Dimineaţa, septembrie 1925 (Anul 21, nr. 6749-6775)

1925-09-15 / nr. 6760

XX­. - Ho. 6^60 8 pagini Treileî exemplarul lire» telegrafici .DIMINEAU“, Bucunti ÎELEFOAN­ÎLE NOASTREa Centrale 8/87 24/73 48/78 «LEFOANEMÎ NOASTRE I D­rlct­. 57/72 7 69 ProTunc­a 18/88 I BIROURILE: București, Str. Sărindar No. 9 — 11 Marti 13 Septemvre igzar Pretai Abonamentelor­­ Le 1­890, pe na nat 490, pe 8 m 290 pe Ire!­lan! PENTRU SALARIAȚII 4 tel 600, — pe timp de an in ■ " ». » ■ f i“1 i n *50, “»­,»!„ Fondat in 1904 de Const MILLS ea—————MenninHBaB—— ♦ foita nijajoi. Ilatiilor D-I Jouvenel li arată superioritatea Painlevé şî Chamberlain îi încredinţează intenUunile lor Vandervelde îi face apologîa — dela trimisul nostru special — GENEVA, 8 Sept. — Azi a avut loc dejunul, devenit tradiţional, pe care ziariştii acreditaţi pe lângă Societatea Naţiunilor îl oferă repre­zentanţilor Franţei, Angliei şi Bel­giei. Pe lângă d. Henry de Jouve­nel, care prezida, au luat loc d-nii Painlevé, Briand şi Chamberlain , în faţa lui d. Vandervelde, în jurul lor peste o sută de jurişti, repre­zentând pe cei peste patru sute cari urmăresc din tribune lucrările adu­nării Societăţii Naţiunilor. * Spre sfârşitul mesei a luat cuvân­tul d. Jouvenel, pentru a saluta pe cei trei oaspeţi. D-sa a ales forma umoristică spre a spune un şir în­treg de adevăruri. Mai întâi a făcut apel la d-nii Painlevé şi Chamberlain că, dacă au vreun secret de păstrat să-l spue chiar aci la masă ziariştilor, căci aceştia au obiceiul de a păstra­­ secretele ce li se încredinţează, dar de a le publica fără milă pe cele ce li se ascund. " . De altfel, în activitatea Adunări­lor generale ale Societăţii Naţiuni­lor, elementul trecător sunt delega­ţii oficiali, cel­ permanent gazetarii,­­căci — a spus d. Jouvenel în râ­­setele celor vizaţi — pe când în tribuna presei văd cam tot aceleaşi­­ftzionomii, nu­ pot spune acelaş lu­­­cru despre delegaţi. In ce priveşte Franţa, a spus d-sa, sunt cu numă­­mtul ce când vin aci, dar al treilea guvern în patru ani, şi m­ă aştept să ajung şi, la al patrulea, D. Jouvenel ştie că presa e ade­sea dezagreabilă oamenilor politici. Dar ce se vor face ei, când această a patra putere în stat va fi înlo­cuită complect prin a cincea : foto­grafia. Presa solicită oamenilor politici interviewuri, — fotograful le cere imobilizarea. Dar și aceasta e une­ori bună. Ce n’ar fi dat de exemplu d. Painleve, pe când prezida Ca­mera, ca să-i fi venit în unele îm­prejurări un fotograf totdeauna as­cultat, ca să strige: — Ne bougez pas ! (Nu mişcaţi). Presa ar vrea să stăpânească gândul oamenilor politici. Fotogra­fia le va stăpâni gestul. De altfel oamenii politici păţesc cu presa ca acea cucoană care neavând decât o singură pălărie la dispoziţie, ex­clamase: „E oribilă, dar indispen­sabilă!“. D. Jouvenel a încheiat totuşi cum era și natural, cu o notă serioasă, închinând pentru d-nii Painlevé şi Chamberlain şi pentru d. Vander­­ivelde, — aprigi amici ai Societăţii S^Națiunilor și ai ideilor pe cari ea le­­ simbolizează. * D. Painlevé a rostit un mare dis­curs pacifist, a cărui notă dominan­tă a fost forţa presei, ca instrument al reconcilierei între popoare. Aju­tat! tot, a spus d-sa, ce poate îm­păca naţiunile. Evitat! tot ce le poa­te dezbina. Lucraţi ca ele să se cu­noască unele pe altele, căci rămâne un adevăr incontestabil, că mai mult decât diferendele şi antago­nismele reale, mai mult decât deo­sebirile de interese, necunoaşterea, neînţelegerea popoarelor, neîncre­derea lor reciprocă, au fost şi poate să devie cauze de conflicte sânge­roase. Tocmai