Dimineaţa, august 1925 (Anul 21, nr. 6716-6745)

1925-08-01 / nr. 6716

TEIEFOANELE NOASTRE AVOTUTPRI BH TOT PE LUI» l.A ADMINISTRAŢIA ZIARULUI SI LA CONCESIONARA? „SOCIETATEA GENERALA DE POBtICITATE“.STRADA SUSEN CARABA (FOST gARABHEORGHEV wtsmatm ~ ‘ “ “ 'M"M -+■ iS ilii Iftâ-âlîl­­■*** n codrii Bârnovei Sanatoriul de boli pulmonare. — Studenţii tubercul­ieşi In Sanatoriu Pe drumul de fer Iaşi-Vaslui, se află staţiunea Bârnova, a treia staţie după Iaşi (Nicolina Ciurea Bârnova). Situată la 20 km. de Iaşi, staţi­unea Bârnova are o altitudine de 500 metri dea­­sura Mării Negre, fi­ind mai înaltă Ca Slănicul, care deşi în munţi, e numai la 350 mm deasupra mării. Bârnova e puţin cunoscută în ţară, doar nenorocitul accident de cale ferată de la 1 ianuarie 1917, i-a adus o tristă reputaţie.­ La Bârnova se află una din c­ele mai primejdioase pante a C .F. R. Trenul cum ese din tunel în­cepe să coboare vertiginos spre Ciurea In noaptea de 31 Decem­brie 1916 spre 1 Ianuarie 1917, un tren supraîncărcat, având aproa­­pe 100 vagoane trase de două Pa­­cificuri, coborând această pantă­ ,începu să-şi ia viteză, frânele nu imai ajutau la nimic, trenul­­co­bora spre Iaşi cu o viteză ce ajun­se la 150 km. pe oră. Aproape de Ciurea avu loc catastrofa: trenul sări de pe şini la­­ curbă, vagoa. Iftele se rostogoliră pe terasament şi de sub sfărâmăturile lor s’au scos mii de morţi. Bârnova a în­­registrat astfel cea mai groaznică nenorocire de cale ferată din lume. In satul Bârnova s’a ridicat un ’cimitir întreg cu mormintele vic­timelor catastrofei, printre care au fost peste 1000 soldaţi care că­lătoreau pe acoperişul vagoanelor. DRUMUL SPRE SANATORIU . la eşirea din tunel, o potecă te duce prin desişul pădurilor de fra­sini, fag, stejari şi brazi, spre sa­natoriul de boli pulmonare al soc. pentru profilaxia tuberculosei.­­Gara Bârnovei e la î­n altitudine de jure de 350 metri ei până la sanato­riu unei o potecă în scări de apara­­pe un km. lungime, până ajungi la 500 m. altitudine, unde încep să ţi­pară printre brazi pavilioanele sa­natoriului. Ajuns la poarta sanatoriului este întâmpinat de o armată de câini..Codrii Bârnovei adăpostesc haite de lupi, care vara nu în­drăznesc să se apropie nici până la 2 km, în jurul sanatoriului. Unul din câinii uriași ai d-rului Game­­viei, medicul primar al sanatoriu­lui, a fost atras în adâncul pădu­rii de un lup ce-l gonea şi acolo fiind atacat de o haită întreagă a fost sfâşiat în bucăţi. SANATORIUL ÎNCONJURAT DE LUPI Iarna e o grozăvie la Bârnova. haitele de­­lupi se apropie până la Doctorul Gancevici speră că pâ­nă în douăzeci de ani, tuberculo­za va putea fi distrusă de medici­nă prin vaccin, cum au fost înde­părtate holera, ciuma și atâtea alte boli care odată îngroziau lu­mea. Un savant danez, doctorul Mo­­ellgaard din Copenhaga, a găsit mijlocul de a vindeca tuberculoza cu săruri de aur (sanocrisynă), ca­re se aplică acum la Paris cu un succes extraordinar. APARATELE BÂRNOVEI Doctorul Gancevici a construit niște aparate pentru pneu­motorax artificial atât de sensibile încât a­­zotul pompat între foițele plămâ­nului pătrunde sub o presiune de a mia parte dintr'o atmosferă. Aparatul ,,pneumotorax“ model 1925 e o adevărată minune a Tech­­nicei medicale şi a dat rezultate atât de strălucite încât va fi adop­tat curând de toate sanatoriile lu­mii. Din bolnavii complect vindecaţi 50 la sută îşi dator­esc vindecarea pneumo­tor­axului artificial; prin­­tre cei vindecaţi de pneumotorax 4 au fost adus în stare muribundă. Prin aceste succese Bârnova şi-a