Dimineaţa, septembrie 1925 (Anul 21, nr. 6749-6775)

1925-09-03 / nr. 6749

­-ordinea vreTzi — nu prea încăr­­ca^ ;âi, senzaţională — a celei de a şasea adunări a »Ligii Naţiunilor, se găseşte., b chestiune de un real şi răscolit de^interes social: „Propa­garea idealului de solidaritate şi pace al Ligii în învăţământul public al statelor participante“. Desiderat practic ţintind la consolidarea unei ordini morale noui prin răbdătoa­rea educaţie unitară a generaţiilor viitoare. Pentru noi chestiunea aceasta e­­galează în importanţă tot progra­mul politic al seziunei. E un coro­lar firesc şi necesar al întregii dis­cuţii, al luptei dramatice pentru justiţia internaţională, pentru de­zarmarea spirituală şi materială. Şi dacă acesta luptă nu poate fi dusă la capăt decât prin etape succesive, înfăţişate în faza actuală a lucru­rilor prin pădurile regionale de ar­bitraj şi garanţie — reforma edu­cativă preconizată este susceptibilă de realizare imediată. De unde porneşte propunerea şi în ce constă utilitatea ei? Puterea Ligii Naţiunilor este înainte de ori­ce o putere de ordin moral. Depin­zând de adeziunea constantă şi convinsă a popoarelor, ea se înte­meiază mai ales pe conştiinţa a­­cestora, pe închinarea lor idealului ei, pe pătrunderea cugetelor popu­lare de pretutindeni de aceeaş cre­dinţă, de aceleaşi aspiraţii. Odată a­­tinsa unitatea aceasta sufletească, scopul primordial al Ligii va fi im­plicit atins, iar rezolvirea proble­melor politice si operelor interna­ţionale va decurge fără asperitate. Astăzi ea nu este încă realizată şi în lipsa aceasta stă de sigur, ex­plicaţia faptului că Liga Naţiunilor nu e încă pe deplin ceea ce trebue să fie. Dar chiar dacă idealul Ligii ar fi profund înrădăcinat în sufle­tele masselor naţionale de astăzi, adică ale celor care au făcut şi cu­noscut războiul şi preţuesc binefa­cerile păcii, nimic nu garantează că atât timp cât nimic nu se face pen­tru pregătirea viitorului, starea de spirit a generaţiilor viitoare va fi aceeaş. Dimpotrivă, totul ne lasă să cre­dem că va fi alta şi că experienţele prezentului vor fi date uitării. Pro­paganda pentru ideile Ligii este deocamdată ca şi inexistentă şi in­teresul general pentru operile ei destul de restrâns în ţările mai pu­ţin înaintate, iar educaţia ce se face în şcoalele publice e pur şi simplu străină de ţelurile Ligii, dacă nu chiar ostilă lor. Rezultatele se văd de pe acum şi se vor vedea din ce în ce mai mult în viitor. Profesorii de drept internaţional public ai universităţi­lor noastre pot confirma oricui că majoritatea studenţilor nu cunosc nici chiar rosturile fundamentale ale Ligii pentru ca să ne dăm sea­ma cât pot şti elevii din gimnazii şi din şcolile primare. Noţiunea dreptului ca unic mijloc pentru re­­gularea raporturilor între popoare le lipseşte, după cum lipseşte şi no­ţiunea respectului datorit tuturor naţiunilor. Proectul adus în discuţia adună­rii de la Geneva e sortit să îndrep­te răul. Adoptând un principiu co­mun de educaţie, obligându-se să introducă în programele lor de în­văţământ, de orice grad, cursuri speciale despre Liga Naţiunilor şi să insufle acestor programe un­ spi­rit pacific şi solidarist, statele participante vor fi creat o garan­ţie tot atât de solidă, ca şi pactele d­e arbitraj şi de alianţă ce se în­­chee azi. Există vreo piedică sau vreun argument contrariu acestui învă­ţământ ar păcea ? Noi nu le vedem.