de aceea rolul pre­sei este atât de covârşitor, răspun­derea ei atât de mare. Activitatea ei în slujba păcii, mai însemnată de­cât cea a diplomaţilor şi oamenilor politici. D. Chamberlain s’a scuzat, în franţuzeşte, că faţă de caracterul internaţional al banchetului, se­­ex­­primă totuş în limba sa maternă. Apoi a rostit în englezeşte un dis­curs, se poate spune : un mare dis­curs politic. D-sa a vorbit de tratativele ce se urmează cu Germania, şi a ară­tat că ele sunt animate de acel spi­rit care este fundamentul moral al Societăţii Naţiunilor. Apoi a făcut o aluziune la Rusia sovietică, ară­­tând că ea nu se va putea pune în afara naţiunilor civilizate şi că va trebui în cele din urmă să se ra­lieze acţiunei pacifiste. In toate acestea el a exaltat pu­terea şi rolul presei, care acţionea­ză asupra naţiunilor, care este, du­pă un cuvânt al d-lui Painleve, ex­­presiunea şi educatoarea lor şi care trebue să se pue în serviciul tutu­ror ideilor de iubire şi împăcare în­tre indivizi şi popoare. * Cel din urmă a luat cuvântul d. Vandervelde, ca reprezentant al Belgiei, dar şi, după cum a spus, în calitatea sa permanentă de ziarist. D-sa a vorbit de pactul de garan­ţie occidental ca de o realitate a­­propiată, cum a vorbit şi d. Cham­berlain. Acest pact, a spus d-sa, nu este potrivnic protocolului încheiat a­­nul trecut. Dacă acest protocol ob­ţinea ratificarea, pactul avea să fie urmarea lui. Actualmente, pactul este precursorul protocolului, care nu poate să piară, căci prin presă el are de partea lui acel aliat perma­nent, care e în acela­ timp şi alia­tul cel mai puternic: ideia. D. Vandervelde a vorbit apoi de rolul presei, binefăcător când ea este în slujba ideilor înaintate, a democraţiei şi a împăcării între popoare, rău şi nefast, când ea se pune în slujba ideilor retrograde şi se aplică a cultiva şi atâta între popoare ura, care duce în mod fa­tal-la­ sfâşieri, la război. ...Pe când asistam la această mă­reaţă manifestaţiune în favoarea presei, gândul meu zbura spre ţară, îmi aminteam nu numai de sfâşierile dintre colegi, lucruri mă­runte şi meschine, cari nu ar merita atenţiune­ , dacă nu ar păgubi bres­lei care la poi abia începe să se im­­pue respectului public, ci si de ne­norocita inclinaţiune a unora dintre colegii noştri, de a se pune în sluj­ba ideilor înapoiate, de a crede că se înalţă şi-i asigură o originalitate sau o reputaţie de seriozitate, persi­flând acele idei pe care aci le ex­puneau cu o adâncime de convin­geri şi cu accentele celei mai pro­funde sincerităţi, reprezentanţii ce­lor mai puternice şi mai civilizate state ale lumei. Nu un Herriot, nu un Painlevé, nu un Briand, nu un Chamberlain, nu un Vandervelde, îi ispiteşte, ci un Leon Daudet ! Ce tristă, ce du­reroasă rătăcire ! Dar, cum au spus tot? oratorii sus citaţi, la banchetul de azi al presei din toată lumea, puterea ideilor de dreptate şi umanitate, de dragoste între oameni şi popoare, sunt o forţă invincibilă şi care, cu siguranţă, va sfârşi prin a învinge. Să ascultăm deci de sfatul d-lui. Pavileve: să sperăm, să întreprin­dem, să perseverăm! B. BRĂNIŞTEANU — mmmmmmmmmatmttmămmmmtamaiââmmmmmmmmim...