căpătat un renume european. De doctorul Gancevici se vorbeşte a­­cumm la Prag­a şi Paris mai mult ca la Bucureşti. Sanatoriul renovat de Soc, pen­tru profilaxia tuberculozei, are un aspect occidental, vând până şi u­­zină electrică proprie. E o curăţe­nie, cum găseşti doar în sanatorii­le elveţiene, iar vasta curte a su­nătorului, în care se găseau acum câţiva ani gunoaie ca în multe spi­tale ale noastre, a fost transfor­mată într-un parc japonez, cu pe­luze japoneze, o minune de flori şi culori. Tuberculosul de la Bârno­va respiră aerul ozonizat al codri­lor, îmbălsămat de mirosul mii­lor de flori ale parcului, face cură de aer, lumină, supraalimentaţie şi pneumotorax; de aceia ies din sa­natoriu vindecat sau foarte ame­liorat, cu un câştig în greutate de 10 — 20 kg. Cine intră în sanato­riu cu ambii plămâni complect din sanatoriu şi trăsura doctoralul e escortată totdeauna de oameni înarmaţi şi de 5 — 6 câini din cei mai voinici, fără câini nici nu vor să pornească caii la gară, de frica lupilor. Bolnavii se simt însă bine, având vara ca şi iarna aerul ozo­­nizat al brazilor şi tratamentul dus până la abnegaţie al d-rului Corneliu Gancevici. Printre bolnavii tuberculoşi am găsit un chimist din Pais, un stu­dent cehoslovac, o studentă în me­­londă din Harcov, un student al universităţii din Pavia (Italia), şi alţi intelectuali ai căror plămâni delicaţi au fost atinşi de cruda boală. Nici unul din bolnavi nu e demoralizat şi mulţi din ei pără­sesc saatoriul cu desăvârşire vin­decaţi. O STATISTICA INTERESANTA După o statistică publicată de „Analele Ministerului Sănătăţii“ (No. 9, anul I), sanatoriul Bârno­vei a avut 365 bolnavi în 1924, cari au făcut 27.546 zile de cură. Din aceştia s’au contaminat : 140 în familie, 41 în şcoală, 55 în cazarmă, 107 în ateliere. Se ved© că la noi profilaxia se face foarte greu, 60 la sută din bolnavi au căpătat tuberculoza în şcoală, cazarmă sau atelier. Statistica ne mai arată că au intrat cu tuse 347 bolnavi şi au ieşit fără tuse 165. Au intrat cu expectoraţii 302 bolnavi, au ieşit fără 155. Au intrat cu, hemoptizii (scuipa­­te cu sânge) 118; n'a ieşit din sana­toriu nici­ unul din hemoptizie. Din 365 bolnavi statistica a în­registrat: 25 vindecaţi; 47 morţi (din 59 muribunzi); 146 foarte amelioraţi; 51 amelioraţi; 70 staţionari; 23 a­­gravaţi. E de notat că în 1924 s’au adus 59 muribunzi în sanatoriu, din a­­ceştia au murit 47. Unul din bol­navi a murit în gară şi altul (co­pilul unui deputat) a murit în tră­sura doctorului, care trebuia să a­­ducă muribundul la sanatoriu. E o greşală când se trimit oa­meni aproape morţi la sanatoriu, ale căror zile sunt numărate şi nu mai pot fi salvaţi de nimeni. Bolnavii cari vii la Bârnova, a­­vând o ftizie uşoară, ies complect vindecaţi. Tuberculoza nu mai e clar o pri­mejdie mare când bolnavul intră de la început în sanatoriu.­­ 146 bolnavi au ieşit foarte ame­lioraţi şi 51 amelioraţi, ceia ce e într-adevăr îmbucurător. truşi de ftizie nu mai poate fi însă judecat nici de 100 savanţi ca Gan­cevici, după cum un foc stins nu mai poate fi reaprins nici cu cele mai puternice foaie. IN DESIŞUL CODRILOR De la Bârnova pornit în trăsură spre satul Tăcuta (jud. Vaslui), la vre-o 10 k­m. sud de Bârnova. Intre 10—21 August, are loc la Sibiu, un „Congres al tinerimii române”. Au fost invitate toate şcoalele secundare, universităţile, societăţi­le studenţeşti şi cele de cultură şi educaţie pentru tinerime, pe lân­gă reprezentanţii tinerimii româ­ne din afară de regat (Bulgaria, Iugoslavia, Albania, Grecia) şi