Dimineaţa, februarie 1926 (Anul 22, nr. 6893-6920)

1926-02-01 / nr. 6893

m­orf.I S­tH Kn» şi loan Cu!*: Sf. Septaa^ssina ElNttte Savat!I Răs. soar. 7,SS Ap. soar. 17,20 Cum a fost timpul ori in cursul nopţii şi azi de dimi­neaţă cerul s'a acoperit In toată ţara şi a început să plouă In nor­dul şi vestul ţărei, pea locuri unde temperaturile sunt mai scăzute nin­ge. Vântul suflă uşor din sectorul sud-vest, in timp ce presiunea at­mosferică continuă să scadă atinglnd valori între 760 mm. In Caransebeş şi 765 mm. la Bolgrad. Temperatu­rile au crescut pretutindeni variind Intre minus 2 gr. In câmpia Munte­niei şi plus 2 gr. prin vest. Noaptea Îngheţul a fost slab, mai accentuat in sud. TEATRUL NATIONAL. — Matineu :­­Striana; seara: Preţioasele şi Ma­nechinul sentimental. OPERA ROMANA — Matineu: Tra­­viata; seara Carmen. TEATRUL REGINA MARIA.­­ Matineu: Romanţa; seara: Fru­moasa aven­tură. TEA­TRUL MIC. — D-nii ăştia noui. TEATRUL POPULAR. — Matineu: Bujorel în Împărăţia cerurilor; seara: Cămila trece prin urechile acului. TEATRUL CENTRAL. — Matineu: Cel mai important; seara: Israel TEATRUL ALHAMBRA. — Nou şi atractiv program. TEATRUL MAJESTIC FEMINA (Pasagiul Comedia). — Program de atracţiunii CIRCUL ŞI BOLI. — Program de a­­tracţiuni CINEMA FRASCATI. — Sublima frumuseţe, poveste reală a celui b­un frumos Nud american, numit Venus. CINEMA PATHE­LIPSCANL — Ţa­rina. CINEMA MARIOARA VOICULES­CU. — Regele Galant. CINEMA BULEVARD PALACE. — Femeia care a păcătuit. CINEMA GLORIA. — UL.a Durerii Dramă în 8 acte. CINEMA MARCONI. — Gösta Her­ling seria II-a (ultima) şi trupa Titi Mihăilescu va juca „D'aia n'are urau...“ La Bucureşti-FUarti, ore 1«­8 dim. Presiunea atmosferică 763 mm. tem­­peratura minus 1 gr. Umiditatea 95 la sută. Cerul foarte noros şi vân­tul de la vest (calm.) Temp. ma­ximă de erl 1 gr. minima de ani noapte minus 3 gr. Timpul probabil dela 36—81 Ia­nuarie, orele 13. — Cerul se va menţine acoperit. Vânt slab din regiunea sudică, tempera­tura In creştere, şi va rloua In toată tara In sudul ţării şi pe litoral desgheţ ziua şi noaptea CINEMA ROMA (Griviţei 110). — Naufragiaţii dragostei cu Rudolf Valentino CINEMA VOLT ABUZ­EŞTI. -- „Ho­ţul din Bagdad“ cu Douglas Fair­banks. CINEMA EDISON. — Femeia 1a­16 de ani? o comedie şi trupa Nicu-­ escu-Buzău. CINEMA PARIS. — Lillian Gish şi Dorrothey Gish In „Ilomolo" (Nop­ţi Florentine). CINEMA JUPITER: „In nordul Novastei“ (operă complectă). MNEMA MODEL — Cele 10 porunci Farmaciile de serviciu In noaptea de 31 Ianuarie 1926 A. Alifanti, calea Griviţei 217; I. Lozinca, calea Griviţei 104; V. Thü­­rhigher & O Lascar (La cerb) ca­lea Victoriei 78; C. Roşu, calea Mo­şilor 51; G. Berbier b-dul Carol 45; (colţ Moşilor); C. Mărgineanu, str. Academiei 2; I. Valeriu, str. 11 Iu­nie 65; M. Vartolomeu, calea­ Du­­deşti 93; Al. B. Nicol­escu, calea Şer­­ban Vodă 157; I. Alexi, sos. Ştefan cel Mare 24; V. Gheorghiu, str. Ca­zărmi 1­5. Șt. Panea, calea Văcărești H.K.O» SPECTACOLE 'II Hn^ln n Hg, I mu ii ■ jsgeawnw y C RAJ MS LAXA7SÍS. M IRATON CHATEL60YON Cu illurita din »vts« eon mn! buni m 3ax Inului din ,hatel-£suyon, care vindecă CON­STILATI un £Â *• *F'erL,.MN,L* AFECȚIUNI INTESTINALE st HEPATICE, MiăiiEdX DISPERSII, 08ESTIATE, CO