Dimineaţa, noiembrie 1916 (Anul 13, nr. 4554-4569)
1916-11-03 / nr. 4554
Á: XIII—No 4554 C P LI muz RN W5PIH8 SIHBtROS Ulli MRGU8 LE S au capturat 2 ofițeri, 81 oameni de trupă, 8 mitraliere și un bogat material de războiu Războiul nostru »H 1.1.——» ■ I ' 80BB8B8 Marele Cuartier General COMUNICAT No. 79 1 (14) Noewo. 1916 orele 7 dim. FRONTUL DE NORD al NORD-VEST . Pe frontiera de Hest a Moldovei artileria noastra a redus in tăcere artileria inamica in valea Trotușului și valea Uzului. „ D intre valea Oituzului și valea Cașinului inamiul a atacat continuu dela 29 Olt. pini în prezent, toata atacurile sale au fost sângeros respinse, am contra-atacat și luat 2 ofițeri și 81 oameni de trupa prizonieri, 8 mitraliere si material de război. In valea Putnei și pînă la Predeluș, afară de bombardament de artilerie și mici acțiuni, nu este nimic important. In valea Prahovei bombardament intens de artilerie. in regiu iea Dragoslavello inamicul a atacat cu infanteria$I artilerie grea, silind trupele noastre să cedeze teren pe aripa smigă. Pe stângă Oltului inamicul atacă puternic, pozițiile trec ota mină în mină. La Jiu inamicul presează cu forțe noi și superioare. Trupele noastre, după lupte îidîrite, au fost nevoite să se retrage la sud de Bumbești. La Cerna acțiuni de artilerie și de patrule de infanterie. * FRONTUL DE SUD: Pe Dunăre nimic Important. In Dobrogea nici o schimbare* Flotila noastră a ajuns eri la Seimenii Nari si a bombardat trupele dela flancul sting inamic. Belgia și pacea de mîine ----------------------------- Un glas belgian se ridică sa proclame că Belgia martiră va trebui să învie mîine liberă și înfloritoare, cum era înainte de dezlănțuirea conflagrației generale actuale, și nu numai în baza dreptului ce-l are orice stat de sine stătător să-și păstreze viața sa națională intactă și să se dezvolte după particularitățile și nevoile sale firești, ci și pentru că o Belgie liberă este singura garanție a păstrării păcei în viitor. Acest considerent formează încheerea unui studiu: „Belgia chinuită și militantă, trecutul și viitorul ei“, scris de d. Finnin Vanden Bosch, a cărui apariție se anunță pe curând și a căruli concluzie o publică „L’Independance Belge “. „Liberarea Belgiei este sigură ! scrie autorul! în încheerea cartei lui. Șî ea nu ne e garantată numai de puterea armatelor aliate, a cărei acțiune are ca prim obiectiv să smulgă Germaniei această victima sângerândă. Noțiuni morale, fără de care omenirea nu poate trăi, ar fi desființate, dacă Europa de după război, ar da ca spectacol o Germanie stăpână pe Belgia. Prin imorala sa nedreptate o astfel de configurație a lumei ar purta în sine un germen sigur de distrugere. Mai întîi, Belgia însăși nu s’ar supune niciodată , făcînd apel la instinctul de revoltă, care nu i-a lipsit în nici din marile ceasuri ale istoriei sale, ea ar fi în contra învingătorului o plagă altminteri usturătoare decit a fost Alsacia și Lorena. Pe de altă parte, marile artite a* trebui să consimți fără voia lor la consumarea acestei nedreptăți, nu și-ar ierta-o niciodată remușcările lor împreună cu sentimentul de nesiguranța în care ar trăi toate micile țări față de imperiul de pradă, ar pregăti o revanșă, care ar cere o Europă mai înarmată decît oricînd. O Belgie aservită sau mutilată menține la orizont perspectiva amenințătoare a unui războiu nou. O Belgie redată menirei sale libere este condiția și chezășia păcea viitoare a universului. Cînd ceasul uberăreî va veni pentru Belgia, ea va relua — după o așa de dramatică paranteză—cursul vieței sale de muncă. Stupul pe care l-a răsturnat o lovitură brutală de călcîi, va fi pus din nou în picioare, albinele risipite se vor reîntoarce și fagurii vor fi treptat refăcuți,cu o activitate pe care conferința o va fi purificat. Nu într’o zi se va face totul, dar Belgia, „cîmp de bazae al Europei“, a mai