Dimineaţa, februarie 1926 (Anul 22, nr. 6893-6920)
1926-02-01 / nr. 6893
morf.I StH Kn» şi loan Cu!*: Sf. Septaa^ssina ElNttte Savat!I Răs. soar. 7,SS Ap. soar. 17,20 Cum a fost timpul ori in cursul nopţii şi azi de dimineaţă cerul s'a acoperit In toată ţara şi a început să plouă In nordul şi vestul ţărei, pea locuri unde temperaturile sunt mai scăzute ninge. Vântul suflă uşor din sectorul sud-vest, in timp ce presiunea atmosferică continuă să scadă atinglnd valori între 760 mm. In Caransebeş şi 765 mm. la Bolgrad. Temperaturile au crescut pretutindeni variind Intre minus 2 gr. In câmpia Munteniei şi plus 2 gr. prin vest. Noaptea Îngheţul a fost slab, mai accentuat in sud. TEATRUL NATIONAL. — Matineu :Striana; seara: Preţioasele şi Manechinul sentimental. OPERA ROMANA — Matineu: Traviata; seara Carmen. TEATRUL REGINA MARIA. Matineu: Romanţa; seara: Frumoasa aventură. TEATRUL MIC. — D-nii ăştia noui. TEATRUL POPULAR. — Matineu: Bujorel în Împărăţia cerurilor; seara: Cămila trece prin urechile acului. TEATRUL CENTRAL. — Matineu: Cel mai important; seara: Israel TEATRUL ALHAMBRA. — Nou şi atractiv program. TEATRUL MAJESTIC FEMINA (Pasagiul Comedia). — Program de atracţiunii CIRCUL ŞI BOLI. — Program de atracţiuni CINEMA FRASCATI. — Sublima frumuseţe, poveste reală a celui bun frumos Nud american, numit Venus. CINEMA PATHELIPSCANL — Ţarina. CINEMA MARIOARA VOICULESCU. — Regele Galant. CINEMA BULEVARD PALACE. — Femeia care a păcătuit. CINEMA GLORIA. — UL.a Durerii Dramă în 8 acte. CINEMA MARCONI. — Gösta Herling seria II-a (ultima) şi trupa Titi Mihăilescu va juca „D'aia n'are urau...“ La Bucureşti-FUarti, ore 1«8 dim. Presiunea atmosferică 763 mm. temperatura minus 1 gr. Umiditatea 95 la sută. Cerul foarte noros şi vântul de la vest (calm.) Temp. maximă de erl 1 gr. minima de ani noapte minus 3 gr. Timpul probabil dela 36—81 Ianuarie, orele 13. — Cerul se va menţine acoperit. Vânt slab din regiunea sudică, temperatura In creştere, şi va rloua In toată tara In sudul ţării şi pe litoral desgheţ ziua şi noaptea CINEMA ROMA (Griviţei 110). — Naufragiaţii dragostei cu Rudolf Valentino CINEMA VOLT ABUZEŞTI. -- „Hoţul din Bagdad“ cu Douglas Fairbanks. CINEMA EDISON. — Femeia 1a16 de ani? o comedie şi trupa Nicu- escu-Buzău. CINEMA PARIS. — Lillian Gish şi Dorrothey Gish In „Ilomolo" (Nopţi Florentine). CINEMA JUPITER: „In nordul Novastei“ (operă complectă). MNEMA MODEL — Cele 10 porunci Farmaciile de serviciu In noaptea de 31 Ianuarie 1926 A. Alifanti, calea Griviţei 217; I. Lozinca, calea Griviţei 104; V. Thürhigher & O Lascar (La cerb) calea Victoriei 78; C. Roşu, calea Moşilor 51; G. Berbier b-dul Carol 45; (colţ Moşilor); C. Mărgineanu, str. Academiei 2; I. Valeriu, str. 11 Iunie 65; M. Vartolomeu, calea Dudeşti 93; Al. B. Nicolescu, calea Şerban Vodă 157; I. Alexi, sos. Ştefan cel Mare 24; V. Gheorghiu, str. Cazărmi 15. Șt. Panea, calea Văcărești H.K.O» SPECTACOLE 'II Hn^ln n Hg, I mu ii ■ jsgeawnw y C RAJ MS LAXA7SÍS. M IRATON CHATEL60YON Cu illurita din »vts« eon mn! buni m 3ax Inului din ,hatel-£suyon, care vindecă CONSTILATI un £Â *• *F'erL,.MN,L* AFECȚIUNI INTESTINALE st HEPATICE, MiăiiEdX DISPERSII, 08ESTIATE, CO îi