îi GESTIUNI, eto__ A«**«-t est« c«l mal bun Laxatif-Dspuratlf. însl «arap marva .V SAIOM" cara eata o saranga pentru sănătatea 0-voa«tru oscozit QSNKHAL rsNTBU romAmsai ia«»ca a&ni- R*LB PHAHCXI.4E Kfi ROUMANtB. Bucari$ti, Str. auinalas, H Ca vânzare tn principalei# Farmacii si uroguaril încălțămintea El. Ene Fiiipsscii Calea Victoriei Ro. 26 Rivalizează în forme şi soliditate cu cele mai mari case similare din lume. Se ştie de toată lumea că numai la Desfacerea Vinurilor SPIRACHE MARINESCU Calea Griviţei No. 19 colţ G-ral Budişteanu No. 1. Se găsesc ade­văratele şi gustoasele vinuri Naturale. Deci toată lumea trebue să cumpere de la această desfacere unde se găsesc numai vinuri Natu­rale din Produsele proprii. CaSI"eTsIli"ESsS­TI si CASH specials da rajlsk­a Ori­ce mărime ea vinde cu preţuri reduse la vechiul depozit B. WEINTOAUB BARATII!! 39 Telefon 57­15. Trimet catalog gratis. .SAXONIA* No. 3715 R­ADIATORI Ţevi vărsate. Cazane de aburi şi apă caldă, fontă pentru calorifer toate maşinele şi tipariri pentru industria cimentului. Instalaţie com­plectă pentru fabricarea de ardesie din ascest ciment .Eternit“. Furnizează prompt din magazinele Brassy WEAIXRukri“ Maşini da costruncţuni şi Radiatoare 8. A. „miUZmhi BRAŞOV Str. înfundată 12 (Kisutcza) Telefon 578 Înainte de cumpăraţi maşini, vizitaţi depozitul nostru, bine asortat PROSPECT­E ŞI OFERTE GRATIS1 Citiţi Adeverul Literar „COPIII ORBULUI (35) __ Ce hârtie? întrebă Alice, vrând să treacă înainte. — Hârtia pe care mi-a rupt-o. Hârtia care avea pe deasupra un semn roșu, frumos, cu două săbii încrucișate— pe care mi-a dat-o dom­nul cu mustăţi ca s’o duc. — O scrisoare? întrebă Alice. Des­pre care domn vorbești? — Despre acela care are o mână legată, care e rănit. Un domn fru­mos de la Londra, miss. — Un domn de la Londra? repetă fata. Și unde stă? — In coliba pădurarului, la Whit­ley, la două mile de aici. E foarte urât acolo! — Și domnul ăsta ți-a dat să duci o scrisoare? — Da, o scrisoare pentru doamna cea drăguţă de la castel. Mi-a dat şi un şiling şi mi-a spus că dacă dur scrisoarea doamnei, o să-mi mai dea un şiling şi bomboane. Şi aşa an plecat în goană dar am greşit drumul în pădure şi am nimerit aici în loc să trec prin Rinkton. Aici am dat de Tomna, păcătosul pe care îl vezi acolo. — Un’te duci? zise el — La Holmca-Park la castel ca să duc o scrisoare. — Şi cât îţi dă pen­tru asta? zice. — Un şiling şi bomboane. — Pe din două, zice el. — Nu, nu vreau; am să duc sta­ges scrisoarea. Dar el se repede la mine, îmi dă un pumn tn piept şi-mi rupe scri­soarea tn două şi aşa eu n’o să am şilingul și ce-o să zică doamna cea inimoasă? — N-o să zică nimic, bfiete, căci o să-i spun eu cum a fost. Știi că eu sunt sora ei; o să-i dau eu scrisoa­rea, zise Alice cu blândețe. Uite doi șilingi pentru tine. — Mulțumesc, milady, Dumnezeu să te binecuvânteze, spuse copilul, Intinzftnd Alicei bucata de hârtie. Fata îşi aruncă ochii repede: hâr­tia era ruptă în două deacurmezi­­şul şi cuprindea rânduri de o lungi­me neegală, cuvinte răzleţe, care nu formau fraze întregi, dar care totuşi aveau un înţeles deplin, căci fata roşi şi se cutremură privindu-le. Apoi se gândi să-şi desăvârşească cucerirea şi voi să­ prindă şi pe To­ma. Dar