cunoscut în trecut asemenea încercări și știe de veacuri severa ,disciplină a „reînceputurillor“. Ultimul cuvînt al autorului, care este și acela al întregi lumii civilizate, e că dacă „Belgia ar trebui să cadă în luptă și să fie ștearsă de pe harta Europei, lumea modernă ar conduce funeraliile a două principii indispensabile vieței sale și cari sunt ca și respirația sa morală : onoarea și libertatea“. CITIȚI articolele și telegramele din pag. III Eroii noștri căzut Im luptele din Dobrogea la 24 Septembrie Locotenentul de rezervă TOMA ANGHEL Căutarea răniților — O PROPUNERE — Primim următoarele: Nu credeți că ar fi bine ca fiecare om cu dare de mină să ia la el un convalescent, sau un bolnav ușor rănit. In modul acesta s’ar mai descogestiona spitalele și îngrijirea lor ar fi tot așa de bine. In ceea ce privește pansamentele, cum doctorii nu pot veni la fiecare bolnav, aceștia ar putea fi string in cîte-va cartiere ale Capitalei, fie la o școală, fie la un club ,sau la ia bancă starea lor puțin gravă permițîndu-le mersul pînă acolo. Gustimă E. C. .■ [UNK]n I I 111111191 g I .ii. pune și inele Noroc de artist. Sculptorul Savargin e rănit la o mină. Și anume la mina stingă. — Mare noroc, veți zice. O fi. Dar sculptorul Savargin e stîngaciu și modelează cu mina stingă. Să sperăm că, totuși, va scăpa cu mine și că războiul nu ne va distruge încă un talent. * Bethmann-Hollweg e gata să adere la nu știe care ligă. Asemenea adeiurni se fac însă în scris. Deci, încă un petec de hîrtie. Afară de turciii de bulgari cari au primit ca valabile asemenea petece nemțești, nu știm cine ar mai avea curajul să încheie vreo înțelegere cu Germania lui Betleimann. Marele ziar vienez „Neue Freie Presse“ se consolează strașnic. El constată că italienii n’au o serie neîntreruptă de succese, ei fac cite o pauză după fiecare succes. ...Spre deosebire ,de austriaci, cari abia reușesc să-șî menajeze cite o pauză, după fiecare înfrîngere ! „Neamul Romînesc“ înregistrează niște pumni încasați de o biată femeie care se îngrămădea la lemne. E bine ca, mai ales acuma, vigoarea romînească să se afirme, dar nu oricum și față de oricine. Sînt atîția dușmani cărora le-o putem dovedi în chip mai util, pe cîmpul de luptă. N’ar fi bine să se lămurească acest amănunt tuturor acelora cari posedă o fărîmă de autoritate ? A dispărut un ziar. Și cititorii au aflat-o din alte ziare!! Citesc în ziare, diferite anunciuri. Se cântă oameni in toate profesiile. Prima condiție : „să fie nemobili*zabbil“. In timp de pace au căutare numai oamenii zdraveni, azi slăbiciunea e suprema forță. * Eroare spirituală : Ordonanța unei primării din țară: se pune la dispoziție o anume calitate de făină pentru fabricațiunea populațiunii. Este vorba de fabricațiunea pîinei de către populațiune. * Presa germană face elogii vitejiei armatei române. Nemții recunosc deci că mai aveau ceva de învățat. Primim următoarele : Ne adresăm dv. spre a interveni pe lângă onor, minister de interne și a ne lămuri în ceea ce privește biletele de identitate. Sintem soțiile multor ofițeri de rezervă ce ne găsim în diferitele orașe ale țării din anumite motive și împrejurări, acum vroind a ne întoarce la locuințele noastre, nu e suficient a avea certificatul de cununie, mai e nevoie și de alte acte prin care să ne putem autentifica . De unde să luăm, dacă altele nu posedăm ? Pentru ce să mai umblăm pe la prefecturi, primării, etc. ca să ne expunem mai mult ? Noi așa găsim cu cale că un certificat de cununie e cel mai emerit, își face publicul o ideie de cite întrebări ni se pun nouă ? Un singur cititor, cîtuși de puțin harnic la scris, poate întreba mai mult decât ar fi în stare să răspundă o sută de ziariști. Culmea a atins-o însă un simpatic cititor care ne scrie că pe ziua de 23 (5) 1916, a visat și ne cere să î tîlcuim visul. Mărturisim că ne-am întrebat... dacă