela 4 Februarie 1915, dată cînd guvernul imperial a anunțat acel răz­boiu submarin la care a renunțat a­­cum din fericire. In străduințele sale pline de răb­dare, pentru a aplana în mod ami­cal chestiunile critice ivite din cau­za acelei politici și cari au primej­duit serios relațiunile între cele două țări, guvernul Statelor­ Unite s-a lă­sat condus și infrînat de sentimente prietenești. Guvernul Statelor­ Unite se bizuie că declarația actuală va fi respectată de acum încolo în mod conștiincios. Actuala schimbare a politicei gu­vernului imperial este menită să în­lăture primejdia principală pentru întreruperea bunelor relații între Statele Unite și Germania. Guver­nul Statelor Unite socoate necesar să declare că consideră ca hotărît că Germania nu are intenția să facă să se creadă că condiționează, în­­tr'un fel oarecare menținerea nouei politici anunțate, de cursul său re­zultatul tratativelor diplomatice în­tre Statele Unite și vreo națiune be­ligerantă, deși unele pasagii ale no­tei guvernului imperial de la 1 Mai ar putea fi interpretate astfel. Pentru a evita o neînțelegere po­sibilă guvernul Statelor Unite adu­ce la cunoștința guvernului imp­­un •»,care accepta, și «nu țin încă discuta ideia că respecta­rea pe apă, de către autoritățile germane, a drepturilor cetățenilor americani, să fie condiționată de a­­titudinea vreunui alt guvern. Răs­punderea la ce privește nesocotirea drepturilor neutrilor și ale neluptă­torilor este ceva individual și nu co­mun, ceva absolut și nu relativ. Atitudinea Greciei față de Quadrupla S’a înmînat d-lui Sculadism­ ultimatum ? NAUEN, 29 Aprilie. — Organul francez al lormațiunei sârbești din A­­tena, „Drapeau“, comentînd tratati­vele sirbo-grecești, declară că Ser­bia ar trebui să denunțe tratatul sîrbo-grec în caz cind Grecia ar con­tinua să refuze categoric libera tre­cere prin țară a trupelor sirbești, a­­bătîndu-se astfel de la condițiile tra­tatului. Ministrul plenipotențiar sîrb a dezmințit verbal și înscris cele arătate în ziar, declarînd că rapor­turile greco-sîrbe sînt bune. Englezii se încuibează din ce în ce mai temeinic în Creta. O patrulă engleză a oprit trăsura poștei care pleca spre Suda-Pocoron făcînd percheziții călătorilor greci. Se in­­mulțuesc arestările în Creta. Bărcile de pescari sînt zilnic supuse unor percheziții penibile. Macedonenii ia­răși sînt împușcați, supușii greci sunt socotiți spioni. Biroul presei din Petrograd anun­ță că guvernul grec a refuzat pînă acum să lase liberă trecerea trupe­lor sârbești și că motivează acest re­fuz cu teama de a nu se răspindi e­­pidemii și cu obiecțiunea că tran­sportul trupelor sârbești pe drumul îngust Patras-Barissa, ar cere prea mult timp. E clar, insă, că motivul principal e teama guvernului grec de Germania. Comunicatul mai spune că aliații s’au hotărît să forțeze Grecia la împlinirea cererilor Quadruple­, ca să se vadă odată limpede cari sunt planurile Greciei. Miniștrii pleni­potențiari ai aliaților ar fi primit instrucțiuni să lucreze în înțelegere cu statul major al trupelor aliate din Grecia. ■ * După ziarul bulgar „l­tro“, mi­niștrii plenipotențiari ai Angliei și Rusiei la Atena au înmînat minis­trului președinte Sculadis o notă prin care se cere un răspuns la pretentiunile Quadruple­ pînă în 36 de ore Academia Română COMUNICAREA D-LUI N. IORGA In ședința de erî a Academiei