ştrengarul o ştersese peste câmp, ducând cu dânsul bucata de hârtie. Atunci Alice îşi concentră atenţia asupra bucăţii care îi rămânea. Era acelaşi scris fin mare şi energic pe care îl remarcase şi pe plicul Editei şi care părea aşa de puţin să fie al unei femei. Primele cuvinte spu­neau destul ele singure: „Scumpa mea Edita. Celelalte rânduri, Între­rupte, cuprindeau aceste cuvinte: „Mâine în cursul zilei... prudentă... „să mângâi pe un biet rănit!... să-i , Înfrumuseţezi viaţa... dragostea şi „mila ta scumpă­, să mărturisesc un genunchi“. Alt­ceva nu mai era, dar nu era destul ca să mărturisească greşala, ca să descopere prăpastia? — Ce să fac acuma cu asta? işi zise Alice, urmându-şi drumul. Să o arăt mamei? Să i-o dau lui Filip? Ar fi nedemn din partea mea Să tac şi să ascund un­mi­nea asta tutu­ror? Ar fi josnic. Nu pot lăsa să se­­necinstească numele nostru. Deodată fata, care ţinea mereu o­­chii aţintiţi asupra scrisorii fata!» scoase un strigăt şi se opri in aleea de ulmi, pe care tocmai o străbătea Observase că litera E de la Începu­tul numelui Edit avea o formă fiu­dată. S’ar fi zis că era scrisul că­pitanului Drummond. Şi totuşi, scrisul lui Alfred, aşa cum o cunoştea, fin, uşor şi slobod nu semăna nicidecum cu acela din scrisoarea pe care o avea în mână. Dar Drummond avea un fel de a face pe E mare, comic, diform, care se deosebea imediat , al lui semă­na cu 8 și Alice luase un râs de mai multe ori pe căpitan pentru asta. O presupunere absurdă, o idee pe atât de vagă pe cât de sfâșietoare îi trecu in acest moment prin cap lui miss Ashburton gâziindu-i orice cu­loare din obraji și de pe buze. Dru­mmond care fâgăduise să vie, Dru­mmond care nu venea­, domnul cel frumos cu mustață.. N’avea el re­putația unui om fericit? — N’am să arăt scrisoarea, își zise Alice, cuprinsă de un fel de de­lir. Vreau să mă încredințez Întâi, să aflu totul, să descopăr totul eu singură. N’ara să pot trăi multă vreme așa... Mâine o să știu totul! Soarele apusese și prunele stele Începuseră să strălucească in lumi­na amurgului. O­ noapte de vară, o noapte senină, noapte de lumină și de azur, cu toate farmecele late, cu toată splendoarea ta, cât chin mut n’ai adus tu în inima Alicei Ashburton? Ziua! Ziua! striga ea, deşteptarea, adevărul, şi„­ poate... răzbunarea! In sfârşit se făcu ziuă, o zi seni­nă, luminoasă, albastră, ca atâtea altele care pare că aduc cu ele toate farmecele pământului toate comori­le cerului şi care totuşi nu luminea­ză sub acoperişul nostru decât groia­­ză și lacrimi. Alice se sculă înainte de ziuă, dar se feri să trădeze, prin vreun semn cât de mic, neliniștea, chinul care o sugruma. Era mai palidă decât de obicei, ochii li erau mai uscaţi și mai strălucitori, buzele mai supte și mai tremurătoare. Intr’un colț din salon întinse In faţa ei creioa­nele, pensulele, albumul cu desem­ne, şi părea că se adânceşte în schi­ţe şi în retuşări... Şi totuşi Edit s’ar fi cutremurat dacă ar fi putut ve­dea, tn umbră, cum îi tresăreau bu­zele, cum îi străluceau ochii, de câte ori cumnată sa soţia fericitului Filip Ashburton, se ridica de pe fotoliu și se apropia de fereastră, părând gata să plece. Dimineața trecu așa pentru cele două cumnate, care rămaseră sin­gure