GESTIUNI, eto__ A«**«-t est« c«l mal bun Laxatif-Dspuratlf. însl «arap marva .V SAIOM" cara eata o saranga pentru sănătatea 0-voa«tru oscozit QSNKHAL rsNTBU romAmsai ia«»ca a&ni- R*LB PHAHCXI.4E Kfi ROUMANtB. Bucari$ti, Str. auinalas, H Ca vânzare tn principalei# Farmacii si uroguaril încălțămintea El. Ene Fiiipsscii Calea Victoriei Ro. 26 Rivalizează în forme şi soliditate cu cele mai mari case similare din lume. Se ştie de toată lumea că numai la Desfacerea Vinurilor SPIRACHE MARINESCU Calea Griviţei No. 19 colţ G-ral Budişteanu No. 1. Se găsesc adevăratele şi gustoasele vinuri Naturale. Deci toată lumea trebue să cumpere de la această desfacere unde se găsesc numai vinuri Naturale din Produsele proprii. CaSI"eTsIli"ESsSTI si CASH specials da rajlska Orice mărime ea vinde cu preţuri reduse la vechiul depozit B. WEINTOAUB BARATII!! 39 Telefon 5715. Trimet catalog gratis. .SAXONIA* No. 3715 RADIATORI Ţevi vărsate. Cazane de aburi şi apă caldă, fontă pentru calorifer toate maşinele şi tipariri pentru industria cimentului. Instalaţie complectă pentru fabricarea de ardesie din ascest ciment .Eternit“. Furnizează prompt din magazinele Brassy WEAIXRukri“ Maşini da costruncţuni şi Radiatoare 8. A. „miUZmhi BRAŞOV Str. înfundată 12 (Kisutcza) Telefon 578 Înainte de cumpăraţi maşini, vizitaţi depozitul nostru, bine asortat PROSPECTE ŞI OFERTE GRATIS1 Citiţi Adeverul Literar „COPIII ORBULUI (35) __ Ce hârtie? întrebă Alice, vrând să treacă înainte. — Hârtia pe care mi-a rupt-o. Hârtia care avea pe deasupra un semn roșu, frumos, cu două săbii încrucișate— pe care mi-a dat-o domnul cu mustăţi ca s’o duc. — O scrisoare? întrebă Alice. Despre care domn vorbești? — Despre acela care are o mână legată, care e rănit. Un domn frumos de la Londra, miss. — Un domn de la Londra? repetă fata. Și unde stă? — In coliba pădurarului, la Whitley, la două mile de aici. E foarte urât acolo! — Și domnul ăsta ți-a dat să duci o scrisoare? — Da, o scrisoare pentru doamna cea drăguţă de la castel. Mi-a dat şi un şiling şi mi-a spus că dacă dur scrisoarea doamnei, o să-mi mai dea un şiling şi bomboane. Şi aşa an plecat în goană dar am greşit drumul în pădure şi am nimerit aici în loc să trec prin Rinkton. Aici am dat de Tomna, păcătosul pe care îl vezi acolo. — Un’te duci? zise el — La Holmca-Park la castel ca să duc o scrisoare. — Şi cât îţi dă pentru asta? zice. — Un şiling şi bomboane. — Pe din două, zice el. — Nu, nu vreau; am să duc stages scrisoarea. Dar el se repede la mine, îmi dă un pumn tn piept şi-mi rupe scrisoarea tn două şi aşa eu n’o să am şilingul și ce-o să zică doamna cea inimoasă? — N-o să zică nimic, bfiete, căci o să-i spun eu cum a fost. Știi că eu sunt sora ei; o să-i dau eu scrisoarea, zise Alice cu blândețe. Uite doi șilingi pentru tine. — Mulțumesc, milady, Dumnezeu să te binecuvânteze, spuse copilul, Intinzftnd Alicei bucata de hârtie. Fata îşi aruncă ochii repede: hârtia era ruptă în două deacurmezişul şi cuprindea rânduri de o lungime neegală, cuvinte răzleţe, care nu formau fraze întregi, dar care totuşi aveau un înţeles deplin, căci fata roşi şi se cutremură privindu-le. Apoi se gândi să-şi desăvârşească cucerirea şi voi să