de reprezentanţii tinerimii statelor balcanice (Grecia, Turcia, etc.). ROSTUL CONGRESULUI Congresul are următorul rost: a) O pregătire unitară a tineri­mii participante prin programul ce va executa. b) Stabilirea unor puncte de ple­care pe baza cărora să se încerce o federalizare a tuturor forţelor şi instituţiilor de cultură şi educaţie pentru tinerime, în vederea creerii unui organ puternic de educaţie, cultură şi direcţionare unitară a tinerimii noastre, potrivit fiinţei noastre naţionale şi nevoilor noa­stre sociale c) Pregătirea lucrărilor în vede­rea înfiinţării unei ,.Confederaţi­­uni a tinerimii statelor balcanice” care să devie un organ de cultură şi progres pe calea raporturilor de prietenie dintre tinerimea statelor balcanice. „Confederaţia tinerimii statelor balcanice” tinde să rezolve astfel şi o seamă de nevoi cultural-naţio­­nale ce există între popoarele sta­telor balcanice. „Confederaţia” devine totdeoda­tă şi organul care tinde să rezolve atâtea cerinţe ale neamului nostru de dincolo de hotare. Congresul este sub înaltul pat. Drumul taie codrul şi iarna pu­ţini ar avea curajul să-l străbată. La mijlocul drumului d-na dr. Gancevici îmi arată ruinele unei biserici cu clopotniţele dărâmate. Intrarăm în biserică cu multă pre­­cauţiune, de­oarece la zece metri deasupra noastră atârnă grinzi pu­trezite. O BISERICA LOCUITA DE LUPI In această biserică, îmi spune d-na Gancevici, paznicii sanato­riului au descoperit o haită de lupi. Iarna se aud urlete groazni­ce din biserică şi lupii se îngră­mădesc când crivăţul face troieni de omăt. In tăcerea nopţii codrii răsună de urletul fiarelor care se aude până la Tăcuta şi Bârnova. Ştie oare ministerul Artelor de existenţa acestei bisericii Nimeni nu-i ştie vechimea şi bătrânii din împrejurimi spun că aşa au apu­­cat-o din copilărie. Şi astfel o biserică antică e lă­sată ruinei timp de 60 de ani şi mai bine. RADIOFONIA LA BARNOVA Bolnavii intelectuali ai sanato­riului mă roagă să transmit citi­torilor ziarelor ,„Adevărul“ şi „Di-­­mineaţa“ dorinţa lor de a avea ra­diofonie. Ei se simt foarte bine, niciunul nu e demoralizat, dar stau în santoriului luni şi luni de zile, vara şi iarna, fără a avea cea mai mică distracţie. Sanatoriile din străinătate au toate radiofonie, bolnavii adorm în sunetul undelor hertziene. Bârnova are o poziţie radio-e­­lectrică minunată, sanatoriul do­mină codrii, la 500 metri recepţia se face mai bine ca la Bucureşti şi Iaşi. Instalarea unei Antene, a ri­nei supraheterodyne Radiola şi a câtorva „h­aute-parleur“-uri în pa­vilioanele bolnavilor, ar costa cel mult 100.000 lei, sumă ce s-ar pu­tea aduna prin subscripţie pu­blică. Congresul medicilor de spitale mixte IAŞI, 30.­­ Am anunţat la timp, iniţiativa luată de d. dr. SAILEA­­NU, medicul spitalului din Negreşti- Vaslui, de a strânge la­olaltă pe toţi medicii de spitale mixte, pentru apărarea intereselor instituţiunei, cărora s’au devotat şi acela de a strânge legături de colegialitate în­tre dânşii. Acum d. dr. Săileanu a lansat un apel, invitând pe toţi medicii de spi­tale mixte, la o mare consfătuire, fixată pentru 15 Septembrie la Bu­cureşti. Adeziunile urmeaz­ă a fi adresate d-lui dr. Săileanu până la 15 Au­gust, pentru a avea timpul necesar, de a face pregrăirile de găzduire. S’a elaborat un program de ches­tiunile ce vor fi dezbătute. — Can­­tronaj al principelui moștenitor­, care va deschide personal lucră­rile congresului, președinte de o­­noare fiind d. profesor universitar S. Mehedinţi, iar preşedinte activ d. profesor St. Pop, directorul