intre patru ochi. După dejun, Edit nu se îndreptă spre scara care ducea în salon. Ridicându-se de la masă, deschise fără sgomot ușa vestibulului și o Închise in urma ei; o auziră depărtându-se. — Mantaua și pălăria le are pre­gătite, își zise Alice, ascultându-i pașii pierzând­u-se treptat, treptat, pe lespezile din coridor. Bine că pleacă­ bine că se duce. Pe mine mă așteaptă calul în grajd... La nevoe, am să fiu la Whitney înaintea ei. O să ne întâlnim în coliba tăetori­­lor, ca două bune prietene. O să fie frumos! Alice se ridică cu un zâmbet a­­mar făcu câţiva pași in sală, se opri nepăsătoare, rând pe rând, în fața tuturor ferestrelor răspunzând distrată la întrebările Reginei. In sfârșit văzu pe Edit intrând in a­­leea care ducea la capătul parcului, şi depărtându-se din ce în ce, cu pasul repede şi sigur. Alunei eşi şi ea din sală, se urcă în odaia ei, se îmbrăcă repede şi se duse cu inima trenul rundă, la grajd Calul o aştepta gata Inşeuat şi Înfrânat, bătând pământul cu co­pitele, cu coama în aer. Alice se repezi şi încălecă, dădu pinteni calului. II atinse cu biciul şi dispăru, indreptânduse in goana mare spre orizontul necunoscut in desişul pădurii care trebuia să-i a­­ducă siguranţa, dovada pe care voia s’o aibă, de la care aştepta uşurarea şi liniştea sau indignarea fără mar­gini deznădejdea fără sine. Străbătu un galop câmpia şi pă­durea, fără să le vadă, fără să se bucure de aerul îmbălsămat şi de verdeaţa livezilor. Nu vedea de­cât un singur lucru. Întrezărit odinioară In mod vag: o căsuţă cu ziduri joase, cu fereastra îngustă şi cu acoperişul de trestie. Despica zidul cu privirea, sfredelea acoperişul şi îşi zicea cil inima pal­pitând: Pe cine o să găsesc acolo? Deodată dădu în drum peste o piedecă neprevăzută, care o reţinu câteva clipe: întâlni pe lord Spen­­cey. Simpaticul vecin, călărind ca să-şi treacă timpul sub bolta um­brită a aleelor, păru foarte vesel în­tâlnind pe Alice și o opri ca să-i spue câteva cuvinte banale. Fata răspunse prin monosilabe, muşcând, de necaz, mânerul crava­tei şi zmulgând, furioasă, ramurile de verdeață de deasupra rapului După ce izbuti să scape de Spencey, porni un galop nebun, dând pinteni calului,, până ajunse la căsuţa din mijlocul pădurii. Se coborâ la o mică distanţă, legă calul de un copac în desiş şi se as­cunse intr’un tufiş, ţinându-şi res­piraţia, plecând capul, strângând faldurile rochiei in jurul ei. Prin tufişul verde al ramurilor şi a­ frunzişului spiona cărarea, ascul­ta toate zgomotele care se încruci­şau sau mureau tn depărtare tn pădure. Dar de nicăeri nu se zărea sub copaci forma graţioasă şi vest­mintele largi ale celei pe care o aş­tepta. Nici o voce omenească nu se amesteca cu fâşâitul ramurilor, cu strigătele vesele ale păsărilor ascun­se tn frunziş. Fie că Edit nu venea, fie că intrase tn colibă. Aşa îşi zise Alice, ghemuindu-se palidă şi înfri­gurată, tn tufişul des, la marginea unui luminiş. La câţiva paşi înaintea ei *• înăl­ţa coliba, odinioară locuită de nişte tfietori care exploatau pădurea, iar de la plecarea lor, complect pă­răsită. Părea în adevăr pustie, în acest moment. Acoperişul se pră­buşea, ferestrele erau Închise nici un sul de fum nu se înălţa din coş. Totuşi examinând toate