­ ­ 9 Care stat cinstit în intenţiile lui in­ternaţionale s’ar putea opune ? Şi în numele cărui principiu avuabil? In acela al naţionalismului ? Dar Liga Naţiunilor nu e ostilă lui, ci e dimpotrivă o sumă ideală de existenţe naţionale asigurate. Al patriotismului? Dar ce poate apăra mai mult desvoltarea şi progresul patriei decât pacea, ce armă mai Sigură există pentru ea decât jus­tiţia şi convieţuirea în concordie cu alte patrii ? Să adoptăm deci cu sinceritate salutara reformă educativă. Refu­zul ei nu ar dovedi decât că gu­vernanţii noştri resping idealul Li­sei şi nu posedă încă nici ei edu­caţia sufletească necesară. Eugen Filotti Gânitori simple ital O scrisoare din New-York, a u­­nui bun român■ dus de valurile vi­eţii prin acele meleaguri, ne aduce o invitaţie f. f. ispititoare. Aşa d. G. Motoacă din W. Street 370 ne a­­trage în primul rând atenţiunea de pericolul la care ne expunem vorbind de moda femenină în Ro­mânia. „Apoi să vii la noi nene, şi să vezi nu rochii scurte ci chiar costumul Evei natural, aci la New York şi pe legea m­ea n'ai să mai zici nimic de la barieră, despre Ro­mânia! Citesc ziarele reputat şi ce se petrece acolo e prea modest faţă de civilizaţia de pe aci. Să faci bine şi să pofteşti încoa­­ce şi fac pariu că-ţi pierzi cura­­jul şi pleci înapoi de-i zări ce se petrece pe la staţiunile balneare. Cu siguranţă că telegrafiezi după doctor“ . . Noi răspundem tacticos: „Avem nene Motoacă şi noi staţiunile noastre civilizate şi doctori la în­demână pentru cazuri de ameţeli şi sperietură. Avem şi v­oe de tot soiul in­ternaţionale, dar tot am veni prin ţările ale frumoase cu geamanta­nul pe baston, dacă leul s-ar cocoţa cât dolarul pe scara devizelor. Aşa oftăm, răbdăm şi aşteptăm făcând ochii când mici când mari, după împrejurări şi perspective. Fiindcă omu e un animal curios şi de aia nu se mulţumeşte nicioda­tă cu ce vede, dar tot mai multe ar vrea să vadă iar moda care se ştie este ceva de progres, îi lumi­­nează calea spre civilizaţie Nu mai cârtim şi nu mai cercetăm ci ne vedem de treburi şi tăcem mâlc! Lupte de stradă la Nissa BERLIN, f. (Radar).­­Eri au avut loc la Nissa lupte de stradă între ca de a restabili ordinea. STAN BOLOVAN - ------- 1^1 -----------­ Vi noi m\­si Io! Baillasx m imiiii Paris, 1. — (Ranlor). — D. Caillaux a lansat eri prin telegrafia fără fir un non apel !n­­favoarea împrumu­tului, anunțând că emisiunea s’a prelungit până la 30 Sept. Aniversarea primei locomotive Jboooinottai els yllsle stsastre*­asogerttä de fiori m TRA m m-wo. 6749 STT^iiSSimmt --------------SSCffilce 12 pagini Trei lei.exemplarul|j f a STBS s a*!~ * 'JDirecția Mp&kA-ii» lim Provteota N/N BIROURILE: București, Str. Sărindar No. 9 — 11 Fon Camerele agricoleCamerele apglele Încep să w — tf'am ales & ei? sfeâwfat* în £ampa — Cum o si Ie faci «mulat 1 Cr* tu sfii si ii Juri L. ORADEA-MARE, 31.­­ Săptă­mâni dearândul au durat tratati­vele între două comisiuni jude­ţene, una a judeţului Bihor din România şi alta a comitatului Bi­hor din Ungaria, pentru lichida­rea averei mobile şi imobile a judeţului Bihor, între cele două ţări. Comisiunea română de lichidare se compune® din d-nii dr. Victor Hodor, inspector administrativ, Desideriu Tempeleanu subprefec­tul judeţului Bihor, Victor Fildan prim notar judeţean şi I. Mihu­­ţiu şef contabilul judeţului. Ultimele şedinţe comisiunile m­uniştii şi monarhi­ştii ru.l. Politia franco­*­a a­ ““ţEJ­­âStyoSSK""a„­restat ÎS persoane ttMM«feuungaria. Obiectul tratativelor a fost li­­chidarea averii mobile şi imobile a judeţului Bihor, a datoriilor jude­ţului şi a stabili un acord asupra proporţiei în care să se facă îm­părţirea acestei averi. Această lichidare trebuia să se facă în baza tratatului de la Tria­non, care prevede o lichidare­­ de avere între judeţele tăiate de fron­tieră, rămânând o parte a judeţu­lui într-o ţară, iar cealaltă parte trecând la altă ţară. Judeţul Bihor din Ungaria de elt, a fost tăiat în două de noua frontieră româno-ungară trecând a­­proximativ 2/3 parte la România şi 1/3 la Ungaria, adică proporţia 65 la­ sută şi 35 la sută din teritoriul întreg al judeţului. Deci se cuve­nea ca în această proporţie să se împartă şi bunurile mobile şi imo- 3 bile care constituesc averea publ­­­­că a judeţului. TRATATIVELE Stabilirea averii