Dimineaţa, septembrie 1925 (Anul 21, nr. 6749-6775)
1925-09-15 / nr. 6760
XX. - Ho. 6^60 8 pagini Treileî exemplarul lire» telegrafici .DIMINEAU“, Bucunti ÎELEFOANÎLE NOASTREa Centrale 8/87 24/73 48/78 «LEFOANEMÎ NOASTRE I Drlct. 57/72 7 69 ProTunca 18/88 I BIROURILE: București, Str. Sărindar No. 9 — 11 Marti 13 Septemvre igzar Pretai Abonamentelor Le 1890, pe na nat 490, pe 8 m 290 pe Ire!lan! PENTRU SALARIAȚII 4 tel 600, — pe timp de an in ■ " ». » ■ f i“1 i n *50, “»,»!„ Fondat in 1904 de Const MILLS ea—————MenninHBaB—— ♦ foita nijajoi. Ilatiilor D-I Jouvenel li arată superioritatea Painlevé şî Chamberlain îi încredinţează intenUunile lor Vandervelde îi face apologîa — dela trimisul nostru special — GENEVA, 8 Sept. — Azi a avut loc dejunul, devenit tradiţional, pe care ziariştii acreditaţi pe lângă Societatea Naţiunilor îl oferă reprezentanţilor Franţei, Angliei şi Belgiei. Pe lângă d. Henry de Jouvenel, care prezida, au luat loc d-nii Painlevé, Briand şi Chamberlain , în faţa lui d. Vandervelde, în jurul lor peste o sută de jurişti, reprezentând pe cei peste patru sute cari urmăresc din tribune lucrările adunării Societăţii Naţiunilor. * Spre sfârşitul mesei a luat cuvântul d. Jouvenel, pentru a saluta pe cei trei oaspeţi. D-sa a ales forma umoristică spre a spune un şir întreg de adevăruri. Mai întâi a făcut apel la d-nii Painlevé şi Chamberlain că, dacă au vreun secret de păstrat să-l spue chiar aci la masă ziariştilor, căci aceştia au obiceiul de a păstra secretele ce li se încredinţează, dar de a le publica fără milă pe cele ce li se ascund. " . De altfel, în activitatea Adunărilor generale ale Societăţii Naţiunilor, elementul trecător sunt delegaţii oficiali, cel permanent gazetarii,căci — a spus d. Jouvenel în râsetele celor vizaţi — pe când în tribuna presei văd cam tot aceleaşiftzionomii, nu pot spune acelaş lucru despre delegaţi. In ce priveşte Franţa, a spus d-sa, sunt cu numămtul ce când vin aci, dar al treilea guvern în patru ani, şi mă aştept să ajung şi, la al patrulea, D. Jouvenel ştie că presa e adesea dezagreabilă oamenilor politici. Dar ce se vor face ei, când această a patra putere în stat va fi înlocuită complect prin a cincea : fotografia. Presa solicită oamenilor politici interviewuri, — fotograful le cere imobilizarea. Dar și aceasta e uneori bună. Ce n’ar fi dat de exemplu d. Painleve, pe când prezida Camera, ca să-i fi venit în unele împrejurări un fotograf totdeauna ascultat, ca să strige: — Ne bougez pas ! (Nu mişcaţi). Presa ar vrea să stăpânească gândul oamenilor politici. Fotografia le va stăpâni gestul. De altfel oamenii politici păţesc cu presa ca acea cucoană care neavând decât o singură pălărie la dispoziţie, exclamase: „E oribilă, dar indispensabilă!“. D. Jouvenel a încheiat totuşi cum era și natural, cu o notă serioasă, închinând pentru d-nii Painlevé şi Chamberlain şi pentru d. Vanderivelde, — aprigi amici ai Societăţii S^Națiunilor și ai ideilor pe cari ea le simbolizează. * D. Painlevé a rostit un mare discurs pacifist, a cărui notă dominantă a fost forţa presei, ca instrument al reconcilierei între popoare. Ajutat! tot, a spus d-sa, ce poate împăca naţiunile. Evitat! tot ce le poate dezbina. Lucraţi ca ele să se cunoască unele pe altele, căci rămâne un adevăr incontestabil, că mai mult decât diferendele şi antagonismele reale, mai mult decât deosebirile de interese, necunoaşterea, neînţelegerea popoarelor, neîncrederea lor reciprocă, au fost şi poate să devie cauze de conflicte sângeroase. Tocmai