nu visăm. Este adevărat că visul cititorului e de-o palpitantă actualitate : munți, păduri, ofițeri, aeroplane și zeppelinuri. Intrucit cenzura poștei n’s înlăturat scrisoarea, credem că near fi îngăduit și nouă s’o reproducem textual, cu tot caracterul ei... militar. Dar nu vi se pare, iubiți cititori, că cel puțin unii dintre dv. ne surmenează prea mult ? CRAMPON * ■* Joi 3 Noembrie 1913 Instrucțiuni pentru prevenirea pericolului holerei Primăria orașului București, direcțiunea sanitara, •publică următoarele instrucțiuni: In vedere că în timpul din urmă s’au ivit cazuri de holeră in Dobrogea și dealungul Dunării inferioare, pericolul invaziei holerei în Capitală nu este cu totul,exclus. Refugiații din Dobrogea, armata venită din Dobrogea, coloanele de subsistență, călătorii din localitățile bîntuite ar putea să introducă boala în București. De altfel însă anotimpul înaintat ne lasă să sperăm, că chiar dacă s’ar introduce boala, nu se va putea întinde peste măsură și că epidemia va înceta în curînd. Cu toate acestea trebue să căutăm a face ca Bucureștiul să devie un teren impropriu întinderii boalei, astfel iicit ca și în 1913, Capitala să fie scutită de epidemie. Pentru aceasta trebue o conlucrare inteligentă a populațiunei cu autoritatea sanitară. 1) In ce privește apa de băut. Se vor lua măsuri, ca apa de băut din Capitală să fie ireproșabilă.. Pentru aceasta imediat după ivirea primului caz de holeră, se vor suprima apele de suprafață, asemenea apa filtrată de la Bocu, așa incit se va distribui numai apa din stratele profunde, apă subterană ireproșabilă. Se vor închide puțurile de la periferia orașului, acolo unde există guri de apă ale Primăriei și se vor lua măsuri severe pentru a împiedica risipa de apă, mai cu seamă obiceiul räu de a lăsa robinetele deschise și în fine se vor revizui robinetele, cari adesea ori chiar fiind închise, lasă să picure apa, cauzînd o mare risipă de apă. Proprietarii sînt deci de acum invitați a face reparațiunile necesare pentru ca robinetele să se poată închide ermetic. Numai conformîndune acestor dispozițiuni, apa excelentă din profunzime care va putea fi băută fără frică, va fi suficientă și va putea fi distribuită exclusiv în timpul holerei. Cu toate acestea trebue insistat, ca această apă să fie băută în stare proaspătă, din vase curate și spălate mai întîi cu aceiași apă. Chiar dacă suntem nevoiți să păstrăm această apă, să nu fie păstrată mai mult de o zi și numai în vase curate și acoperite. Neapărat că în timpul holerei apa cu puțin ceața fiartă și răcită e o băutură excelentă , însă poate fi consumată și apa gazoasă, vin și bere, cari nu conțin microbii holerei, ci din contra omoară acești microbi. Agenții polițienești însoțiți de instalatori de apă, vor revizui gurile și robinetele de apă și dacă le vor găsi defectuoase, — lăsând să curgă apă fiind închise — se vor repara pe contul proprietarului. 2) Depărtarea materiilor uzate. Primăria ia măsuri a se face curățenia maidanurilor, a locurilor virane, a stradelor și canalurilor, precum și a se face mai cu exactitate ridicarea gunoaielor. a) Proprietarii, chiriașii, hotelierii, hangiii și în general toți locuitorii Capitalei, vor fi obligați a face zilnic curățenie în casele și curțile lor, mai cu seamă în bucătării și privățî, strîngînd toate gunoaiele menajere intr’o cutie bine acoperită, pînă la ridicare de către serviciul salubrităței sau arderea lor. Cutiile cu gunoaie vor fi scoase în fiecare dimineață, pe trotuar înaintea casei. Asemenea vor evita aglomerațiile de persoane în locuințele lor. b) Ei vor fi obligați să șî golească latrinele, să le fie curate și să le dezinfecteze în modul următor. Vor un var alb proaspăt, îl vor stinge cu puțină apă și apoi vor adăuga, aipă in proporție de 5 litri la un kgr, var și cu această soluție, sub formă de lapte de var, vor vărui