prindă şi pe Toma. Dar ştrengarul o ştersese peste câmp, ducând cu dânsul bucata de hârtie. Atunci Alice îşi concentră atenţia asupra bucăţii care îi rămânea. Era acelaşi scris fin mare şi energic pe care îl remarcase şi pe plicul Editei şi care părea aşa de puţin să fie al unei femei. Primele cuvinte spuneau destul ele singure: „Scumpa mea Edita. Celelalte rânduri, Întrerupte, cuprindeau aceste cuvinte: „Mâine în cursul zilei... prudentă... „să mângâi pe un biet rănit!... să-i , Înfrumuseţezi viaţa... dragostea şi „mila ta scumpă, să mărturisesc un genunchi“. Altceva nu mai era, dar nu era destul ca să mărturisească greşala, ca să descopere prăpastia? — Ce să fac acuma cu asta? işi zise Alice, urmându-şi drumul. Să o arăt mamei? Să i-o dau lui Filip? Ar fi nedemn din partea mea Să tac şi să ascund unminea asta tuturor? Ar fi josnic. Nu pot lăsa să senecinstească numele nostru. Deodată fata, care ţinea mereu ochii aţintiţi asupra scrisorii fata!» scoase un strigăt şi se opri in aleea de ulmi, pe care tocmai o străbătea Observase că litera E de la Începutul numelui Edit avea o formă fiudată. S’ar fi zis că era scrisul căpitanului Drummond. Şi totuşi, scrisul lui Alfred, aşa cum o cunoştea, fin, uşor şi slobod nu semăna nicidecum cu acela din scrisoarea pe care o avea în mână. Dar Drummond avea un fel de a face pe E mare, comic, diform, care se deosebea imediat , al lui semăna cu 8 și Alice luase un râs de mai multe ori pe căpitan pentru asta. O presupunere absurdă, o idee pe atât de vagă pe cât de sfâșietoare îi trecu in acest moment prin cap lui miss Ashburton gâziindu-i orice culoare din obraji și de pe buze. Drummond care fâgăduise să vie, Drummond care nu venea, domnul cel frumos cu mustață.. N’avea el reputația unui om fericit? — N’am să arăt scrisoarea, își zise Alice, cuprinsă de un fel de delir. Vreau să mă încredințez Întâi, să aflu totul, să descopăr totul eu singură. N’ara să pot trăi multă vreme așa... Mâine o să știu totul! Soarele apusese și prunele stele Începuseră să strălucească in lumina amurgului. O noapte de vară, o noapte senină, noapte de lumină și de azur, cu toate farmecele late, cu toată splendoarea ta, cât chin mut n’ai adus tu în inima Alicei Ashburton? Ziua! Ziua! striga ea, deşteptarea, adevărul, şi„ poate... răzbunarea! In sfârşit se făcu ziuă, o zi senină, luminoasă, albastră, ca atâtea altele care pare că aduc cu ele toate farmecele pământului toate comorile cerului şi care totuşi nu luminează sub acoperişul nostru decât groiază și lacrimi. Alice se sculă înainte de ziuă, dar se feri să trădeze, prin vreun semn cât de mic, neliniștea, chinul care o sugruma. Era mai palidă decât de obicei, ochii li erau mai uscaţi și mai strălucitori, buzele mai supte și mai tremurătoare. Intr’un colț din salon întinse In faţa ei creioanele, pensulele, albumul cu desemne, şi părea că se adânceşte în schiţe şi în retuşări... Şi totuşi Edit s’ar fi cutremurat dacă ar fi putut vedea, tn umbră, cum îi tresăreau buzele, cum îi străluceau ochii, de câte ori cumnată sa soţia fericitului Filip Ashburton, se ridica de pe fotoliu și se apropia de fereastră, părând gata să plece. Dimineața trecu așa pentru cele două