detaliile, cercetând toate obiectele, Alice Îşi dădu se­ama că In apropierea coli­bei iarba mătăsoasă era călcată tn picioare, şi văzu urme de paşi pe muşchi. Evident, se umblase pe aco­lo. Dar nici o fereastră nu se des­chidea uşa era închisă. Cine putea fi Înăuntru ? Alice aştepta cu Bufe­tul zbuciumat. Mai trecu vre­o jumătate de oră, intr'o tăcere adâncă. Pe acoperiş, două trei rândunee ciripeau in ju­rul cuiburiri. Pe jos câteva vrăbii sporovoiau şi ţopăiau pe muşchi. Şi nimic.... nici o altă fiinţă, nici un alt zgomot. Deodată, din interiorul locuinţei se auziră zgomote nedesluşite: paşi pe pardoseală, sau vreun scaun miş­cat din loc. Apoi uşa scârţâi In tă­tâne şi Edit se ivi în prag. Avea chipul palid şi privirea ne­liniştită. Pe buze Ii înflorea un su­râs dulce, plin de compătimire, afec­tuos totuși părea tristă, neliniştită. Alice văzu toate astea dintr’o privi­re. Dar ce însemna asta? Cine, cine era celălalt ? Celălalt, atât de nerăbdător aştep­tat, nu întârzie să se arate. Da... ştia de mai Înainte, ghicise. Nu de­geaba simţea de două zile cea mai chinuitoare deznădejde, cea mai a­­mară suferinţă. Ceva i-o spusese — şi nu se înşelase... Celălalt era Dou­­r­mond, chiar el!_ O 1 de-ar fi pu­tut să-l fulgere pe loc ! Alice făcu o sforțare­ uriașă, ca să se împotrivească mâniei și durerii. Voia să știe să se asigure mai mult. Rămase ghemuită în frunziș, fără să facă un zgomot, aproape fără să sufle, silindu-se să asculte. — La revedere, dragă Edit, duioa­sa mea mângâetoare, zicea căpita­nul, întinzând mâna celei ce era ga­ta să plece. (Va urma) TCSBIY il! mmmmmmgaaasawBiWPi D. Dem. Theodorescu a demisio­nat din Societatea Scriitorilor Ro­mâni. TOATE MĂRFURILE â. JMBIM­L’MLV 38 Calea Victoriei 33 ' Modelele de ROCHII, MANTOURI și TAILEUR Pedeapsa cu închisoare a con­­damnatului Dumitru Georgescu, a fost transformată în amendă de 5000 lei. D. Henry Rosemberg, fost asocia­t al firmei Abram­ovici & Rosenberg, strada Academiei 1, anunţă onorata sa clientelă că s-a retras din asocia­ţia firmei „La Sicul Englez“, n­emai având nici o legătură cu acea fir­mă. Marţi 2 Februarie 1920, orele 9 din­ sectorul Po­­izu.Elefterescu din culoa­rea de Verde partidul naţional, de­ sub preşidenţia d lor dr. I. Murgescu şi avocat Mitică Rădulescu, va ţine o întrunire publică în sala societăţii „Locomotiva“ din Calea Griviţei No. 213. Cea mai recentă fotografie a A. S. R. Principele Mihai, în toate mări­mile, pentru autorităţi şi instituţii se găsesc la renumitul atelier foto­grafic „Pologlob", C. Barasch, bulev. Academiei nr. 3. In şedinţa de Vineri seară 29 ian, comitetul Sindicatului ziariştilor din Bucureşti, luând în cercetare noul cereri de admiteri ca membri în sindicat, a hotărât să mai reco­mande adunării generale de azi 31 Ianuarie, următoarele candidaturi: Brunea F„ Brunea î„ Ceacâru Dem., Georgescu G. Gea, Pomescu A., Rodan Victor, Ştefănescu Const, Stoica Vasile, Sul­fină Adrian, Teo­dore­scu-Branişte. Astăzi Duminică 31 Ianuarie 1926 2 Mari Reprezentaţii la ora 3 p. m. Mare Matineu Familiar seara la orele 9. Mare reprezentaţie de gală Cu un progam schimat Astă seară va avea loc îa funda­ţia universitară „Carol I“, confe­­rnţa d-lui profesor Const. Argeto­­ianu. D-sa va