pardoseala, pereții, scaunul latrinelor;la cabinete de lux se va putea întrebuința spălarea loc cu o soluțirme de creolină 5 la sută sau acid fenic 3 la sută. c) .Birtiașii, băcanii și toți debitanții de alimente și băuturi vor fi obligați a păstra toate condimentele și alimentele — preparate sau nu— acoperite, asemenea și băuturile vor fi conservate în vase închise; este mai totul oprit de a se pune ghiața direct în băuturi sau pe alimente, ci numai în aparate frigorifere sau dulapuri sistematice pentru a le răci sau a le conserva. Agenții polițienești și sanitari vor supraveghia stricta aplicare a acestor dispozițiuni, luiînd măsuri, în caz de neconformare, a se face curățenie și a goli latrinele de către comună în contul proprietarului 3. In ceea ce privește alimentele și paza individuală . Laptele trebue mai întîi bine fiert în clocote și numai apoi consumat, conservîndu-se în vase bine opărite cu apă fierbinte și bine acoperite. Zarzavaturile, legumele, fructele, nu se vor consuma decit numai după cip vor fi fost opărite cu apă fierbinte, iar fructele se pot consuma preparate sub formă de compot, sau numai spălate cu apă fierbinte. In fine nici un aliment crud, netrecut prin foc, să nu se consume în timp de epidemie. Comestibilele și în general alimentele ce se debitează zilnic prin piețe, hale, băcănii, etc., cari pot fi infectate cu germenii boalei și cari nu se pot consuma decit, crude, adică netrecute prin foc, ca de ex. : brînzeturile, mezelurile de tot felul și mai ales untul proaspăt, se pot evita în timp de epidemie de holleră. In general vorbind, sfătuim publicul să nu consume alte alimente de cu mâncări preparate și servite calde și pe farfurii calde, tacâmurile fiind asemenea trecute prin apă fierbinte, iar șervetele și fețele de masă să fie curate și uscate. Prăjiturile și toate alimentele din aceiași natură, cari se consumă reci și pot fi contaminate, trebuesc încălzite înainte de a fi consumate. Mai cu seamă bucătăriile și persoanele din bucătărie să se țină în cea mai mare Curățenie și toate albiturile, uneltele și alimentele solide în stare uscată și curată, căci holera crește și se înmulțește numai pe obiecte umede. Publicul să nu facă exces de mîncare sau băutură, căci deranjîndu-se stomacul, să contractă boala mai cu ușurință. Asemenea este important să se observe curățenia cea mai mare atît prin spălarea fresevantă a mîinilor cu apă caldă și săpun și la nevoie chiar prin biosinfectare, după spălare, cu oțet sau spirt mai cu seamă, înainte de a mînca ceva. Ne vom îngriji de curățenia și schimbarea rufelor cit mai deseori. Rufele murdare provenind de la persoane suspecte prin diaree și vărsături, se vor aduna cu îngrijire și lega într’un cearceaf muiat într un desinfectant (oțet, spirt, leșie), apoi desinfectate muindu-se într un vas cu leșie fierbinte. Farmaciile vor putea vinde, un timp de holeră în sticle cu etichete, purtînd însemnarea „Otrava“ soluțiune de 1:400O sublimat, pentru spălarea, mîinilor și obiectelor suspecte. 4. Se va organiza un control sever la gările și la barierile Capitalei pentru toate persoanele care sosesc și la nevoie vor fi observate și vaccinate desinfectîndu-se rutele. Asemenea se vor prezenta serviciului sanitar al Capitalei toate persoanele care au sosit în ultimele 5 zile în Capitală, venind din Dobrogea, sau din orașele mari de la Dunărea inferioară, pentru a fi vaccinate. Vor fi vaccinate și persoanele cele mai expuse de a fi infectate de holeră. Publicul este rugat să arate primăriei sau prefecturei poliției, persoanele venite din localități bîntuite de holeră și cari s’au sustras controlului desinfectării rufelor și vaccinațiilor.Cazurile suspecte prin diaree, vărsături, crampe, etc., vor fi imediat aduse la cunoștința poliției sau serviciului sanitar al Capitalei. Pînă la venirea autorității, se vă Citiți continuarea în pagînalla.