de aceea rolul presei este atât de covârşitor, răspunderea ei atât de mare. Activitatea ei în slujba păcii, mai însemnată decât cea a diplomaţilor şi oamenilor politici. D. Chamberlain s’a scuzat, în franţuzeşte, că faţă de caracterul internaţional al banchetului, seexprimă totuş în limba sa maternă. Apoi a rostit în englezeşte un discurs, se poate spune : un mare discurs politic. D-sa a vorbit de tratativele ce se urmează cu Germania, şi a arătat că ele sunt animate de acel spirit care este fundamentul moral al Societăţii Naţiunilor. Apoi a făcut o aluziune la Rusia sovietică, arătând că ea nu se va putea pune în afara naţiunilor civilizate şi că va trebui în cele din urmă să se ralieze acţiunei pacifiste. In toate acestea el a exaltat puterea şi rolul presei, care acţionează asupra naţiunilor, care este, după un cuvânt al d-lui Painleve, expresiunea şi educatoarea lor şi care trebue să se pue în serviciul tuturor ideilor de iubire şi împăcare între indivizi şi popoare. * Cel din urmă a luat cuvântul d. Vandervelde, ca reprezentant al Belgiei, dar şi, după cum a spus, în calitatea sa permanentă de ziarist. D-sa a vorbit de pactul de garanţie occidental ca de o realitate apropiată, cum a vorbit şi d. Chamberlain. Acest pact, a spus d-sa, nu este potrivnic protocolului încheiat anul trecut. Dacă acest protocol obţinea ratificarea, pactul avea să fie urmarea lui. Actualmente, pactul este precursorul protocolului, care nu poate să piară, căci prin presă el are de partea lui acel aliat permanent, care e în acela timp şi aliatul cel mai puternic: ideia. D. Vandervelde a vorbit apoi de rolul presei, binefăcător când ea este în slujba ideilor înaintate, a democraţiei şi a împăcării între popoare, rău şi nefast, când ea se pune în slujba ideilor retrograde şi se aplică a cultiva şi atâta între popoare ura, care duce în mod fatal-la sfâşieri, la război. ...Pe când asistam la această măreaţă manifestaţiune în favoarea presei, gândul meu zbura spre ţară, îmi aminteam nu numai de sfâşierile dintre colegi, lucruri mărunte şi meschine, cari nu ar merita atenţiune , dacă nu ar păgubi breslei care la poi abia începe să se impue respectului public, ci si de nenorocita inclinaţiune a unora dintre colegii noştri, de a se pune în slujba ideilor înapoiate, de a crede că se înalţă şi-i asigură o originalitate sau o reputaţie de seriozitate, persiflând acele idei pe care aci le expuneau cu o adâncime de convingeri şi cu accentele celei mai profunde sincerităţi, reprezentanţii celor mai puternice şi mai civilizate state ale lumei. Nu un Herriot, nu un Painlevé, nu un Briand, nu un Chamberlain, nu un Vandervelde, îi ispiteşte, ci un Leon Daudet ! Ce tristă, ce dureroasă rătăcire ! Dar, cum au spus tot? oratorii sus citaţi, la banchetul de azi al presei din toată lumea, puterea ideilor de dreptate şi umanitate, de dragoste între oameni şi popoare, sunt o forţă invincibilă şi care, cu siguranţă, va sfârşi prin a învinge. Să ascultăm deci de sfatul d-lui. Pavileve: să sperăm, să întreprindem, să perseverăm! B. BRĂNIŞTEANU — mmmmmmmmmatmttmămmmmtamaiââmmmmmmmmim...