cumnate, care rămaseră singure intre patru ochi. După dejun, Edit nu se îndreptă spre scara care ducea în salon. Ridicându-se de la masă, deschise fără sgomot ușa vestibulului și o Închise in urma ei; o auziră depărtându-se. — Mantaua și pălăria le are pregătite, își zise Alice, ascultându-i pașii pierzându-se treptat, treptat, pe lespezile din coridor. Bine că pleacă bine că se duce. Pe mine mă așteaptă calul în grajd... La nevoe, am să fiu la Whitney înaintea ei. O să ne întâlnim în coliba tăetorilor, ca două bune prietene. O să fie frumos! Alice se ridică cu un zâmbet amar făcu câţiva pași in sală, se opri nepăsătoare, rând pe rând, în fața tuturor ferestrelor răspunzând distrată la întrebările Reginei. In sfârșit văzu pe Edit intrând in aleea care ducea la capătul parcului, şi depărtându-se din ce în ce, cu pasul repede şi sigur. Alunei eşi şi ea din sală, se urcă în odaia ei, se îmbrăcă repede şi se duse cu inima trenul rundă, la grajd Calul o aştepta gata Inşeuat şi Înfrânat, bătând pământul cu copitele, cu coama în aer. Alice se repezi şi încălecă, dădu pinteni calului. II atinse cu biciul şi dispăru, indreptânduse in goana mare spre orizontul necunoscut in desişul pădurii care trebuia să-i aducă siguranţa, dovada pe care voia s’o aibă, de la care aştepta uşurarea şi liniştea sau indignarea fără margini deznădejdea fără sine. Străbătu un galop câmpia şi pădurea, fără să le vadă, fără să se bucure de aerul îmbălsămat şi de verdeaţa livezilor. Nu vedea decât un singur lucru. Întrezărit odinioară In mod vag: o căsuţă cu ziduri joase, cu fereastra îngustă şi cu acoperişul de trestie. Despica zidul cu privirea, sfredelea acoperişul şi îşi zicea cil inima palpitând: Pe cine o să găsesc acolo? Deodată dădu în drum peste o piedecă neprevăzută, care o reţinu câteva clipe: întâlni pe lord Spencey. Simpaticul vecin, călărind ca să-şi treacă timpul sub bolta umbrită a aleelor, păru foarte vesel întâlnind pe Alice și o opri ca să-i spue câteva cuvinte banale. Fata răspunse prin monosilabe, muşcând, de necaz, mânerul cravatei şi zmulgând, furioasă, ramurile de verdeață de deasupra rapului După ce izbuti să scape de Spencey, porni un galop nebun, dând pinteni calului,, până ajunse la căsuţa din mijlocul pădurii. Se coborâ la o mică distanţă, legă calul de un copac în desiş şi se ascunse intr’un tufiş, ţinându-şi respiraţia, plecând capul, strângând faldurile rochiei in jurul ei. Prin tufişul verde al ramurilor şi a frunzişului spiona cărarea, asculta toate zgomotele care se încrucişau sau mureau tn depărtare tn pădure. Dar de nicăeri nu se zărea sub copaci forma graţioasă şi vestmintele largi ale celei pe care o aştepta. Nici o voce omenească nu se amesteca cu fâşâitul ramurilor, cu strigătele vesele ale păsărilor ascunse tn frunziş. Fie că Edit nu venea, fie că intrase tn colibă. Aşa îşi zise Alice, ghemuindu-se palidă şi înfrigurată, tn tufişul des, la marginea unui luminiş. La câţiva paşi înaintea ei *• înălţa coliba, odinioară locuită de nişte tfietori care exploatau pădurea, iar de la plecarea lor, complect părăsită. Părea în adevăr pustie, în acest moment. Acoperişul se prăbuşea, ferestrele erau Închise nici un sul de fum