li­ceului ,,Sf. Sava“ şi senator. PARTICIPANŢI O seamă de cărturari şi de oa­meni de bine îşi vor aduce cuvân­tul lor către tinerimea noastră. Intre aceştia, până acum, s’au a­­nunţat d-nii: profesor universitar S. Mehedinţi, profesor universitar I. Simionescu, general Ion Popes­­cu, C. Brăiloiu, Em. Bu­cuţa, etc. Numărul total al participanţilor este de 100 — 150 persoane. Studenţimea şi tinerimea româ­nă de pretutindeni are datoria de a răspunde cu tot entusiasmul ei, la această chemare de muncă or­donată, de mişcarea sufletească, de idealuri, de viaţă, pentru întări­rea caracterului şi desvoltarea nea­mului şi ţării. ÎNSCRIERILE înscrierile şi informaţiile se fac la d. Toma I. Strelk­ovsky, condu­cătorul general al biuroului res­pectiv — strada Mihail Cornea 48 — Bucureşti, în fiecare zi, până la 5 August a. c. Toate societăţile, şcoalele, uni­versităţile, etc. sunt rugate să-şi trimită reprezentanţi. Costul ese de 750 lei de persoană pentru studenţi şi asociaţiile stu­denţeşti, de 1000 lei pentru şcolari şi orice altă persoană care repre­zintă o instituţie culturală, plus trenul cu reducere, în suma res­pectivă cuprinzându-se toată în­treţinerea pe 5 zile, cât durează congresul. Peste 29 ani nu va m­ai fi tuberculoză... L. FLORIN Congresul tinerimii române ic­h­li Centrala 6/87 1 Direcția 57/72 Centrala 24/73 3 Administr. 7/69 Centrala 46/78 1 Provincia 10/66 DIMINEAȚA Când va fi adunarea generală a „Astral“ Comitetul executiv al asociatei Astra“ din Sibiu, pentru progresul liteaturei şi culturei poporului ro­mân, a hotărît ca în ziele de 29 şi 30 August, asociaţia să-şi ţină adu­narea generală a membrilor săi în oraşul Reghinul Săsesc din Transil­vania. Cu îndeplinirea tuturor formalită­­ţilor necesare în vederea acestei a­­dunări, comitetul a însărcinat pe d. dr. Enea Popa, care, între alele, se va ocupa şi cu chestiunea încartie­­ruirei membrilor sosiţi din alte o­­raşe. In consecinţă, toate acele persoane cari vor participa la adunarea „As­trei“, vor trebui să se anunţe d-rului Enea Popa cel mai târziu până la 18 August. km lit­iolu­loi Hi BERLIN, 30. (Rador). — Ştiri din Paris anunţă că greva funcţionari­lor de bancă se întinde şi colegii lor din Marsilia au încetat asemenea lu­crul; sunt temeri ca şi oraşul Lyon să nu urmeze acelaşi cale. UN COMERCIANT GRAV RĂNIT GALAȚI, 30. — O puternică ex­plozie s’a produs astăseară la orele 11 jumătate, în beciul cârciumei lui Samuil Schintlich din str. Balaban colt cu strada Română. Comerciantul ducându-se în beciu pentru a scoate vin și apropiindu-se cu o lumânare aprinsă de niște bu­toaie cu benzină acestea la un mo­ment dat au făcut explozie. Comerciantul a fost grav rănit şi transportat la spitalul israelit. Flăcările produse s-au întins cu repeziciune asupra întregului beciu, ameninţând clădirea. Imediat au sosit la faţa locului pompierii cari sub comanda căpita­nului Nicula, lucrează la localizarea focului. O panică de nemaipomenit s’a produs în întregul cartier, deoarece se crede că se mai găsesc butoaie cu benzină cari sunt gata să explo­deze. Mihăilescu I noul Iswifyr­ In Jursia •BnaBSB­S’a Încercat răsturnarea repubicei CONST­ANTIN­OPOL, 29. 