—..büe imi.ii >BÉ-.TarTrmTTrrniii i mi— aJtár / mm. Războiul din Matrox Tankuriie și automobilele pentru aprovizionarea armatelor franceze Gânduri simple Intâlnindu-l pe d. I. Goldbert, preşedintele băncii Sindicatului Agricol şi unul din fruntaşii Finanţei brăilene, d-sa ne-a declarat următoarele: „Ultimele telegrame sosite din străinătate, arată că Rusia, oferă arizele pentru lunile Septembrie, Octombrie, Noembrie şi Decembrie, orice cantitate, cu preţuri mult inferioare faţă de cerealele cotate la Bursa noastră. Dacă guvernul nu va reduce într’o serioasă proporţie, taxele asupra cerealelor de export, este de prevăzut că nu vor putea fi exportate nici cantităţile de cereale existente, la noi să uină. Comercianţii de grâne sunt foarte îngrijaţi de această situaţiune, şi se prevede că foarte mulţi dintre ei vor fi obligaţi, din cauza pagubelor însemnate ce au de suportat, atât cu parzele vechi la cari au pierdut diferenţe de preţ, între 35—40.000 lei la vagon precum şi 6—7.000 lei, la vagonul de orz nou, vor lichida operaţiunile cu pierderi fantastice. După ultimele informaţiuni sosite pe piaţa noastră, Polonia a expediat la Cernăuţi, grâne, cu preţuri mult mai avantajoase, faţă de preţurile de aci. De asemeni se înregistrează zilnic tranzacţiuni importante de grâu şi porumb din Iugoslavia, cu preţuri mult mai reduse decât cele cari cotează pe piaţa locală. Pe de altă parte navlul, care până acum a fost în scădere, înregistrează o urcare însemnată, , Şlepuri, cari s’au angajat pentru încărcare, stau la" schelele din sorsul Dunărei de săptămâni, fără a putea fi complectate, deoarece posesorii de mărfuri refuză să vândă cu preţurile scăzute de azi. In fine, nichee d. Goldbert, piaţa noastră e complect demoralizată“. ■?. ARSENE Viaţa economică La Brăila e demoralizare Deşi în plin sezon, portul nu lucrează neputându-se face export Ce ne spune an fruntaş al comerţului brănean Metoda didactic - o maşină pentru învăţarea socotitului — Busola muncii este metodaIn şcoala primară metodele didactice se perfecţionează, punându-se de acord munca profesorimii şi şcolărimii cu legile psihologiei şi logicei. . Şcoala trebuie să devie atrăgătoare pentmu copil, pe care trebue să-l captiveze, să-l cucerească de la început, învăţământul trebuind să fie atractiv. — şcoala trebuie să uzeze de toate acele mijloace care să uşureze înţelegerea copiilor pentru care învăţătura să fie un joc plăcut, înlăturând sforţarea care apasă sufletul micilor şcolari şi-i înstrăinează de şcoală. Neapărat personalitatea învăţătorului este de o importanţă covârşitoare, dar ori şi cât de bine s’ar prezenta el în faţa copiilor, sunt o mulţime, de factori cari îngreuiază munca din şcoală atât a elevilor, cât şi a învăţătorilor. Materialul didactic, manualele alese spre a fi folosite, — trebue să preocupe lumea şcolară, pe părinţii dornici de progresele inteligenţii micilor şcolari. D. V. P. Dumitrescu-Colentina, institutor în Bucureşti a născocit o maşină ingenioasă menită să uşureze atât munca predătorilor primitor operaţiuni aritmetice, cât şi sforţarea gingaşei structuri nervoase a creerului copilaşilor de 6—7—8 ani... Maşina aceasta este o cutiuţă frumoasă, având penaj, tăbliţă de scris şi socotit şi un calculator aritmetic intuitiv, portativ în ghiozdanul copilului şi destul de solid fiind făcut din stejar. Un atare aparat şcolar din mărgele şi beţişoare colorate vin, ar părea, o frumoasă şi atrăgătoare jucărie, când în fapt el reprezintă un instrument didactic admirabil conceput de autor, care a urmărit, bazat pe experienţa sa, să uşureze înţelegerea socotitului, îndemnând pe micii şcolari, unii atât de greoi în pricepere, la preocupare plăcută şi folositoare gimnastică mintală. Aparatul este brevetat şi toţi cei cari l-au văzut au admirat această minunată maşină didactică, care e de recomandat întregei lumi şcolare, învăţători, familii şi institute de educaţie, spre a fi examinat şi recomandat copiilor claselor începătoare (cl. I şi elevilor din grădinile de copii). Calculul aritmetic uşurat va deveni cea mai plăcută ocupaţie pentru şcolarii noştri cari cu chin ajung să-şi apropie secretul numerotărei şi operaţiunilor fundamentale.