nu se înălţa din coş. Totuşi examinând toate detaliile, cercetând toate obiectele, Alice Îşi dădu seama că In apropierea colibei iarba mătăsoasă era călcată tn picioare, şi văzu urme de paşi pe muşchi. Evident, se umblase pe acolo. Dar nici o fereastră nu se deschidea uşa era închisă. Cine putea fi Înăuntru ? Alice aştepta cu Bufetul zbuciumat. Mai trecu vreo jumătate de oră, intr'o tăcere adâncă. Pe acoperiş, două trei rândunee ciripeau in jurul cuiburiri. Pe jos câteva vrăbii sporovoiau şi ţopăiau pe muşchi. Şi nimic.... nici o altă fiinţă, nici un alt zgomot. Deodată, din interiorul locuinţei se auziră zgomote nedesluşite: paşi pe pardoseală, sau vreun scaun mişcat din loc. Apoi uşa scârţâi In tătâne şi Edit se ivi în prag. Avea chipul palid şi privirea neliniştită. Pe buze Ii înflorea un surâs dulce, plin de compătimire, afectuos totuși părea tristă, neliniştită. Alice văzu toate astea dintr’o privire. Dar ce însemna asta? Cine, cine era celălalt ? Celălalt, atât de nerăbdător aşteptat, nu întârzie să se arate. Da... ştia de mai Înainte, ghicise. Nu degeaba simţea de două zile cea mai chinuitoare deznădejde, cea mai amară suferinţă. Ceva i-o spusese — şi nu se înşelase... Celălalt era Dourmond, chiar el!_ O 1 de-ar fi putut să-l fulgere pe loc ! Alice făcu o sforțare uriașă, ca să se împotrivească mâniei și durerii. Voia să știe să se asigure mai mult. Rămase ghemuită în frunziș, fără să facă un zgomot, aproape fără să sufle, silindu-se să asculte. — La revedere, dragă Edit, duioasa mea mângâetoare, zicea căpitanul, întinzând mâna celei ce era gata să plece. (Va urma) TCSBIY il! mmmmmmgaaasawBiWPi D. Dem. Theodorescu a demisionat din Societatea Scriitorilor Români. TOATE MĂRFURILE â. JMBIML’MLV 38 Calea Victoriei 33 ' Modelele de ROCHII, MANTOURI și TAILEUR Pedeapsa cu închisoare a condamnatului Dumitru Georgescu, a fost transformată în amendă de 5000 lei. D. Henry Rosemberg, fost asociat al firmei Abramovici & Rosenberg, strada Academiei 1, anunţă onorata sa clientelă că s-a retras din asociaţia firmei „La Sicul Englez“, nemai având nici o legătură cu acea firmă. Marţi 2 Februarie 1920, orele 9 din sectorul Poizu.Elefterescu din culoarea de Verde partidul naţional, de sub preşidenţia d lor dr. I. Murgescu şi avocat Mitică Rădulescu, va ţine o întrunire publică în sala societăţii „Locomotiva“ din Calea Griviţei No. 213. Cea mai recentă fotografie a A. S. R. Principele Mihai, în toate mărimile, pentru autorităţi şi instituţii se găsesc la renumitul atelier fotografic „Pologlob", C. Barasch, bulev. Academiei nr. 3. In şedinţa de Vineri seară 29 ian, comitetul Sindicatului ziariştilor din Bucureşti, luând în cercetare noul cereri de admiteri ca membri în sindicat, a hotărât să mai recomande adunării generale de azi 31 Ianuarie, următoarele candidaturi: Brunea F„ Brunea î„ Ceacâru Dem., Georgescu G. Gea, Pomescu A., Rodan Victor, Ştefănescu Const, Stoica Vasile, Sulfină Adrian, Teodorescu-Branişte. Astăzi Duminică 31 Ianuarie 1926 2 Mari Reprezentaţii la ora 3 p. m. Mare Matineu Familiar seara la orele 9. Mare reprezentaţie de gală Cu un progam schimat Astă seară va avea loc îa fundaţia universitară „Carol I“, confernţa