vorbi despre, ,descentra­lizare şi regionalism “. procuror Gică Ionescu, de la par­chetul de Ilfov, şi-a desvoltat eri sub auspiciile baroului de Ilfov, intere­santa conferinţă anunţată, tratând despre : „Tendinţele individualiste în evoluţia dreptului civil“. EVA BUIUM SIRUL IOHAN LOQODIŢI Iaşi Roman Ianuarie 1926 În locul oricărei alte înştiinţări Oprea Poposea nopulos, pedepsit de justiţie. Se atrage serios atenţiunea d-lor clienţi asupra confuziunei pusă la cale, şi în caz când, înşelaţi, vor intra în prăvălia nouă din str. Pa­ris, să ştie că n’au fost serviţi de OPREA POPESCU, nici de AN­DREI CERNEA, al căror restau­rant e în de­obşte cunoscut, sub vechea firmă la­ Maiorul KUBA în str. Sărindar No. 4, unit cu res­taurantul MODERN Aceasta, bun înţeles, până ce jus­tiţia se va pronunţa în procesul in­tentat. 1.122708 Marţi 2 Februarie, orele 10 jum., a­­rh­. d-na Izabela Sadoveanu, pre­­zidenta „Asociaţiei pentru Emanci­parea civilă şi politică a femeii“ va ţine o Conferinţa la Fundaţia Ca­rol asupra­ Cooperaţiei Intelectuale. Conferinţa e ţinută sub auspicii­le societăţii Uniunea femeilor ro­mâne pentru „Liga Naţiunilor". Intrarea liberă-Direcţiunea presei din ministerul de interne, ne-a trimis următoarea inform­aţ­iu­ne : Se aduce la cunoştinţa delegaţilor Camerilor de agricultură că aduna­rea generală pentru constituirea U­­niunii Camerilor de agricultură fi­xată pentru ziua de 12 Februarie 1926, orele 10 dimineaţa In localul Casei Centrale a Împroprietăririi, str. Sf. Dumitru No. 2 Bucureşti se­amănă pentru ziua de 26 Februarie 1926 în acelaş local, aceiaşi oră şi In aceiaşi ordine de zi, cum au fost publicate în „Monitorul Oficial“ No 21 din 26 Ianuarie 1926. Ofiţerii de rezervă mai jos notaţi sunt rugaţi a comunica urgent a­­dresa şi profesiunea ce o au i­manutanţei centrele a armatei. — pentru a primi ordine: administra­tor locotenent Munteanu T. Mihail administratori sublotenenţi Rozens­­veig N­aim şi Calin I. A. D. colonel Polichron­ado Gh., di­rectorul pulberăriei armatei s’a înapoiat din Anglia — unde a re­cepţionat o cantitate de pulbere ne­cesară armatei. D-sa a fost primit astăzi in au­dienţă de d. general Mărdărăscu, ministrul de răsboi Primul ministru a lucrat eri dimi. cu d. general Mărdărăscu ministrul de răsboi. Mâine Luni 1 Februarie are loc grandiosul bal mascat şi costumat al clubului „Sparta“ (Sportul-Izvor- Orpheus fuzionate), in saloanele Liedertafel. Jazz-ul de la Picadilly, producţii artistice, numeroase şi originale surpriza asigură participarea unui numeros public şi un deosebit şi select succes. Societatea cultural-naţională A­­postol Mărgărit invită pe toţi mem­brii săi la adunarea, generală extra­ordinară care va avea loc Duminică 31 Ianuarie, orele 4 în sala soc. de cultură macedo-română (29 Raho­­vei). Se va proceda la alegerea nou­lui consiliu de administraţie. Miss Eilsabeth Cronwel, delegata fundaţiunei Rockefeller a vizitat şco­lile de infirmieri vizitatoare şi insti­tuţiile de asistenţă din Bucureşti, în­­ţită fiind de d. prof. dr. Titu Gane, secretar general la departamentul sănătăţii, care a dat explicaţiile cu­venite. Andrei Cernea Ministerul de interne a făcut o a­­dresă ministerului instrucţiunii pu­blice prin care ii