Ro­mâne, d. Nicolae Iorga a făcut o im­portantă comunicare cu privire la u­­nele cărți scrise si CIVIL* de cărtura­rii romîni în secol­ al 18-l a. Unele din aceste cărți găsite de 4L Iorga în bibliotecile particulare, im erită pre­ocupările clasei culte din secolul al 1­8-lea. Conferențiarul citează cîteva din a­­cele volume: o ediție germană de la 1770 a operilor lui Racine din biblio­teca lui Ion Palade. In biblioteca prințului Gh. Canta­­cuzino s’au găsit două traduceri fă­cute din filozoful indian Chesterfield, traduceri făcute de Iancu Busnea și N. Buteanu. Grecul Zugi Danti a colectat deja boemii moldoveni și munteni nume­roase „catastive“ cu poezii scrise în­ grecește de boerî. La seminarul Veniamin din laș­ se­ găsesc numeroase cărți din veacul­ al 18-lea. Așa este un manual de geo­grafie a lui Butifier­ . Vorbește apoi de o poemă idilică a­ lui Zaharia Mavrudi, cît și despre is­­­toria romînă scrisă de Daniel Phili­­ppide. D. Iorga închee arattad importanta descoperire a și altor cărți din acea epocă intra cît ele sunt imagina spiritului el. f.ȘERSE PAGINI Atac contra Salonicului PARIS. 28 Aprilie.­­ Armata germano-bulgară a bombardat cu o violentă foarte mare frontul de la Ghevgheli la Doiran. Dar nu se pare că bulgarii ar fi dispuși să ia ofen­siva. Suntem informați că ei se în­tăresc înaintea orașului Monastir. Vasul grec „Niron", care a sosit la Salonic, a fost bombardat în mo­mentul în care părăsea insula Tha­­sos, de hidroaeroplanele germane. (Agence Radiol Gânduri simple n Alimente ascunse“ Citesc într'un ziar a­r­­e excepțio­nală : un Scherlock-Holmes inso­it de un polițist zdravăn (ca să nu mă­­nînce trunteală) va umbla prin ca­sele cetățenilor pentru a găsi lăzi de zahăr și alte alimente ascunse de egoiști și de muncăcioși, in dauna concetățenilor delicați și altruiști. Cred că in această chestiune palpi­tantă putem adăuga și noi un ideni mititei și al dracului. Pe cetățeni o să-i controleze acel Sh­erlock­ Hol­­mes dublat de un polițist sau­ doi. Dar pe d. Holmes și pe polițiști cine să-l controleze? Cine să scotocească prin dulapurile și cămara d-lui pri­mar al Capitalei ? La da Corbescu in cămară cine va cuteza să cerceteze? Dar la înalții demnitari de la mini­stere ? La d-nii deputați și la alte fețe simandicoase ? Aud ? Hămine deci să fie controlați toți cei fără de blazoane și fără trecere. Cei cîteva zeci de negustori din Lips­cani Și cetățenii cad nu au­ trecere la ai noștri. Pentru cei cu remunera­ție mică și familie mare cred că nu e nevoe de control fiindcă mai însii n’ai­ căm­ ră ß al doilea n'av, mijloace să-și procure merinde pe trei-patru­­luni înainte. Atunci cum rămîne Sh­erlock-Holmes? Ideea fiind cum s'a zis excepțională va rămîne să plutească în aer fiindcă este inutilă. Cei nevoiași n'au mijloace de apro­vizionare iar pe cei cari afi mijloace n'are cine să-i puc la rezon [UNK] Răminem deci tot la vorba veche. Cine are, pa­pă, cine nu *abdăf Rezon sau ba ? Stan Bolovan lemdree­m­ul rezervist Consecințele neglijenței în armată Reproducem aci mai jos textul u­­nei dureroase petițiuni înaintată co­mandantului corpului IV de armată de un nenorocit rezervist, rămas in­firm pe urma unor neglijențe și ne­­păsări a celor cari aveau datoria să-l îngrijească: Domnule general Subsemnatul Gottlib Ițicovicî, sol­dat rezervist din bat. 8 vînători comp. 7, am