1 Tribunalul independenţei ur-­ mează să se întrunească as­tăzi pentru a se ocupa de o nouă conspiraţie pe care Sigu­ranţa a descoperit-o în ulti­mele zile. Un mare număr de persoa­ne arestate au fost trimise la Angora. S’au găsit asupra acestora documente din care reese e­­xistența unui comitet care lucrează In străinătate împo­triva intereselor republice­. Acest comitet este prezidat de către Cerchez Edem care primește subsidii în acest scop dela sultanul Vahided­in. Cea mai mare parte din a­­coliţii ce locuesc în Turcia au fost arestaţi. Din ordinul guvernului, poliţia a făcut o descindere pe vaporul tur­cesc „Itihad“, cu care consiprato­­rii aveau legături, trimiţând acoli­ţilor lor irespondenţă şi bani. Pe bordul acestui vapor au fost găsite documente importante. Comandantul vaporului şi oame­nii echipajului au fost cu toţii ares­taţi, iar vasul pus sub supraveghere. UN MINISTRU COMPLICE Se vorbeşte cu insistenţă de imi­nenta arestare a unui ministru ca­re făcea de asemenea parte din or­ganizaţia complotistă. Sabride, fost deputat; Sacride, de­putat de Constantinopol, Salih E­­fendi, deputat de Erzerum, Husrez Samnl, Mehmed Ise, Sabandi Hagi, Midhad Acif şi Fuad, fost deputat. Arestaţii au fost transportaţi la Angora. UN FOST MINISTRU ARESTAT A produs mare senzaţie arestarea fostului ministru unionist Kara Ke­rn al Bev, a lui Cara Vasil Rev, secretarul general al partidului re­publican progresist şi a lui Husein Avni Bey, deputat de Erzerum. Arestaţii aduşi la Angora au fost încarceraţi la închisoarea centrală pentru a nu putea comunica cu ni­meni. Alte arestări sunt în curs. SCOPUL CONSPIRAŢIEI: PROCLA­MAREA VECHIULUI IMPERIU Din declaraţiile arestaţilor cât şi din documentele găsite asupra lor, reese că doi colonei arestaţi ur­mau să ocupe, în fruntea trupelor de sub comanda lor, localurile au­torităţilor şi palatul Adunării na­ţionale, proclamând desfiinţarea re­publicei şi întronarea vechiului im­periu. # Iată numele celor arestaţi: Erup portante şî cantităţi de explozibil®. Această conspiraţie urma ca în­­tr’o singură noapte să producă o lovitură de stat. Coloneii­ Osman şi Samî-Bey ur­mau ca în fruntea trupelor să ares­teze pe preşedintele republicei şi să pună stăpânire pe toate autori­tăţile. Până acum, după cum rezultă din telegrama primită la Constanţa, s-au operat câteva sute de arestări în toată Turcia. Frontierele au fost mise sub o pază specială, deoarece mulţi vor să fugă din Turcia. Cu ocaziunea arestărilor, cari s’au făcut la Constantinopol, un fu­gar a fost împuşcat. Au fost arestaţi ziariştii Nicolas Evghenopol, Chenan-Bey şi Lisa­­netla-Be. implicaţi de asemenea în conspiraţie. In legătură cu descoperirea com­plotului au mai fost arestaţi la Con­stantinopol trei ziarişti: directorul unei foi periodice greceşti, un re­dactor de la ziarul „Icdam“ şi direc­torul ziarului „Hadissat“. Deasemenea au mai fost arestaţi mai mulţi comercianţi din Constan­­tinopol. Descinderea de pe vaporul „Itihad“ Alte amănunte CONSTANŢA’, 30. — La Angora au fost arestaţi maiorul Nail Bey şi Mehmet Bey, acesta din urnă fost subşef general al siguranţei statu­lui şi deputaţii Ismail-Paşa şi Fuad- Bey. Coloneii­ Osman şi Samî-Bey au fost ridicaţi de la comandamentul trupelor şi escortaţi la prefectura poliţiei. Comerciantul armean Tehanian, complice cu Achiş Bey, unul dintre conspiratorii principali, a fost ares­tat în moemntul când încerca să fugă cu o barcă. Doi albanezi Su­­cri şî Cherchez Rustem, care ope­rau la Tirana, în Albania, au fost arestaţi la Constantinopol. Pe bordul vaporului „Itihad" au fost găsite, pe lângă documente im- Evadarea fostului presed­inte chinez BERLIN. 30 (Rador).