cere să facă propu­nerile de membri ai corpului didac­tic cari, de drept urmează’ a fi nu­miţi in consiliile comunale. Teotra SFDSEIU Astă­zi şi în fiecare seară TSHTZi CUTAM SâKiOZZi In Madama SHS-DE MARE SUCCES In numărul din urmă al „Lectu­­rii“ (51) spare puternicul roman so­cial „FRAŢII“, datorit penei mă­iestre a scriitorului olandez F. A BUIS. In acest roman se frământă drama muncitorimii, grevele, con- cactul cu autorităţile, iar interesul emoţional atinge cele mai dureroa­se culmi prin lupta sufletească — simbolică poate — a celor doi, fraţi, unul şeful muncitorimii, celalt ţelul autorităţii. Muncitori­­i intelectuali îl vor citi cu acelaş intens interes . Şi o notă de actualitate: nu lipsesc­­ nici culisele nostime ale alegerii ţi­nui consiliu comunal. Un număr numai 4 lei, la chioşcuri şi librari Serviciul maritim pom­an face cunoscut că Luni 14 Februarie se deschide noua Unie Constanţa-Pireu- Alexandria (Egipt). Până ac­um­ vapoarele noastre cir­­culau numai până la Pireu. Plecarea din Constanţa va fi în fiecare Duminecă la orele 23. Primul vapor al nostru care va face această cursă va fi „România”,­ ­ Opera Română Marţi 2 Februarie 1928 Sub conducerea muzicală a ce­lebrului dirijor, Felix Weingartner şi cu D-n­a Eugenia Lsi­ezarskaia Carmen Miercuri 2 Februarie 1026 Cu celebrul bariton Sigismund Zaleski mmm0­n D. dr. L Vaian a fost aur­it predic primar al consultaţiunelor spitalu­lui Caritas.­­ Din centralizarea datelor relative la vânzarea in Capitală a „Floarea Macului“ de către Uniunea ofiţerilor de rezervă (U. O. R.) in­ ziua 1­­8 Noembrie 1925 (Sf. Mihail şi Gavril) cum şi a subscrierilor pentru *Cr*ea­­rea „Fondului de asistenţă şi aju­­tor“ a rezultat după­ scăderea chel­­tuelilor (costul de confecţie al flo­rilor) o sumă de 65.500 (şase zeci şi cinci mii cinci sute) lei, care s'a de­pus la cooperativa U. O. R. sub titlul de „Fondul de ajutor al U. O. R.“ Situaţia de la secţiile judeţene U. O. R. se va cunoaşte după ce sec­ţiile judeţene vor trimite datele şi listele respective. CASA SOLDEALA curtina Preşidenţia Partidului Naţional a luat dispoziţii ca Secretariatul Ge­neral al Partidului funcţionând re­gulat la clubul Partidului Naţional calea Victoriei 78 în fiecare zi între orele 11—12 dimineaţa şi 6—8 seara, să dea toate informaţiile necesare cu privire la alegerile comunale a­ SCOALA DE DANS A PROF. WILLY & SIMSON Cursuri selecţionate ziua şi seara ____ ________ Lecţiuni particulare. Se predă şi­­a a­tât organizaţiilor, cât şi membrilor domiciliu. Pentru d-nii studenţ! şii. Partidului ofiţeri reduceri. Information­ şi în­scrieri zilnic între orele 4—9 p. m. Sala Palatului Sindicatului Ziarişti­lor. B-dul Carol 7. Telefon 59/98. Direcţia serviciului sanitar a fixat ziua de 8 Februarie c. când medicii reuşiţi la examenul de ca­pacitate pentru medici­ sanitari işi vor putea alege locurile. Proprietarii firme Maiorul MUM ROSE FRANCE 19, Str. General Lahovari (Icoanei)­­ cu sediul la strada Sărindar No. 4 (Bucureşti). Aduc la cunoştinţa onoratei lor clientele, că un vânzător într’o prăvălie de mititei în unire cu pa­tronul locantei „La Trei ochi în plapumă“, încearcă făţiş­ul dârz să ie rărească firma, denumind un Asociaţia topometrilor (A. G. T. R.) non