—C.: Dacă voiţi să daţi copiilor să citească bucăţi alese, cu conţinut moral şi educativ, cumpăraţi-le regulat DIMINEAŢA COPIILOR Toţi copiii şi tot tineretul trebue să citească această ioliftsitoare xtinsia. Solemnitatea de la Sinaia Predarea scrisorilor de acreditare ale ministrului Americei Eri la orele 12 și jumătate a avut loc, la Sinaia, solemnitatea remiterei scrisorilor de acreditare de către noul ministru al Statelor Unite, William Cubberston. La orele 1 fără un sfert, regele a primit în sala tronului pe ministrul Statelor Unite, care i-a citit scrisorile de acreditare în limba engleză. Regele a răspuns în franţuzeşte. Erau de faţă: din partea guvernului, d. G. Mârzescu, ministru de justiţie şi interimar la externe; din partea Curţii Regale d. Hiotu, ministrul palatului, general Paul Angelescu, mareşalul palatului, colonel Drossul general Condeescu, colonel Condeescu. Prezenţi la această solemnitate au fost şi regina, prinţul Carol şi prinţul Nicolae. După citirea scrisoarei de acreditare şi răspunsul regelui, acesta a prezentat reginei pe noul ministru al Statelor-Unite. . „• Cur efectuarea sorositufii de recepţiune, a avut loc dejunul oferit de rege noului ministru şi personalului superior din legaţiunea Statelor-Unite. La 2 şi jumătate, ministrul Statelor-Unite a fost adus la hotel Palace, într'o trăsură a la Daumont, mânată de un vechiu surugiu al palatului, îmbrăcat în costum naţional. . .!■! Taxenie prottite în Cehoslovacia FRAGA, 12. (Rador). — y'au elaborat proiecte de legi cari stabilesc drepturi protocroniste, pentru o serie de produse din industria cehoslovacă. Este vorba intre altele de automobile, mătase artificicoâ și fijite. ' ' '• Pică un om necăjit In gara de Nord cu trenul și ara ceva merinde la el, dar nu are pâine. Ca să n'o poarte cu el până acasă, o ia spre casă cu gândul s'o cumpere mai de pe aproape. Or, la ora 9 seara, in cartierul lui toate băcăniile-cârciumi închise și negre. Stă omul in drum și se socoate: — Să,intre într'o grădiniță-restaurant, să înghită ceva, prima ii se alterează merindea adusă, secundo, îl costă inpătrit. Deci, pentru un sfert da pâine, omul riscă să se culce flămdnd. Atunci, curagios, intră într'o grădină-restaurant, cam puslia și cere să i se vândă un sfert de pâine. — Dar ce dom'le, noi suntem brutari ? — Nu, dar... — Poftiți la masă să. vă, servim., — DarL * . .v.un fi Hd in*fală si se privesc , unul crunt, celalt zâmbind ironic. — Vezi d-ta, dacă am vinile noi pâinea la cd(i cer la ora asta, nm risca să ne plece clienții, cari ar consuma și altele... Omul necăjit şi-a rotit ochii pe expoziţia de alimente şi exclamă triumfător: — Bine, să-mi dai un pui fript cu ardei copţi. — Regretăm, dar astăzi — Ei vezi? Fă bine şi-mi viruri pâine. S'au împăcat la moment. Da, dom'le, îţi vindeam pâine, că le cunosc, eşti de pe aci,, de ai noştri, dar aşa, ca să mai stăm de vorbă. — Mulţumesc şi să trăeşti! A înhăţat sfertul de pâine, mândri de ideia lui. Dar de erau păi golaşi pe taler, ce se făcea omul care avea doar trei sfanţi în buzunar? Aşteptăm răspuns prin T. V. F. STAN BOLOVAN Plia adara la sishial mant PARIS, 12 (Rador). — Ambasada sovietică notifică guvernului francez adeziunea guvernului său la convenţiunea care prevede unificarea