—Fostul pre­şedinte chinez Taokin, care era ţi­nut în arest de când generalul Fengs este la putere, a încercat să fugă dar a fost prins de gardieni şi pus într’o închisoare solitară şi bine păzită. „Viaţa unui actor“ Amintirile lui Maximilian vor apărea în „Dimineaţa” Culisele au fost totdeauna obiec­tul de curiozitate a publicului, in­timitatea actorului, pe care publicul îl crede altfel decât omul de toate zilele, cuprinde o sumedenie de mici atracţii. Actorul ne stăpâneşte cu farmecul adus în scenă, farmec pe care îl bănuim că se prelun­geşte şi dincolo de viaţa în teatru. De aci pornesc micile confidenţe, nostimele amănunte din existenţa fiecăruia şi mai ales povestea vieţii adevărate a fiinţei care pe scenă dă viaţă atâtor eroi. Totuşi e neînchipuit de mare fră­mântarea tuturor. In afară de am­biţiile, vanităţile, împunsăturile (ca­re dau naştere la aşa zisele „can­canuri de culise“), setea de glorie, goana după celebritate, mai există greutăţile începutului, grija cu care se fac primii paşi pe scena unde se copiază viaţa. Excelentul nostru comedian, d. V. Maximilian asupra reputaţiei şi popularităţii căruia e de prisos să mai inzistăm, a scris pentru „Di­­dura­­mineaţa“ o serie de amintiri, care vor apărea în coloanele noastre cu titlul „Viaţa unui actor“. Nu sunt numai o înşirare de fapte cu adaosul anecdotei de rigoare, care fatal răsare în decursul unei povestiri, ci lucrarea întreagă cu numeroase capitole, lasă mereu să se desprindă din ea, filosofia amară a vieţii, care la un actor îşi are tâl­cul ei deosebit. Tocmai în insisten­ţa pe care o pune autorul asupra începuturilor în carieră, piedicile şi neajunsurile întâmpinate până la o relativă consacrare, având mereu ca scop crearea unui nume şi a li­nei popularităţi, constă farmecul po­­vestei pe care „Dimineaţa“ va în­cepe s-o publice în curând. Publicul va avea deci prilejul să cunoască mediul actorilor, zugrăvit de unul dintre cei mai talentaţi actori. Spiri­tul de observaţie, lunga experienţă şi priceperea scrisului, fac ca amin­tirile d-lui Maximilian să fie un mic giuvaer literar. Tren deraiat TOUR, 30 (Rador).— Trenul ve­nind din orașul Le Mans a deraiat în apropiere de Tour; sunt 3 morți și 12 răniți. ^ Spânzurat din cauza dildurei din Silezia un om pentru că nu mai putea suferi căi­ ICI) No. 9 Etaj I.—Telefon 11/81 Bogătaş uree asasinat în id­oamna aTHENA', 30. (Rador). — Au sosit ştiri că notabilul grec Jaques Mica­­­laides, în vârstă da 72 ani, a fost a­­sasinat la 25 cor. la Stanimaka, în Bulgaria, de către nişte agenţi ai comitetului macedoniatt cari, sub ameninţarea morţii, îi ceruseră 200.080 leva. Legaţiunea greacă din Sofia a adresat guvernului bulgar o protestare energică. Agenţia din Athena adaugă că es­te regretabil că în momentul când Grecia dă atâtea dovezi de bună­voinţă, incidente de acest fel vin să tulbure relaţiunile dintre cele două ţări. Comunist expulzat _________ -I BERLIN, 30. (Rador). — Ştiri din Bogota spun că conducătorul comu­niştilor din acea localitate rusul Savinski, a fost arestat şi expulzat din cauza agitărilor sale contra si­guranţei statului Columbian. Mişcarea ch­iriaşilor Duminică 2 August a. c. ora 9 dimineaţa vor avea loc următoarele întruniri: La sediul Ligii din str. Halelor, No. 19; In grădina Turburoi din şos. Şte­fan cel Mare No. 150 vis-a-vis de soc. tramvaielor comunale; In cartierul Dudeşti în grădina cafenelei Iegher (Crucea de piatră). IDEM ) ---------------cea»- »'-SB- -----———* Ai Atentatele politice din Maria Ancheta „Ligii drepturilor omului” Opinia publică bulgară dezaprobă atentatele RUSCIUK, 30. — Lupta dusă pen. Ini exterminarea comunismului în­ Bulgaria şia­ atins ţinta. Dela groaz­nicul atentat comis de organizaţi­ile comuniste la biserica Sf. Nede­­lea din Sofia, nici un eveniment d® acest