—..büe imi.ii >BÉ-.TarTrmTTrrniii i mi— aJtár / mm. Războiul din Matrox Tankuriie și automobilele pentru aprovizionarea armatelor franceze Gânduri simple Intâlnindu-l pe d. I. Goldbert, preşedintele băncii Sindicatului Agricol şi unul din fruntaşii Fi­­nanţei brăilene, d-sa ne-a declarat următoarele: „Ultimele telegrame sosite din străinătate, arată că Rusia, oferă arizele pentru lunile Septembrie, Octombrie, Noembrie şi Decem­brie, orice cantitate, cu preţuri mult inferioare faţă de cerealele cotate la Bursa noastră. Dacă guvernul nu va reduce în­­tr’o serioasă proporţie, taxele asu­pra cerealelor de export, este de prevăzut că nu vor putea fi export­­a­te nici cantităţile de cereale e­xisten­te, la noi să uin­­ă. Comercianţii de grâne sunt foarte îngrijaţi de această situa­­ţiune, şi se prevede că foarte mulţi dintre ei vor fi obligaţi, din cauza pagubelor însemnate ce au de suportat, atât cu parzele vechi la cari au pierdut diferenţe de preţ, între 35—40.000 lei la vagon precum şi 6—7.000 lei, la vagonul de orz nou, vor lichida operaţiu­nile cu pierderi fantastice. După ultimele informaţiuni so­site pe piaţa noastră, Polonia a expediat la Cernăuţi, grâne, cu preţuri mult mai avantajoase, faţă de preţurile de aci. De asemeni se înregistrează zil­nic tranzacţiuni importante de grâu şi porumb din Iugoslavia, cu preţuri mult mai reduse decât cele cari cotează pe piaţa locală. Pe de altă parte navlul, care până acum a fost în scădere, înre­gistrează o urcare însemnată, , Şlepuri, car­i s’au angajat pen­tru încărcare, stau la" schelele din sorsul Dunărei de săptămâni, fără a­ putea fi complectate, de­oarece posesorii de­ mărfuri refuză să vândă cu preţurile scăzute de azi. In fin­e, nichee d. Goldbert, piaţa noastră e complect demora­lizată“. ■?. ARSENE Viaţa economică La Brăila e demoralizare Deşi în plin sezon, portul nu lucrează neputându-se face export Ce ne spune an fruntaş al comerţului brăn­ean Metoda didactic - o maşină pentru învăţarea socotitului — Busola muncii este metoda­­In şcoala primară metodele didactice se perfecţionează, punându-se de acord munca profesorimii şi şco­­lărimii cu legile psihologiei şi lo­gicei. . Şcoala trebuie să devie atrăgă­toare pentmu copil, pe care trebue să-l captiveze, să-l cucerească de la început, învăţământul trebuind să fie a­­tractiv. — şcoala trebuie să uzeze de toate acele mijloace care să u­­şureze înţelegerea copiilor pentru care învăţătura să fie un joc plă­cut, înlăturând sforţarea care apa­să sufletul micilor şcolari şi-i în­străinează de şcoală. Neapărat personalitatea învăţă­torului este de o importanţă co­vârşitoare, dar ori şi cât de bine s’ar prezenta el în faţa­ copiilor, sunt­ o mulţime, de factori cari îngreuiază munca din şcoală atât a elevilor, cât şi a învăţătorilor. Materialul didactic, manualele a­­lese spre a fi folosite, — trebue să preocupe lumea şcolară, pe părin­ţii dornici de progresele inteligen­ţii micilor şcolari. D. V. P. Dumitrescu-Colentina, institutor în Bucureşti a născocit o maşină­ ingenioasă menită să u­­şureze atât munca predătorilor pri­mitor operaţiuni aritmetice, cât şi sforţarea gingaşei structuri ner­voase a creerului copilaşilor de 6—7—8 ani... Maşina aceasta este o cutiuţă frumoasă, având penaj, tăbliţă de scris şi socotit şi un calculator a­­ritmetic intuitiv, portativ în ghioz­danul copilului şi destul de solid fiind făcut din stejar. Un atare aparat şcolar din măr­gele şi beţişoare colorate vin, ar părea, o frumoasă şi atrăgătoare jucărie, când în fapt el reprezintă un instrument didactic admirabil conceput de autor, care a urmărit, bazat pe experienţa sa, să uşureze înţelegerea socotitului, îndemnând pe micii şcolari, unii atât de greoi în pricepere, la preocupare plăcută şi folositoare gimnastică minta­­lă. Aparatul este brevetat şi toţi cei cari l-au văzut au admirat această­ minunată maşină didactică, care e de recomandat întregei lumi şco­lare, învăţători, familii şi institute de educaţie, spre a fi examinat şi recomandat copiilor claselor înce­pătoare (cl. I şi elevilor din gră­dinile de copii). Calculul aritme­tic uşurat va deveni cea mai plă­cută ocupaţie pentru şcolarii noştri cari cu­ chin ajung să-şi apropie secretul numerotărei şi operaţiu­nilor fundamentale.