internaţională pentru perfecţionarea sistemului metric. D. DUȘAN P. TRIFANOVICI General de divizie și ministru de război și de mama^d Iugoslaviei. Situaţia magistraţii In discursul ţinut la congresul avocaţilor din Cernăuţi d. ministru de justiţie , reamintit de grija ce trebue s‘o aibă toţi cei chemaţi pentru îmbunătăţirea situaţiei magistraţilor. Ne bucură preocuparea aceasta, mai ales când o găsim la însuşi ministrii justiţi?... Dar numai că veşnic rămâne fără nici o urmare practică, iar magistraţiii rămân şi ei cu consolarea că li se recunoaşte situaţia grea. Subsemnatul, cunoscând—ca fost magistrat — situaţia nenorocită a foştilor colegi, intenţionam să ridic această chestiune în faţa congresului. Incidentul provocat însă de „mise-enscene“ a d-lui Istrate Micescu- luând timp multişor, sunt obligat să mă ocup de ea, pe această cale. Este cunoscut că lefurile de azi ale magistraţilor sunt cu mult sub minimul necesar. Când această leafă n’ar fi de ajuns nici unui funcţionar inferior, oare nu trebue să facă faţă atâtor cerinţe, cum poate fi lăsată categoria cea mai înaltă de funcţionari în quasi - mizeria de azi ?■ Iată ceva de neînţeles. Aş putea da exemple concrete de adecători, cari au trebuit să renunţe timp îndelungat la masa de seară sau la luna de concediu, în care să-şi caute sănătatea, numai pentru că au avut îndrăsneala să-şi facă o haină de iarnă sau au achitat taxele şcolare ale copiilor. Şi acestea — le ştim cu toţii — nu sunt nici exagerări, nici plăsmuiri. Când în alte ţări, magistratura a fost pusă complect deasupra oricărei griji materiale, iar noi avocaţii trebuesc să pledeze în faţa unor judecători, care au de rezolvat înaintea procesului justiţiabililor, grozavul şi neiertătorul proces al propriei lor, existenţe. Numărul magistraţilor în întreaga ţară e relativ aşa de mitică oricând s‘ar găsi, în buste a stării- loc pentru’ o largă îmbunătăţire a salariilor lor. La bugetul de miliarde şi în ţara tuturor risipelor s’ar putea, cu uşurinţă, cel puţin dubla leafă de azi. In şoapte, magistraţii au’ cerut, înfiinţarea şi pentru ei a unei casa de ajutor. Desigur, lucrul a ajuns şi la urechile d-lui ministru. De ce toate categoriile de funcţionari, şi le au pe ale lor şi magistraţi! nu ! De ce oare nu se face nimici pentru scoaterea lor din umilinţa de-a se adresa cămătarului, când o mutare o boală, o haină de iarnă îl obligă să caute puţinii, dar aş fi de greu de găsit, bani, pe care leafa lor îi refuză. Ar fi aşa de greu să se găsească, în buget, suma cu care să se ajute înfiinţarea acelei case de ajutor la care grosul tot cotizaţiile îl vor aduce. Magistratul, prin situaţia sa, nu poate să iasă dintr’o perfectă rezervă şi nu găseşte nici un prilej de a-şi spune păsurile. Pentruaceasta însă nu trebue să se ceară nici eroism, nici să fie martir. Şi li se pretindă să-şi facă datoria. Şi spre cinstea lor şi-o fac. Socot că problema salariilor magistraţilor e mai gravă decât pare, înţeleg politica de economii a d-lui ministru de finanțe. Sunt totuș economii, ce nu se pot face. Și afară de aceasta este un lucru, pe care nici un excedent bugetar da mai târziu nu-l va mai putea repara. Și anume: destrămarea magistraturii prin descurajare și demisii. Domnilor guvernanti avem un lucru neîntinat în această ţară: magistratura. Păstrați-o. GH. POPESCU-CEICA Oradia-Mare Statistica României Cum a crescut populaţia ţării? Direcţiunea generală a statisticei ministerului industriei, având la dispoziţie un neînsemnat fond de 150.000 lei a