onoare a aduce la cu­noștința civ. că prin luna Februarie 1915, în timpul inspecției cv. la ba­talion, pe cînd mă aflam în front, din cauza frigului prea aspru, mi-a de­gerat degetul cel mare de la piciorul drept. GOTTLIB IȚICOVICÎ Prezentîndu-mă în mai multe rîn­­durî la vizita medicală mi s’au ad­ministrat mai multe medicamente, însă nici unul nu mi-a fost de folos. Văzînd că nu mă mai fac bine și cerîndu-mi voe de a pleca să mă în­grijesc, cu un medic civil, și neadmi­­țîndu-mi-se, am plecat fără voe — și recunosc că am greșit — în garni­zoana Iași, unde am intrat în cura d-rului Milian. După o lună de zile de absență, simțindu-mă mai bine, m’am reîn­tors de bună voe la batalion, unde consiliul de disciplină, m’a condam­nat la 4 luni închisoare, pedeapsă ce am făcut la închisoarea Galata, cu tot certificatul medical al d-rului Milian. După terminarea pedepsei, m’am reîntors la batalion, de unde am fost trimes împreună cu unitatea din care făceam parte, în satul Mîndrești, pentru lucrare de tranșee. Din cauza frigului, a ploilor și a cantonamentului rău, în care am fost băgat, rana la picior mi s’a re­deschis iar, piciorul s’a cangrenat Ducî­ndu-mă din nou­ la vizita me­dicală, d- doctor Hadîrcă mi-a spus că nu am nimica și nici nu a voit să mă primească măcar in infirme­rie. In urmă beneficiind de un conce­diu de 15 zile și rana dela picior can­­grenîndu-se cu totul, am intrat în spitalul israelit din Iași, unde am fost operat, tăindu-mi-se piciorul de la genunchi de d. doctor Anghel de la spitalul Sf. Spiridon. Astăzi, domnule general, mă gă­sesc în cea mai gra­vă stare de ne­norocire, ne­avzîn­d cu ce să-mi hră­nesc soția și un copil, precum și o mamă bătrînă, care, nici ea nu poate să-și agoniseas­­ cele necesare pentru existență. Cu multă greutate am putut, d­­e ge­neral, să mă tîrăsc astăzi pînă la dv., să vă prezint cererea mea, să vă arăt și situația în care mă găsesc și să vă rog să binevoiți a da ordin să se cerceteze și să se aprecieze cau­zele cari m’au adus în această stare, iar în urmă să mi se dea ajutorul prevăzut de lege pentru infirmitate in timpul și din cauza serviciului. Vă r­og, d­­n general, să primiți a­­sigurarea respectului meu. Soldatul GOTLÎB IȚICOVICÎ sd­r. Elena Doamna No. 57 ' - Iași j Dum­inică 1 Bain 1916 De la cercul de studii al partidulu conservator-democrat Aseară în cercul de studii al par­tidului conservator-democrat, d. Ioa­­nițescu a vorbit despre­­ Monopolul Zahărului. La această conferință a asistat și d. Take Ionescu. Conferențiarul spune la început că, evenimentele prin care trecem vor impune statului nostru sporuri de budget. O fracțiune a partidului liberal a propus acoperirea acestor sporuri prin crearea de monopoluri Partidele politice s’au declarat ostile acestor monopoluri cari tind la aca­pararea forțelor economice în fa­voarea unui partid politic.. Conferențiarul arată apoi că toa­tă Europa se găsește sub regimul Convenționei de la Bruxelles după care zahărul străin se impune la o taxă vamală de t­rei suta de kgr. Singură Elveția are monopol și aco­lo a fost impus de Quadrupla spre a nu se practica frauda în favoarea Germaniei. D. Ioanițescu face apoi un docu­mentar istoric asupra încurajărei industriei zahărului, analizînd le­gile din 1873, 1882 și 1898, legi alcă­tuite cu multă incompetință, de­oa­rece se expunea budgetul Statului și