d-lui profesor Const. Argetoianu. D-sa va vorbi despre, ,descentralizare şi regionalism “. procuror Gică Ionescu, de la parchetul de Ilfov, şi-a desvoltat eri sub auspiciile baroului de Ilfov, interesanta conferinţă anunţată, tratând despre : „Tendinţele individualiste în evoluţia dreptului civil“. EVA BUIUM SIRUL IOHAN LOQODIŢI Iaşi Roman Ianuarie 1926 În locul oricărei alte înştiinţări Oprea Poposea nopulos, pedepsit de justiţie. Se atrage serios atenţiunea d-lor clienţi asupra confuziunei pusă la cale, şi în caz când, înşelaţi, vor intra în prăvălia nouă din str. Paris, să ştie că n’au fost serviţi de OPREA POPESCU, nici de ANDREI CERNEA, al căror restaurant e în deobşte cunoscut, sub vechea firmă la Maiorul KUBA în str. Sărindar No. 4, unit cu restaurantul MODERN Aceasta, bun înţeles, până ce justiţia se va pronunţa în procesul intentat. 1.122708 Marţi 2 Februarie, orele 10 jum., arh. d-na Izabela Sadoveanu, prezidenta „Asociaţiei pentru Emanciparea civilă şi politică a femeii“ va ţine o Conferinţa la Fundaţia Carol asupra Cooperaţiei Intelectuale. Conferinţa e ţinută sub auspiciile societăţii Uniunea femeilor române pentru „Liga Naţiunilor". Intrarea liberă-Direcţiunea presei din ministerul de interne, ne-a trimis următoarea informaţiune : Se aduce la cunoştinţa delegaţilor Camerilor de agricultură că adunarea generală pentru constituirea Uniunii Camerilor de agricultură fixată pentru ziua de 12 Februarie 1926, orele 10 dimineaţa In localul Casei Centrale a Împroprietăririi, str. Sf. Dumitru No. 2 Bucureşti seamănă pentru ziua de 26 Februarie 1926 în acelaş local, aceiaşi oră şi In aceiaşi ordine de zi, cum au fost publicate în „Monitorul Oficial“ No 21 din 26 Ianuarie 1926. Ofiţerii de rezervă mai jos notaţi sunt rugaţi a comunica urgent adresa şi profesiunea ce o au imanutanţei centrele a armatei. — pentru a primi ordine: administrator locotenent Munteanu T. Mihail administratori sublotenenţi Rozensveig Naim şi Calin I. A. D. colonel Polichronado Gh., directorul pulberăriei armatei s’a înapoiat din Anglia — unde a recepţionat o cantitate de pulbere necesară armatei. D-sa a fost primit astăzi in audienţă de d. general Mărdărăscu, ministrul de răsboi Primul ministru a lucrat eri dimi. cu d. general Mărdărăscu ministrul de răsboi. Mâine Luni 1 Februarie are loc grandiosul bal mascat şi costumat al clubului „Sparta“ (Sportul-Izvor- Orpheus fuzionate), in saloanele Liedertafel. Jazz-ul de la Picadilly, producţii artistice, numeroase şi originale surpriza asigură participarea unui numeros public şi un deosebit şi select succes. Societatea cultural-naţională Apostol Mărgărit invită pe toţi membrii săi la adunarea, generală extraordinară care va avea loc Duminică 31 Ianuarie, orele 4 în sala soc. de cultură macedo-română (29 Rahovei). Se va proceda la alegerea noului consiliu de administraţie. Miss Eilsabeth Cronwel, delegata fundaţiunei Rockefeller a vizitat şcolile de infirmieri vizitatoare şi instituţiile de asistenţă din Bucureşti, înţită fiind de d. prof. dr. Titu Gane, secretar general la departamentul sănătăţii, care a dat explicaţiile cuvenite. Andrei Cernea Ministerul de interne a făcut o adresă ministerului