întocmit şi tipărit cea mai complectă statistică a României Mari, rezumată într’un volum de 300 pagini, intitulat ,,Annuaire statistique de la Roumanie". Această lucrare interesantă a apărut numai în 1.000 exemplare, dintre care 500 sau distribuit în ţară şi 500 în străinătate. Am reprodus în „Dimineaţa” câteva cifre interesante şi voiu continua a mai spicini ceva în cele ce urmează. CUM A CRESCUT POPULAŢIA ţării Anuarul publică o listă complectă a populaţiei ţării, an cu an, dela 1870 până azi. Voiu reproduce numai cifrele din zece în zece ani, pentru a urmări creşterea populaţiei: 1875 4.399.000 locuitori 1885 4.960.000 , 1895 5.635.000 1905 6.480.000 .1915 7.897.000 1925 18.200.000 .i.pioximauv, DENSITATEA POPULAŢI©! Media densităţii populaţiei vechiului regat a fost pe kilometrul pătrat : 50 locuitori In 1910. 56 locuitori In 1914. 57 locuitori In 1915. Pentru a calcula densitatea In 1925 cititorii vor împărţi populaţia ţării de 18.000.000 prin suprafaţa în kilometri pătraţi a României mari. ORAŞE CU MAI MULT DE 100.000 LOCUITORI Următoarele oraşe au mai mult de 100.000 locuitori, ţinând seama de datele Anuarului pentru 1923: Bucureşti, Chişinău, Iaşi, Cernăuţi, Timişoara Cluj, Oradia Mare. Oraşele Arad, Brăila, Galaţi şi Ploeşti au Intre 70.000 până la 90.000 locuitori şi ţinând seama de importanţa lor economică vor depăşi 100 mii până în 3—4 ani. In 1930 Bucureştii vor avea 1 milion de locuitori şi vom avea zece oraşe cu o populaţie mai mare de AOO.OOO suflete. MIŞCAREA POPULAŢIEI Date interesante ne dă Anuarul asupra mişcării populaţiei, la capito- ul „Raportul între natalitate şi mortalitate dela 1900 la 19.5‘ La naşteri găsim următoarele date: 365.000 născuţi. 539.000 620.000 613.000 608.000 După cum se vede numărul naşterilor s’a ridicat brusc după război, dar a ajuns, la în maximum in 1921 , a început să descrească şi continuă a descreşte în mod simţitor. Au murit peste 2 milioane locuitori de la 1919 ncoaca: 1919 327.000 morţi 1920 414.000 , 1921 372.000 , 1922 376.000 1923 372.000 Populaţia creşte tottuşi repede din cauza excedentului mare al naşterilor asupra morţilor. Procentualitatea e următoare: la 60 morţi avem 100 născuţi. NĂSCUŢII DUPĂ RELIGIE Iată numărul copiilor născuţi în Alte religii 1.478 1.523 /se vede dar că In 1923 s'au născut 17.000 evrei, 80.000 catolici, 34.006 protestanţi, 8.000 de mahomedani şi aproape o jumătate milion ortodoxii CĂSĂTORIILE SI RELIGIILE In 1923 au avut loc 165.216 căsătorii şi anume : Ortodocşi, 245.538 ; catolici, 25.385 ; români catolici, 21.729; protestanţi, 20.003 ; israeliţi, 13.624; mahomedani,, 2.850 ; armeni, 214 ; lipoveni, 881. Voi continua într’un număr viitor:1 _ L. F. ^ 1919 1920 1921 1922 1923 țară în 1923. Confesiunea La oraş Lafară Oortodoxi 48.390 415.350 Catolici 9.846 71.957, Potestanţi 5.240 28.611 Istraeliți 11.684 6.256 Mahomedani 1.394 7.034 Primul ministru bulgar In Elveţia RUSCIUK, 12. — Astăzi primulministru Tzancov, a plecat spre Elveţia, unde îşi va petrece concediul de odihnă. Generalul Vălcov ministrul de război va tine interimatul preşedinţiei consiliului de miniştri, iar d. Rusei ministrul de interne va tine loc de ministru de externe, al cărui interimat e ținut de Tzancov, pe timpul cât Calfoff este la Geneva. Ziarele spun că d. Tzancov va sonda în acest timp terenul pentru un împrumut financiar, necesar la ajutorarea refugiaţilor si la restabilirea situaţiei economice a ţării. ■ I !■—....... TELEFOANELE NOASTRE Direcția 57 72. Centrala 6 67. Centrala 24 73.