s’a împovorat sarcina consumatoru­lui. Cu timpul situațiunea consuma­torului s‘a înrăutățit și mai mult de oarece fabricile s‘au cartelat tin­­zînd să se constituie într’un trust. Așa fiind situația, spune conferen­țiarul, greșit se acuză convenția d-lui Tache Ionescu din 1906 de o stare de fapt datorită legislației anterioare, stabilită de guvernul li­beral. Conferențiarul analizează și res­pinge toate capetele de acuzare a­­duse Convenției din 1906 dovedind că este un progres față de legisla­ția trecută. Scrisoarea d-lui Costi­­nescu din Viitorul face deplină lu­mină și distruge legenda creată în jurul d-lui Tache Ionescu. Convenția a dat fărei an cîștig netto mai mare de 8 milioane iată adevărul. Ajungînd la rezultatele acestei in­dustrii găsește că ele sunt cît se poate de dezastroase . Agricultura nu a profitat nimic căci se cultivă numai 14.000 ha. sfeclă ceva derizo­riu față de 4.000.000 suprafață totală cultivabilă. Comerțul nu cîștigă ni­mic consideră acest aliment, ca­ arti­col de a reține clientela, penntru a cumpăra altă marfă. Consumația suferă. E ceva dureros într’o țară agricolă să vezi populația ducînd lipsa zahărului, iar Primă­ria intervenind și afișînd localurile de vînzare. Aceasta după 40 de ani de încurajare în ca­re timp Statul a pierdut maii mult de 209 milioana In fiecare an,­­ și anul aceseta a­­vem o lipsă de 10 milioane kgr. fa­ță de cele 40 milioane kgr. la cît se ridică consumul intern. Fabrici­le nu iau măsuri, azi le trebue 60 vagoane sămînță și n’a­u decît 10 vagoane. Arată cui cifre cît am rămas în ur­mă celorlalte țări . Noi consumăm 5 kgr. de cap pe cînd englejim 29 kgr. Danemarca 35 kgr. Elveția 29 kgr. Germania și Franța 16 kgr. de cap de locuitor. Noi avem numai 5 fabrici pe cînd Germania are 411, Franța­ 368, Rusia 267, Belgia 111 fa­brici. Zahărul e prea scump față de cos­tul de producție, care după socotelile făcute, nu trece cifra de 32 bani. Din această cauză numai 30 la sută con­sumă zahăr, și din aceștia 80 la sută la oraș și 20 la sută la sate. In loc de eftinire fabricile de za­hăr răspund cu trustul prin înființa­rea fabricei Danubiana din Giurgiu epuizînd astfel toată starea evoluției industriale: încurajare la 82 și 98, cartel după 1902, cartel cu tendință spre trustificare la 1905 și trust la 1914. O situație care trebue să sfîrșească dar nu prin monopol. Monopolul <r­­trofiază spiritul de inițiativă, rein­­viază plaga funcționarismului, dis­truge energia națională. Monopolul de producere este o im­posibilitate. Cînd cei cari l-au propus și-au dat seama de consecințele lui anti-economice, l’au abandonat și au inventat a doua formă. Monopolul de vînzare ca mijloc pentru a ajunge la co-interesare. Acest monopol care maschează a­­capararea ar aduce distrugerea in­dustriei zahărului. Numai printr’un regim de liberă concurență putem a­­junge la ostenirea zahărului, scopul principal al oricărei legiferări. E și o chestie constituțională: Mo­nopolul de stat economic și conform Constituției, deoarece isvorăște din principiul reglementărei muncii, un­de statul­­ are drept să se amestece. Dar ce vei face cu fabricile existente? Le vom expropria, răspund partiza­nii co-interesărea pentru­ ca în1 tcrinS să formăm o mare societate pusă sub controlul statului. Ori expropriați .tea nu se poate face, căci se trece­­ din­ domeniul reglementărea munc­ei