—C.: Dacă voiţi să daţi copi­ilor să citească bucăţi a­­lese, cu conţinut moral şi educativ, cumpăraţi-le re­gulat DIMINEAŢA COPIILOR Toţi copiii şi tot tineretul trebue să citească această iol­iftsitoare xtinsia. Solemnitatea de la Sinaia Predarea scrisorilor de acreditare ale ministrului Americei Eri la orele 12 și jumătate a avut loc, la Sinaia, solemnitatea remite­­rei scrisorilor de acreditare de către noul ministru al Statelor­ Unite, William Cubb­erston. La orele 1 fără un sfert, regele a primit în sala tronului pe ministrul Statelor­ Unite, care i-a citit scriso­rile de acreditare în limba engleză. Regele a răspuns în franţuzeşte. Erau de faţă: din partea guvernu­lui, d. G. Mârzescu, ministru de jus­tiţie şi interimar la externe; din par­tea Curţii Regale d. Hiotu, ministrul palatului, general Paul Angel­escu, mareşalul palatului, colonel Drossul general Condeescu, colonel Condee­­scu. Prezenţi la această solemnitate au fost şi regina, prinţul Carol şi prin­ţul Nicolae. După citirea scrisoarei de acredi­tare şi răspunsul regelui, acesta a prezentat reginei pe noul ministru al Statelor-Unite. . „• Cur efectuarea­­ so­rositufii de­ recepţiune,­ a avut loc dejunul oferit de rege noului ministru şi persona­lului superior din legaţiunea State­lor-Unite. La 2 şi jumătate, ministrul State­lor-Unite a fost adus la hotel Pa­lace, într'o trăsură a la Daumont, mânată de un vechiu surugiu al pa­latului, îmbrăcat în costum naţio­nal. .­­ .!■! Taxe­nie prottite în Cehoslovacia FRAGA, 12. (Rador). — y'au elaborat proiecte de legi cari sta­bilesc drepturi protocroniste, pen­tru o serie de produse din indu­stria cehoslovacă. Este vorba intre altele­ de automobile, mătase­­ arti­­ficicoâ și fijite. ' ' '• Pică un om necăjit In gara de Nord cu trenul și ara ceva merinde la el, dar nu are pâine. Ca să n'o poarte cu el până acasă, o ia spre casă cu gândul s'o cumpe­re mai de pe aproape. Or, la ora 9 seara, in cartierul lui toate băcăniile-cârciumi închise și negre. Stă omul in drum și se socoate: — Să,intre într'o grădiniță-restau­­rant, să înghită ceva, prima ii se al­terează merindea adusă, secundo, îl costă inpătrit. Deci, pentru un sfert da pâine, omul riscă să se culce flăm­dnd. Atunci, curagios­, intră într'o gră­­dină-restaurant, cam puslia și cere să­ i se vândă un sfert de pâine. — Dar ce dom'le, noi suntem bru­tari ? — Nu, dar... — Poftiți la masă să. vă, servim., — DarL * . .v.un fi Hd in*fală si­ se privesc , u­nul crunt, celalt zâmbind ironic. — Vezi d-ta, dacă am vinile noi pâinea la cd(i cer la ora as­ta, nm risca să ne plece clienții, cari ar consuma și altele... Omul necăjit şi-a rotit ochii pe expoziţia de alimente şi exclamă triumfător: — Bine, să-mi da­i un pui fript cu ardei copţi. — Regretăm, dar astăzi — Ei vezi? Fă bine şi-mi viruri pâine. S'au împăcat la moment. Da, dom'le, îţi vindeam pâine, că le cunosc, eşti de pe aci,, de ai noştri, dar aşa, ca să mai stăm de vorbă­. — Mulţumesc şi să trăeşti! A înhăţat sfertul de pâine, mân­dri de ideia lui. Dar de erau păi golaşi pe taler, ce se făcea omul care avea doar trei sfanţi în buzunar? Aşteptăm răspuns prin T. V. F. STAN BOLOVAN Plia adara la sishial man­t PARIS, 12 (Rador). — Ambasada sovietică notifică guvernului fran­cez adeziunea guvernului său la convenţiunea care prevede unifica­rea internaţională pentru perfec­ţionarea sistemului metric. D. DUȘAN P. TRIFANOVICI General de divizie și­ ministru de război și de mama^d Iugoslaviei. Situaţia magistraţii In discursul ţinut la congresul avocaţilor din Cernăuţi d. minis­tru de justiţie , reamintit de grija ce trebue s‘o aibă toţi cei chemaţi pentru îmbunătăţirea situaţiei ma­gi­straţilor. Ne bucură preocuparea aceasta, mai ales când o găsim la însuşi ministrii justiţi?..