instrucţiunii publice prin care ii cere să facă propunerile de membri ai corpului didactic cari, de drept urmează’ a fi numiţi in consiliile comunale. Teotra SFDSEIU Astăzi şi în fiecare seară TSHTZi CUTAM SâKiOZZi In Madama SHS-DE MARE SUCCES In numărul din urmă al „Lecturii“ (51) spare puternicul roman social „FRAŢII“, datorit penei măiestre a scriitorului olandez F. A BUIS. In acest roman se frământă drama muncitorimii, grevele, con- cactul cu autorităţile, iar interesul emoţional atinge cele mai dureroase culmi prin lupta sufletească — simbolică poate — a celor doi, fraţi, unul şeful muncitorimii, celalt ţelul autorităţii. Muncitorii intelectuali îl vor citi cu acelaş intens interes . Şi o notă de actualitate: nu lipsesc nici culisele nostime ale alegerii ţinui consiliu comunal. Un număr numai 4 lei, la chioşcuri şi librari Serviciul maritim poman face cunoscut că Luni 14 Februarie se deschide noua Unie Constanţa-Pireu- Alexandria (Egipt). Până acum vapoarele noastre circulau numai până la Pireu. Plecarea din Constanţa va fi în fiecare Duminecă la orele 23. Primul vapor al nostru care va face această cursă va fi „România”, Opera Română Marţi 2 Februarie 1928 Sub conducerea muzicală a celebrului dirijor, Felix Weingartner şi cu D-na Eugenia Lsiezarskaia Carmen Miercuri 2 Februarie 1026 Cu celebrul bariton Sigismund Zaleski mmm0n D. dr. L Vaian a fost aurit predic primar al consultaţiunelor spitalului Caritas. Din centralizarea datelor relative la vânzarea in Capitală a „Floarea Macului“ de către Uniunea ofiţerilor de rezervă (U. O. R.) in ziua 18 Noembrie 1925 (Sf. Mihail şi Gavril) cum şi a subscrierilor pentru *Cr*earea „Fondului de asistenţă şi ajutor“ a rezultat după scăderea cheltuelilor (costul de confecţie al florilor) o sumă de 65.500 (şase zeci şi cinci mii cinci sute) lei, care s'a depus la cooperativa U. O. R. sub titlul de „Fondul de ajutor al U. O. R.“ Situaţia de la secţiile judeţene U. O. R. se va cunoaşte după ce secţiile judeţene vor trimite datele şi listele respective. CASA SOLDEALA curtina Preşidenţia Partidului Naţional a luat dispoziţii ca Secretariatul General al Partidului funcţionând regulat la clubul Partidului Naţional calea Victoriei 78 în fiecare zi între orele 11—12 dimineaţa şi 6—8 seara, să dea toate informaţiile necesare cu privire la alegerile comunale a SCOALA DE DANS A PROF. WILLY & SIMSON Cursuri selecţionate ziua şi seara ____ ________ Lecţiuni particulare. Se predă şia atât organizaţiilor, cât şi membrilor domiciliu. Pentru d-nii studenţ! şii. Partidului ofiţeri reduceri. Information şi înscrieri zilnic între orele 4—9 p. m. Sala Palatului Sindicatului Ziariştilor. B-dul Carol 7. Telefon 59/98. Direcţia serviciului sanitar a fixat ziua de 8 Februarie c. când medicii reuşiţi la examenul de capacitate pentru medici sanitari işi vor putea alege locurile. Proprietarii firme Maiorul MUM ROSE FRANCE 19, Str. General Lahovari (Icoanei) cu sediul la strada Sărindar No. 4 (Bucureşti). Aduc la cunoştinţa onoratei lor clientele, că un vânzător într’o prăvălie de mititei în unire cu patronul locantei „La Trei ochi în plapumă“, încearcă făţişul dârz să ie rărească firma, denumind un Asociaţia