la domeniul dreptului de proprietate­ șî exproprierea în acest caz nu intră la cadrul art. 19 din Constituție, care este limitativ. Ca soluție propune regimul con­venției de la Bruxelles care e adeptat de toată Europa, afară de țările b­o­­­canice. De asemenea se declară pentru­ o cointeresare dar între agriculturii și fabricile de zahăr, iar nu cointere­sare între stat și un anumit pa­rtid politic. In fiecare județ să se înfiin­țeze cîte o fabrică de zahăr bru­t și numai 3 sau 4 rafinării centrale. Ca­pitalul să fie depus de agricultorii noștri cari să fie interesați la cî­ști­­gul fabricilor de zahăr. Agricultorul asociat cu fabricantul de zahăr, nu­mai astfel vom putea esteni zahărul. Monopolul trebue înlăturat pen­trul­­ că ascunde o tendință de confiscare a forțelor economice. De la Teatru TEATRUL REGINA MARIA. — Cum se scrie o revistă, revista politico-mondenă de actualitate, în 2 acte, de Radu Țandăra. In beneficiul „Familiei luptători­lor“ s’a reprezentat aseară pentru întîia oară și se va reprezenta di­scord pentru a doua oară la T­ea­trul Regina Maria o,revistă intitu­­la­tă „Cu­m se scrie o revista". A­atu­n­­, Radu Țandăra este un vechini și spiritual cronicar, car­e a ilustrat întotdeauna breasla gazetărească. Toți acei cari-i cunosc și ca om de societate, nu se vor mira când vom spune că, amuzîndu-se spre a amu­za pe alții, a scris de­sigur cea mai spirituală revistă a anului, căci „Cum se scrie o revistă“ nu are numai o proză plină de duh, o­bser­­vațiuni și aluziuni mușcătoare ș­i cu­plete de actualitate din cele mai reușite, dar se simte în întreaga revistă, fără urmă de pretenție însă, o tendință morală din cele mai sănătoase, dictată de bunul simț și dreapta judecată a unui spi­rit matur. Lucrarea lui Radu Țan­dăra a făcut deliciile unei săli în­ care amm recunoscut tot ce are Ca­­­pitala mai select și mai cunoscă­toți în ale geniului.­­ Scenele și cupletele­­ generaților, la pensie, ale samsarului evreu, ale teatrelor care se dispută, ale pic­­­torului, ale modei, ale mitocanului, ale celor patru partide politice, ale Ardealului, sunt o succesiune de succese ilariante. Se ride cu hohote și aclamațiunile izbucnesc mereu la scenă deschisă și după fiecare ta­blou. I­n Revista se bucură și de avanta­jul de a avea câteva interprete cu­ totul drăgălașe și vioaie, ca d-rele Archip, Gaitan, Eugenia Ionescu, Bebe Tolmidi și d-nele Lelia Da­­­nielescu, Bădulescu și câțiva in­­terpreți­ amatori cu totul remarca­bili ca d-nii Petre Duma, Al. Ma­rian, Neagu, Boerescu, Aurel Ale­­xandrescu-Caraman­­­ău, Ionel De­­metrescu, I. Suchianu—­fără a uita­ și pe ......Iliiuță ! cari cu felul de a zice cupletele și în dansurile na­tionale, rusești, americane au făcut furori. Nu i­ mai puțin succes a avut d. Berlescu cu frumoasa sa voce de tenor liric. > . Muzica alcătuită de d. Ulrich are melodii plăcute și contribue la suc­cesul general, care e cel mai mare pe care l’a avut vreo revistă la noi —și aceasta, datorită, în pri­mul rînd, spiritualului autor, pe ca­re publicul, insistînd în aclamațiu­­nile sale, l’a determinat să apară la rampă. « De la Galerie ’ Lipsa de cereale în Italia VIENA, 29 Aprilie. — „Idea Nazio­­nale“ anunță: Italia a cumpărat 75­000 tone de cereale în Australia. Cerealele vor fi transportate în Iunie . Acum urmează tratative pentru orga­nizarea transportului

Next