­. Dar numai că veşnic rămâne fără nici o urmare practică, iar magistraţiii rămân şi ei cu consolarea că li se recunoaş­te situaţia grea. Subsemnatul, cunoscând—ca fost magistrat — situaţia nenorocită a foştilor colegi, intenţionam să ri­dic această chestiune în faţa con­gresului. Incidentul provocat însă de „mise-enscene“ a d-lui Istrate Micescu- luând timp multişor, sunt obligat să mă ocup de ea, pe acea­­stă cale. Este cunoscut că lefurile de azi ale magistraţilor sunt cu mult sub minimul necesar. Când acea­stă leafă n’ar fi de ajuns nici u­­n­ui funcţionar inferior, oare nu trebue să facă faţă atâtor cerinţe, cum poate fi lăsată categoria cea mai înaltă de funcţionari în quasi - mizeria de azi ?■ Iată ceva de ne­înţeles. Aş putea da exemple concrete de adecători, cari au trebuit să re­nunţe timp îndelungat la masa de seară sau la luna de concediu, în care să-şi caute sănătatea, numai pentru că au avut îndrăsneala să-şi facă o haină de iarnă sau au achi­tat taxele şcolare ale copiilor. Şi acestea — le ştim cu toţii — nu sunt nici exagerări, nici plăs­muiri. Când­ în alte ţări, magistratura a fost pusă complect deasupra ori­cărei griji materiale, ia­r noi avo­caţii trebuesc să pledeze în faţa u­­nor judecători, care au de rezolvat înaintea procesului justiţiabililor, grozavul şi neiertătorul proces al propriei lor, existenţe. Numărul magistraţilor în în­treaga ţară e relativ aşa de miti­­că oricând s‘ar găsi, în buste a s­­tării- loc pentru’ o largă îmbună­tăţire a salariilor lor. La bugetul de miliarde şi în ţara tuturor ri­sipelor s’ar putea, cu uşurinţă, cel puţin dubla leafă de azi. In şoapte, magistraţii au’ cerut, înfiinţarea şi pentru ei a unei casa de ajutor. Desigur, lucrul a ajuns şi la urechile d-lui ministru. De ce toate categoriile de funcţionari, şi le au pe ale lor şi magistraţi! nu ! De ce oare nu se face nimici pentru scoaterea lor din umilinţa de-a se adresa cămătarului, când o mutare o boală, o haină de iarnă îl obligă să caute puţinii, dar aş fi de greu de găsit, bani,­­ pe care leafa lor îi refuză. Ar fi aşa de greu să se găsească, în buget, su­ma cu care să se ajute înfiinţarea acelei case de ajutor­ la care gro­sul tot cotizaţiile îl vor aduce. Magistratul, prin situaţia sa, nu poate să iasă dintr’o perfectă re­zervă şi nu găseşte nici un prilej de a-şi spune păsurile. Pentru­­a­ceasta însă nu trebue să se ceară nici eroism, nici să fie martir. Şi l­i se pretindă să-şi facă datoria. Şi spre cinstea lor şi-o fac. Socot că problema salariilor ma­gistraţilor e mai gravă decât pa­re, înţeleg politica de economii a d-lui ministru de finanțe. Sunt to­tuș economii, ce nu se pot face. Și afară de aceasta este un lucru, pe care nici un excedent bugetar da mai târziu nu-l va mai putea re­para. Și anume: destrămarea ma­gistraturii prin descurajare și de­misii. Domnilor guvernanti­ avem un lucru neîntinat în această ţară: magistratura. Păstrați-o. GH. POPESCU-CEICA Oradia-Mare Statistica României Cum a crescut populaţia ţării? Direcţiunea generală a statisticei ministerului industriei, având la dispoziţie un neînsemnat fond de 150.000 