şi proporţia îm­părţirii au întâmpinat mari greu­tăţi, deoarece comisiunea ungară a ridicat pretenţiuni mult mai mari decât avea dreptul conform preve­derilor contractului de pace. In unele chestiuni s'a căzut de acord, în altele însă nu, şi tratati­vele cari au durat săptămâni în­tregi, s'au încheiat fără a stabili o înţelegere asupra tuturor chestiu­nilor­ lor s’a căzut de acord, stabilindu- legat al României şi d. Blaha secre­se aceste mobile la 1.700.000 lei. Asupra căilor de comunicaţie, a­­văndu-se în vedere că acestea au fost aproape complect ruinate la luarea teritoriului de către Româ­nia, s'a căzut de acord să nu se ceară nici o despăgubire din nici o parte, rămânând ca ambele state să-şi refacă căile de comunicaţie pe cheltuială proprie. Pentru împărţirea averilor s'a stabilit o medie de 60­ la sută pentru România și 39,6 la sută pentru Ungaria. LITIGIILE IVITE Asupra imobilelor însă nu s’a căzut de acord. Comisiunea româ­nă cerea să se ia ca unitate de măsură valoarea actuală a imobi­lelor, iar comisia ungară cerea ca să se ia ca bază valoarea pă­mântului, socotindu-se pe deasupra cheltuelile de construcţie actuale. De exemplu, comisia română a e­­valuat actuala clădire a prefecture! judeţului din Oradea—Mare la 4.500.000 lei, iar comisiunea un­gară­ a evaluat-o la 50.000.000 lei CD. 1 " .­ De asemenea nu s’a căzut de acord în chestia instituţiilor sani­tare publice. Comisiunea română a arătat că instituţiile sanitare, conform­­ tratatului­ de la Trianon, nu servesc ca bază de împărţire, iar comisiunea ungară susţine că instituţiile sanitare trebuesc şi­ ele împărţite. Comisia maghiară mai cere ca ta­blourile istorice, picturi de Feszty, din sala prefecturii judeţului din Orad­ea-Mare, să fie predate Un­­gariei, iar comisia română a voit să dea Ungariei o despăgubire de 160.0O0 lei pentru aceste tablouri, ceea ce comisia ungară nu a primit. De­­asemene­a au rămas litigioase şi alte chestiuni mărunte, de în­semnătate redusă. judeţ în doar Tratativele cu Ungaria pentru împărţirea averei judeţului Bihor iar general al ministerului de inter­­ne ungar, ca reprezentant al Unga­­riei. Dacă nici această mică comi­sie nu va putea stabili un acord a­­supra chestiunilor litigioase, ele se vor deferi ministrului de Interne al Elveţiei ca arbitru suprem, care va fi chemat să aducă singur hotărîrea definitivă. ION ALBU ARBITRAJUL ELVEȚIEI Punctele rămase litigioase la sus­­pendarea tratativelor, vor fi des­­bătute de o comisie de două per­soane compusă din d. Văsariu dr. Asupra valorii totale a mobile- rector »«svwjd administrativ ca de. America și tratati­vele franco-engleze D. HOUGHTON ambasadorul Statelor Unite la Lon­dra, care, cu prilejul tratativelor dintre d. Caillaux și d. Winston Churchill, a transmis guvernului englez punctul de vedere american în chestia datoriilor fraceze. TELE S­T«»f*«L­E NOASTRE Centrala 247S. Direcfla 57/72, Laritrala 6­67. Jól 3 Saptemnrfo 1929 Preţul Abonamentelor» y «B «n 4Í0, 9« 0 ins« . *50 99 trei Inal ' MUH Affs Const Incidente la Râmnicu-Sâr Conform dispoz­iunilor legii pen­tru înfiinţarea Camerelor agri­cole primul preşedinte al tribuna­lului de Ilfov care a îndeplinit func­ţia de preşedinte al birourilor de votare, a convocat pentru astăzi după amiază la orele 7 pe mem­brii aleşi din judeţul Ilfov. Adunarea va avea loc la prefec­tura de judeţ şi se va proceda la validarea mandatelor, la alegerea preşedintelui Camerei agricole şi la constituirea biroului. De mâine conducătorii Camerei agricole vor şi începe activitatea prevăzută de lege. * R.-SARAT, 1. — Pentru consti­tuirea Camerelor agricole din ju­deţul R.