local „La Mura", fost „MAIO­ va ţine adunare generală Duminică BUL MURA", sau pur şi simplu 7 Februarie, în str. Sf Dumitru No. 2. '■ r - MAîODT­î \\ T­TI? Au Se va discuta modalităţile de a ac- La ^AIU1 BUL MURA . cetera parcelările şi a se institui re­gimul cadastral în întreaga ţară. Lipsa de pricepere a noilor pa­tron! în materie de restaurant le impuneri im nsemctva odios aten­­ta proprietatea exclusivă a A apărut 'So. 4 (omul ___ 11) din importanta și utila ^ ptb­licafiuna juri­d­­i­c ă , „PANDECTELE SAPTA..^. QPFEA «1. ANDREI, fapt M­MANALE” de sub direet in cercat și de un oare care Kapita­­­-lul C. N­­a man gin, consi­lier la Casaţie. Cuprinde un bogat material de jur­risprudenţă recentă, toa­tă adnotată cu prece­dente jurisprudenţiale. — și — xmr omnRj&^TCF bîi 1 Starea civilă Theofil Zilb«rman cu d-r* Mar!» Re*i fu a», Ion Sotrocan cu dr» Niaela Ma­rin, Alela Nicolci cu d-ra Ecaterina Sinte», Gheorghe Râmbu cu d-ra Saf­ta Zlătaru, Ion Chiriţescu cu d-ra Ileana Lascu, Gheorjghe Cote­­ vnu cu d-ra Elena Stanciulescu, Armin­­fimot cu d-ra Re­­beca Bittner, Vasile Soare cu d-ra Veta Zaharia, Iacob Abramovici cu d­-ra Bue­ na Ella.­.. D-tru Abram­ cu d-ra Elena Baciu, Scârbu­ Stoiculescu cu d-ra .Ma­rta Ionescu, Lupu Wels» cu d-ra Marla David Michel Marcus cu d-ra Cl.G rai Davidsoim, Ilie Voiculescu cu d-ra Ma­rla Barbu, Hascal Co­jocaru cu d-ra Sendra Cohn, Nicolae On­of­reu cu d-ra Profira Vaad­e, Ioan Samoilă cu d-ra Maria Borosa, Ion Bărbulescu cu d-ra Anghelina Georgrescu, Radu Teodorescu cu d-ra Maria O-trescu, Gh­eorghe Ră­­dulescu cu d-ra Maria Burduja Gheor­­phe Mărâșescu cu d-ra Maria C Cristescu, Constantin Teodorescu­ cu d-ra Ştefania, Ionescu, Constantin Nepf­lescu cu d-ra Paraschiva A­nighel, Teodor Mist­re cu d-ra Aneta Tudor, C-tin Gheorghiu cu d-ra Maria Siteschi, Pavel Popescu cu d-ra Elena Ionescu, Dolciu O. Dolciu cu d-ra Fiori­ca Ghiţă, Ilie Tudor cu d-ra Lucreţia Red­an, C-tin Mihăilescu cu d-ra Carolina Cioba, Andrei Rosetti Bălănescu cu d-ra Ecaterina Tomescu, Teodor Chisovschi cu d-ra Ana O-trescu Ştefan Ionescu CU d-ra Elena Mihai­lova, Mişu­ Moise Strul cu d-ra Maria Mendelovici, Gheorghe Ciubuc cu d-ra Alexandrina Jugânaru, Ion Urseanu cu d-ra Constantina C-tinescu, Lucia Cioi­­cu cu d-ra Sevastiţa Ceauşescu, Ghe­orghe Popa cu d-ra Maria Dinescu, A­­vram Birbaum cu d-ra Matilda Segal, Ion Gheorghe cu d-ra Safin Alepu, Gheorghe Cornea cu d-ra Leontina Rus, D-tru Trifan cu d-ra Ioana Tănase, Mihail Proesl cu d-ra Maria Furaciu, Ştefan Călin cu d-ra Eugenia Bătea-Morţi: Maria Leonida de 28 ani, Ion Stancu de 65 ani, Ion Ionescu de 2 luni, Spiridon Catrinescu de 2 luni şi 15 zile, Tiberiu Macoci de 2 ani şi 6 luni, Pan­dele Căldăraru de 6 zile, Rudolf Crişan de 60 ani, Elena Florea de 68 ani, Ion Nicolae de 40 ani, Cristea Enache de 42 ani, Mihalache Constantin de 25 ani, Gogu Gr. Crăciun Voiculescu de 33 ani, Avram Feniveţ născut mort, Șerban Pancela de 3 luni, Tudor Gheorghe da 38 ani, Artin Elnaian de 78 ani, Traia­n Popescu de 41­­ ani, Profira Petre năs­cut mort, Ion Ferando de 85 ani, Ghe­orghe Niculescu de 21 zile, Alexandru Alaman de 40—50 ani, Fiji Covaci rt« 4 luni, Ralița Voiculescu de 65 ani. Pf* \t* Leonid* d» *

Next