fel n’a mai tulburat liniştea acestei ţări. Organizaţiile comuniste organi­zează — populaţia dela sate a tre­­cut la munca rodnică a pământu­lui, luptele politice au amuţit, to­tul părea că reintră în normal şi deci liniştea ţărei e asigurată. De­odată însă o serie întreagă de atentate, ce par a fi fost puse la cale in umbră, după un anumit plan de executare, umplu zilnic co­loanele gazetelor. In mai toate oraşele Bulgariei se comit asemenea atentate, fie de co­munişti sau agrarieni, fie de oa­menii partidului guvernamental. DEMERSUL „LIGEI DREPTURI­­LOR OMULUI“ Aceste acte de răzbunare, repro­babile comise la intervale foarte dese au alarmat nu numai opinia publică bulgară, ci a provocat chiar intervenţia „Ligei drepturilor omului“ din Paris. Liga a hotărât facerea unei an­chete în Bulgaria şi a adresat un apel prin care cere a se pune ca­păt acestor mijloace barbare de ex­terminare a adversarilor politici, cari nu-şi mai pot avea loc într’o ţară civilizată. In această situaţiune detestabilă, însăşi opinia publică bulgară a re­acţionat. Pentru cinstea democraţiei bul­gare se floate spune că mai multe partide politice s’au ridicat vehe­ment contra acestor barbare obice­­iuri. După partidul socialist a cărei demnă atitudine în această chesti­une s’a remarcat cu prisosinţă, a venit acum rândul partidelor radi­cal şi democrat, cari au protestat alături de cel socialist, în contra a­­cestui şir interminabil de odioase atentate la libertatea­­ individuală. SĂ ÎNCETEZE ASASINATELE ■ Alături de aceste partide azi vina şi ziarul „Zera‘‘ unul între cele mai serioase ziare bulgare demo­cratice, inspirat de ideile politice ale d-lor Malinoi şi Leapeef. Acest zar are azi un articol de „„dt tm „îi i . I . . s fond intitulat „Atentatele politice“ DEPLIN, 30 (Rador). Inti un sat­tn carg dezaproba atentatele corni. S a spânzurat a­şa zilnic în ţară în contra fiilor Bulgariei şî face o aspră critică ce­lor ce nu voesc a le pune capăt. Când crimele se comit fie către cei cari urmăresc distrugerea statu­lui bulgar, — spune „Zora“ în edi­­toriul său — atunci autoritatea lup­tă prin toate mijloacele,— cu drept cuvânt , — fiind că chestia ating® nu numai apărarea vieţei indivi­dului, ci şi autoconservarea statu­lui". Ar fi de dorit însă, adaugă ziarul bulgar, ca să fie urmăriţi cel pu­ţin cu aceiaşi îndârjire cu care ca­se urmăresc distrugătorii statului, şi toţi acei cari închipându-şi că apără statul omoară pe adversarii poliţiei, pentru convingerile poli­tice. E de datoria guvernului,—spun® mai departe ziarul bulgar, — ca să dea, instrucţiuni autorităţilor ad­­ministrative din provincie şi să le convingă — convingere ce credem că nu lipseşte conducătorilor de azî ai Bulgariei — că, orice omor poli­tic nu numai că compromite ţara în faţa străinătăţei­, dar subminează ordinea şi siguranţa internă a ţărei. Crimele politice pregătesc noul tulburător i rodifeent cine le comite şi cine sunt jertfele, — adaugă zia­­rul bulgar. Articolul se termină printr’un a­­pel adresat celor cari îşi înche­pue că prin atitudinea lor salvea­ză Bulgaria, şi îi cheamă la reali­tate. Cam în acelaş ton se adresează şi gazetele partidelor socialist,­­de­mocrat şi radical, mai cu seamă a­­cum în urma atentatelor comise a­­supra fostului primar al Rusciuku­­lui Hagi Petrol, avocatului Milan Vasiliev, comunist şi fostului depu­tat agrarian Marin Popov din Se­­soîievo toţi victime ai organizaţii­lor politce guvernamentale, în cercur­a politice se aşteaptă cu nerăbdare ancheta „Li­gei drep­turilor omului“. SZTK

Next