­Sărat s-a procedat la va­lidarea celor aleşi. A fost proclamat preşedinte, cu onesei 10 voturi, d. Ionel A) silier agricol. In jurul acestei alegeri vii discuţii, ţărăniştii şi naţionaliş­tii protestând împotriva felului cum a fst proclamat preşedinte d. Antonescu şi cerând o nouă ale­gere. Cei 10 membri de drept au a­­rătat că alegerea preşedintelui s-a făcut conform art. 10 din lege. In urma unor discuţii violente, reprezentanţii opoziţiei în frunte cu d. Ionel Lupescu, au părăsit sala în bloc, refuzând semnarea proce­sului verbal în care au fost înre­gistrate incidentele petrecute şi obstrucţia făcută de cei plecaţi din şedinţă şi care trebuia să fie înain­tat ministerului agriculturei. O anchetă se va institui pentru a stabili cele petrecute, urmând să se facă o nouă alegere. Fioroasa crimă din Piatra-Neamţ 0 familie compuşi din 3 persoane măcelărită.— Milu! crimei este furtul PIATRA-NEAMŢ. 1. — O fioroa­­tat că asasinii au intrat în casă printr’un geam şi au eşit pe uşa die fată, pe care au încuiat-o apoi. Un amănunt impresionant este faptul că fata era logodită şi urma ca peste câteva zile să aibă foc nunta, să crimă a fost comisă astă noapte în oraşul nostru. Azi disdedimineaţă vecinii ob­servând că bătrânul cârciumar Moise Catz din str. Lascar Catar­­giu nu deschide mica sa prăvăli­oară de coloniale, au intrat, pe din dos, în locuinţa sa, unde au des­coperit un spectacol înfiorător. întreaga familie a cârciumarului compusă din 3 persoane era asasi­nată. Cadavrele cari aveau răni a­­dânci de cuţit se aflau întinse pe podea şi pe pat. SOSIREA AUTORITĂŢILOR Imediat au sosit la faţa locului reprezentanţii autorităţilor în frun­te cu d-nii procuror Panu, judecă­tor de instrucţie Grigoriu şi dr. Coşereanu, medic legist. Aceştia au constatat din primul moment că bătrânul Catz a fost a­­sasinat pe când dormea, în pat, cu o lovitură de cuţit aplicată în ab­domen. Bătrâna avea 8 lovituri de cuţit pe obraz iar fata cârciumarului în etate de 18 ani, era legată de mâini şi picioare cu o frânghie. Pe corp se putea vedea numeroase împun­sături. Se bănueşte că victima a fost în­­tâia necinstită şi apoi ucisă, cu mai multe lovituri de cuţit. JEFUIREA CASEI DE FIER Casa de fier era deschisă iar înăuntru nu se mai afla nici o sumă de bani. Cheile dela casetă erau risipite pe jos. Din cercetările făcute s’a constat ARESTĂRILE Reprezentanţii poliţiei şi ai parchetului începând imediat cer­cetările au putut descoperi unele indieni din care reese că asasinii s’ar afla între lucrătorii de la con­strucţia podului de peste Bistriţa, ce se află în imediata apropiere de casa cârciumarului Moise Catz. Au fost arestaţi mai mulţi din­tre aceşti lucrători bănuiţi de­ a nu fi străini de acest asasinat. Amănunte urmează C. LEONESCU închiderea calism­esulu­i sionist din Viena VIENA, 1. (Rador). — Congresul sionist s’a închis. In şedinţa de în­chidere s'au exprimat mulţumirile congresului către guvernul austriac şi prefectul de poliţie Scobert. IO­ CHIŞINĂU. 1. — Aseară au ple­cat din localitate generalul Ivano­vich delegatul guvernului, şi Husă­­rescu, inspector general de sigu­ranţă, pentru a lua parte la şedin­ţele comisiunii mixte ruso-române, cari vor avea loc în zilele de 1 şi 2 Septembrie, la Tiraspol. FIICA PÂCATilLH roman de Xavier de Montepin. AUTORUL popularului roman PRIN CRIMA oglindeşte vremile de mult apuse, când curtea regală franceză stră­­lucea de lux şi bogăţie. In umbra palatului însă clocotea ura, Invidia şi ambiţia de mă­riri. Puterea drăcească intră în luptă cu candoarea unei fiinţe nevi­novate, pe care e gata s’o zdrobească. Prin mijloace infernale, oameni răi caută să se înalţe până la cuhnile cele mai înalte; dar cu cât s’au înălţat mai sus, cu atât că­derea este mai bruscă şi deşteptarea mai dureroasă. Triumful nevinovaţilor, pe cari răutatea şi nedreptatea au vrut să-i distrugă, încoronează opera marelui povestitor, care este Xavier de MontAnin. CITIŢI IN „£*IMINEAŢ­A** imami de^’Duminică 6 Septembrie emoţionantul roman FIICA­ PĂCATULUI care va apare zilnic

Next

/
Thumbnails
Contents