lei a întocmit şi tipărit cea mai complectă statistică a României Mari, rezumată într’un volum de 300 pagini, intitulat ,,Annuaire sta­­tistique de la Roumanie". Această lucrare interesantă a apă­rut numai în 1.000 exemplare, din­tre care 500 sau distribuit în ţară şi 500 în străinătate. Am reprodus în „Dimineaţa” câ­teva cifre interesante şi voiu conti­nua a mai spicini ceva în cele ce urmează. CUM A CRESCUT POPULAŢIA ţării Anuarul publică o listă complectă a populaţiei ţării, an cu an, dela 1870 până azi. Voiu reproduce numai cifrele din zece în zece ani, pentru a urmări creşterea populaţiei: 1875 4.399.000 locuitori 1885 4.960.000 , 1895 5.635.000 1905 6.480.000 .1915 7.897.000 1925 18.200.000 .i.pioximauv, DENSITATEA POPULAŢI©! Media densităţii populaţiei vechiu­lui regat a fost pe kilometrul pă­trat : 50 locuitori In 1910. 56 locuitori In 1914. 57 locuitori In 1915. Pentru a calcula densitatea In 1925 cititorii vor împărţi populaţia ţării de 18.000.000 prin suprafaţa în kilometri pătraţi a României mari. ORAŞE CU MAI MULT DE 100.000 LOCUITORI Următoarele oraşe au mai mult de 100.000 locuitori, ţinând seama de datele Anuarului pentru 1923: Bucureşti, Chişinău, Iaşi, Cernăuţi, Timişoara Cluj, Oradia Mare. Oraşele Arad, Brăila, Galaţi şi Ploeşti au Intre 70.000 până la 90.000 locuitori şi ţinând seama de impor­tanţa lor economică vor depăşi 100 mii până în 3—4 ani. In 1930 Bucureştii vor avea 1 mi­lion de locuitori şi vom avea zece o­­ra­şe cu o populaţie mai mare de AOO.OOO suflete. MIŞCAREA POPULAŢIEI Date interesante ne dă Anuarul a­­supra mişcării populaţiei, la capito-­­ ul „Raportul între natalitate şi mor­talitate dela 1900 la 19.­5‘ La naşteri găsim următoarele date: 365.000 născuţi. 539.000 620.000 613.000 608.000 După cum se vede numărul naşte­rilor s’a­ ridicat brusc după război, dar a ajuns, la în maximum in 1921 , a început să descrească şi continuă a descreşte în mod simţitor. Au murit peste 2 milioane locui­tori­ de la 1919 ncoaca: 1919 327.000 morţi 1920 414.000 ,­ 1921 372.000 , 1922 376.000 1923 372.000 Populaţia creşte tottuşi repede din cauza excedentului mare al naşteri­lor asupra morţilor. Procentualita­­t­ea e următoare: la 60 morţi avem 100 născuţi. NĂSCUŢII DUPĂ RELIGIE Iată numărul copiilor născuţi în Alte religii 1.478 1.523 /se vede dar că In 1923 s'au năs­­­cut 17.000 evrei, 80.000 catolici, 34.006 protestanţi, 8.000 de mahomedani şi aproape o jumătate milion ortodoxii CĂSĂTORIILE SI RELIGIILE In 1923 au avut loc 165.216 căsă­­torii şi anume : Ortodocşi, 245.538 ; catolici, 25.385 ; români catolici, 21.729; protestanţi, 20.003 ; israeliţi, 13.624; mahomedani,, 2.850 ; armeni, 214 ; lipoveni, 881. Voi continua într’un număr viitor:1 _ L. F. ^ 1919 1920 1921 1922 1923 țară în 1923. Confesiunea La oraş Lafară Oortodoxi 48.390 415.350 Catolici 9.846 71.957, Potestanţi 5.240 28.611 Istraeliți 11.684 6.256 Mahomedani 1.394 7.034 Primul ministru bulgar In Elveţia RUSCIUK, 12. — Astăzi primul­­ministru Tzancov, a plecat spre El­veţia, unde îşi va petrece conce­diul de odihnă. Generalul Vălcov ministrul de răzb­oi va tine interimatul preşe­dinţiei consiliului de miniştri, iar d. Rusei ministrul de interne va tine loc de ministru de externe, al cărui interimat e ținut de Tzan­cov, pe timpul cât Calfoff este la Geneva. Ziarele spun că d. Tzancov va sonda în acest timp terenul pentru un împrumut financiar, necesar la ajutorarea refugiaţilor si la resta­bilirea situaţiei economice a ţării. ■ I­­ !■—....... TELEFOANELE NOASTRE Direcția 57 72. Centrala 6 67. Centrala 24 73.

Next