topometrilor (A. G. T. R.) non local „La Mura", fost „MAIO va ţine adunare generală Duminică BUL MURA", sau pur şi simplu 7 Februarie, în str. Sf Dumitru No. 2. '■ r - MAîODTî \\ TTI? Au Se va discuta modalităţile de a ac- La ^AIU1 BUL MURA . cetera parcelările şi a se institui regimul cadastral în întreaga ţară. Lipsa de pricepere a noilor patron! în materie de restaurant le impuneri im nsemctva odios atenta proprietatea exclusivă a A apărut 'So. 4 (omul ___ 11) din importanta și utila ^ ptblicafiuna juridic ă , „PANDECTELE SAPTA..^. QPFEA «1. ANDREI, fapt MMANALE” de sub direet in cercat și de un oare care Kapita-lul C. Na man gin, consilier la Casaţie. Cuprinde un bogat material de jurrisprudenţă recentă, toată adnotată cu precedente jurisprudenţiale. — și — xmr omnRj&^TCF bîi 1 Starea civilă Theofil Zilb«rman cu d-r* Mar!» Re*i fu a», Ion Sotrocan cu dr» Niaela Marin, Alela Nicolci cu d-ra Ecaterina Sinte», Gheorghe Râmbu cu d-ra Safta Zlătaru, Ion Chiriţescu cu d-ra Ileana Lascu, Gheorjghe Cote vnu cu d-ra Elena Stanciulescu, Arminfimot cu d-ra Rebeca Bittner, Vasile Soare cu d-ra Veta Zaharia, Iacob Abramovici cu d-ra Bue na Ella... D-tru Abram cu d-ra Elena Baciu, Scârbu Stoiculescu cu d-ra .Marta Ionescu, Lupu Wels» cu d-ra Marla David Michel Marcus cu d-ra Cl.G rai Davidsoim, Ilie Voiculescu cu d-ra Marla Barbu, Hascal Cojocaru cu d-ra Sendra Cohn, Nicolae Onofreu cu d-ra Profira Vaade, Ioan Samoilă cu d-ra Maria Borosa, Ion Bărbulescu cu d-ra Anghelina Georgrescu, Radu Teodorescu cu d-ra Maria O-trescu, Gheorghe Rădulescu cu d-ra Maria Burduja Gheorphe Mărâșescu cu d-ra Maria C Cristescu, Constantin Teodorescu cu d-ra Ştefania, Ionescu, Constantin Nepflescu cu d-ra Paraschiva Anighel, Teodor Mistre cu d-ra Aneta Tudor, C-tin Gheorghiu cu d-ra Maria Siteschi, Pavel Popescu cu d-ra Elena Ionescu, Dolciu O. Dolciu cu d-ra Fiorica Ghiţă, Ilie Tudor cu d-ra Lucreţia Redan, C-tin Mihăilescu cu d-ra Carolina Cioba, Andrei Rosetti Bălănescu cu d-ra Ecaterina Tomescu, Teodor Chisovschi cu d-ra Ana O-trescu Ştefan Ionescu CU d-ra Elena Mihailova, Mişu Moise Strul cu d-ra Maria Mendelovici, Gheorghe Ciubuc cu d-ra Alexandrina Jugânaru, Ion Urseanu cu d-ra Constantina C-tinescu, Lucia Cioicu cu d-ra Sevastiţa Ceauşescu, Gheorghe Popa cu d-ra Maria Dinescu, Avram Birbaum cu d-ra Matilda Segal, Ion Gheorghe cu d-ra Safin Alepu, Gheorghe Cornea cu d-ra Leontina Rus, D-tru Trifan cu d-ra Ioana Tănase, Mihail Proesl cu d-ra Maria Furaciu, Ştefan Călin cu d-ra Eugenia Bătea-Morţi: Maria Leonida de 28 ani, Ion Stancu de 65 ani, Ion Ionescu de 2 luni, Spiridon Catrinescu de 2 luni şi 15 zile, Tiberiu Macoci de 2 ani şi 6 luni, Pandele Căldăraru de 6 zile, Rudolf Crişan de 60 ani, Elena Florea de 68 ani, Ion Nicolae de 40 ani, Cristea Enache de 42 ani, Mihalache Constantin de 25 ani, Gogu Gr. Crăciun Voiculescu de 33 ani, Avram Feniveţ născut mort, Șerban Pancela de 3 luni, Tudor Gheorghe da 38 ani, Artin Elnaian de 78 ani, Traian Popescu de 41 ani, Profira Petre născut mort, Ion Ferando de 85 ani, Gheorghe Niculescu de 21 zile, Alexandru Alaman de 40—50 ani, Fiji Covaci rt« 4 luni, Ralița Voiculescu de 65 ani. Pf* \t* Leonid* d» *